LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2

ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

Fascinatia pentru strigoi. Despre scandalos si salbatic in

cultura traditionala

Termenul de strigoi a aparut inca din cele mai stravechi timpuri, strigoii fiind niste creaturi
mitologice ale poporului dac, pe care ulterior le adopta si poporul romn. Dacii considerau
strigoii ca o reprezentare a raului, spiritele celor adormiti ale caror fapte nu au fost demne de
intrarea in Imparatia lui Zamolxis. Aceste legende si mituri despre strigoi, inca de pe
vremea dacilor, au fost transmise pe cale orala, uitate pana in ziua de azi, poporul rom n
atribuindu-le o alta perspectiva.

Strigoiul poate fi mort sau viu, si se spune despre el ca este chel in crestetul capului, se
fereste de legumele ceapa si usturoi, dar si de tamaie. Sira spinarii ii este prelungita in forma
de coada si acoperita cu par, iar in noaptea de Sfantul Andrei acesta doarme afara.

Strigoii morti sunt fantome invizibile provenite din sufletele mortilor care nu ajung dupa
inmormantare in lumea de dincolo, revin in lumea de aici unde iau viata rudelor apropiate,
aduc molime, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde actioneaza, ei pot
fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc.1

Strigoii vii sunt spirite ale oamenilor, femei sau barbati, care isi parasesc trupurile noaptea,
mai ales la *Santandrei ( Noaptea Strigoilor) si *Sangiorz. Se credea ca oamenii puteau
deveni strigoi la nastere si in timpul vietii.2

Dupa spusele poprului roman, persoanele care se pot transforma in strigoi sunt copiii care au
murit si n-au fost botezati, cei care au murit, dar au facut multe rele in timpul vietii, cei care
mor innecati, spanzurati sau impuscati, dar si bolnavii care mor nesupravegheati. Cu alte
cuvinte, strigoii au fost creati de romani, cu multi ani in urma, iar de-a lungul timpului
acestia au devenit legende.

Se spune despre strigoi ca in serile cu luna plina isi parasesc mormintele (cei morti) sau isi
parasesc trupul (cei vii) dupa care se intalnesc si pun la cale tot felul de planuri de pe urma
carora oamenii au de suferit. Astfel, ei fura laptele de la vaci, iau mana graului, puterea

1 GHINOIU, Ion, Dictionar Mitologie romana,Bucuresti, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2013, p.269

2 Ibidem, p.270

1
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

oamenilor, opresc ploile, aduc grindina si aduc moartea printre oameni si printre animale.
Traditia cu udatul fetelor de catre baieti in ziua de Sfantul Gheorghe porneste tot de la aceste
mituri si legende, astfel fetele sunt udate pentru a nu avea de suferit de pe urma strigoiacelor,
dar si pentru a nu se transforma in aceste fapturi. Se spune ca pentru a omori un strigoi, sau o
persoana care in timpul vietii a fost considerata o astfel de creatura, dupa moarte trebuie
strapunsa cu un lemn ascutit in inima. Facand o comparatie cu alte creaturi mitologice,
moartea strigoilor se realizeaza prin aceleasi mijloace ca a vampirilor, singura solutie pentru
a-i distruge definitiv fiind tarusul, elementul esential pentru anihilarea creaturilor.

Exista o multime de legende legate de strigoi, astfel, in Legenda apei Strigoiului, gasita in
cartea lui Artur Gorovei, Din folclorul romanesc 3, se vorbeste despre un cioban, fara casa
si fara parinti, indragostit de o fata bogata, dar caruia nu i-a fost permis sa se apropie de
aceasta din cauza parintilor ei. Fata a fost obligata sa se logodeasca cu un baiat instarit, iar la
aflarea vestii, ciobanul moare si se transforma in strigoi. Acesta incepe sa mearga la casa fetei
pentru a le da parintilor ei o lectie, lumea din sat afland si falindu-se, unii dintre ei, ca au si
vazut aceasta faptura cum venea noaptea la casa alba . Datorita acestui eveniment, pe
langa casa se scurge, din acel moment, un rau, numit Strigoiul, care se vede de pe culmea
dealului ce stapaneste valea, ocolind si serpuind, de parca si-ar spune suferintele prin care a
trecut.

Aparitia unui suflet sub forma de strigoi, nu inseamna neaparat o existenta propriu-zisa a
acestuia, ci poate fi o reflectare a subconstientului uman, care functioneaza ca o masinarie si
care poate materializa temerile omului. La fel ca si in Legenda apei Strigoiului, ciobanul
despre care se vorbeste ca s-ar fi transformat in strigoi nu este atestata, deoarce nimeni nu
poate demonstra aparitia lui, folosindu-se de orice aspect fizic general. Chiar daca majoritatea
oamenilor au sustinut faptul ca au vazut aceasta fiinta, nu demonstreaza cu nimic existenta
strigoilor in adevaratul sens al cuvantului. Ba dimpotriva, aceasta poate fi doar in imaginatia
lor, parintii fetei regretand fapta comisa, si vazand ca fiica lor nu este fericita de decizia pe
care acestia au luat-o pentru ea, dar si pentru faptul ca n-au lasat-o sa isi traiasca iubirea.
Acest spirit, intors in lumea reala, lumea pamanteana, denumit cu termenul de strigoi, din
punctul meu de vedere, este de fapt, o fantoma materializata prin gandire, dar nicidecum o
forta malefica, care vine din lumea de dincolo cu dorinta de a face rau celor vii.

3 GOROVEI, Artur, Din folclorul romanesc, Bucuresti. Editura Grai si suflet-Cultura

Nationala

2
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

Tot Artur Gorovei vorbeste in cartea sa Credinti si superstitii ale poporului roman 4 despre
strigoi si lucrurile ce trebuiesc facute dupa moartea cuiva pentru a nu deveni o astfel de
creatura. Cateva dintre superstitiile amintite de autor in cartea sa admit faptul ca trebuie pus
in gura si nasul mortului smirna si tamaie, pentru a nu se face strigoi; ca mortul nu trebuie
lasat singur la priveghi; se crede ca acea casa unde este usturoi este scutita de strigoi, caci
aceia fug de acesta; se mai spune ca strigoii ies noaptea din groapa si vin pe la casa rudelor,
mananca ce gasesc gata si le varsa faina din capistere; de altfel, daca la sase saptamani de la
moartea cuiva moare si o alta persoana, din familia celui dintai mort, atunci acesta se
dezgroapa si, daca il gaseste cu fata in jos, se crede ca este strigoi si i se bate un par in inima,
pe care o si ia, si cu ea se ung toti membrii familiei, pazindu-se prin aceasta de a mai muri
vreunul; o alta zicala amintita in aceasta carte este faptul ca pentru a se afla daca un om s-a
facut strigoi, se duce un cal, armasar, si se trece peste mormant, iar daca calul nu vrea sa
treaca, asceasta este o dovada ca omul din acea groapa s-a facut strigoi.

Aceste superstitii sunt cunoscute in cea mai mare parte la sate, unde oamenii cred mereu ceea
ce aud. De obicei, in mediul rural, biserica are o mare influenta asupra populatiei, iar o astfel
de poveste poate fi usor credibila. Ritualurile de inmormantare sunt respectate cu strictete, iar
cand ceva se face gresit, oamenii tind sa creada ca sufletul raposatului nu mai ajunge in
Imparatia Cerurilor, ci ramane undeva blocat intre cele doua lumi, Lumea de Dincolo si
Lumea celor Vii. Dezgroparea mortului si gasirea acestuia intr-o alta pozitie decat cea in care
a fost inmormantat, nu arata si nu demonstreaza cu nimic faptul ca sufletul sau a devenit
strigoi, ci poate insemna ca acesta era in moarte clinica si a revenit la viata, de altfel pana si
instalarea mortului in locul de veci il poate face sa isi schimbe pozitia, dintr-o neatentie a
celor care l-au condus pe raposat pe ultimul drum.

In fiecare regiune a tarii, strigoii au o denumire diferita, dar si legende si povestiri specifice
anumitor zone. In general, cele mai multe legende si mituri legate de aparitia si existenta
strigoilor provin din zonele rurale. Dupa multe investigatii, cercetatorii au descoperit faptul
ca in foarte multe sate, exista cel putin o batrana sau un batran care este capabil de a
recunoaste un strigoi. De exemplu, in Banat, termenul de strigoi este asociat cu termenul de
vidma, iar in zona Ardealului, strigoii sunt cunoscuti si sub termenul de moroi. In ambele
zone, batranii afirma ca un strigoi se poate deosebi si recunoaste de ceilalti oameni prin faptul
ca are anumite trasaturi specifice. In Banat, dupa spusele oamenilor, strigoii se recunosc prin

4 GOROVEI, Artur, Credinti si superstitii ale poporului roman,Bucuresti, Editura

Grai si suflet-Cultura Nationala, 2003

3
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

faptul ca si-au pierdut podoaba capilara pe crestetul capului, iar la spate au o coada lunga,
asemenea unui animal. In Ardeal, strigoii se recunosc dupa faptul ca la picioare aveau copite
in loc de degete, aceasta fiind singura modalitate de a se distinge de ceilalti oameni. Tot aici,
oamenii credeau ca strgoii se pot transforma in lupi.

Diferenta de percepere a infatisarii strigoilor este un aspect esential in interpretarea si

realizarea unui portret fizic al acestor creaturi. Datorita faptului ca acestia nu se arata sub
aceeasi forma in toate regiunile tarii poate duce la un moment de incertitudine, cercetatorii
punandu-si un semn de intrebare in ceea ce priveste existenta strigoilor si cautand tot mai
adanc pentru a ajunge la un acord. Legendele, in general, pornesc de la un sambure de adevar,
dar tind a fi extinse pana la exagerare. N-as contesta faptul ca in trecut ar fi putut exista
anumite animale asemanatoare descrierii strigoilor, insa nici nu accept faptul ca sufletele
oamenilor morti s-ar intoarce pe pamant cu o dorinta arzatoare de a face rau.

In ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, manecatoarea, este o perioada ce se caracterizeaza

prin prezenta spiritelor malefice, strigoiul si strigoiaca, care umbla noaptea pentru a lua mana
laptelui de la vaci. Prezenta acestora este gestionata si combatuta cu ajutorul plantelor ce au
un rol specific, cum sunt usturoiul ( in Bucovina), rugul de macese, bozul, pelinul, odoleanul,
rotopasta, sau leusteanul (in Banat), rugul verde si leusteanul (in Transilvania).

Pentru a preveni actiunile strigoilor de mana, oamenii utilizeaza cateva actiuni variate, astfel
ei ascund sau ung cu usturoi limbile de melite, obiectele cu care strigoii obisnuisc sa se bata,
produc zgomote, afuma vitele, grajdurile si stanele, aseaza ramuri de rug la ferestre si usi,
agata spini la poarta sau ung ugerul vacilor cu usturoi. Pentru a combate actiunea rauvoitoare
a strigoiacelor de mana, la oi, femeile pregatesc in ziua de 21 aprilie o substanta speciala,
unsoarea sau untura de oi, cu care pacurarii trebuie sa unga animalele. In compozitia acesteia
sunt folosite: untura de porc, diferite plante precum si alte substante adunate de-a lungul
anului, amestecate cu tamaie.

Aceste obiceiuri, practicate de catre poporul romn, dar si aceste amestecuri, duc la o
compozitie ce apartine actelor de vrajitorie. Usturoiul si tamaia sunt cele mai importante
elemente in alungarea spiritelor malefice, nu doar pentru strigoi, ci si pentru vampiri si
vrajitoare. Facand o cercetare mai profunda a ceea ce inseamna fiecare creatura, dar si a
actelor sale, putem observa ca aceste trei creaturi mitologice au in comun elementele cu care
pot fi alungate si anihilate. Pe langa acestea, apa sfintita, reprezinta, de altfel, un element

4
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

important in alungarea creaturilor, deoarce se crede ca acestea nu au nicio legatura cu

dogmele religioase, intruchipand forte ale raului, ale maleficului.

La Sangiorz, oamenii iau alte masuri de alungare a strigoilor, astfel ei aprind focuri rituale,
canta din bucium, stropesc cu apa, produc zgomote si fac pomeni de imbunare a defunctilor.
Tot atunci, oamenii isi impodobesc casele si anexele cu simboluri vegetale ce marcheaza
renasterea naturii, dar au si rol in protejarea caselor si gospodariilor de actiunea strigoilor de
mana, care sunt foarte activi in aceasta perioada. Astfel, in Muntenia se pun crengi de tufan
sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, iar in Banat rug sau frunza de fag sau gorun.

Cea mai eficienta metoda de a alunga strigoii o reprezinta alimentele cu functie magica, cum
ar fi usturoiul. Se face semnul crucii, ungandu-se cu usturoi locurile care fac legatura cu
exteriorul, adica locurile prin care ar putea intra strigoii, cum ar fi: pragul usii, pervazul
ferestrelor si hornul. De asemenea este impus si consumul usturoiului de catre oameni, cu
care se si ung pe corp pentru a fi protejati de orice actiune nefasta. Pentru ca vitele sa fie
protejate, inainte de rasaritul soarelui, se presara mac in jurul acestora, spunand ca laptele nu
poate fi furat asa cum nici macul nu poate fi adunat.

In fiecare regiune a tarii, de sarbatorile importante care se cred a fi chematoare de strigoi,

usturoiul este cel mai folosit aliment alimentar pentru indepartarea creaturilor si pentru a
evita producerea daunelor, de pe urma carora oamenii ar avea de suferit. Toate aceste
pregatiri au devenit ambigue, obiectul central dupa care se ghideaza poporul romn fiind
superstitia, pe care a mostenit-o de-a lungul generatiilor, fara a sta sa se gandeasca ca repeta
aceleasi lucruri an de an, insa poate niciodata sa nu se fi intamplat o astfel de nenorocire.

In noaptea de Sfantul Andrei, strigoii au cea mai mare putere de a face rau, dar tot atunci
acestia pot fi omorati cu usurinta de catre oameni. La fel ca si de sarbatoarea de Sfantul
Gheorghe, oamenii iau o serie de masuri contracarabile in ceea ce-i priveste pe strigoi, astfel
in Moldova se credea ca fiecare om este dator sa manance covasa, sa fie feriti de aceste fiintte
malefice.

Una dintre principalele activitati ale strigoilor este reuniunea in miez de noapte in serile de
Sfantul Gheorghe sau de Sfantul Andrei. In aceste doua nopti, strigoii se strang la hotar, in
locuri pustii, pe la rascruci sau poduri. Acolo, ei se prind in hora si joaca, insa inainte sau
dupa joc au loc batalii nocturne cu diferite obiecte sau in diferite scopuri, strigoii vii nefiind
raniti sau omorati, tocmai pentru a nu-si da seama oamenii in urmatoarea zi.

5
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

Dupa mai multe cercetari, Otilia Hedesan scrie in cartea sa Sapte eseuri despre strigoi 5
legende, mituri, povestiri si traditii specifice mai multor zone ale tarii despre strigoi.

Astfel, Otilia Hedesan scrie despre o intamplare din Cosevita, relatata de Victoria Ieremie de
91 de ani, de loc din Margina. Femeia povesteste despre o nevasta tanara ce a fost ingropata
si s-a facut strigoaie, apoi vulpe. Dupa ce a savarsit multe stricaciuni, oamenii au dat de veste
si au vrut s-o impuste, insa pusca nu s-o slobozit, realizand ca aceea era fata care s-a facut
strigoaie. Socrii Victoriei stiau sa faca descantece, de aceea oamenii au mers la ei cerandu-le
ajutor. Pentru a scapa de strigoaie acestia s-au dus la mormantul fetei, iar strigoaia o pierit,
n-o mai vazut-o nimeni de atunci6. Otilia Hedesan face scurte comentarii pe baza discutiei
cu femeia, ajungand la concluzia ca i-au fost prezentate doua ritualuri, dar in acelasi timp a
fost dezvaluit atat locul mormantul cat si timpul prima zi dupa inmormantare in care
acestea ar putea fi realizate. Asadar, se duc la mormant sorice de la trei locuri si moare de
curechi, adica i se duce mortului de mancat si de baut, dar printr-o ofranda inversata. Aceste
alimente au o semnificatie aparte, neexemplificata de catre batrana, insa descoperite de
cercetatoare, ajungandu-se la concluzia ca mortului i se ofera ce e rau pentru a se supara si
pentru a nu se mai intoarce, dar pe de o alta parte pentru ca, activand o analogie sociala,
mortul este asezat intr-o pozitie subalterna.

Ioan Pop-Cuseu, face o analiza a strigoiului in lucrarea sa intitulata Magie si vrajitorie in

cultura roamana: Istorie, literatura, mentalitati7. Pentru inceput el hotaraste sa vorbeasca
despe strigoiul viu deoarece acesta isi are originea in latina, termenul latin referindu-se la o
fiinta vie. Autorul pomeneste faptul ca in consemnarile lui Cosbuc din Pneumoniile si
cauzele lor..., dar si raspunsurile la chestionarele lui Hasdeu par a admite faptul ca luarea
manei este o operatiune complexa, ce presupune nuditatea rituala. Astfel, strigoaicele, pentru
a lua mana unei holde, se duc acolo, se dezbraca , se tavalesc in roua de pe holda, apoi se duc
pe holda lor, unde se tavalesc din nou pentru a transpune puterea de rod de pe holda mai
frumoasa. Tot o nuditate rituala presupune si luarea laptelui de la vaci. Strigoaicele umbla
goale si despletite pe campuri, unde sunt vaci, sau prin poieti cu o strachina in mana, in care
5 HEDESAN, Otilia, Sapte eseuri despre strigoi, Timisoara, Editura Marineasa,
1998, p.205

6 HEDESAN, Otilia, Sapte eseuri despre strigoi, Timisoara, Editura Marineasa,

1993

7 POP-CUSEU, Ion, Magie si vrajitorie in cultura romana: istorie, literature,

mentalitati, Cluj-Napoca. Editura Polirom, 2013

6
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

se crede ca ar putea culege grasimea laptelui vacilor straine pentru a-l duce vacilor lor. De
asemenea, se spune ca ele pot lua laptele si prin vraji si descantece. In apropierea zilei de
Sfantul Gheorghe, oamenii lipesc cruci de ceara pe coarnele vacilor, pentru ca strigoaicele sa
nu poata lua mana. Tot ele, sunt singurele care pot aduce laptele inapoi la vaca, deoarece nu
s-au gasit pana acum descantece pentru aducerea laptelui inapoi. Strigoii si strigoaicele au si
alte puteri secundare, ei putand fura recolta gata stransa din sura gospodarului, ajutandu-se de
broscoi. De asemenea, ei au o putere foarte mare de a deochea o persoana cu privirea, aceasta
imbolnavindu-se sau murind chiar, daca nu i se descanta. Se mai spune ca strigoii duc fetele
mari la morminte sa le manance.

Strigoii sunt singurele creaturi ce se pot intoarce in lumea celor vii dupa moarte. Strigoii vii
interactioneaza in permanenta cu strigoii morti si intretin o relatie de tip genealogic. Dupa
moarte devin strigoi cei care au fost strigoi vii, dar se mai fac strigoi morti, copiii care se nasc
cu o tichie pe cap, mortii peste care sau pe sub care trece un animal, luand forma animalului
respectiv, etc. Strigoii morti sunt in veci neodihniti, de aceea ei ies noaptea din morminte,
merg din casa in casa, joaca in cimitir, se intorc in locurile in care au trait si isi chinuiesc
rudele sau fac alte rele. Uneori, nu au capacitatea de a face rau celor vii, daca acestia au
mancat usturoi sau daca isi fac semnul crucii la timp. Strigoii morti se recunosc prin faptul ca
n-au putrezit in mormant, ca nu au aceeasi pozitie in care au fost ingropati, ca tarana pe care
ar trebui sa-si doarma somnul de veci are o gaura prin care ies in lume, ca un armasar negru
refuza sa treaca peste mormant, etc. Culoarea rosie le este atribuita atat strigoilor vii cat si
celor morti, deoarece au in general ochii de culoare rosie, sunt urati, diformi si au in
permanenta fata rosie. Strigoii morti au un apetit erotic foarte dezvoltat, iar din aceasta cauza
chiar si dupa moarte vin sa bantuie persoanele pe care le-au iubit in viata pamanteasca.

Trecand prin revista toate aspectele, obiceiurile si traditiile, miturile, dar si credintele
oamenilor in ceea ce priveste strigoii, pot spune ca existenta acestora este mai mult decat
prezenta in mintea noastra. In aproape toate regiunile tarii se crede in transformarea
oamenilor dupa moarte, fie in aceste fiinte malefice si dezgustatoare, numite strigoi, fie in
alte vietuitoare, dar totodata si in existenta oamenilor vii care au puterea de a transcede in
contact cu lumea de dincolo, luand forma unui strigoi. Contactul dintre strigoii vii si strigoii
morti este unul foarte puternic, astfel ca la intalnirile care au loc in familia strigoilor din
miez de noapte, acestia se comporta ca si cum ar fi casatoriti sau ar avea o stransa legatura
unii cu altii, cei vii netinand cont de familia pe care o au in lumea pamanteana. Existena
strigoilor nu poate fi demonstrata prin dovezi, insa odata cu trecerea timpului acestia au fost

7
LL, ENGLEZA-ROMANA, AN 2
ANDRA-FLAVIA GRUIESCU

materializati si transpusi in realitate prin temerile oamenilor, gandurile si dorinta de a se

ascunde in spatele cuiva sau a ceva infricosator, dar si din neputinta de a-si accepta propria
soarta.