Ei spun ca daca iti rezervi macar 10 minute pentru a citi aceste sfaturi vei reusi sa treci mai

usor prin

viata.

1. Sa fii ceea ce esti!

Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa sa fii tu insuti intr-o lume care incearca sa te faca

precum toti ceilalti. Cineva va fi întotdeauna mai frumos ca tine, mai destept sau mai tanar, insa nimeni

nu poate fi ca tine. Nu te schimba ca oamenii sa te placa. Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe

tine, cel adevarat.

2. Trecutul

Nu vei putea incepe urmatorul capitol din viata ta, daca vei continua sa il citesti pe ultimul.

3. Frica sa gresesti

Facand ceva si obtinand un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu faci nimic. Orice reusita are o

urma de esec in spatele ei si orice esec te conduce spre succes. Vei ajunge sa regreți mai mult lucrurile pe

care nu le-ai facut decat pe cele pe care le-ai facut.

4. Problemele

Infrunta-le cu capul sus. Nu, nu va fi usor. Nu este nicio persoana in lume care poate depasi fara greseala
toate complicatiile cu care viata ne pune fata in fata. Nu suntem facuti sa rezolvam instant toate probleme

aparute. Nu asa am fost creati. De fapt, am fost creati sa ne suparam, sa ne intristam, sa fim raniti, sa ne

impiedicam si sa cadem. Pentru ca tocmai asta este intregul scop al vietii – sa ne infruntam problemele,

sa invatam din ele, sa ne adaptam si sa le rezolvam in timp. Asta e, in cele din urma, modul in care

devenim persoanele care suntem.

5. A minti

Poti minti pe oricine din lumea intreaga, insa nu te poti pacali pe tine.Vietile ni se imbunatatesc numai

cand acceptam provocarile care ne apar in cale. Iar cea mai dificila dintre provocari este aceea de a fi

sinceri cu noi insine.

6. Nevoile proprii

Cel mai dureros lucru este sa te pierzi, pe tine ca persoana, atunci cand iubesti pe cineva prea mult. Si sa
 uiti ca si tu esti special. Da, ajuta-i pe ceilalti, dar ajuta-te si pe tine. Daca exista vreodata vreun moment

perfect pentru a-ti urma visul sau pentru a face ceva care conteaza pentru tine, acel moment e acum.

esti pregatit … Nimeni nu se simte niciodata 100% pregatit cand apare o noua sansa. Pentru ca cele mai

multe oportunitati din viata ne forteaza sa trecem dincolo de zona noastra de confort. In orice situatie, ne

vom simti intai insufiecient pregatiti. Dar asta tine de procesul de invatare, nu-i asa?

7. Relatii din motive gresite

Relatiile trebuie alese intelept. Este mai bine sa fii singur decat intr-o companie neplacuta. Nu trebuie sa

te grabesti. Daca trebuie sa se intample, se va intampla – la timpul potrivit, cu persoane potrivita si din

motivele corecte. Indragosteste-te pentru ca asa simti, nu pentru ca te simti singur.

8. Relatii noi

Vei invata ca in viata oamenii pe care-i intalnesti, ii intalnesti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor

folosi de tine, unii te vor invata cate ceva. Dar, cel mai important, vor fi si cativa care vor scoate la iveala

tot ce-i mai bun din tine.

9. A concura cu toti ceilalti din jurul tau

Nu te mai gandi la ce fac ceilalti mai bine decat tine. Concentreaza-te sa iti bati propriile recorduri zilnic.

Succesul este pana la urma o lupta doar intre tine si propria-ti persoana.

10. Invidia pe ceilalti

Invidia inseamna sa numeri toate harurile cu care au fost daruiti altii, in loc sa te uiti la tine si la ce ai

primit tu. Intreaba-te urmatorul lucru: “Ce am eu si toata lumea isi doreste?”.

11. Mustrarea pentru greselile vechi

Putem iubi persoanele nepotrivite si putem plange pentru lucrurile gresite, insa, indiferent ce intorsatura

ia viata, un lucru este sigur: greselile ne ajuta sa gasim acele persoane si acele lucruri care sunt potrivite

pentru noi. Toti gresim, toti ne zbatem si chiar toti regretam anumite lucruri din trecutul nostru. Orice

lucru care ti se intampla, bun sau rau, te pregateste pentru un moment care urmeaza sa vina.

12. Cumpararea fericirii

Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevarul este ca lucrurile care ne aduc cu

adevarat fericirea sunt gratuite – dragostea, rasul, prietenia … Completati voi lista mai departe.
13. Asteptarea fericirii de la ceilalti

Daca nu esti multumit cu tine, asa cum esti, nu vei fi fericit nici in relatii cu alte persoane. Trebuie sa-ti

creezi stabilitate si fericire in propria viata inainte de a o impartasi cu altcineva.

14. A trai in gol, gandindu-te si razgandindu-te

Nu mai analiza asa de mult la fiecare situatie caci vei crea probleme care nu nici macar nu existau.

Evalueaza situatia si actioneaza. Nu poti schimba lucrurile cu care refuzi sa te confrunti. Progresul

implica riscuri. Punct! Ca sa marchezi un gol, trebuie ca intai sa dai drumul la minge.

15. A plange de mila

Surprizele neplacute cu care viata te pune fata in fata nu fac decat sa iti netezeasca calea in directia care

era menita pentru tine. Poate nu intelegi si nu vezi asta in momentul in care lucrurile rele se petrec si

poate iti va fi greu. Dar reflecta si la celelalte lucruri negative care ti s-au intamplat in trecut. Vei observa

destul de des ca fiecare dintre ele te-a condus intr-un loc mai bun, catre o persoana mai buna, la o stare de

spirit minunata sau o situatie fericita. Asa ca zambeste! Lasa-i pe toti sa vada ca astazi esti mult mai

puternic decat erai ieri. Si astfel vei fi.

16. A tine suparari

Nu iti trai viata cu ura in suflet. Vei ajunge sa te ranesti mai mult pe tine decat pe oamenii pe care ii

urasti. Iertarea nu inseamna “Ceea ce mi-ai facut este in regula”, ci iertarea inseamna ” Nu o sa te las sa

imi strici fericirea pentru totdeauna”. Iertarea este raspunsul… Renunta la ranchiuna, gaseste-ti pacea si

elibereaza-te. Si, nu uita, iertarea nu este numai pentru alte persoane, este si pentru tine. Atunci cand este

nevoie, iarta-te si pe tine, mergi mai departe si incearca sa te descurci mai bine data viitoare.

17. Nivelul

Refuza sa iti cobori standardele doar pentru a-i multumi pe cei care refuza sa si le ridice pe ale lor.

18. Explicatii si scuze la nesfarsit pentru greseli

Prietenii tai nu au nevoie de asta, iar dusmanii tai oricum nu vor crede. Doar fa ceea ce simti ca este

corect. Frumusetea bucuriilor marunte … Bucura-te de lucrurile marunte pentru ca intr-o zi te vei uita

inapoi si vei descoperi ca ele erau de fapt lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viata ta vor fi

acele momente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut razand cu cei care conteaza pentru tine.
19. Sa faci lucrurile perfect

Societatea nu premiaza perfectionistii, ci ii recompenseaza pe cei care duc lucrurile la bun sfarsit.

20. Calea usoara

Viata nu e usoara, mai ales atunci cand planuiesti sa obtii ceva care sa merite. Nu alege calea usoara care

sa te duca acolo. Realizeaza ceva extraordinar.

21. Lucrurile sunt minunate, atunci cand nu sunt…

Este in regula sa te impiedici din cand in cand . Nu trebuie sa te prefaci sau sa demonstrezi mereu ca esti

puternic. Nu ar trebui sa fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalti – plangi, daca simti nevoia – este

sanatos sa iti versi lacrimile. Cu cat mai curand vei face asta, cu atat mai repede vei fi pregatit sa

zambesti din nou.

22. A invinui pe altii pentru necazurile tale

Iti vei realiza visurile in masura in care iti vei asuma responsabilitatea pentru viata ta. Cand ii invinuiesti

pe altii pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor parti din viata ta.

23. Griji

Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai

putin vesela. Pentru a afla daca merita sa te ingrijorezi pentru o situatie intreba-te urmatorul lucru: “Va

mai conta situatia asta peste un an? Peste trei? Peste cinci?” Daca raspunsul este nu, e clar ca iti faci griji

inutil.

24. Concentrare pe ce NU vrei sa se intample

Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei

povesti de succes. Daca te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca ceva minunat ti se va intampla in

ziua respectiva si esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate.

25. A fi nerecunoscator

Oricat de buna sau grea a fost pana in acel moment, trezeste-te dimineata si fii multumit ca traiesti.

Cineva, undeva se lupta cu disperare sa traiasca. In loc sa te gandesti la ceea ce iti lipseste, gandeste-te la

ceea ce ai tu si le lipseste altora.

Viata este prea scurta pentru a o petrece cu oameni care nu merita. Daca cineva te vrea in viata lui, iti va
 face loc in ea, nu trebuie sa te bati tu pentru un loc acolo. Nu incerca sa te bagi cu forta in sufletul cuiva

care trece cu vederea valoarea pe care o ai. Aminteste-ti mereu ca prieteni adevarati nu-ti sunt cei care

sunt langa tine cand esti fericit, ci cei care iti sunt aproape cand ti-e cel mai greu!

Tehnici pentru înlocuirea vocii negative din mintea ta

Tehnica 1 de înlocuire a vocii negative: Cititul
O tehnică foarte simplă, în care faci efort minim dar cu rezultate maxime. Înlocuiești corul de voci negative de la
televizor, părinţi, anturaj şi chiar propria ta voce cu vocile, cuvintele mentorilor, înţelepţilor și eroilor tăi care îţi
vorbesc.

Astfel, vei începe să pui în talerul gândirii pozitive o greutate care să te ajute să contrabalansezi greutatea
gândirii negative ce te-a tras în jos până acum.

 Tehnica 2 de înlocuire a vocii negative: Materiale audio

Foloseşte timpul poate pierdut atunci când te deplasezi de la o locaţie la alta în timpul zilei, folosind orie
dispozitiv portabil cu căşti la care se aude vocea autorilor tăi preferaţi care îţi vorbesc. Similar cu cititul, însă mai
potrivit pentru atunci când eşti în mişcare, pentru a folosi la maxim timpul zilnic.

Tehnica 3 de înlocuire a vocii negative: Crearea de afirmații pozitive

Aceste afirmaţii pot fi folosite ca şi o rugăciune.

Îţi spun cu mâna pe inimă că tot ce am avut la început de drum, când am pornit în aventura dezvoltării mele
personale, au fost un set de afirmaţii care erau foarte evoluate pentru mine.

Dar cineva în care am crezut mi-a spus că după ce îmi voi repeta zilnic, luni de zile şi poate ani aceste afirmaţii,
voi deveni omul care îi spun minţii mele că vreau să fiu.

Şi aşa a fost. Rezultatele au început să apară după 30-60 de zile dar şi-au făcut simţit efectul cu adevărat după 6
luni de la plantarea lor în mintea şi sufletul meu.
Am plantat seminţele şi am cules recolta. Au trecut mulți ani de atunci şi afirmaţiile, care pe atunci care erau un
vis aproape de neatins au devenit realitate şi apoi au rămas mici în urma mea.

Apoi, mi-am făcut propriul set de afirmaţii, pe care îl poţi vedea aici:

Acum ţi le transmit și ţie, iar dacă nu ai acum inspiraţie să îţi creezi propriile afirmaţii foloseşte-le cu maximă
încredere pe cele de la mine, până când îţi vei crea propriul set de afirmaţii.

Atunci când creezi afirmaţii, ele pot să se refere la acele domenii din viaţa ta care dor cel mai tare, unde ai cele
mai multe probleme şi suferinţe.

Tehnica 1 – Cum să scapi de „Eu nu pot!”

Ştiu că cel mai mare obstacol al tău în acest moment este : „eu nu pot!”

Eu nu pot să îmi descopăr pasiunea, talentul sau vocaţia.

Eu nu pot să am un corp frumos.

Eu nu pot să am parte de iubire şi fericire.

Punem pariu că poţi?

TOT ceea ce tu faci azi era odată imposibil să faci.

Dacă atunci când ai învăţat să mergi, părinţii tăi ar fi zis: „nu mai încerca să te ridici, că te loveşti” probabil şi azi
ai fi mers în patru labe.

Ai avut nevoie de o doză mare de optimism şi curaj ca să te ridici, să cazi din nou să te ridici şi să începi să stai
pe picioarele tale. A fost un moment când să mergi pe ambele tale picioare a fost foarte greu iar odată părea
chiar imposibil.
Acum o faci foarte uşor.

Să scrii şi să citeşti nu ai putut decât de la 6-7 ani.

Pe la 3 ani părea imposibil iar la 6 era foarte greu.

Acum o faci extrem de uşor şi fără să te gândeşti deloc că nu ai putea să o faci.

Mersul pe bicicletă sau condusul maşinii, păreau imposibile odată, şi chiar foarte grele atunci când învăţai. Acum
însă este o activitate extrem de uşoară dacă te pricepi în oricare din ele.

Acum să revenim la pasiunea, talentul, vocaţia şi banii pe care tu îi faci azi şi mai ales felul în care îi faci.

Ţi se pare imposibil sau foarte greu?

Ghici ce?

Eu sunt aici să îţi spun că nu pot accepta să te văd că mergi în 4 labe toată viaţa şi vreau să te ridici.
Şi vreau să treci de la imposibil la greu şi apoi la foarte natural.

Am văzut mulţi oameni trecând prin tot acest proces şi te asigur că vei reuşi şi tu.

Ţi se pare greu şi imposibil?

Orice lucru ce îl fac acum era imposibil şi apoi greu de făcut iar azi e uşor.

Şi la fel poate fi cu orice lucru care ţi se pare imposibil acum.

De acord?

Tehnica 2 – puterea vizualizării emoţionale a scopului atins

Alege orice scop, vis sau dorinţă de-a ta.

Creierul nu face diferenţa dintre imaginaţie şi realitate.

Imaginează-ţi o lămâie, tăiată în jumate, cu aroma ei puternică, cu zeama ei acră. Observă-i culoarea, mirosul şi
imaginează-ţi că o pui pe limbă.

În mod normal, deja ar trebui să salivezi. Cum se poate ca o lămâie care nu există să îţi provoace un efect fizic?

Asta e cea mai simplă dovadă că TOT ceea ce gândim are influenţă asupra sănătăţii noastre, asupra relaţiilor
noastre, asupra banilor noştri şi nu mă joc de-a gândirea negativă.

Toate gândurile mele sunt doar pozitive şi spre binele meu.

Mai mult, un experiment rusesc a arătat că au fost 4 grupuri de sportivi.

1. Primul grup s-a antrenat 100% doar fizic.

2. Al doilea grup 75% fizic şi 25% vizualizare despre cum se antrenează şi cum câştigă.

3. Al treilea grup 50% fizic şi 50% vizualizare.

4. Al patrulea grup 25% fizic şi 75% vizualizare mentală

Ghici cine a fost cel mai bun pe teren?

Ultimul grup, cu 75% vizualizare mentală.

Aşadar, una din condiţiile importante ale succesului este să poţi vizualiza succesul înainte ca el să vină.
Asta pentru că mintea nu face diferenţa dintre realitate şi imaginaţie şi dacă îi spui că deja a făcut un lucru, va
considera că e mai uşor să îl facă a doua oară, a treia oară şi tot aşa.

Iar când îl faci pentru prima oară în realitate deja îl faci pentru a multa oară în realitatea minţii.

Cum trebuie să faci exerciţiul vizualizării?

Vizualizezi cu lux de amănunte tot rezultatul dorit şi cum te simţi când deja l-ai obţinut.

Hai să ne folosim puterea minţii şi să ne imaginăm următorul scenariu, în care ai afacerea ta online şi ţi-ai
câştigat libertatea financiară.

Îţi vei face un blog, un autoresponder, vei începe să strângi cititori ai materialelor create de tine, vei pune
materiale noi pe blog-ul tău de 2 ori pe săptămână minim, vei începe să foloseşti facebook pentru transmiterea
mesajului tău.

Vei construi o mică audienţă, tu vei câştiga experienţă şi prin educaţie şi experimentare continuă vei vedea nu
doar că nu ţi se mai pare imposibil, dar nici foarte greu.

Va fi doar o provocare.

Încurajat de progresul tău, vei începe să lucrezi la primul tău produs.

O carte, un curs audio sau video, un pdf, un produs bun creat de altcineva pe care tu îl vei promova. Poate fi
orice produs sau serviciu pe care îl oferi, care vine în urma priceperii tale într-un anumit domeniu (pasiunea,
talentul, vocaţia ta).

Apoi, cu mica ta audienţă dar care te urmăreşte cu pasiune pentru că vei şti să transmiţi mesajul tău cu impact,
vei face prima lansare pe blog-ul tău.

Şi vei câştiga 100 de euro, 200, sau poate 3000.

Şi atunci îi vei strânge pe oamenii cei mai dragi din viaţa ta şi îi vei scoate în oraş la o masă, un suc, o
masă, o distracţie.
Şi va fi cea mai fericită zi din viaţa ta pentru că acum ştii că ai CHEIA, REŢETA şi că doar de tine depinde ca
la suma iniţială câştigată de tine, oricât de mică e ea la început, să începi să adaugi zerouri în coadă.
La următoarea lansare, cu noile lucruri învăţate vei vinde de 2-3 ori mai mult şi într-un an vei vinde de 10 ori
mai mult decât prima oară.

Şi astfel, îţi vei dobândi libertatea financiară, vei avea o afacere pe care o poţi conduce de pe un laptop ce îl porţi
în ghiozdan, călătorind oriunde îţi doreşti în lume sau vei fi la terasă la Starbucks şi vei crea noi materiale la ora
11, într-o zi frumoasă de marţi în timp ce oamenii din jur care te priveau cu neîncredere şi îţi spuneau că nu vei
reuşi, că e IMPOSIBIL sau FOARTE GREU, se trezesc la 7 ca să fie sclavi încă o zi pentru un patron care
odată a urmat aceeaşi paşi pe care şi tu i-ai urmat acum.
Ţi se mai pare greu sau imposibil?

Totul este să ştii paşii şi să îi faci.

Tehnica 3 – repetarea mesajelor către minte pentru ca ea să înceapă să le considere reale şi să ne ajute să ne

comportăm în consecinţă
Atunci când eram săraci, făceam afirmaţii şi ni le repetam până când mintea noastră subconştientă a început să
creadă ce îi spuneam şi să se comporte în consecinţă.

După luni şi ani de zile, am devenit acei oameni care ne-am spus că vom deveni.

Aceasta este puterea minţii şi a sufletului tău. Aceste afirmaţii se repetă dimineaţa şi seara, zilnic timp de câteva
luni de zile.

Trage aer în piept şi repetă după mine:

(1) Am venit pe această lume pentru a-mi descoperi talentele înnăscute, pentru a le dezvolta în abilităţi şi pentru
a face apoi lumea mai bună prin ele. Misiunea mea este să transmit mesajul meu cât mai multor oameni pentru a
le face viaţa mai bună, mai uşoară şi mai frumoasă prin ceea ce eu fac cu pasiune zi de zi.

(2) Ştiu că banii, sănătatea, iubirea şi anturajul de care am parte sunt doar o reflecţie, un efect secundar al
nivelului meu de dezvoltare personală. Am să accept cine sunt cu toate calităţile şi defectele, am să mă
îmbrăţişez şi iert pentru toate lucrurile pe care le-am făcut greşit şi mi-au afectat negativ viaţa şi am să merg mai
departe spre destinul meu măreţ fără povara regretelor din trecut.

(3) Merit să am un stil de viaţă exact aşa cum acum doar îl visez. Îmi voi pune la vedere toate scopurile şi
visurile şi de fiecare dată când am o stare de lene sau de lipsă de motivaţie voi ridica privirea din pământ, mă voi
uita la visurile mele şi voi şti care este motivul pentru care nu mă opresc în nici o zi din munca şi misiunea mea.

(4) Tot ce am nevoie se află deja în mine. Eu trebuie doar să iau o pauză şi să mă deconectez de la agitaţia
acestei lumi şi să mă conectez la adevăratul meu sâmbure de divinitate. Simt că am o putere şi o energie
nelimitată ce aşteaptă să fie exploatate pentru binele meu şi a celor care mă înconjoară.

(5) Iubesc această viaţă pentru că este exact viaţa de care am nevoie să pot evolua. Fără dificultăţile cu care mă
confrunt azi nu aş putea să mă văd aşa cum sunt cu adevărat şi nu aş putea să îmi evaluez corect capacităţile.
Am multă încredere că voi reuşi să fac tot ce mi-am propus şi orice obstacol ce îl am în cale este acolo pentru a fi
depăşit şi pentru ca eu să acumulez puterea acelui obstacol odată ce l-am depăşit.

(6) Înţeleg că toţi oamenii din jur sunt oglinzi pentru mine şi că oamenii nu mă vor trata niciodată mai bine decât
mă tratez eu însumi. De aceea e important ca felul în care arăt, mă port şi mă tratez în general să reflecte iubirea
şi respectul ce-l am în primul rând pentru mine.

(7) Înţeleg că banii sunt doar un efect secundar pentru ceea ce am eu de oferit ca valoare. Pentru a face bani este
necesar să îmi dezvolt abilităţi care să producă valoare pentru lumea din jur.

(8) În iubire şi atracţie, regulile sunt total altele decât sunt în restul vieţii noastre. Îmi asum acest lucru şi accept
că pentru o viaţă împlinită pe plan relaţional, sexual şi afectiv e important să studiez cum funcţionează iubirea,
sexualitatea şi legăturile dintre oameni.

(9) Vreau ca în orice moment al vieţii mele să pot spune cu mândrie: „Am făcut tot ce puteam eu face cu
mijloacele pe care le-am avut la dispoziţie şi nu am ce să îmi reproşez”.

(10) Ştiu că frumuseţea vieţii nu constă atât în destinaţie cât în drumul parcurs. Am să trăiesc toate experienţele
care mi se oferă şi în acelaşi timp voi avea privirea spre orizont ca să nu uit care îmi este drumul şi direcţia în
viaţă.

Atitudinea pe care o vreau de la tine e cea reflectată în superba poezie a lui Coşbuc, Decebal către popor, opusă
total baladei Mioriţa în care ciobanul se resemnează în faţa morţii şi a sorţii.
Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!
Şi-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem şi-al doilea rău?
 
Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.
 
Cei ce se luptă murmurând,
De s-ar lupta şi-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orişicare laş fugar!
Murmurul, azi şi orişicând,
E plânset în zadar!
 
Iar a tăcea şi laşii ştiu!
Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!
 
De-ar curge sângele pârău,
Nebiruit e braţul tău
Când morţii-n faţă nu tresari!
Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari
Când râzi de ce se tem mai rău
Duşmanii tăi cei tari.
 
Ei sunt romani! Şi ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Şi nu le-am da nici lor pământ
Căci ei au cerul lor!
 
Şi-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut!
E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vânzător vândut
Să iasă dintre noi!
 
Eu nu mai am nimic de spus!
Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-n zei! Dar vă gândiţi, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lângă noi!

Dezvoltare personală pentru adolescenţi – Program II – Obiectiv principal: Autocunoaştere şi dezvoltare

abilităţi sociale

Adolescenţa, aşa cum e ea!

Este iarnă și primăvară, senin și furtună, soare și grindină, este DA și NU, simultan!
Este o stare a zbaterilor, a dificultăților, a temerilor și nesiguranțelor, a răvrătirilor și conflictelor, a nefericirilor
și bucuriilor ce nu vor mai fi niciodată trăite la fel, a contradicțiilor, căutărilor și întrebărilor, a iubirilor și
dezamăgirilor, a timidității și îndrăznelii nemăsurate, este efervescentă, minunată și dureros de intensă!

Dragi părinţi,
Priviţi-l pe adolescentul din voi și apoi priviţi-l pe cel de lângă voi!
Voi puteţi să-l ajutaţi să se înțeleagă, să se iubească, să iubească lumea care îl înconjoară.
”There’s nothing you can do that can’t be done!”

În cadrul acestui grup urmărim să lucrăm pentru dezvoltarea unor dimensiuni esenţiale în evolutia adolescenţilor:
autocunoaşterea, încrederea şi stima de sine, relaţiile cu ceilalţi covârstnici, relaţia cu adulţii, gestionarea
emoţiilor, nevoile specifice (de independenţă, de alegere libera, de a fi înţeles şi a înţelege), dezvoltarea
abilităţilor de comunicare, relaţiile de iubire.
La finalul programului, în măsura disponibilităţii, părinţii pot solicita o sesiune individuală de feedback.
De asemenea, dacă doresc şi consideră a fi utilă, pot solicita o şedinţă de familie în cadrul căreia să lucrăm
împreună pentru a asigura un cadru optim de dezvoltare a adolescentului, pe baza concluziilor şi nevoilor
identificate şi comunicate în sesiunea anterioară de feedback.
Programul grupului este organizat modular, în funcţie de principalele arii pe care este structurată intervenţia.

Modulul 1 – Autocunoaştere şi emoţii (4 întâlniri)

1. Cine sunt eu?
2. Cum gândesc, ce simt;
3. Imaginea de sine şi percepţia socială
4. Încredere în mine sau vanitate?

Modulul 2 – Interacţiunea socială şi comunicarea (4 întâlniri)

1. Cum şi ce comunic
2. Cum să mă fac înţeles de adulţi?
3. Cum să mă fac înţeles de colegi/prieteni?
4. Soluţionarea conflictelor, negocierea.

Modulul 3 – Relaţii de iubire (1 întâlnire)

1. M-am îndrăgostit!
2. „Libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt”!

Încheierea grupului – “ Ce am învăţat, cum am evoluat?”

Sesiune finală de feedback, în care:

1. Se va evalua modul în care au evoluat relaţiile dintre participanţi;
2. Vor fi împărtăşite experienţe din viaţă în care au fost aplicate abilităţile antrenate în cadrul grupului;
3. Se va marca pozitiv finalul întâlnirilor.
 Plan de intervenţie
pentru elevii cu risc crescut de absenteism şcolar

Expunerea imaginii de ansamblu:

Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare
între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus,
supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale
la copii decât în trecut.
La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă,
metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de
examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu
,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un
semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes,
motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Absenteismul şcolar reflectă atitudinea dezinteresată a elevului faţă de educaţia şcolară.
Absenteismul este o formă de agresiune pasivă împotriva şcolii, indicând faptul că elevii fug de la
şcoală, chiar şi cu riscul de a fi pedepsiţi (de către părinţi, profesori sau chiar de ceilalţi colegi prin stigmatizare
“chiulangiule”, “ai venit şi tu la şcoală, mă”).
Reacţiile negative ale autorităţilor şcolare/părinţiilor întreţin mecanismele de apărare ale elevului, chiar
le amplifică.
Absenteismul prezintă numeroase forme, asupra fiecăreia dintre acestea prevenţia şi intervenţie
făcându-se diferit. De asemenea fără a cunoaşte cauzele acestei atitudini a elevului în ceea ce priveşte interesul,
motivaţia, încrederea în educaţia şcolar este greu să se intervină asupra conduitei elevului.
Formele absenteismului
 absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva
discipline)
 absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul
şcolar)
 căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra - sau interpersonală)
 dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
 dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
 atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
 semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală: funcţia de separare / individualizare (mai ales la
adolescenţi)
Posibile cauze ale absenteismului
1. care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes,
încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine
deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o
alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor)
2. care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent,
familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
3. care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului,
supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuoasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului)
evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca
fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta
educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici
proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de ,elită’’)
Foarte importantă este şi variabila vârstă:
 la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de
părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau
indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare
 la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot
fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin
anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu
persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a
statutului în grup
 riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.

Scopul acestei activitati:

Scopul acestei activitati este consilierea psihopedagogică a elevilor cu risc crescut de absenteism
şcolar.

Obiectivele urmărite sunt:

creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată (scopurile eficiente în
învăţare )
identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor
dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi
utilizare a potenţialului propriu.
dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale
însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor
strategii de a rezista la presiunea grupului.
marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a
se teme de consecinţe (de judecata grupului)
dezvoltarea asertivităţii (Cum reacţionăm la presiunea grupului?/ Să învăţăm să
spunem…. NU/ Vocabularul emoţiilor/ Stiluri de comunicare)
autocunoaştere, dezvoltare personal (Cum sunt şi cum doresc să devin )
dezvoltarea stimei de sine \ Creşterea stimei de sine ( Diploma mea \ Cine sunt eu?/
Punctele tari şi slăbiciunile mele/ Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?)
construirea unei imagini de sine pozitivă
identificarea surselor de stres şcolar
conştientizarea reacţiilor la stres

Strategii de intervenţie:
depistarea, ameliorarea şi înlăturarea cauzelor privind absenteismul şcolar;
monitorizarea săptămânală a absenţelor elevilor de către diriginte;
intensificarea legăturii cu familia;
informarea profesorilor diriginţi şi oferirea de consultanţă pe problemă;
consilierea individuală a elevilor / părinţilor acestora (la cerere);
consilierea de grup a elevilor;
implicarea mediatorului şcolar;
evitarea etichetării, a marginalizării;
sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota
să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului;
profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea
elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe
sancţionarea lor
diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
 Un model de consiliere individuala

UN MODEL DE CONSILIERE INDIVIDUALA

           

            „Relatia dintre consilier si persoana consiliata este una de alianta, de participare si colaborare reciproca”
– Svey

            Ca invatator am avut rezultate bune in activitatea de consiliere cand am inteles ca obiectivul acesteia nu
este acela de a cunase elevul, ci de a se autocunoaste. Important este ca elevul sa constientiseze ca are o
problema, sa identifice care este aceasta, sa configureze situatia dorita si sa elaboreze strategia de actiune.
Consilierul trebuie sa-si ajute clietnul sa descopere cine este, sa se accepte cu calitati si defecte, sa invete
comportamente dezirabile, sa-si dezvolte un sistem coernt de scopuri in viata. Scopul consilierii este de a-l ajuta
pe client sa se ajute reciproc.

            Modelul de consiliere pe care il voi propune este o abordare logica, coerenta, care il ajuta pe individ sa se
ordoneze. In realizarea lui trebuie urmate trei etape:

1.      Abordarea problemei (definirea, clarificarea problemei, identificarea resurselor ramase neidentificate)

2.      Configurarea situatiei dorite (formularea de scopuri generale pe termen lung, mediu si scurt; obtinerea
angajamentului elevului pentru implicarea in rezolvarea situatiei problematice; stabilirea obiectivelor impreuna
cu elevul)

3.      Elaborarea strategiei de actiune (se stabileste un plan de actiune cu elemente foarte clare si pasi marunti).
Important este ca elevul sa fie cel are isi stabileste obiectivele si planul de actiune!

De cand am aplicat acest model de consiliere, relatia mea cu elevii din clasa s-a imbunatatit, rezultatele la
invatatura au fost mai bune, elevii si-au dezvoltat o imagine de sine pozitiva.

PROIECT DE CONSILIERE INDIVIDUALA

Nume: M.I.L.

Clasa: a II-a

Varsta: 7 ani si 6 luni

Domiciliul: com. Razvad, jud Dambovita

             Este un copil normal din punc de vedere fizic si psihic. In urma testului sociometric si din observarea lui
in pauze am costatat ca este bine integrat in colectivul de elevi. Desi acestia il accepta are tendinta de a-i necaji
pe colegi cu mici ghidusii. Este foarte curat si foarte harnic. Cunoaste reguli de conduita sociala (este politicos,
cu mult bun simt).

            Din testul predictiv si din relatarile copiilor si ale mamei in clasa I a avut mari probleme in invatarea
scrisului, cititului si socotitului. Fiind dornic de cunoastere si ambitios, avand sutinerea mamei a reusit sa
progreseze in activitatea de lectura abia de cand a inceput clasa a II-a. Chiar daca inca citeste silabisit, faptul ca
se poate descurca in text il face foarte activ la ore. Mereu il incurajez, dar saltul real l-a realizat doar la citire
(suficient, chiar spre bine). Nu acelasi lucru il pot spune si despre scris. Desi scrie mai bine decat la inceput, inca
mananca litere, desparte greu cuvintele in silabe, nu percepe sunetul [a]. La matematica are salturi pe care nu mi
le explic. Intr-o zi ia suficient (chiar bine), rezolva si la tabla corect exercitiile pentru ca a doua zi sa ia suficient,
gresind aproape toata lucrarea.

            Am observat ca are mereu nevoie de indrumare, de feed-back pozitiv. Daca este cineva langa el, daca
sunt activitati frontale se descurca bine. Daca ramane singur intampina dificultati. Mama il ajuta prea mult la
teme si asteapta rezultatele de bine si foarte bine. I-am explicat ca salturile de la un calificativ la altulse fac
treptat, ca trebuie mereu sa-l laude cand rezolva un exeritiu singur.

            Scopul activitatilor de consiliere:

        dezvoltarea scolara care sa duca la cresterea stimei de sine

Obiective specifice:

        constientizarea punctelor tari si a punctelor slabe ale propriei personalitati (autocunoasterea)

        cresterea randamentului scolar
        imbunatatirea increderii in sine

1.      Definirea problemei

In urma discutiilor purtate cu elevul, acesta a recunoscut ca isi doreste rezultate mai bune la invatatura,
dar nu prea stie cum sa procedeze. Si-a identificat punctele tari pe care se poate sprijini: dorinta de a avea
rezultate mai bune, curiozitatea, vointa.

2.      Configurarea situatiei dorite

Copilul si-a propus sa obtinp media SUFICIENT la matematica si la romana pe semestrul I si bine pe
semestrul al II-lea

3.      Plan de actiune

Elevul si-a facut urmatorul plan de actiune:

1.      Zilnic voi rezolva singur temele:
        Voi citi textul de la limba romana, cu voce tare, atent, de cel putin cinci ori pe zi
        Voi invata cuvintele de la vocabular
        Voi citi cu atentie cerinta exercitiului pentru a intelege ce am de facut
        Voi rezolva exercitiul
         Voi scrie propozitiile cu atentie, revenind asupra fiecarui cuvant. Voi citi apoi propozitiile si voi
incerca sa ma autocorectez. Abia dupa aceea voi merge la mama sau la sora pentru a ma verifica si
ele.
2.      Voi citi zilnic cel putin 5 pagini (un capitol mai scurt) pentru a reusi sa citesc cartile recomandate la
literatura pentru copii.
3.      Voi rezolva zilnic cel putin zece adunari si scaderi pe caietul de teme suplimentare, singur.
4.      Voi desparti cinci cuvinte in silabe, cu atentie, verificandu-ma, zilnic.
5.      Voi scrie 2-3 propozitii dupa dictare, zilnic.
Concluzii:

            Obisnuindu-se sa se autocorecteze, scrisul lui s-a imbunatatit. Citirea si antelegerea cerintelor l-a ajutat in
munca independenta. Nu a mai luat calificativul insuficient.Pentru fiecare progres l-am laudat, fapt ce l-a
incurajat. Acum are incredere in ceea ce spune si isi doreste mereu sa se afirme la ore. Pe semestrul I a obtinut
media SUFICIENT la matematica si limba romana. In al II-lea semestru a obtinut calificativul BINE la aceste
obiecte.
 Metode
Nr. Mijloace de Repere
Obiective Activităţi
crt. instrumentare Temporale
Colectare de date (informaţii din cataloage, -chestionar Octombrie –
dosare, cadre didactice, interviu cu -interviul Temporale - noiembrie
adolescenţii, interviu cu părinţii/ susţinătorii -joc de rol - materiale
1. Identificarea cazuisticii
legali). (consumabile,
Realizarea unei baze de date -asculare activă aparatură
-interviul
Intocmirea unui plan de măsuri individualizat Conversaţia Decembrie
Prevenirea comporta
2. Realizarea unei fişe de consiliere a elevilor dirijată Fişe de lucru
mentului indezirabil
si a unei fişe de monitorizare a absentelor
-dialogul dirijat; Noiembrie-
-acultare activa; Teste ianuarie
Aplicarea unei baterii de teste proiective
-problematizarea;
pentru a analiza eventualele tulburări ale
-brainstorming; Chestionare
Consilierea individuală personalităţii, pentru surprinderea relaţiilor
-joc de rol;
şi de grup a elevilor cu afective intrafamiliale;
3. -reflexia; Fişe de lucru
un număr crescut de pentru surprinderea nivelului intelectual;
-imaginarea unei situaţii;
absenţe pentru autocunoaştere; pentru profilul
-punere în situaţie; Scale de
personalităţii.
- completare de fişe de lucru; autoevaluare
Activitati de consiliere
- completare de scale de şi evaluare
autoevaluare şi evaluare
4. Consilierea individuala Aplicarea de chestionare pentru adulţii/tutorii - dialogul dirijat; Chestionare Noiembrie-
şi de grup a părinţilor/ cu responsabilităţi din familia extinsă în -acultare activă; februarie
susţinătorilor legali ai îngrijirea şi educarea adolescenţilor. - joc de rol; Fişe de lucru
elevilor Acestea vizează evaluarea climatului afectiv, - reflexia;
material,siguranţă şi securitate. - imaginarea unei situaţii; Filme
-punere în situaţie;
Activităţi de consiliere. - vizionare de filme şi
Şedinţe şi lectorate cu părinţii comentarea lor;
-evaluarea unei situaţii
problematice;
completare de fişe de lucru;
 completare de scale de
autoevaluare şi evaluare.
Prevenirea unor Noiembrie-mai
Respectarea obligaţiilor şi îndatoririlor -dezbatere în grupuri şi perechi; -filme;
5. comportamente
şcolare -prelegerea; -texte
indezirabile
Activităţi de socializare Noiembrie-
-elaborare de proiecte;
Activităţi de timp liber iunie
-elaborare de portofolii;
Dezvoltarea abilităţilor Consultaţii şi meditaţii
6. -activităţi structurate;
elevilor Activităţi de competiţie şcolară
- realizarea de colaje, postere,
afişe, desene etc
Diseminarea bunelor Apariţii în media locală Mai-iunie
7.
practici Elaborarea şi publicarea unei broşuri
Bibliografie
 Băban, A. (2001) Consiliere educaţională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca
 Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
 Eliade, S. (2000) ABC – ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda
 Iftene, F. (1999) Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj
 Neamţu, C. (2003) Devianţa şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
 Nedelcea, C. (1999) Optimizarea comportamentului între educaţie şi psihoterapie, Ed. Sper,
Bucureşti
 Nuţă, A. (2004) Abilităţi de comunicare, Ed. Sper, Bucureşti
 Roşan, A. (2006) Violenţa juvenilă şcolară, Presa Universitară Clujeană
 Sălăgean, D., Ţinică, S., Pintilie, D. (2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în
sprijinul profesorului diriginte, Ed. Eurodidact, Cluj - Napoca
 Margineantu, D., Petroman, C.(coord.)(1999), ,,Consiliere si dirigentie- Consultatii vol.I",
Editura Eurobit, Timisoara

 
C: Acum sunteti din nou impreuna?R: Nu inca, mi-a cerut timp pentru a se convinge ca intradevar
m-am schimbat sica ceea ce imi doresc pe termen lung e sa fim impreuna.C: sa inteleg ca ati reusit
sa va discutati diferentele si observ ca porniti la drum cu pasi mici dar siguri. (
clarificare)
. Mai am o curiozitate totusi ce se va intampla cu planul profesional? Intentionati sa va reangajati
sau nu?R:Nu stiu la asta nu prea am avut timp sa ma gandesc.C: Haideti ca ultima noastra intalnire
sa fie pe tema asta, reflectati la acest subiect.
 
  Raport de consiliere
Numele si prenumele clientului
:Razvan V.
Numarul sesiunii
:4
Data si locul sesiunii
:04.06.2010
Scopul sesiuni
i : i m b u n a t a t i r e a   c a l i t a t i i   r e l a t i e i   s i   i n l a t u r a r e a   p r o b l e m e l o r   d e comunicare cu care
tinerii s-au confruntat;
Descrierea sesiunii:
Ca si in celelalte sedinte tema propusa si-a atins scopul,
iar o b i e c t i v u l   d e   s o l u t i o n a r e   a   p r o b l e m e l o r   b e n e f i c i a r u l u i   i n   c u p l u   a   f o s t   a t i n
s.
Probleme legate de client, consilier si relatie
: nici una
Scopuri sau planuri pentru actiuni si sesiunii de consiliere ulteri
oare:
 pregatirea procesului de incheiere a consilierii;
Evaluarea sesiunii
: S e s i u n e a   a   d e c u r s   f a r a   p r o b l e m e   a t i n g a n d u - s i   d i n   n o u obiectivul;
Evaluarea tehnicilor de consiliere
:feed-back-ul, , ascultarea activa, clarificare;
Rezumat:
Am discutat despre problemele  personale de cuplu ale beneficiarului, acesta si-a
solutionat o mare parte din ele si se observa stabilitatea lui emotionaladin acest punct de vedere.
Data raportului
:04.06.2010
 
  Sedinta numarul 5
:
09.06.2010C: Buna ziua!R: Buna ziua!C:Iata-ne si la ultima sedinta de consiliere. Data trecuta am
discutat despre cum inmare parte v-ati solutionat problemele pe plan personal, si va rugasem sa
acordatiun timp de gandire asupra aspectului profesional. Stiu ca acesta nu va interesa inmomentul
in care am inceput intalnirile noastre. Acum sunteti de aceasi parere sauv-ati recalculat orizonturile?
(
sumarizare+clarificare
)R: Nu, deocamdata ma bucur de banii pe care ii am incercand sa relansez relatiamea sentimentala ,
planurile mele de viitor includ si aspectul profesional dar celeindepartate, momentan voi pleca
impreuna cu viitoarea mea sotie intr-o vacanta.C: Ma bucur sa aud asta (
incurajare
). Astept un telefon de la dumneavoastra inmomentul in care va intoarceti din vacanta pentru a
programa o intalnire in care sadiscutam despre mersul lucrurilor si despre eventualele probleme
care ar puteaaparea.R: Asa voi face si voi avea grija sa nu existe probleme.C:Acestea fiind spuse iti
urez o calatorie placuta si sa te bucuri de timpul frumos.Sedintele noastre iau sfarsit aici. La
revedere!R: Va multumesc tare mult mi-ati fost de un real ajutor. La revedere!
 
  Raport de consiliere
Numele si prenumele clientului:
Razvan V.
Numarul sesiunii
:5
Data si locul sesiunii
:09.06.2010
Scopul sesiuni
i: Observarea schimbarii intervenite la client din sedintele anterioaresi intarirea deprinderilor
formate.
Descrierea sesiunii:
A fost o sesiune in care am incercat largirea orizonturilor  clientului si spre
planul profesional.
Probleme legate de client, consilier si relatie
: nu au existat
Scopuri sau planuri pentru actiuni si sesiunii de consiliere ulteri
oare:
urmarirea evolutiei clientului, a schimbarilor pe care acesta si le-a insusit 
s i demersul lui in pastrarea schimbarilor facute.
Evaluarea sesiunii
:Sesiunea a decurs fara probleme;
Evaluarea tehnicilor de consiliere
:, ascultarea activa, sumarizare, incurajare;
Rezumat:
S-a discutat despre planurile de viitor ale tanarului.
Data raportului
:09.06.2010
 
Autoevaluare
Avand in vedere ca a fost un caz cu final fericit, nu putem decatconcluziona ca tehnicile
consilierului atat cele specifice abordarii cognitiv-comportamentala: incurajarea, provocarea,
stoparea gandurilor, intarirea, pedepsirea ca si celelalte tehnici precum sumarizarea, clarificarea,
feed- back-ul, focalizarea, au fost bine utilizate, iar abilitatile sale au condus lasolutionarea cazului.
Clientul a fost destul de cooperant, avand un parcursascendent observandu-se nevoia de schimbare
inca de la a doua sedinta, iar la a treia sedinta s-a produs prima schimbare .Cazul se considera semi-
inchis deoarece am reusit prin celecinci sedinte sa echilibram din punct de vedere comportamental
beneficiarul.

Structura generala a unei sedinte de consiliere cognitiv-comportamentala

      Structurarea explicita a sedintelor de consiliere reflecta natura riguroasa a interventiei cognitiv-

comportamentale (Dryden, 1993).

      Consilierul si clientul stabilesc intr-un mod colaborativ scopurile in procesul de consiliere si

lucreaza impreuna pentru a le atinge. Unul din rolurile principale ale consilierului este sa-l invete pe
client abilitati si deprinderi care faciliteaza atingerea scopurilor interventiei. Spre exemplu, daca un
obiectiv al interventiei este optimizarea comunicarii intre doi soti, atunci formarea unor abilitati de
comunicare asertiva ar facilita atingerea acestui obiectiv.

      Consilierea presupune ca intre sedinte clientul sa exerseze aceste deprinderi. 

Beneficiile structurarii sedintelor de consiliere:

 se preintampina omiterea unor aspecte revelante pentru procesul de evaluare,

conceptualizare si interventie psihologica;
 clientii retin mai bine aspectele abordate in timpul sedintelor (tehnici comportamentale,
modalitati noi de abordare a problemelor emotionale, etc.);
 se faciliteaza transferul abilitatilor dobandite in consiliere spre viata de zi cu zi a clientilor;
 studiile arata ca structurarea sedintelor asigura o eficientizare a interventiei, mai ales in
cazul clientilor cu probleme dificile (Show si colab., 1999).

Structura generala a unei sedinte de consiliere individuala 

1. Educarea clientului in legatura cu structurarea sedintei de consiliere

   Structurarea sedintei de consiliere are mai multe beneficii. Pentru a putea beneficia de ele, clientul
trebuie sa stie intai care este aceasta structura. Astfel, consilierul ii poate spune pe scurt la inceputul
sedintei care va fi secventa folosita. Se subliniaza caracterul structurat si orientarea pe problema a
sedintei de consiliere. 
 

2. TRECEREA IN REVISTA A PERIOADEI DINTRE SEDINTE

Fiecare sedinta incepe printr-o trecere in revista a perioadei dintre sedinte in care sunt discutate
urmatoarele aspecte:

 Evenimente importante care au aparut in perioada dintre sedinte;

 Starea emotionala actuala a clientului;
 Verificarea testelor/chestionarelor completate (daca este cazul);
 Schimbari semnificative in starea clientului, in sensul imbunatatirii sau inrautatirii acesteia.

   De obicei aceasta etapa dureaza intre 5 si 10 minute. Daca unul dintre aceste subpuncte necesita o
abordare mai in adancime este indicat sa fie pus pe agenda de lucru in cadrul acelei sedinte de
consiliere. Separarea dintre trecerea in revista a perioadei dintre sedinte si restul sedintei este
importanta, tocmai pentru a se sublinia faptul ca sedinta este centrata pe obiectivele care vor fi
stabilite in agenda de lucru.

   De asemenea, aceasta parte poate fi folosita pentru a intari relatia de incredere reciproca dintre
client si consilier. 
 

3. STABILIREA AGENDEI DE LUCRU

      Agenda de lucru a sedintei se refera la aspectele care sunt stabilite impreuna de client si
consilier pentru a fi parcurse in timpul unei sedinte. Ea poate include o situatie noua sau o problema
noua, sau continuarea rezolvarii unei probleme care a fost abordata si in sedintele anterioare.

      Stabilirea agendei de lucru este cea mai importanta componenta a sedintei, care face diferenta
intre o sedinta structurata si una nestructurata. La inceputul procesului de consiliere stabilirea
agendei este in sarcina consilierului, dar pe masura ce consilierea progreseaza, clientul se implica
din ce in ce mai activ in stabilirea ei.

      Stabilirea agendei de lucru poate fi introdusa printr-o intrebare directa: 

„Ce ai dori sa trecem pe agenda de lucru a aceastei sedinte?”

„Care sunt aspectele pe care ai dori sa le abordam astazi?”

      Stabilirea agendei se poate face intr-un mod mai directiv atunci cand consilierul isi propune in
mod programatic sa lucreze pe anumite subiecte pe care le considera prioritare. 
 
 
 

   Sugestii pentru stabilirea eficienta a agendei de lucru:

 Lucrati colaborativ.

   Acest aspect poate fi sugerat printr-o invitatie de colaborare la stabilirea agendei: „Haideti sa

stabilim ce aspecte vom aborda in sedinta de astazi.”.

   De cele mai multe ori, stabilirea agendei implica o negociere a aspectelor importante care vor fi
abordate in cadrul sedintei. Se asigura astfel implicarea directa a clientului in acest proces. De
exemplu, in cazul unei persoane cu care se lucreaza pe dezvoltarea abilitatilor de comunicare
asertiva cu colegii de serviciu, se negociaza daca in cadrul unei anumite sedinte se va lucra numai
pe comunicarea verbala sau se va aborda si aspecte legate de comunicarea non-verbala (care ar
putea fi amanate pentru o alta sedinta).

 Stabiliti prioritatile de pe agenda de lucru.

   Dupa ce au fost stabilite punctele de pe agenda, este important sa se stabileasca prioritatile, astfel
incat aspectele cele mai importante sa beneficieze de suficient timp in cadrul sedintei de consiliere.

 Revizuiti prescriptiile comportamentale stabilite in sedinta anterioara.

Este un excelent punct de pornire, deoarece face legatura dintre sedinta anterioara si sedinta actuala
si subliniaza rolul exersarii unor deprinderi in viata de zi cu zi.

 Fiti realisti cu privire la ce poate fi realizat intr-o singura sedinta de consiliere.

Deoarece o sedinta de consiliere dureaza de obicei 50 minute, este necesara o planificare a agendei
pentru a ne incadra in acest interval de timp si a atinge obiectivele propuse pe agenda.

 Pastrati in minte scopurile interventiei atunci cand stabiliti agenda.

Acest lucru este important, pentru ca multi clienti doresc sa discute si sa abordeze in sedinta de
consiliere anumite teme, care nu sunt legate de scopurile interventiei.  

Factorii care ingreuneaza stabilirea agendei de lucru tin de: 

a) client

      Clientii pot avea dificultati in colaborarea pentru stabilirea agendei de lucru deoarece:

 au fost obisnuiti pana acum cu un stil non-directiv;

 se asteapta ca problema sa fie rezolvata de consilier, fara o implicare prea mare din partea
lor;
 au anumite asumptii disfunctionale care ii impiedica sa se confrunte cu problemele.

      De exemplu, un client care are o asumptie de genul „Celorlalti nu le pasa de mine.” poate sa nu
se implice activ in stabilirea agendei de lucru. O alta asumptie des intalnita este: „Daca imi
recunosc problemele voi fi respins sau criticat.” sau „Daca imi recunosc problemele sunt un ratat”.
Astfel de clienti vor evita stabilirea agendei. Pentru a depasi aceste dificultati vom introduce aceste
asumptii ca prioritati pe agenda de lucru, deoarece daca sunt ignorate ele vor ingreuna procesul de
evaluare, conceptualizare si interventie psihologica. 

b)consilier

- Abilitatile reduse de organizare a timpului in cadrul sedintei de consiliere;

      In acest caz se expliciteaza importanta organizarii timpului in sedinta de consiliere si se aplica
metode de organizare a timpului.

- Asumptia consilierului ca problemele aduse in discutie in etapa de trecere in revista a saptamanii

trecute sunt cele mai importante pentru client.

      Deseori acest lucru face sa se „sara” peste stabilirea agendei.

- Starea de oboseala a consilierului si evitarea abordarii unor probleme care ii pot genera anxietate.

   O sedinta nestructurata il ajuta pe consilier in evitarea anxietatii de performanta in conditiile in

care nu se simte confortabil in lucrul cu anumite probleme (ex. un consilier care are dificultati in
lucrul cu persoane cu tulburari sexuale) sau se asteapta sa nu faca fata anumitor probleme ale
clientului (ex. probleme legate de adictii ale clientului). 
 

4. REVIZUIREA PRESCRIPTIILOR COMPORTAMENTALE DIN SEDINTA

ANTERIOARA

      Revizuirea prescriptiilor comportamentale date in sedinta anterioara poate sa dureze intre cateva
minute pana la aproape toata sedinta. Acest lucru este necesar pe de o parte pentru a incuraja
monitorizarile dintre sedintele de consiliere si pe de alta parte pentru a evidentia rolul aplicarii
tehnicilor si a deprinderilor asimilate in sedinta de consiliere in viata de zi cu zi a clientului.

      In acest sens se sugereaza doua strategii:

 Prescriptiile comportamentale sunt revizuite inainte de stabilirea agendei, aceasta tehnica

fiind utila mai ales in cazul clientilor care vin cu o problema noua in aproape fiecare sedinta.
 Revizuirea prescriptiilor comportamentale este stabilita ca primul item al agendei, acest
lucru permitand colaborarea consilier-client in stabilirea agendei, inainte ca sa fie abordate
alte aspecte.

 
 

5. PARCURGEREA AGENDEI

      Parcurgerea agendei este componenta care cuprinde cea mai mare parte din sedinta de
consiliere. In aceasta parte se urmareste atingerea obiectivelor stabilite la inceputul sedintei, in
cadrul agendei de lucru.  
 
 

6. PRESCRIPTIILE COMPORTAMENTALE

      Scopul abordarii cognitiv-comportamentale este de a-i invata pe clienti noi deprinderi pentru
ameliorarea unor probleme sau pentru depasirea unor dificultati. Prescriptiile comportamentale
faciliteaza practicarea acestor deprinderi in viata de zi cu zi a clientului.

   Prescriptie comportamentala este orice sarcina pe care clientul o primeste de la consilier si care:

 este stabilita prin colaborarea dintre client si consilier;

 are ca scop invatarea de noi deprinderi si aplicarea acestora in diferite contexte;
 este realizata intre sedintele de consiliere.

   Este recomandat ca prescriptiile comportamentale sa respecte urmatoarele principii: 

 Stabiliti prescriptiile comportamentale intr-un mod colaborativ.

      Unul dintre lucrurile cele mai importante pentru a facilita complianta clientilor la realizarea
prescriptiilor comportamentale este stabilirea colaborativa a acestora. Daca clientul considera ca
prescriptiile comportamentale nu il ajuta, sau nu este de acord cu anumite aspecte ale sarcinilor, el
le va realiza fie superficial sau deloc. Este important sa evitam stabilirea unei prescriptii care se
refera la ceva ce nu a fost inteles sau aprofundat in timpul sedintei. Clientul poate avea dificultati in
intelegerea rolului prescriptiei si deci in aplicarea ei. Pentru a construi prescriptii comportamentale
adecvate ne vom baza pe ceea ce am realizat in timpul sedintelor de consiliere. 
 

 Fiti specific si concret.

      Fara un plan concret si specific, prescriptiile comportamentale vor fi confuze, ceea ce poate
genera probleme in aplicarea lor. Clientii nu vor sti cum anume sa realizeze sarcinile si nu vor avea
certitudinea ca au realizat corect prescriptiile comportamentale. Este indicat sa cereti feed-back de
la client pentru a vedea daca toate aspectele legate de prescriptiile comportamentale sunt clare.
Chiar daca stabilirea detaliilor pentru prescriptiile comportamentale poate fi repetitiva, este foarte
importanta pe termen lung.

      Incercati sa formulati instructiunile pentru fiecare sarcina astfel incat sa raspunda la urmatoarele
intrebari: Unde?, Cat timp?, Cu cine?, Ce?, Cu ce?, Inainte de ce?, etc. 

 Anticipati obstacolele care pot aparea in realizarea prescriptiilor comportamentale.

     Anticiparea obstacolelor este importanta deoarece permite elaborarea unui plan pentru depasirea
lor. Clientul poate fi implicat in mod direct in identificarea eventualelor obstacole, fiind intrebat
despre dificultatile pe care le intrevede in aplicarea prescriptiilor comportamentale:
     „Va puteti gandi la anumite dificultati pe care le-ati putea intampina in realizarea acestei
activitati?”

     „Exista vreun obstacol care v-ar impiedica sa puneti in practica exercitiul pe care l-am
stabilit?”

      In unele situatii clientii au tendinta sa supraaprecieze capacitatea lor de realizare a unor
prescriptii. De aceea, este indicat sa evaluati cat mai realist care este gradul de dificultate al
prescriptiilor stabilite de comun acord. Repetarea in imaginar a efectuarii prescriptiei (in situatiile in
care acest lucru este posibil) poate fi o metoda de identificare a unor posibile dificultati. 

      Conceptualizarea cazului ne permite sa anticipam obstacole in realizarea prescriptiilor

comportamentale. In mod particular, acest lucru se realizeaza prin identificarea convingerilor
dezadaptative care pot influenta aplicarea acestor prescriptii (ex. „Vreau sa ma schimb, dar fara sa
fac vreun efort.”). De asemenea se analizeaza si acele aspecte din lista de probleme care pot
interfera cu realizarea prescriptiilor comportamentale.

 De exemplu, daca un client are in general tendinta de a amana indatoririle mai neplacute,
aceasta tendinta poate afecta negativ si efectuarea prescriptiilor comportamentale mai
dificile.
 In cazul unui client cu un stil pasiv de comunicare, poate aparea situatia in care el nu
comunica consilierului dificultatile cu care se confrunta in aplicarea prescriptiilor.

      De asemenea, se poate apela si la efectuarea unor sarcini similare cu prescriptiile

comportamentale sau la exersarea lor sub forma jocului de rol (cand este posibil) pentru
identificarea unor eventuale dificultati.

      Alte tipuri de obstacole pot sa apara din mediul extern. Daca clientul este solicitat in fiecare
seara sa faca de mancare, sa culce copilul, sa termine ce are de facut, nu va avea timp suficient sa
realizeze prescriptiile stabilite. 
 

7. SUMARIZAREA SEDINTEI SI FEEDBACK-UL

      De cele mai multe ori, in cadrul unei sedinte de consiliere se transmite o cantitate mare de
informatii, care poate fi dificil de asimilat pentru client. Prin sumarizarea aspectelor parcurse, acesta
poate fi asistat atat in focalizarea pe lucrurile importante discutate cat si in reamintirea aspectelor
esentiale care au fost abordate in acea sedinta.

      O strategie eficienta este de a-i cere clientului sa noteze sumarizarile finale ale fiecarei sedinte si
sa le citeasca inaintea sedintei urmatoare.

      De asemenea, se solicita feedback din partea clientului in ceea ce priveste sedinta care tocmai s-
a incheiat. Se pot folosi urmatoarele intrebari: 

„Imi puteti da un feedback despre ce am discutat astazi?”

„A fost ceva ce v-a ajutat in mod special in sedinta de astazi?”

„A fost ceva ce nu v-a fost de folos in sedinta de astazi?”

    „Am spus ceva ce nu ati inteles sau sau aveti unele nelamuriri in ceea ce priveste sedinta de
astazi”? 

        Feedback-ul oferit de client poate oferi noi informatii in ceea ce priveste unele dificultati pe
care acesta le-a resimtit pe parcursul consilierii (ex. dificultati de intelegere a unor tehnici, de
asimilare a unor informatii noi, de concentrare pe sarcini, etc.). De asemenea, pot fi evidentiate si
aspecte pozitive, legate spre exemplu de eficienta perceputa a unor tehnici (ex. un client care
considera ca un anumit experiment comportamental a avut un efect foarte mare asupra lui).

Sumar 

  Structurarea explicita a sedintelor de consiliere reflecta natura riguroasa a interventiei

cognitiv-comportamentale (Dryden, 1993).

 Mai intai se vizeaza educarea clientului in legatura cu structurarea sedintei de consiliere si se

face trecerea in revista a perioadei dintre sedinte.

   Se trece apoi la stabilirea agendei de lucru si revizuirea prescriptiilor comportamentale din

sedinta anterioara. Urmeaza parcurgerea agendei, care cuprinde cea mai mare parte a sedintei
de consiliere. 

 Se prezinta si se discuta prescriptiile comportamentale pe care clientul le va efectua pana la

urmatoarea sedinta.

 In final, se realizeaza o sumarizare a obiectivelor atinse in cadrul consilierii si se cere feedback
clientului asupra diferitelor aspecte abordate.

Program de interventie pentru copilul agresiv

NUME SI PRENUME PSIHOLOG: SZABO ALIZ

TEMA : Interventie in violenta scolara

 DESFASURATOR:      A. Notiuni introductive despre violenta in scoala.

                                             B. Program de interventie pentru copilul agresiv

A.   VIOLENTA SCOLARA:

Definitia violentei, propusa de raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS ,2002) este

urmatoarea: amenintarea sau folosirea intentionata a fortei fizice sau a puterii contra propriei
personae, contra altuia sau contra unui grup sau unei comunitati  care antreneaza sau risca
puternic sa antreneze  un traumatism,un deces sau daune psihologice, o dezvoltare improprie
sau privatiuni”.
 Aceasta definitie exclude toate evenimentele accidentale(precum accidente rutiere), numai daca
acestea nu implica intentia de a ucide sau de a rani.Totusi, ea include actele bazate pe o relatie
de putere   exprimata prin intimidare,amenintare sau,invers neglijenta si omisiune.

Acest lucru pare sa se aplice   la contextual institutional al scolii in care traditia ierarhiei
educatori elevi , elevi elevi ramane o realitate generatoare  de stari conflictuale si manifestari de
violenta.In conformitate cu diferite studii, violenta in scoli este un tip particular de violenta in
institutii, care poate lua urmatoarele forme:pedeapsa fizica,restrictie fizica, constrangere solitara
si orice forma de izolare, obligatia de a purta vestimentatie distinctive,restrictii alimentare,
restrictii sau refuzul de a avea contacte cu membrii familiei sau cu prieteni,abuzul verbal sau
sarcasmul.

Un prim nivel de analiza a violentei scolare ia in considerare sistemul de relatii la nivelul carora
se manifesta , operand o distictie intre urmatoarele forme si niveluri:

Violenta intre elevi, violenta elevilor fata de profesori,violenta profesorilor fata de

elevi(comportamentul neadecvat al cadrelor didactice).

B. PROIECT DE INTERVENTIE PENTRU COPIII AGRESIVI

Elevul tinta:  

-          elev din clasa a VII a

-          elev care prezinta comportamente agresive foarte problematice, cu varsta  cuprinsa  intre 13-

14 de ani.

Obiectivele trainingului descris in amanunt:

prezentarea scopurilor programului, a numarului de sesiuni si a procedurii de

desfasurare;cunoasterea reciproca a memebrilor grupului si facilitarea interactiunii;stabilirea
regurilor grupului si discutarea acestora;crearea relatiei de grup, a coeziunii grupului;Sa
identifice cauzelor emotiilor;Exersarea comunicarii nonverbale

Exersarea comunicarii emotionale si acelei empatice;Dezvoltarea increderii in ceilalti

Identificarea unor probleme asemanatoare si la alte persoane;Dezvoltarea abilitatilor de lucru in

echipa;Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor;Evaluarea impactului determinat de
presiunea celorlalti asupra rezolvarii problemelor personale;recunoaşterea formelor de
manifestare a furiei;recunoaşterea cauzelor furiei;identificarea modalităţilor de a face faţă
furiei;dezvoltarea autocontrolului;recunoaşterea efectelor laudelor, a neacordării atenţiei şi a
criticilor în declanşarea furiei;învăţarea procedurii de oferire a feedback - ului
pozitiv;dezvoltarea autocontrolului;creşterea toleranţei la frustrare în cazul criticilor
negative;exersarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv;

exprimarea propriilor puncte de vedere despre conflicte, gandirea analitica, analiza conflictelor,
dezvoltarea capacitatii de a analiza conflictele;identificarea   şi exersarea de soluţii pozitive la
conflicte;dezvoltarea autocontrolului;dezvoltarea autocontrolului;

stabilizarea comportamentelor adecvate;utilizarea instrucţiunilor de autocontrol

sa defineasca conceptual de respect de sine;Sa lege conceptual de respect de sine de propria

persoana;Sa   explice in ce fel este legat respectful de sine de conflicte

Selectia participantilor:

Implicarea elevului din clasa a VII a s a hotarat respectand dorinta dirigintelui clasei, care a
observat ca nu exista comunicare   intre elevul in cauza si clasa,apar numeroase conflicte
solutionate prin agresivitate verbala si fizica.

Numarul de sedinte:  10 sedinte

Dirigintele clasei:

Pregatirea si demarajul : Prima etapa va consta in informarea directiunii scolii si a parintilor cu

privire la organizarea si specificul acestui program,obtinandu se si aprobarea   realizarii acestuia
in scoala si acordul din partea parintilor.

Programul urmeaza sa se desfasoare pe parcursul semestrului II.

Activitatile se vor desfasura in cabinetul de consiliere psihopedagigica , cabinetul va fi

amenajata inaintea fiecarei sedinte   pentru a corespunde nevoilor activitatii.

Dupa desfasuraea efectiva a programului , va urma o etapa de evaluare a rezultatelor

programului.
 SESIUNEA 1.

Obiective :

-          prezentarea scopurilor programului, a numarului de sesiuni si a procedurii de desfasurare

-          cunoasterea reciproca   si facilitarea interactiunii consilier-client

-          stabilirea regurilor   si discutarea acestora

-          crearea relatiei de incredere.

Procedura :

Se allege un fond musical relaxant, care se va auzi in surdina pe tot parcursul sesiuni.

Activitatea 1

Elevului   se   prezinta obiectivele si motivele consilierii, numarul de intalniri si modul de

desfasurarea a acestor intalnirii.

Activitatea 2

Elevul se aseaza in cerc ,consilierul va arunca o minge ( o jucarie de plus)catre urmatorul

membru al grupului, invitandu l sa se prezinte, sa spuna doua lucruri care ii plac si doua care nu
ii plac.Acesta,dupa ace se va prezenta, va arunca obiectul intercatiunii la urmatorul membru al
grupului, care, similar, va face aceleasi lucru.

Activitatea 3

Fiecare membru al grupului va trebui sa spuna o trasatura caractersitica lui, cu  literele din
numele lui.

Activitate 4

Stabilirea regurilor grupului:

Copii, sub indrumarea terapeutului, dezvolta reguli pentru comportamentul in grup.

Este util sa se limiteze numarul de reguli, iar lista sa ramane deschisa.

Regulile vor viza comportamentele specifice asteptate, regula care se va aplica si consecinta,
consecintele pentru mebrii grupului care nu respecta regula.

Inpreuna se vor stabili consecintele respectarii, respective ale nerespectarii acestu

regulament(recompensele si pedepsele)

Ex:

Comportament asteptat: san u se bate intre ei, san u se alerge prin sala  de desfasurare a
sedintelor

Regula: rezolvam conflictele in mod corespunzator, in sala de consiliere se circula incet si

ordonat.

Consecinte: 10 minute time out,va ordona si va aranja la sfarsitul sedintei toate materialele
folosite.

LISTA REGULILOR PENTRU PROGRAMUL DE INTARIRI CU PUNCTE

In continuare sunt descries cateva lucruri importante pentru situatia in care suntem cu cineva.
Citeste cu atentie!

Ascult cu atentie ce spune celalat!

Il las pe celalalt sa vorbeasca!

Redau exact o povestire!

Privesc cu atentie!

Descriu correct o imagine!

Daca ma joc sau vorbesc cu cineva, atunci il privesc!

Daca sunt cu cineva nu topai de jur imprejur sin u ma joc cu mainile!

Am rabdare cu mine!

Ma gandesc atent inainte de aspune sau de a face ceva!

Daca ceva nu merge asa cum vreau eu,atunci nu ma enervez ci raman calm!

Accept si parerea celorlati fara sa ma enervez si fara sa i jignesc!

Toate aceste sunt reguli.Ele trebuie sa tea jute sa te joci, sa vorbesti sis a te comporti cu ceilalti in
asa fel incat sa le faca tuturor placere.

Care sunt regulile pe care le poti respecta sip e care nu?

Marcheaza le pe cele pe care le poti respecta cu un semn sau cu o culoare.

Dintre regilile pe care le consideri ca nu le respecti, allege una!

Acum trebuie sa respecti aceasta regula.

Daca reusesti sa respecti regula, primesti de fiecare data un punct.

Vei aduna punctele si la final le poti schimba in minute de joc.

Ti se va explica detaliat cum se face acest lucru. SUCCES!

Reguli in cabinet:

Nu avem voie sa dicutam despre ce se intampla in grup decat referitor la propria persoana.

Nu distrugem echipamentul din dotare.

Vorbim pe rand, asteptand ca antevorbitorul sat ermine ceea ce are de spus, prin aceasta ne
aratam respectful fata de cel care vorbeste si fata de ceilati mebri ai grupului,pastrand o
atmosfera calma si relaxata.
Nu folosim cuvinte urate, nu jignim persoanele din grup.

Criticam opinia sau comportamentul si  nu persoana.

Activitaea 5

Versetul grupului:

Prezentam elevilor   o lista care cuprinde cuvinte despre agresivitate,fiecare pe rand va trebui sa
scrie cate un rand de poezie folosind un cuvant de pe lista , pe care le va trage de pe lista, dupa
care se indoaie foaiea, ca celalt care urmeaza san nu vada ce este scris, si asa procedam pana
cand folosim toate cuvintele. La sfarsit vom primi  versetul grupului.

SESIUNEA 2:

OBIECTIV: Sa identifice cauzelor emotiilor

                            Exersarea comunicarii nonverbale

                            Exersarea comunicarii emotionale si acelei empatice.

Activitatea 1

Afectopersonaj   : vor crea scurte povestiri despre personajele prezentate in imagini, astfel incat
sa realiefeze ceea ce simte fiecare personaj(personajele vor prezenta emotiile de baza , bucurie,
furie.La final se va numi emotia identificata si se va purta o discutie despre ce I a ajutat in
identificarea emotiei.

Activitatea 2

Cum apar emotiile?

PROCEDURA:         

1. Se comunica elevilor ca vor face un exerctitiu in cadrul caruia vor identifica

diferite emotii si cauzele acestora. Se deseneaza pe tabla un tabel asemanator cu cel din
fisa de lucru.
2. Se prezinta elevilor diferite situatii, cum ar fi: Prietenul tau cel mai bun a spus
cuvinte urite despre tine intr-un grup de persoane cunoscute. Ai primit cadoul pe care ti-l
doreai de mult. Ai trecut cu bine un examen foarte important pentru tine etc. Se scrie
 situatia in coloana corespunzatoare a tabelului si se cere elevilor sa anumeasca emotiile
pe care le-ar traiu in situatia respectiva. Daca elevilor le este greu sa denumeasca
emotiile, se utilizeaza tabelul din fisa de lucru. Se noteaza emotiile corespunzatoare
fiecarei situatii in coloana aferenta din fisaa de lucru.
3. Elevii sint rugati sa spuna ce ginduri le trec prin minte, ce reactii au la nivel
bilogic (ex. transpiratul mainilor, tremurul vocii etc) si cum se comporta efectiv in fiecare
dintre situatii. Se noteaza aceste aspecte in coloanele corespunzatoare din tabel.
4. Se impart elevilor fisele de lucru si li se da ca sarcina sa completeze coloanele
pentru alte doua situatii – una pozitiva si una negativa. Se acorda ajutor pe parcursul
activitatii.
5. Se analizeaza impreuna cu elevii relatia dintre ginduri si emotii.
INTREBARI:
 Este posibil ca in situatii similare oamenii sa simta emotii diferite?

 Care este relatia dintre emotii si ginduri?

 Cum putem modifica emotiile pe care le simtim?

Fişa de lucru  - Cum apar emotiile?

SITUATII EMOTII REACTII COMPORTAMENTE

BIOLOGICE

I.

II.
 NEGATIVE POZITIVE

SUPARARE MULTUMIRE

TRISTETE BUCURIE

EXEMPLE VINOVATIE SATISFACTIE

DE DEZGUST PLACERE

EMOTII REGRET INCINTARE

FRICA VESELIE

INGRIJORARE FERICIRE

FURIE RELAXARE

NEMULTUMIRE IMPLINIRE

Emotion play :

Pe o serie de cartonase  corespunzatoare  numarului de membri din grup , vor fi notate o serie

de emotii.

Elevii vor extrage cate un cartonas si vor exprima emotie nonverbal, iar ceilalti o vor ghici. Jocul
se repeat dar se imbogateste cu exprimare verbala.

Discutii: cum v ati simtit in timp ce exprimati emotia?

                     Care din cele doua situatii vi s a parut mai usoara?

                     De ce e important san e exprimam emotiile?

                     De ce ie important sa utilizam toate modalitatile de comunicare in exprimare

emotiilor?

                     Stiu sa spun ceea ce simt: exprimarea propriilor sentimente prin intermediul
instrumentelor muzicale.

SESIUNEA 3:
OBIECTIV:

 Dezvoltarea increderii in ceilalti

 Identificarea unor probleme asemanatoare si la alte persoane
 Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa

Activitatea 1:  Increderea

Fiecare elev isi elege o pereche: una diontre persoane conduce perechea si cealalta se lasa
condusa timp de citeva minute prin spatiul cabinetului/clasei. Ersoana condusa este legata la
ochi cu o esarfa sau un fular. Dupa o perioada de timp rolurile se schimba.

Activitatea 2:  Test de supravietuire

OBIECTIV: Formarea unor deprinderi de luare a deciziilor individuale si de grup

PROCEDURA:

1. Comunicati elevilor ca veti face un exercitiu de ecizie. Se impart fisele de lucru si

se prezinta situatia descrisa in fisa:
Fisa de lucru:
Situatia:  Este aproximativ ora 16.30, 15 octombrie si te afli impreuna cu citiva prieteni pe malul
unui lac in Muntii Fagaras. Ati ratacit drumul din cauza stratului jos de nori si, dupa estimarile
voastre, sinteti la aproximativ 5 km distanta de cel mai apropiat refugiu. Zona este impadurita cu
pini de inaltime mica, insa imprejurimile sint in general stincoase si abrupte. Temperatura este
in jur de -2 grade C, dar uneori noaptea ajunge si la -18 grade C. Stratul de zapada poate fi 13-
20 cm, iar viteza vintului intre 65-75 km /h, in general dinspre NV spre SE. Soarele rasare la ora
06:15 si apuna la 17:45. Sinteti imbracat gros, cu caciula si bocanci, insa unii dintyre voi au
imbracamintea umeda. In rucsacurile pe care le duceti in spate aveti obiectele prezentate in
tabelul de mai jos.

Sarcina voastra  este de a ierarhiza obiectele in ordinea importantei lor pentru supravietuirea
grupului, marcind cu 1 cel mai important si cu 14 cel mai putin important obiect.

Obiecte Solutie Solutie Solutie Diferenta Diferenta

individuala de grup I II
specialist

Busola
O cana de 4,5 litri cu sirop de pin

Cite un sac de dormit cu puf (pentru fiecare

membru al grupului)                              

Tablete de carbon pentru dezinfectarea

apei                                                               
        

O bucata mare de pinza rezistenta

13 bucati de chibrituri intr-o cutie

impermeabila

Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa

reziste pina la 150 de kg                   

O lanterna cu 4 baterii

Un litru de rom Baccardi (65 grade)

Set de barbierit cu oglinda

Ceas desteptator

Topor

O camera sparta a unei

biciclete                                                       
                                       

O carte cu titlul Steaua polara ghid de

orientare

Punctajul Punctajul
tau grupului

2. Cereti elevilor sa ierarhizeze obiectele din rucsacuri in functie de utilitatea lor si sa

noteze solutia lor in fisa de lucru, in coloana corespunzatoare. Acordati 7 minute.
3. Impartiti elevii in grupe si cereti-le sa compare solutiile individuale la care au
ajuns si sa negocieze o solutie a grupului. Rugati elevii sa noteze aceasta decizie in
coloana corespunzatoare pentru decizia de grup din fisa de lucru. Acordati 10 minute.
4. Prezentati elevilor solutia propusa de salvamontist si cereti-le sa compare solutia
individuala si cea de grup cu aceasta si sa calculeze diferenta. Mentionati ca este vorba de
diferenta dintre pozitia acordata de ei unui obiect in ierarhie si pozitia acordata de
salvamontist aceluiasi obiect. Segerati-le sa noteze diferentele in dreptul obiectelor, in
coloanele diferenta I (pentru diferenta dintre solutia salvamontistului si solutia
 individuala) si diferenta II (pentru diferenta dintre solutia salvamontistului si solutia
grupului).

Obiectele gasite:                                                                                           Solutie
salvamontist

Busola                                                                                                                              
  12

O cana de 4,5 litri cu sirop de pin                                                                                7

Cite un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)                            5

Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei                                                              14

O bucata mare de pinza rezistenta                                                                                    8

13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila                                                            1

Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pina la 150 de kg                       9

O lanterna cu 4
baterii                                                                                                            6

Un litru de rom Baccardi (65

grade)                                                                                     10

Set de barbierit cu
oglinda                                                                                                      4

Ceas
desteptator                                                                                                                      1
1

Topor                                                                                                                              
              2

O camera sparta a unei biciclete                                                                                      
3

O carte cu titlul Steaua polara ghid de orientare                                                           13

Cereti-le sa calculeze suma diferentelor obtinute pe coloane si sa treaca suma obtinuta in casuta
Punctajului meu, respectiv Punctajului grupului. Analizati impreuna cu elevii rezultatele
obtinute si decideti care dintre solutii au fost mai eficiente: solutia individuala sau cea de grup,
stiind ca un punctaj mic inseamna ca solutia este mai apropiata de solutia salvamontistului.
SESIUNEA 4:

OBIECTIV: Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor

            Evaluarea impactului determinat de presiunea celorlalti asupra rezolvarii

problemelor personale

Activitatea 1:   Cutremurul

Obiectiv: facilitarea interactiunii si pregatirea pentru activitatea urmatoare

Se da elevilor o problema: La radio s-a anuntat ca va fi un cutremur puternic peste 10 minute.

Fiecare persoana trebuie sa isi aleaga maxim 5 lucruri de valoare pentru el/ea.Fiecare elev
trebuie sa isi prezinte lista  cu lucrurile alese.

Activitatea 2:  Problema mea, problema ta

Fiecare elev va scrie pe un biletelm fara sa-l semneze, o problema reala cu care s-a confruntat,
din trecut sau din prezent. Se aduna toate biletelele, se amesteca si fiecare elev va lua la
intimplare un biletel cu o alta problema decit a lui si va prezenta ceea ce scrie pe biletele ca si
cum ar fi propria problema si cum a rezolvat-o. Aceasta va crea ocazia celui care a avut in
realitate problema sa cunoasca si un alt mod de rezolvare a acesteia. Eventual se poate discuta la
nivel de grup care ar fi o solutie potrivita de rezolvare. Se pastreaza confidentialitatea elevului.

Activitatea 3: Ionel a spus sa…

Un voluntar da comenzi celorlalti elevi. Ei trebuie sa raspunda numai daca elevul conducator
spuna:  Ionel a spus sa… . Intre comenzile comenzile obisnuite (Ionel a spus sa stati intr-un
picior) voluntarul va spune si una sau doua comenzi neobisnuite, neacceptabile (Ionel a spus sa-
I dai o palma colegului).

Activitatea 4:  Problemele si presiunile celorlalti

PROCEDURA:

1. Distribuiti cite o foaie de lucru fiecarui elev si cereti-le sa citeasca fiecare situatie
si sa decida ce anume ar face daca ar fi in acea situatie si problema l-ar privi in mod
direct.
 2. Se impart elevii in grupe si fiecarui grup se da cite o problema de discutat. Alegeti
in fiecare grup cite o persoana care sa inregistreze ideile principale pe care le discuta si
anume ideile implicate in procesul de luare a deciziilor. Aceeasi persoana va fi cea care
va prezenta aceste idei.
3. Cereti grupurilor sa numeasca si sa impartaseasca o serie de dintre factorii care
au contribuit la luarea deciziilor.
4. Rolul de prezentator al grupului va alterna, cu o alta situatie, astfel incit fiecare
membru sa vorbeasca entru grup.

Pentru coordonator: Este important ca elevii sa recunoasca factorii implicati in luarea deciziilor

si sa inteleaga ca influenta celorlalti adesea joaca un rol central in procesul de luare a deciziilor.
Analizarea in detaliu a consecintelor determinate in urma luarii deciziilor sub influenta celorlalti
este esentiala in vederea dezvoltarii unei abordari corecte a procesului decizional.

Fisa de lucru:  “Problemele si influenta celorlalti”

Instructiuni: Cititi cu atentie fiecare situatie si decideti ce ati face in fiecare caz.

Exemple de situatii:

1. Mergi impreuna cu un prieten/o prietena la un film si, chiar inainte sa inceapa,

un coleg mai mare de la scoala vine si va cheama la o bere. Nu prea ai chef sa mergi, insa
prietenul/prietena care te insoteste accepta invitatia de indata. Ce faci? Stai sa vizionezi
filmul sau mergi impreua cu ei?

2. Inviti citiva copii la tine, sa ramina peste noapte, sa va distrati. De indata ce

parintii tai se duc la culcare, doi dintre invitati eschid un pachet de tigari si incep sa
fumeze. Te simti oarte inconfortabil si indecis si nu stii ce anume sa faci: sa-I lasi sa
fumeze, sa le interzici acest lucru sau sa le spui parintilor tai ce se intimpla. Cum anume
procedezi?

SESIUNEA 5.

Obiective:

                 - recunoaşterea formelor de manifestare a furiei

                 - recunoaşterea cauzelor furiei

                   - identificarea modalităţilor de a face faţă furiei

                 - dezvoltarea autocontrolului

Descrierea activităţii 1.
                 Terapeutul spune copiilor povestea „Florian este tachinat”( vezi anexa 1 ). După
ascultarea poveştii copii se decid asupra rolurilor din cadrul jocului de rol ce urmează să fie
jucat.

                   După terminarea jocului se discută următoarele aspecte:

„Ce nu-i place lui Sebastian la Florian?”

„Cum arată el acest lucru?”

„Cum îşi manifestă Florian furia faţă de Sebastian?”

                 Copiii trebuie să recunoască cât de diferit se poate manifesta furia şi agresivitatea
( prin cuvinte, violenţă fizică şi alte manifestări) . Răspunsurile copiilor sunt înregistrate cu
ajutorul unui casetofon.

                 De asemenea, ei trebuie să recunoască cauzele furiei şi ale agresivităţii. Pentru aceasta
se discută următoarele aspecte:

„De ce l-a enervat Sebastian pe Florian? Oare ce motive putea să aibă?”

„S-a întâmplat ceva deosebit anterior?”

„Ce motive a avut Florian pentru a începe imediat o bătaie?”

„Oare de ce se enervează aşa de repede când cineva spune ceva despre felul în care arată?”

                 Pentru a descoperii şi alte cauze ale furiei şi agresivităţii, terapeutul prezintă alte
situaţii pe marginea cărora se discută cauzele posibile ale acestora ( vezi anexa 2). Aceste situaţii
se pot juca, momentele de joc şi de discutare fiind alternate.

                 După ce au fost prelucrate toate cauzele posibile pentru aceste situaţii, ele sunt
sumarizate încă o dată şi sunt înregistrate pe casetă, pentru a putea fi achiziţionate mai uşor.

Descrierea activităţii 2.

                 Se joacă din nou povestirea „Florian este tachinat” dar de data aceasta li se spune
copiilor că el nu mai începe bătaia deşi este foarte supărat. Copiii decid asupra cartonaşelor cu
instrucţiuni de autocontrol ( vezi anexa 3 ) ce pot fi folosite în această situaţie pentru a face faţă
furiei. Ei discută ce ar trebui să  facă Sebastian, după ce l-a supărat pe Florian. După ce s-au
hotărât cum vor proceda se joacă această nouă situaţie.

                 Se discută pe marginea jocului care au fost modalităţile prin care actorii au făcut faţă
furiei.

                 Toţi copiii sunt antrenaţi în a povestii cum fac ei faţă furiei:
„Ce faceţi voi când sunteţi furioşi şi arţăgoşi?”

„Ce aţi putea face pentru a scăpa de furie, fără a vătăma vreo persoană sau a distruge ceva?”

                 Răspunsurile copiilor sunt evaluate şi apoi se decide dacă ele reprezintă o manifestare
adecvată, care nu provoacă prejudicii.. Ele sunt înregistrate pe casetă pentru a putea fi
achiziţionate mai uşor.

                 Fiecare copil alege una din modalităţile de a face faţă furiei pe care doreşte să o
experimenteze până la următoarea întâlnire.

SESIUNEA 6

Obiective:

                 - recunoaşterea efectelor laudelor, a neacordării atenţiei şi a criticilor în declanşarea

furiei

                 - învăţarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv

                 - dezvoltarea autocontrolului

                 - creşterea toleranţei la frustrare în cazul criticilor negative

                 - exersarea procedurii de oferire a feedback - ului pozitiv

               

Descrierea activităţii 1.

                 Membrii grupului vor juca jocul „Laudă – Critică”.

                 Terapeutul selectează copilul cu cea mai mare toleranţă la frustrare şi cu cel mai bun
autocontrol din grup şi i se dă următorul instructaj: imaginează - ţi că ai putea să-ţi sărbătoreşti
trei zile la rând ziua de naştere. Părinţii   îţi dau voie să petreci trei zile aşa cum îţi doreşti tu: cu
sau fără copii, cu sau fără tort, etc.

                 Copilul este trimis într - o altă cameră pentru a se gândi cum doreşte să-şi petreacă
aceste trei zile, urmând ca după aceea să povestească ceea ce şi-a imaginat.

                   Celorlalţi copii li se dă următoarea instrucţiune: „Vom face împreună un experiment.

Noi vom lăuda şi ne va place doar prim poveste despre aniversare. În cazul celei de a II – a nu îi
vom acorda de loc atenţie, ca şi cum ne-am plictisi şi nu am asculta. În cazul celei de a III - a
aniversări o să-i spunem că nu ne place absolut deloc.”
                 Terapeutul îi lasă pe copii să mai repete instrucţiunea şi să exerseze ce au de făcut. El
accentuează faptul că reacţiile nu trebuie exagerate şi că vor trebui să observe cu atenţie reacţiile
copilului la cele trei aniversări.

                 După aceea, copilul este adus în cameră, i se spune că ceea ce se va întâmpla este doar
un joc şi i se cere să povestească la ce s-a gândit.

                   Terapeutul şi ceilalţi copii reacţionează la cele trei poveşti aşa cum s-au înţeles.

                 După ce jocul s-a terminat este discutată experienţa pe care a avut-o copilul care a
avut rolul principal.

                 Acesta este rugat să spună ce au făcut terapeutul şi ceilalţi colegi în cazul fiecărei
aniversări. De asemenea, i se cere să spună ce a simţit când a fost criticat, lăudat şi ignorat.

                 Ceilalţi copii trebuie să spună ce au observat, cum a reacţionat copilul la cele trei
aniversări. Dacă, atunci când a fost lăudat a devenit mai vesel sau mai trist, a povestit mai tare şi
mai mult, a avut mai multe idei sau nu. Dacă, bucuria s-a redus atunci când a fost ignorat.
Dacă, s-a enervat şi a vorbit urât cu ceilalţi copii când a fost criticat. Dacă, a avut o faţă furioasă
sau dacă a devenit trist, povestea a fost scurtată sau întreruptă.

                 Terapeutul concluzionează   faptul că comportamentul lor a influenţat modul de

manifestare al copilului ce a avut rolul principal.

                 Copiilor li se adresează următoarea întrebare:

„Ce credeţi care sunt efectele jignirilor, a comentariilor răutăcioase şi a comportamentului

neprietenos atunci când sunteţi împreună cu alţii sau vreţi să îndepliniţi bine sarcinile?”

„Ce credeţi care sunt efectele laudei, a prieteniei, a recunoaşterii şi a manifestării bucuriei
atunci când sunteţi împreună cu alţii sau când vreţi să îndepliniţi bine sarcinile?”

                 Răspunsurile copiilor sunt înregistrate pe casetă.

                 Terapeutul precizează faptul că adesea comportamentul nostru provoacă răceală,

respingere sau chiar agresivitate din partea celorlalţi. de aceea, este important să ştim să
interacţionăm pozitiv cu ceilalţi.

                   În continuare vor învăţa cum să-şi ofere feedback-uri pozitive unul altuia. Fiecare
copil trebuie să adreseze unui alt coleg ceva drăguţ sau ceva ce îi place la el.

                 Terapeutul exemplifică acest exerciţiu: „Mie îmi place la tine Mihai că ai aşa de multe
idei

bune. De asemenea îmi place că râzi mult şi că eşti vesel aproape tot timpul.”

               

Descrierea activităţii 2.
                 Terapeutul precizează faptul că este important ca atunci cînd primim mustrări sau
critici negative să nu devenim imediat furioşi ci trebuie să ne controlăm pentru a putea verifica
corectitudinea criticilor şi pentru a reacţiona adecvat.

                 Se cere grupului mare să găsească cât mai multe modalităţi de reacţionare pentru
situaţiile în care primesc critici negative. Ei analizează cartonaşele cu instrucţiuni ( vezi anexa
3)   şi decid care instrucţiuni îi ajută să nu se enerveze în aceste situaţii.

                 Reacţiile identificate sunt colectate pe o foaie sau sunt înregistrate pe casetă.

                 Terapeutul împreună cu un voluntar demonstrează pe o situaţie concretă cum se poate

reacţiona la critici astfel încât să ne controlăm utilizănd cartonaşele cu instrucţiuni.

                 Situaţia jucată.

„Ana îşi face temele cu multe greşeli şi neordonat. Ea este mustrată de mama sa şi trebuie să
refacă tema.”

                 În cadrul jocului Ana îşi verbalizează sentimentele de  furie, apoi îşi caută un
cartonaş cu instrucţiuni, îl citeşte cu voce tare şi arată conţinutul acestuia, respectiv cum poate
să se comporte corect pentru a face faţă criticilor şi consecinţelor negative care urmează.

                 Copiii îşi amintesc o situaţie concretă din viaţa lor pe care o joacă utilizând cartonaşul
cu instrucţiuni care îi ajută să facă faţă criticilor negative. În cadrul acestui joc ei primesc critici
din partea cuiva şi trebuie să manifeste un comportament lipsit de furie.

                 La final copiii primesc sarcina de a încerca pe parcursul întregii săptămâni ce va
urma, următoarele reguli:

                 - „Când sunt mustrat, criticat şi certat, spun STOP furiei şi totul este bine.”

                 - Să spună ceva frumos, să laude pe cineva care a făcut o faptă bună.

SESIUNEA 7

Obiective: exprimarea propriilor puncte de vedere despre conflicte, gandirea analitica, analiza
conflictelor, dezvoltarea capacitatii de a analiza conflictele.

                 - identificarea  şi exersarea de soluţii pozitive la conflicte

                 - dezvoltarea autocontrolului

Activitatea 1.
Arta de a fec fta conflictelor. – fisa de lucru   -anexa

Completarea fisei de lucru , elevii   nu au voie sa citeasca intre ei , sin u voie sa compare
raspunsurile lor.

Activitatea 2

Unde isi au radacinile conflictele?

Se scrie cuvantul conflict” cu majuscule pe o bucata de hartie si se aseaza pe podea.

Elevii vor numara cate litete are prenumele lor si vor imparti o foaie in parti corespunzatoare
literelor.

Pe fiecare bucat vor scrie un cuvant sau o idée pe care o asociaza cu conflictele.

Se vor aseza bucatile in jurul colii mari pe care scrie CONFLICT.

Se vor observa numarul ideilor positive si a celor negative.

Discutii: Cand apar conflicte intre oameni? Ar trebui sa evitam conflictele?Sa dea exemple de
situatii in care  au reusit sa evite un conflict.Cum s au simtit?

Descrierea activităţii 3.

                 Se aleg doi voluntari care vor juca o situaţie conflictuală.

                   Terapeutul descrie  situaţia conflictuală ( vezi anexa 4) pentru care cei doi trebuie să
găsească o soluţie pe care apoi o joacă în faţa celorlalţi.

                 La finalul jocului se discută dacă ascultătorii au înţeles tot şi dacă actorii au jucat aşa
cum au planificat.

                 Dacă copiii nu au prezentat în cadrul jocului nici o soluţie adecvată, atunci sunt
generate soluţii adecvate de către copii împreună cu terapeutul, folosind cartonaşele cu
instrucţiuni ( vezi anexa 3). Aceste soluţii alternative, non -agresive sunt jucate dar de data
aceasta rolurile sunt inversate.

                 Dacă copiii au jucat un final dezirabil, se discută care ar fi fost soluţiile inadecvate.

                 Fiecare copil trebuie să joace o situaţie conflictuală.

                 Jocul copiilor poate fi înregistrat şi vizionat împreună cu copiii, pentru a le putea oferi
un feedback referitor la comportamentul pe care l-au manifestat.

                 Feedbackul se acordă doar după ce toţi copiii au jucat o dată şi se referă la jocul de rol
al copilului şi la discuţiile referitoare la soluţia cu care vor să se încheie povestea din jocul de
rol.

                 Fiecare copil primeşte o fişă cu o sarcină specifică de observare, respectiv de ascultare
( vezi anexa 5 ). Fiecare trebuie să se observe atent şi în funcţie de ceea ce a văzut sau auzit să
ofere un exemplu, să spună ce a fost bine sau nu.

                 La final se discută în grupul mare ce a fost bine sau nu.

                 Fiecare copil primeşte sarcina de a utiliza cartonaşul cu instrucţiuni: ”O să-mi păstrez
calmul şi totul va fi bine”, până la următoarea întâlnire, atunci când se află în situaţii dificile.

                 Când copilul simte că se enervează, atunci:

- nu trebuie să reacţioneze imediat, ci mai întâi trebuie să se liniştească

- să spună de trei ori expresia în gând

- să se gândească la diferite alternative comportamentale şi la consecinţele lor.

SESIUNEA 8

Obiective:

                 - dezvoltarea autocontrolului

                 - stabilizarea comportamentelor adecvate

                 - utilizarea instrucţiunilor de autocontrol

Descrierea activităţii 1.

                 Terapeutul cere copiilor să povestească ce experienţe au avut  în ultima săptămână, în

care au trăit furie şi au utilizat cartonaşul cu instrucţiuni „O să-mi păstrez calmul şi totul va fi
bine”. Copiii sunt întrebaţi dacă au reuşit să-şi controleze furia şi să se gândească la ce fac
înainte de a acţiona.

                 Fiecare copil trebuie să povestească o astfel de întâmplare şi să o transpună în joc cu

unul sau mai mulţi copii.
                 După fiecare joc de rol în care trebuie utilizată instrucţiunea „O să-mi păstrez calmul
şi totul va fi bine”, se discută despre eventualele alternative comportamentale şi instrucţiuni de
autocontrol.

                 Dacă copiii nu povestesc întâmplări în care au reacţionat adecvat, terapeutul le descrie
o situaţie la care ei trebuie să găsească un final adecvat utilizând instrucţiunea „O să-mi păstrez
calmul şi totul va fi bine”.

                 Copiii trebuie să joace această situaţia dată.

                 Se poate cere copiilor să joace şi o a II – a soluţie dar cu rolurile inversate.

                 După jucarea acestor situaţii se utilizează fişa de observare din anexa 5, care oferă
copiilor un feedback referitor la manifestările comportamentale ( ce i-a reuşit/ ce nu i-a reuşit
aşa de bine) din timpul jocului.

Jocul adversarului 2.

Copiii formeaza doua partid.terapeutul ii inparte   pe copii in doua grupe astfel incat sa rezulte
situati de joc cu cat mai echilibrate.

Primul partid primeste urmatoarea instructiune:

‘ voi credeti ca regulile ca de exemplu cea de a nu te infuria , de a nu incepe o cearta, de a I

ajuta pe alti, sunt bune si necesare.Voi trebuie sa va  ganditi la argumente care sa justifice acest
lucru”

Cel de al doilea partid primeste instructiunea

“ voi  credeti ca regulile, ca de exmplu, cea de a nu te infuria , de a nu incepe o cearta, de a i

ajuta pe alti, nu sunt deloc bune sau necesare. Voi trebuie sa va ganditi la argumente care sa
justifice de ce va derajeaza aceste reguli”

Cele doua grupuir discuta argumentelein colturi diferote ale incaperii.

Activitatea 3.

  Se cere grupuli rezolvarea unor situatii conflictuale( vezi anexa) prin jocul adversarului, prin
argumente pro sau contra.
SESIUNEA 9

OBIECTIVE :  sa defineasca conceptual de respect de sine

                                    Sa lege conceptual de respect de sine de propria persoana

                                    Sa   explice in ce fel este legat respectful de sine de conflicte

Activitatea 1

Scaunul in care te simti bine :

Inainte de a incepe activitatea  decupati cele 6 descriei diferite din fisa de lucru a elevilor”
scaunul in care te simti bine”, vezi anexa, asezati un scaun in fata clasei,  si scrieti pe tabla
intrebarile pentru discutii.

Descrierea detaliata a activitati si intrebarile pentru discutii le gasim in anexe. *

Activitatea 2

Cele doua parti ale eului meu:

Obiective:  sa explice ce sunt conflictele interne

                           Sa descrie ceea ce pune in miscare aceste conflicte interne.

Descrierea detaliata a activitati si intrebarile pentru discutii le gasim in anexe. *

Activitatea 3

Fulgi de zapada :

Li se da elevilor cate o foaie de hartie  si se specifica ca nu au voie sa puna intrebari pe

parcursul activitatii si nici sa se uite la colegi.

Pasi:

Sa ia in mana foaia de hartie

Sa o inpature in doua

  Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei.

Sa inpature din nou hartia in doua.

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa inpature din nou hartia in doua

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa inpature din nou hartia in doua

Sa detaseze coltul dindreapta sus al hartiei

Sa esfaca foaia de hartie.

Intrebari:
 Este hartia cuiva indoiata incorrect? De ce sunt indoite diferit hartiile atator elevi? Daca hartiile
altor elevi sunt indoite altfel decat hartia voastra , inseamna ca ei sunt oamnei rai? De ce nu? Ii
judecam pe oameni ca fiind buni sau rau dupa cum fac sau nu lucrurile la fel ca noi? Ce
exemplu ati putea da despre astfel de situatii?

Cum ar arata lumea daca toti ar vedea lucrurile in aceasi fel?

SESIUNEA 10

Obiective:

-       fixarea achiziţiilor

-        

Joc de incalzire: de dezvoltarea atentiei 5 minute

Descrierea activităţii 1

                 În acestă întâlnire, fiecare copil primeşte o scrisoare scrisă de mână, în mod special
pentru el din partea terapeutului. În această scrisoare terapeutul descrie felul în care i s-a părut
timpul petrecut împreună. El prezintă principalele progrese ale copilului şi aspectele la care mai
trebuie să lucreze. Se accentuează aspectele pozitive şi apoi sunt menţionate dorinţele şi
speranţele pe care le are legat de viitorul copilului.

                 Fiecare copil citeşte scrisoarea primită şi poate exprima ce s-a întâmplat cu el la aceste
întâlniri. Copiilor li se dă posibilitatea de a alege cum vor să exprime ceea ce s-a întâmplat cu ei
de-a-lungul acestor întâlniri: să scrie, să deseneze, să facă un colaj etc.

Activitatea 2

Sumarizare

Completarea chestionarului  vezi anexa

Studiu de caz sau Ce se petrece într-un proces de consiliere
ON SEPTEMBER 13, 2014  BY EMAILIOANA IN CONSILIERE
PSIHOLOGICĂ/PSIHOTERAPIE

Cazul despre care va voi povesti aici nu este unul dintre

cele mai dificile intalnite in scoala in care lucrez. L-am ales pentru ca am vrut sa prezint ceva ce
apartine in totalitate sferei normalului. Pentru ca problemele pe care le ridica cei mai multi dintre
elevii unei scoli sunt dificultatile unor copii normali din punct de vedere psihic. Cele care se
incadreaza in sfera psihopatologiei exista dar nu sunt majoritare.

Este eleva in clasa a VIII-a si are 14 ani. Locuieste impreuna cu mama, care nu a fost niciodata
casatorita. Pe tatal sau nu-l cunoaste. Acesta nu contribuie cu nimic la intretinerea fetei si nici macar
nu-l intereseaza existenta acesteia. Venitul realizat de mamă le permite celor doua sa aiba o
existenta mai mult decat modesta. Eleva are o sora casatorita in strainatate care le mai ajuta, din
cand in cand, financiar. Este sanatoasa fizic, dar a avut in trecut o problema mai dificila la un picior.
Relatiile cu mama le descrie ca fiind bune. Pe langa relatia buna cu mama are o prietena “de suflet”
in scoala si un grup de prieteni in cartierul sau. Este o persoana sociabila, dornica de prieteni si cu
interese comune cu ale celor de varsta ei. Are rezultate medii la invatatura.

 Aceasta eleva a fost printre primii din scoala care au venit in cabinetul meu. Problemele pe care le
punea in discutie, de fiecare data, erau de ordin decizional: “Ce sa fac in situatia X?”. Chiar aceasta
dificultate de-a lua decizii, corelata cu situatia ei familiala, ne permite sa facem o interpretare
despre structura de personalitate a elevei, stiut fiind faptul ca un studiu de caz inglobeaza fapte
obiective si interpretari. Interpretarile, in virtutea naturii lor, nu au cum sa fie total obiective. Insa e
o cerinta stiintifica sa incercam sa le facem sa fie cat mai obiective. Asa ca va voi spune mai multe
despre rezultatele obtinute de ea la diversele chestionare aplicate in prima sedinta de consiliere cand
 s-a realizat anamneza acestui caz, lasand mai tarziu interpretarile care nu au cum sa lipseasca. Din
testul copacului si cel al fetei reiese ca este normala, usor anxioasa, dependenta de parerile
celorlalti, submisiva si cu o imagine de sine destul de nefavorabila. Nu are incredere in sine. Are
complexe de inferioritate atat fizice, cat si psihice, adica se simte urata si proasta. Din discutia avuta
cu ea in prima sedinta a reiesit ca cei din clasa ei nu o agreeaza prea tare, ci dimpotriva o depreciaza
constant: “isi bat joc de mine, spune ea “.

Felul in care ceilalti se raporteaza la noi are legatura cu mai multi factori. O sa discut aici doar pe
cel cu cea mai mare importanta pentru eleva in cauza si anume imaginea pe care ceilalti si-o fac
despre noi care depinde, intr-o mare masura, de felul cum ne comportam. Si fiecare dintre noi
incearca sa fie in armonie cu sine, adica cu imaginea pe care o are despre sine (nu intereseaza acum
ce se intampla atunci cand apare disonanta). Prin urmare, eleva in cauza, depreciindu-se constant,
nu facea decat “sa transmita” celorlalti modalitatea de raportare la ea. Era ca si cand ar fi spus: “Nu
sunt inteligentă şi nici deşteaptă, deci tratati-ma ca atare!”.

In consiliere se poate vorbi de problema cu care clientul vine la cabinet, care poate fi adevarata
problema a acestuia sau ea poate sa mascheze altele, care sunt cauzele a ceea ce clientul vrea sa
rezolve in viata sa. In cazul nostru, incapacitatea de-a lua decizii in diferite situatii are o mare
legatura cu structura sa de personalitate. De aceea eu am formulat obiectivele acestui caz de
consiliere asfel:

 dobandirea unei imagini favorabile despre sine

 cresterea increderii in sine
 cresterea asertivitatii personale
 insusirea abilitatii de-a lua decizii in conformitate cu propriile interese.

Metodele de care m-am folosit au fost de provenienta diferita: am utilizat exercitii metaforice pentru
ca eleva sa ia contact cu resursele personale si pentru a o ajuta sa se confrunte cu diverse obstacole
si sa le depaseasca; am folosit tehnici de natura comportamentala pentru a o invata sa ia decizii
corecte; am utilizat jocul de rol, precum si relaxarea asociata cu comenzi directe de restructurare a
imaginii de sine in sensul pozitivarii si cresterii increderii in propria persoana.
Consilierea acestui caz s-a desfasurat pe parcursul a 10 sedinte. Apoi am intrerupt desfasurarea
saptamanala a acestora, urmand ca ea sa revina in cabinet atunci cand considera ca nu se poate
descurca, chiar cu ceea ce a invatat despre sine in cabinet. Incheierea consilierii am realizat-o atunci
cand a facut dovada, prin cele spuse de sine, ca se simte mai bine in corpul sau, ca a inceput sa aiba
o serie de initiative, ca este capabila sa ia decizii care sa o multumeasca, ca are un pic mai multa
incredere in sine si ca a invatat sa fie mai asertiva cu colegii ei.

 P.S. Acest studiu de caz este scris acum mai bine de 10 ani şi pe atunci nu foloseam  diacritice. El
nu a fost publicat niciodată şi respectă în totalitate normele de confidenţialitate (datele de
identificare despre această elevă sunt chiar uşor modificate pentru a nu putea fi recunoscută).

Public acest articol pentru a oferi celor care nu sunt de specialitate o mostră (chiar dacă cam
învechită, din vremurile de început ale consilierii, pentru mine) a ceea ce se întâmplă într-un cabinet
de consiliere (psihologică, şcolară).