Sunteți pe pagina 1din 4

,

Culturile arhaice ale Orientului lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge O Religia na~teau.
moartea. Unul dintre basmele legate de aceas- vechilor egipteni Hathor, zei1a
Mijlociu ~i Mediteranei au dat ta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimi- cuprindea 2000 iubirii, este
na~tere unui numiir mare de ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de de zei, cu infa,i~are reprezentata
oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbi- umana sau sub infa,i~area
ze~ ritualuri ~i concepte reli- toare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza animala -sau o unei vaci.
influenta puternica a conceptelor sumeriene combina'ie intre Zeul-Soare Ra
gioase. in mod paradoxal insii, asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii. acestea. Tauret (sus) avea cap
evreii -un popor fiirii insem- (st3nga sus) era de ~oim. Thoth
Puterea zeilor zei,a-hipopotam, (jos) cel cu cap
niitate politicii -au construit Religia sumeriana era bazata pe nevoia muri- protectoare a de ibis era zeul
un sistem de idei religioase cu torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin femeilor care in'elepciunii.
aducerea de ofrande generoase.Atitudinea de
impact exceptionaL spairrul a credincio~ilor era probabillegata de
campiile ~i terenurile deschise, expuse la
dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din
~ ligia este rnai veche decat istoria. afara; casta preotilor, care a monopolizat mij-
Oallenii din Neandertal Ingropau loacele de educatie pentru mult timp, aproape
o11ii,practicand un fel de ceremonie ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In
religioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oa- numele carora l~i lndeplinea serviciile.
rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-
splendidele picturi preistorice ce decoreaza tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~
pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£
legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea. (familie sau monarhie a zeilor), constituind ~
Exista, de asemenea, o dovada putemica a astfel credinta unei lntregi regiuni. j
unui cult al unei zeite-mama In secolele La fel de tipic era ~i modul In care pan-
dinaintea apari1;ieiprillelor civilizatii. teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor
in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume culte sau chiar a unor realitati politice. Un .;
exemplu celebru a .fost promovarea lui .
Summer,ora~ele au devenit probabil centre
ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.), Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-
transformandu-se abia mai tarziu In comu- teonului In perioada In care Babilonul lnsu~i
nita1;iprospere. Prima mare epopee religioasa, a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~
Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000 Schimbari asemanatoare au avut loc In ~
(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche. vechiul Egipt,
exista de al carui
peste sistem
3000 de ani.religios
Cei 2000complex
de zei "'~
in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezinta
una dintre preocuparile rnajore ale religiei, ai acestei religii au luat formele tuturor crea-
ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE

devenit extrem de important, identificandu-se


probabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfel
conduc~toml divin, Arnon -Ra.
Un alt gen de legende il aveau ca protag-
onist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi a
inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a
fiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta

O Barcile funerare O Anubis, cel cu

transportau mort,ii cap de ~acal, vazut


spre locurile de aici ca imbalsamatar .
odihna ve~nica. Ele Egiptenii credeau
jucau un rol impor- ca dupa maarte
c
tant in via'a de apoi spiritul ramane in O
-mortul se trezea la carp, pe care imbal- ~
'5
u
apus ~i calatorea samatarii incercau !!
intr-o barca, urmand sa-1 pastreze pentru
direc'ia soarelui. tatdeauna. ~

~
"C
ffi
~

~
~

Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte


:in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor .
Bunurile dintr-un singur mormant de acest
fel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[pat
neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de
morminte. Comorile gi[site m acest mormant,
:in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[
descoperire arheologici[ a secolului.
Stabilitatea religiei egiptene a impresionat
profund popoarele care au intrat :in contact cu
aceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lun-
gul anilor au implicat doar :inglobarea unor
noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative.
Singura exceptie a fost :in timpul domniei
faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), care
a promovat cultul unui singur zeu soare,
Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult la
Amarna. Akhenaten poate fi privit din doui[
ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se
:inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finui
fanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a lui
Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa,
fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[
:inli[ture memoria existentei lui.

O Egiptenii credeau O Piramida era Zei ~i mituri din Olimp


in judecata de apoi. un mormant regal, Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de
Osiris, impreuna cu construit printr-o cele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat
un juriu format din munca deosebita, :intr-un mod diferit. Acest lucru este important
zei, cantareau inima asigurand nemurirea deoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideile
mortului. regelui. grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[
s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[
majora In religia egipteana, fiind judecatorul pi[trunderea armatelor victorioase conduse de
de dupa moarte, avand puterea de ada sau a Alexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii au
lua viata etema. cucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti de
cultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ con-
Concep,ii asupra vie,ii de apoi secvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum
Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era ~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ce
sumbra dar pentru egipteni aceasta repre- slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat
zenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, cea altare lui Jupiter ~i al Fortunei.
turilor cunoscute -om, animal, sau erau mai mare parte a existentei egiptenilor era o Zeii greci sunt denumiti de obicei
prev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri pregatire pentru moarte. Pe langa faptul ca Olimpieni deoarece se credea ci[ ace~tia
urnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisi- trebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul sau locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printre
ca Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altii femeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati, cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitl
sub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar sa,-~iaprovizioneze mormantul cu lirana adec- zeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis -
hipopotami. vata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului
Ca 1n Summer,casta preotilor era foarte put- ritualurile din Cartea Mortilor, pentru a fi ~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumit
ernic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai pre- capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe pe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,
sus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era con- taramul celalalt. Cele mai splendide morminte Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilor
siderat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de au fost piramidele
a patra construite
dinastii (2613-2494 de regii celei
1.e.n.). , de- greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau
~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a umani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale

26
~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epice
ale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolul
VII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiind
pa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile
dintre ace~tia, implicandu-se cu placere in
razboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare a
zeilor era caracteristicaperioadei mature a cul-
turii grece~ti,apartinand unei conceptii asupra
lumii in care f1intaumana reprezenta un stan-
dard. in sculptura greaca umanitatea este
asemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,
fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux -
reu~escadeseasa devina nemuritori.
Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodata
nedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"
constand in doua poeme epice atribuite unui
singur poet, considerat o persoana reala, ne
pare azi greu de inteles. insa abundenta jert-
felor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~i
zeitele emu luati in serios, ca personificari ale
f1intelorcapabile de a schimba lumea. De ase-
menea,miturile grece~tierau foarte numeroase
~i bogate, cuprinzand o gama larga de
subiecte: de la povestiri despre facerea lumii,
pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0
aventurilor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffi
au fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~
neincetat, inca de pe vremea marilor dra-
maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.

Dorinta de a crede O Altarul Atenei la


Credinta in zeii Olimpului pare sa-~ifi pierdut Delfi. Situat pe cele
intensitatea in ultimele secole dinaintea erei mai joase culmi ale
noastre, cu ~oate ca romanii continuau sa Muntelui Parnas.
practice cultul lui Jupiter ~i al restului mem- Delfi reprezinta cel
brilor panteonului ca pe o datorie civica. Un mai vechi sanctuar
posibil motiv al acestui fapt era datorat nein- din Grecia.
crederii cu care oamenii i~i priveau destinele Preamarirea zeilor
in marile state ale epocilor elenistice ~i din Olimp era o real-
itate religioasa in
Grecia Antica.

O Conform legen-
dei, lason trebuia sa
fure caierul de aur
de la regele Aietes
pentru a-~i recupera
regatul. Cu ajutorul
Medeei, fiica lui
Aietes (vazuta aici
alaturi de lason),
care era o vrajitoare
priceputa, acesta a
reu~it sa-~i atinga
scopul.

romane. Nu era vorba despre scepticism, ci


despre dorinta de credinta. Lumea din ultima
perioada a Antichi~til era dominat~ de culte
locale, religil ale misterului ce promiteau
practicantilor lor salvarea ~i nemurirea, pre-
cum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~ror
culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanil
l~i manifestau des nemultumirile cu privire la
acestetendinte, 1ns~propria lor politic~ liber-
al~ le 1ncuraja;domici mai degrab~ s~ rezolve
decit s~ complice problemele vastului lor
imperiu, ace~tia acceptau u~or un mare
numar de zei mai ciudati, 1n propriullor pan-
teon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~.
Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor
avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5-
tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1n
provincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia

27
ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE

O Afrodita, zeita
greaca a iubirii ~i a
frumuse,ii, figura in
multe dintre cele-
brele pove~ti mitice.
Romanii o adorau
sub numele de
Venus.

O Zeus, prezentat
aici in prim-plan, era
conducatorul zeilor
din Olimp. Era al
~aselea copil al
Titanului Cronos,
care i~i mancase
ceilalti cop;;. Cand a
crescut mare, Zeus
l-a determinat pe
Cronos sa-i vomite
pe ace~tia. impreuna
cu Zeus, ei s-au ridi-
~ cat impotriva
~ Titanilor ~i au pus
stapanire peste
univers.

erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de accepta un loc in panteonul roman pentru
propriul sau crez monoteist (credinta intr-un deforrnate au fost intre timp. dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut
singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din O rnare parte din evenimentele legate de antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au
Mesopotamia,Egipt ~i Grecia. domniile primilor regi ai Israelului -Saul, dus la cre~terea num~rului convertirilor in
Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu- David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~- toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman.
ta doar din propria lor coleqie de scrieri .manii evreilor, filistenii, au existat cu sigu- Cu toate acestea,in Iudeea, evreii erau subju-
istorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~, ajungand in Palestina(cuvantul provine gati de c~tre romani, tensiunile de natur~
din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~ politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn
multe secole dupa evenimentele pe care le moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n.
prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic, divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~
Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulte- aveau s~ simt~ in curand efectele datorate ridice armele impotriva romanilor, existau ~i
rior in Canaan(Palestina).Urma~iisai, israelitii, a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii. unele secte rivale, ca de exemplu saduceii,
au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali
Moise, iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.e.n. decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un
~i reocupat Canaanul,regiuneain care s-au sta- jn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea, mod liberal ~i predicau despre noi doctrine,
bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei. cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vor
Israel. Asemeneamultor scrieri de acest gen, Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre fi luati la rnspundere pentru conduita lor din
aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea.
reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele
au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea de la Marea Moarta, dovedesccat de putemic~
servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre era agitatia religioas~in aceaperioada de timp.
romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea
Palestinain provincia Iudeea. se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.

Un dumnezeu atotputernic
jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a
reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie
de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a in-
cetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput
ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputer-
nic. De asemenea, acesta nu era doar al
regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei
tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un
atribut al statului, ci exista ca o serie de cre-
dinte independente oferite tuturor prin inter-
mediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~
de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice
autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine. ~
Evreii se considerau Poporul Ales, iar cre-
dinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi
cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau

O Un mormant O Mascafunerara
antic, cel al regelui din 1200 i.e.n. -de
David conform legen- pe vremea cand filis-
dei, supravegheaza tenii s-au stabilit pe
ora~ul lerusalim. coasta Canaanului.

28
Istorie universal~ 7- CMLIZATIA GREAcA