Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noul tip de Coronavirus SARS-Cov-2, cunoscut și sub denumirea de Covid-19 și boala cauzată
de acesta au dus la luarea unor măsuri drastice la nivel mondial, care ar trebui să ajute la
prevenirea răspândirii acestui virus. Dacă nu au loc schimbari de comportament la nivelul
întregii populații, „.. există riscul ca în două-trei luni să avem milioane de persoane infectate,
cu o suprasolicitare corespunzătoare a sistemului de sănătate.“1 Acest proces se poate însă
încetini. Pe langă regulile de igienă cunoscute cum ar fi spălatul pe măini cu săpun, un rol
esențial îl joacă și menținerea distanței de 1,5-2m între semeni.
Izolarea la domiciliu și carantina sunt situații de excepție, pe care majoritatea dintre noi nu le-
a cunoscut până astăzi. Măsurile luate în ultimile zile pot influența psihicul uman și pot acționa
ca un factor de stres major asupra celor afectați. Principalii factori de stres în condițiile în care
carantina sau izolarea la domiciliu se întind pe o durată mai lungă de timp sunt: temerile legate
de contagiere, frustrarea, plictiseala, limitarea aprovizionării cu alimente, dezinformarea,
nevoile financiare precum și stigmatizarea acestor persoane afectate.2
Pentru asemenea situații de excepție există totuși măsuri comportamentale și strategii mentale
dovedite prin studii științifice, care permit depășirea unei astfel de situații. Fiecare individ este
diferit și trebuie să experimenteze și să implementeze în mod individual strategiile adecvate
pentru el.
Central este însă să conștientizăm faptul că este nevoie de timp să ne obișnuim cu noile
circumstanțe și provocări – inclusiv plictiseala. Găsiți, încercați și implementați strategiile
adecvate! Următoarele aspecte nu sunt constatări noi pentru dumneavoastră, vă pot ajuta, însă,
să păstrați un anumit grad de luciditate.
1
RKI-Präsident Lothar Wieler în Podcast „Der Tag“ (18.03.20;
https://www.deutschlandfunk.de/der-tag-mental-gesund-in-
krisenzeiten.3415.de.html?dram:article_id=472763)
2
Brooks et al. (2020). The psychological impact of quarantine and how to reduce it: rapid
review of the evidence. Lancet, 395, 912–20.
(https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140- 6736%2820%2930460-8 )
Ghid de Instrucțiuni
Un anumit grad de structură ajută împotriva haosului, ne oferă mai multă siguranță și
ne întărește în situații de stres. Promovând previzibilitatea și auto-eficacitatea
sentimentul de neajutorare se reduce.
Ce înseamnă efectiv acest lucru: să nu rămânem în pijama, ci să ne dăm jos din pat, să
ne îmbrăcăm, să ne facem igiena de dimineață precum spălatul de dinți, pe mâini și pe
față, respectând orele alocate de obicei luării mesei, învățatului, precum și activităților
de serviciu și cele uzuale casnice. Ne adapta structura zilei în funcție de condițiile
actuale de viață.
Consumul de Media trebuie să aibe loc conștient și cu un scop precis, bine definit
Din experiența oamenilor care au trecut prin catastrofe și tragedii cunoaștem faptul că
o preocupare excesivă cu informațiile și știrile legate de acestea duce la crearea unor
emoții negative, care la rândul lor pot genera mai departe alte efecte negative.
Pe de o parte faptele concrete, atestate ne dau siguranța și orientare.
Pe de altă aparte, un consum continuu de mass-media ne copleșește. În plus, trebuie să
avem mare grijă cu Fake-News și să ne informăm mereu din mai multe surse de
informații. De aceea este important să nu pierdem contactul cu realitatea și să ne
decidem asupra unor surse oficiale și credibile de unde ne obținem informația.
În principiu este îndeajuns o scurtă informare o dată pe zi dintr-o sursă de încredere.
Solidaritatea față de familie și cercul de prieteni oferă sprijin, iar întâlnirile regulate cu
prietenii prin chat sau video pot fi frumoase și motivante. Rămâneți în contact cu ceilalți
chiar dacă momentan numai pe cale virtuală. Utilizați telefonul, chaturile video sau
rețelele sociale. Dacă întâmpinați dificultăți în folosirea lor aveți curaj și cereți ajutorul
semenilor dumneavoastră! Majoritatea ajută în astfel de situații.
Stați departe de persoanele care crează panică! Dacă aveți sentimentul că anumite
persoane vă „bombardează“ cu informații legate de Covid-19 nu le mai dați citire.
Încercați să vă concentrați pe lucruri cu caracter pozitiv: „Ce v-a făcut azi fericit?“,
„Pentru ce sunteți recunoscător?“.
Important: Gândiți-vă la vecinii, rudele sau cunoscuții mai îndepărtați care s-ar putea
să nu aibă o rețea socială și contactați-i.
Resursele de care dispunem ne ajută să îndurăm mai bine situațiile de criză. Resursele
sunt de asemenea izvoare de energie. Ele reprezintă de fapt tot ceea ce avem nevoie
pentru a trece peste cumpenele vieții sau a ne atinge obiectivele. Ele reprezintă de
asemenea valorile, calitătile precum și competențele fiecăruia. Activați-le și folosiți-le!
De exemplu puteți să începeți un nou hobby, să fiți creativi. În unele zile, veți putea să
va folosiți mai bine resursele, în altele s-ar putea să fie dificil de accesat. Cu toate acestea
veți putea gestiona și în continuare situația!
Este des întâlnit ca în situațiile stresante să ne axăm în mod excesiv mintea asupra
acestora în căutarea de a înțelege și de a găsi soluții, dar acest lucru devine neproductiv
și chiar nociv.
De aceea planificați în prealabil activități care ar putea să vă distragă atenția când
observați că atenția vă este focusată de prea mult timp pe situația stresantă/griji. Faceți
ceva complet diferit! De exemplu unora le place să cânte, să danseze, să citească sau să
joace jocuri. Chiar și umorul ajută foarte mult în asemenea situații. O strategie utilă în
ceea ce privește schimbarea focusului atenției este de a o programa pentru un anumit
interval de timp. Rezervați 10-20 minute pe timp de zi, și nu seara sau noaptea pentru
această activitate. În cazul în care apar aceste griji și în afara intervalului de timp
programat , spuneți-vă: „Ma voi gândi la asta mai târziu sau mâine, în intervalul de timp
acordat numai pentru griji, însă nu acum!“. Dacă practicați acest exercitiu în mod
regulat, atunci automatizați acest proces mental și se poate crea astfel o mare ușurare.
Starea de frică și relaxarea nu pot avea loc simultan. Faceți exerciții de relaxare, care
duc la scăderea anxietății și ne pot ajuta să dezvoltam o atitudine de conștientizare și de
acceptare a situației restrictive actuale. Asemenea exerciții simple le puteți găsi și pe
internet.
Exemplu: Un astfel de exercițiu este perceperea conștientă a scaunului pe care stăm.
Poate puteți doar să închideți ochii și să percepeți starea de spirit pe care o aveți
momentan. Imaginați-vă acum că există un fir de-a lungul coloanei vertebrale care vă
îndreaptă. În pasul următor concentrați-vă asupra respirației: cât de lentă sau rapidă
este? În ce regiune a corpului o simțiți mai profund – în regiunea abdominală sau la
intrarea în zona nărilor? Încercați să urmăriți pentru un moment procesul de respirație
de la inhalarea la expirarea aerului. Nu încercați să schimbați nimic în acest proces ci
doar luați rolul de observator. Este vorba numai de percepția lui. În cazul în care apar și
alte gânduri care vă deranjează pe parcurs, lăsați-le să treacă, precum trec norii de pe
cer și reveniți la procesul de respirație. Puteți începe cu un minut și repeta exercitiul de
câte ori doriți.
Rămâneți în mișcare
Continuați să rămâneți atât din punct de vedere mental, cât și fizic, activ! Există multe
studii care atestă faptul că mișcarea are un efect pozitiv asupra psihicului nostru. Chiar
și într-un spațiu restrâns este posibilă mișcarea fizică. Videoclipuri de pe internet oferă
sugestii și programe de instruire. Cu siguranță nu este ușor să adaptezi rutina ta obișnuită
la situația ta actuală de izolare. Poate va fi nevoie să schimbi unele practici despre cum
erai obișnuit să faci sport.
Cu toate acestea, acest lucru nu schimbă efectele pozitive ale exercițiului fizic și efectul
său pozitiv asupra sănătății mentale.
Gândiți-vă că vă aflați într-o perioadă de tranziție
° Izolarea este o povară. Țelul suprem în izolare, atât pentru copii cât și pentru adulți,
este depășirea cu bine a acestei situații de izolare la domiciliu sau carantină. Aici este
important de menționat că izolarea nu are scopul să imbunatateasca relațiile din familie.
În această perioadă, educația copiilor și rezolvarea conflictelor din relațiile de cuplu nu
trebuie să fie în centrul atenției.
° Definiți clar timpii de învățat și de joacă. Dați copilului posibilitatea unor activități
mentale, citit, scris, ghicitori, jocuri care solicită activitatea mentală.
° Creați posibilitatea de retragere, (creați un timp sau spațiu unde fiecare poate fi
singur) pentru a reduce sau evita conflictele!
° Dacă nu există posibilitatea mișcării în loc de joacă în aer liber oferiții copilului
moduri de activitate corporală în funcție de posibilitățile prezente (de ex. de 3 ori pe
zi câte 10 flotări, 15 genoflexiuni, 20 minute de dans, sau vă puteți folosi si de jocurile
kinetice, etc).
° Stabiliți reguli împreună cum puteți să folosiți cel mai bine timpul.
Limitați împreună cu copilul timpii pentru telefon, televizor și computer.
° Explicați copilului în cuvinte clare și pe înțelesul lui situația actuală. Daca pune
întrebari suplimentare, răspundeți sincer sau spuneți deschis dacă ceva nu știți. Așa
puteți încerca împreună să găsiți un răspuns la respectiva întrebare.
° Copiii au altă experiență de viață decât adulții. Faceți un calendar și bifați în fiecare
seară ziua de carantină și atunci copilul va avea o altă percepție a timpului.
° Renunțați acum la mari măsuri de educație și pedepsiți-l cât mai puțin posibil.
Încercați prin laudă să-l întăriți și să-l motivați pentru comportamentul dorit.
În relațiile din spații strâmtorate, apare uneori așa zisul „stress de etanșare“. Prin
termenul de „Lagerkoller“ (Koller = izbugnire de furie; Lager=lagăr) a uneia sau mai
multor persoane, înțelegem o stare psihică de iritare care apare datorită spațiului
obligatoriu de cazare, închisoare, cazarmă, lagăr de concentrare sau de izolare, lagăr de
refugiați sau locuri de cazare pentru victimele unei catastrofe în condiții persistente,
apăsătoare și neprevizibil de lungi.
Furia colericului înseamnă o surecitare psihologică care apare spontan sau încet și se
dezvoltă dintr-o situație conflictuală; aceasta se manifestă la unele persoane prin frică
violentă, disperare, hiperactivitate sau stări depresive.
° Fiți mai îngădutor decât de obicei cu sine și cu ceilalți. Această neplanificată izolare
socială – un fel de vacanță forțată, care de fapt nu e vacanța pentru că nu poți face orice
vrei sau ceea ce faci de obicei în concediu – este de fapt o provocare pentru familie și
cercul de prieteni.
Măsuri împotriva violenței
Spații înguste, lipsa posibilității de retragere, lipsa intimității, poate duce la agresivitate
și violență. Controlați o escalare a situației, în mod activ și conștient. Aveți următoarele
posibilități:
° Nu dați curs violenței! Emoții negative, tensiuni și agresivități sunt normale în situații
excepționale. Nu este așa rau să ai sentimente agresive față de alții, de nedorit sau chiar
periculos este să le dai curs.
° Dacă se întimplă o violență, vorbește! Dacă vezi că un adult devine violent, mai ales
împotriva copiilor sau tinerilor, vorbiți cu ei. Poate că sunteți în situația de a fi singura
persoană care îi poate apăra. Căutați ajutor la organele abilitate, protectia copilului etc
sau celule de criza.
° Căutați ajutor dacă simtiți că deveniți violent sau dacă sunteți victima unei
acțiuni violente!
Aici este important să știți că nu sunteți singur, pentru că, într-adevăr, nu sunteți singur
chiar daca sunteți într-o situație de izolare. Cereți ajutorul prietenilor, centrelor de
consultanță telefonică (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse 0800 500 333 –pt
victime / A.L.E.G. 0753 893 531 – tot pt vicime, cu precădere) pentru violență sau chiar
poliției (112).
Oana-Hortenzia Kuzman
Psiholog, psihoterapeut clinician
Textul de mai sus a fost conceput pe baza informațiilor luate din urmatoarele surse,
completat și adaptat corespunzator.
https://www.boep.or.at/psychologische-behandlung/informationen-zum-coronavirus-
covid-19
https://krisepsykologi.no/how-to-cope-withquarantine-isolation/
https://www.psychologische-hochschule.de/2020/03/jacobi_umgang-mit-quarantaene/
https://de.wikipedia.org/wiki/Lagerkoller
Ziems, D. (2020; https://www.presseportal.de/pm/76059/4548228)
Mulțumesc pentru suport doamnei Psiholog Mădălina Viciu și domnului Dorel Mihit,
Colegiului Psihologilor din Romania, filiala Constanta, pentru suport in distribuirea
informatiei.
https://alegericpr.ro/images/files/conventii_2019/CPR_Filiala_Constanta_-
Lista_voluntari_COVID-19_-_actualizat_26.03.2020.pdf