Necronomicon (part I)

Friday, November 27th, 2009

Ce este Necronomicon?
Necronomicon al lui Alhazred (titlul este tradus literal ca si Cartea numelor
moarte! nu este, asa cum se crede, un manual sau o colectie de vra"i# $ste
conce%ut ca o relatare a unor &a%te istorice, deci este o carte a lucrurilor moarte
si dis%arute# Necronomicon mai %oate insemna si cartea obiceiurilor mortilor,
dar chiar si aceasta e'%licatie cores%unde continutului cartii ca relatare istorica,
nu ca o%era necromanta# (es%re aceasta carte se s%une ca a &ost scria in
(amasc in 7)0 d#*r# de Abdul Alhazred#
Autorul acestei carti a im%artit cu doamna +lavats,y o tendinta obsesiva de a
%une laolalta &a%te, zvonuri, s%eculatii si aberatii, rezultand intr-un com%endiu
vast, a%roa%e de necitit care seamana &oarte mult cu (octrina secreta a lui
+lavats,y# .n trecut, aceasta carte a &ost numita Al Azi&, dar si Cartea arabului#
Azi& este un cuvant %e care arabii il &olosesc ca sa se re&ere la insecte nocturne,
dar este de asemnea o re&erire la urletul demonilor (("ini!# Necronomicon are
sa%te volume si are %este 900 de %a/ini in editia latina# Nu se stiu %rea multe
des%re Abdul Alhazred, iar ma"oritatea in&ormatiilor sunt obtinute din insasi
Necromicon# A &ost nascut in 0anaa, in 1emen# 0tim ca a calatorit &oarte mult, de
la Ale'andria %ana la 2un"ab, si ca era &oarte educat# A %etrecut multi ani sin/ur
in salbaticia nelocuita din sudul Arabiei# Avea un dar %entru limbi si se lauda de
multe ori cu abilitatea sa de a citi si traduce manuscrise care rezistau traducerii in
&ata carturarilor mai sim%li# 3etodele sale de cercetare insa semanau mai mult cu
cele ale lui Nostradamus decat cu cele ale lui *erodot#
Asa cum Nostradamus &olosea ma/ie ceremoniala ca sa a&le viitorul, Alhazred
&olosea tehnici asemanatoare (esenta com%usa din olibanum, stora', dictamnus,
o%iu si hasis! %entru a vedea clar trecutul# Aceasta, combinata cu li%sa dovezilor
clare din Necronomicon a &acut ca istoricii sa conteste autenticitatea cartii#
4amenii se re&era de obicei la el &olosind a%elativele arabul nebun sau %oetul
nebun# (esi este clar ca era un e'centric du%a standarde moderne, nu e'ista
dovezi %entru a sustine ideea de nebunie (altele decat im%osibilitatea lui cronica
de a %astra un &ir de /andire %entru mai mult de cateva %ara/ra&e inainte sa sara
la alta idee!# $ste interesant ca ma"nun 5 nebunie 5 are un inteles mai vechi de
%osedat de d"inn# Alhazred este com%arat cu %ersona"e ca &ilozo&ul neo%latonist
/rec 2roclus (670-689 d#*r#!# 2roclus se %rice%ea &oarte bine la astronomie,
matematica, &ilozo&ie si meta&izica, dar era de asemenea destul de versat si in
tehnici ma/ice %entru a o invoca %e *e,ate# 2roclus era de asemenea initiat in
reli/iile mistice e/i%teana si caldeeana# Nu este o coincidenta ca Alhazred
cunostea &oarte bine o%erele lui 2roclus#
3anuscrisul ori/inal se crede ca nu mai e'ista# Autorul .dries 0hah a initiat o
cautare in librariile (eobund din .ndia, Al-Azhar din $/i%t si in libraria orasului
s&ant 3ecca, &ara succes# 4 traducere latina a &ost &acuta in 7687 5 nu in secolul
:;.., cum su/ereaza <ovecra&t 5 de un %reot dominican, 4laus =ormius#
=ormius, /erman la ori/ine, era secretarul %rimului 3are .nchizitor al .nchizitiei
0%aniole, >omas de >or?uemada si este &oarte %robabil ca manuscrisul ori/inal
sa &i intrat in %osesia lui in tim%ul %ersecutiei celor care &usesera convertiti la
catolicism sub amenintare si nu aratasera nivelul o%tim de entuziasm %entru
doctrinele bisericii# $ra sinucidere curata ca =ormius sa traduca si sa %ublice
Necronomicon in acele vremuri# Cartea %robabil ca a e'ercitat o &ascinatie
obsesiva asu%ra omului, %entru ca in &inal a &ost acuzat de erezie si a &ost ars
du%a ce a trimis o co%ie a cartii lui @ohan >ritheim, abate de 0%anheim 5 mai
bine cunoscut ca >rithemius# 0crisoarea insotitoare continea o inter%retare
detaliata si blas&emiatoare a anumitor %asa"e din Cartea Aenezei# >oate co%iile
traducerii lui =ormius au &ost con&iscate si arse im%reuna cu el, desi e'ista
sus%iciunea inevitabila ca macar o co%ie a reusit sa ramana in <ibraria ;aticana#
A%roa%e 700 de ani mai tarziu, in 798B, o co%ie a traducerii in latina a lui
=ormius a a%arut in 2ra/a# (octorul @ohn (ee, un &aimos ma/ician en/lez, si
asistentul sau, $dCard Delly, erau la curtea im%aratului Eudol& .. %entru a discuta
%lanuri ca sa obtina aurul alchimic si Delly a adus o co%ie din asa-numitul Eabin
ne/ru, alchimistul cabalist @acob $liezer, care &u/ise in 2ra/a din .talia du%a ce
&usese acuzat de necromantie# <a acel tim% 2ra/a devenise un ma/net %entru
ma/icieni, alchimisti si sarlatani de toate ti%urile sub %atrona"ul lui Eudol& si este
/reu de ima/inat un loc mai %otrivit in $uro%a in care sa &i a%arut aceasta co%ie#
Necronomiconul se %are ca a avut o mare in&luenta asu%ra lui Delly, %entru ca
natura scrierilor sale s-a schimbat si a %rodus un discurs care a in/rozit casa lui
(ee# CroCley a inter%retat aceasta ca %rima incercare a unei entitati non-umane
sa comunice Cartea le/ilor telemica# Delly l-a %arasit %e (ee la %utin tim% du%a
aceea# (ee a tradus Necronomiconul in en/leza, dar contrar s%uselor lui
<ovecra&t, aceasta traducere nu a &ost niciodata %ublicata 5 manuscrisul a intrat
in colectia marelui $lias Ashmole, si a%oi in colectia librariei +odleian din 4'&ord#
2arti din Necronomicon au &ost traduse si in ebraica 5 %robabil in 7BB6 5 si au
circulat sub &orma de manuscris, insotite de un comentariu detaliat al lui Nathan
Aaza, %urtator de cuvant mistic al %seudo-mesiei 0abbatai >zevi# Aceasta
versiune se numea Cartea %ortilor cunoasterii#
Cunoscut Fi sub numele de GArabul (ement, din cauza e'centricitHIilor sale,
Abdul Al-*azred a scris GNecronomiconul (Jn traducere GCartea Numelor
3oarte! Jn secolul al ;..-lea, Jn care %ovesteFte des%re GentitHIile care au
%o%ulat 2HmKntul Jnainte de a%ariIia omului, numite de el GCei ;echi# Numele
arab al cHrIii era GAl Azi&, du%H sunetele scoase de insectele deFertului,
asemHnHtoare cu z/omotul &Hcut de duhurile rele# 0e s%une cH aceastH carte
le/endarH le-ar da %osibilitatea celor care o citesc sH invoce Fi sH domine &orIele
acelor entitHIi# 2uterea blestemelor ancestrale care rezidH Jn te'tele de aici ar
%utea arunca Jn ne/urH omenirea Jntrea/H# (e aceea nu este de mirare cH unii
dintre cei care au tradus-o au s&KrFit %e ru/ul .nchiziIiei, alIii la os%iciu# $ntitHIile
descrise de Al-*azred e'istH Fi Jn %rezent, du%H cum a&irmH el Jn lucrare, dar %e
un alt %lan alt realitHIii noastre# Cei ;echi nu aFtea%tH decKt un semn, o
invocaIie, %entru a se reJntoarce Jn realitatea omeneascH, %unKnd din nou
stH%Knire %e >erra#
Celebrul scriitor Fi ocultist britanic din secolul al :.:-lea, Aleister CroCley,
numeFte incantaIia res%ectivH G+lestemul CreaIiei 4ri/inare# G2are scrisH de
(umnezeu JnsuFiL (e ce? 2oate %entru cH i-a %Hrut rHu cH a creat omulM,
e'%licH ocultistul Jntr-unul dintre studiile sale# <a &el ca Nostradamus, GArabul
(ement s-a &olosit de ma/ie Fi dro/uri ca sH GvadH viitorul sumbru# Convins cH
i-a contactat %e Cei ;echi Jn %erioada delirului %rodus de %ra&uri halucino/ene,
Al-*azred descrie o nouH A%ocali%sHN un rHzboi mondial din care Fiara iese
victorioasH, iar 2HmKntul este distrus a%roa%e total# >radusH Jn secolul al :-lea
de /reci, cartea GArabului (ement a %rimit numele de GNecronomicon# Co%iile
au &ost arse un secol mai tKrziu, dar cKteva au scH%at de &lHcHri# On secolul :...,
un %reot traduce Jn latinH una dintre aceste co%ii# A"unsH Jn mKna 2a%ei Ari/orie
al .:-lea, acesta le-a interzis cu desHvKrFire# 3ai mult, 0&Knta .nchiziIie a dat
ordin ca atKt traducerile e'istente, cKt Fi autorul lor sH &ie arFi %e ru/# Ca Fi Jn
%rima situaIie, cKteva co%ii sca%H, &iind %Hstrate Jn %ivniIele ;aticanului#
On secolele care vor urma, a%ar noi Fi noi co%ii# (ar nici mHcar du%H a%ariIia
ti%arniIei lui Autenber/, nimeni nu a avut cura"ul sH le multi%lice sub &ormH de
volum ti%Hrit# GNecronomiconul a circulat mult tim% %rin toatH $uro%a, dar mediile
Jn care era lecturat au %Hstrat secretul in&ormaIiilor %rimite din carte# Abia la
Jnce%utul secolului ::, scriitorul american de 0F 5 *oCard 2hilli%s <ovecra&t a
scris o istorie a GNecronomiconului, a"un/Knd chiar sH-Fi aro/e dre%tul de autor
asu%ra lui Fi e'%licKnd cH totul este doar o &antasma/orie literarH# <overcra&t este
contrazis de versiunea /ermanH a lucrHrii din secolul :;, din care se mai
%HstreazH cKteva &ra/mente la +ritish 3useum, Fi de ediIia s%aniolH din secolul
:;.., din care mai e'istH e'em%lare la Pniversitatea din +uenos Aires, la
+iblioteca NaIionalH din 2aris Fi la =idner <ibrary a PniversitHIii *arvard# Qi Jn
%rezent, GNecronomiconul este &oarte %uIin cunoscut de %ublic, %entru cH
deIinHtorii considerH cH nu este bine ca %ublicul lar/ sH a&le teribilele secrete %e
care le conIine#
$'istH &oarte %uIine date des%re Abdul Al *azred# 0e Ftie cH era un cHlHtor
neobosit, vizitKnd tot ce se %utea din Ale'andria $/i%tului Fi %KnH Jn Jnde%Hrtata
%rovincie indianH 2un"ab# >alentul sHu Jn desci&rarea dialectelor antice i-a dat
%osibilitatea de a lectura manuscrise de neJnIeles %entru cercetHtorii e%ocii#
3etodolo/ia sa de cercetare Jmbina erudiIia cu ritualurile ma/ice, Gasortate cu
o%iu Fi haFiF# 2oate Fi din acest motiv, Necronomiconul a &ost discreditat
sistematic de istorici# 2oate &i com%arat cu &iloso&ul neo%latonist 2roclus (sec# al
;-lea J#*#! care, deFi stH%Knea &oarte bine astronomia, matematica Fi &iloso&ia,
era %asionat Fi de ma/ia teur/icH, invocKnd-o %e zeiIa /reacH a <unii, *ecate,
%entru a o vedea Jn &orma ei materialH#
Cartea Necronomicon este una &oarte %o%ulara atat in lume cat si in Eomania# .n
unele zone ale lumii de%aseste numarul de co%ii vandute aale +ibliei 0ataniste,
scrisa de un alt %ersona" dubios Anthony <a;ey# (esi/ur multi nu se obosesc sa
citeasca adevarata istorie a cartii, ci se rezuma la /luma &acuta de <ovecra&t
im%reuna cu alti scriitori# <ovecra&t nu a tradus nici o carte veche, nu a /asit
cartea diavolului# $l doar a inventat structura cartii# >otusi sunt multe %ublicatii
%e internet, %ostate de catre indivizi discutabili care s%un ca aceasta carte ar &i
una autentica, cartea adevarata a mortilor# Cartea este cel mai bine cunoscuta
%entru s%eculatiile sale# Alhazred %are sa &i avut acces la multe resurse acum
%ierdute, iar evenimente care sunt doar su/erate in Aeneza sau in Cartea lui
$noch, sau sunt de/hizate ca mitolo/ie in alte surse, sunt e'%lorate in mare
detaliu# Alhazred se %oate sa &i &olosit tehnici ma/ice dubioase %entru a revedea
trecutul, dar a si im%artit cu scriitorii /reci ai secolului 9 d#*r# cum ar &i
>hucydides o minte critica si vointa de a e'%lora semni&icatiile %ovestilor
mitolo/ice sau sacre#
0%eculatiile sale sunt remarcabil de moderne, iar aceasta %oate sa &ie cauza
%o%ularitatii sale actuale creascande# $l credea ca multe s%ecii in a&ara de
oameni au trait %e 2amant si ca multe cunostinte au &ost transmise umanitatii in
intalniri cu &iinte de dincolo de s&ere sau de %e alte s&ere# $l avea aceeasi
credinta ca si neo%latonistii, si anume aceea ca stelele sunt similare soarelui
nostru si ca au &iecare %lanetele lor nevazute cu &orme s%eci&ice de viata, dar a
dezvoltat aceasta credinta &olosind s%eculatii meta&izice in care %resu%une ca
aceste &iinte &aceau %arte dintr-o ierarhie cosmica de evolutie s%irituala# $ra de
asemenea convins ca a contactat &iintele numite Cei ;echi &olosind invocatii
ma/ice si a avertizat des%re %uteri teribile care vor sa recucereasca >erra# $l a
inter%retat aceasta idee R sur%rinzator R sub indrumarea A%ocali%sei 0&antului
.oan, dar a inversat s&arsitul ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi in
care %amantul este distrus#
Necronomicon (part II)
Friday, (ecember 6th, 2009
Necronomiconul este cel mai bine cunoscut %entru s%eculatiile continute de cele
cateva sute de %a/ini ale cartii# Autorul, %e numele sau Alhazred, %are sa &i avut
acces la multe resurse acum %ierdute, iar evenimente care sunt doar su/erate in
Aeneza sau in Cartea lui $noch, sau sunt de/hizate ca mitolo/ie in alte surse,
sunt e'%lorate in mare detaliu# Alhazred se %oate sa &i &olosit tehnici ma/ice
dubioase %entru a revedea trecutul, dar a si im%artit cu scriitorii /reci ai secolului
9 d#*r# cum ar &i >hucydides o minte critica si vointa de a e'%lora semni&icatiile
%ovestilor mitolo/ice sau sacre# 0%eculatiile sale sunt remarcabil de moderne, iar
aceasta %oate sa &ie cauza %o%ularitatii sale actuale creascande#
$l credea ca multe s%ecii in a&ara de oameni au trait %e 2amant si ca multe
cunostinte au &ost transmise umanitatii in intalniri cu &iinte de dincolo de s&ere
sau de %e alte s&ere# $l avea aceeasi credinta ca si neo%latonistii, si anume
aceea ca stelele sunt similare soarelui nostru si ca au &iecare %lanetele lor
nevazute cu &orme s%eci&ice de viata, dar a dezvoltat aceasta credinta &olosind
s%eculatii meta&izice in care %resu%une ca aceste &iinte &aceau %arte dintr-o
ierarhie cosmica de evolutie s%irituala# $ra de asemenea convins ca a contactat
&iintele numite Cei ;echi &olosind invocatii ma/ice si a avertizat des%re %uteri
teribile care vor sa recucereasca >erra# $l a inter%retat aceasta idee in mod
sur%rinzator, sub indrumarea A%ocali%sei 0&antului .oan, dar a inversat s&arsitul,
ast&el incat Fiara trium&a du%a un mare razboi in care %amantul este distrus#
$ste &oarte clar ca Alhazred a elaborat ideile din cartea sa %ornind de la traditii
e'istente in ceea ce ii %riveste %e Cei vechi, dar nu el este cel care a inventat
aceste traditii# Con&orm autorului, Cei vechi erau &iinte de dincolo de s&ere,
%robabil s&erele %lanetelorS in cosmo/ra&ia acelei %erioade aceasta insemna %ur
si sim%lu re/iunea de dincolo de stelele &i'e, sin/urele cunoscute la vremea
aceea# $i erau e'tra-umani si su%ra-umani# 0e inmulteau cu oameni si &aceau
co%ii monstruosi# GCei vechi dadeau omenirii cunostinte interzise si cautau
incontinuu un canal care sa le %ermita intrarea in %lanul e'istentei noastre#
Aceasta idee este %ractic identica traditiei evreiesti a e'istentei Ne%hilim (/i/antii
Aenezei!# Cuvantul inseamna literal Cei Cazuti si este derivat din radacina
verbala evreiasca na%hal, a cadea# 2ovestea din Aeneza este doar un
&ra/ment dintr-o traditie mai bo/ata, un alt &ra/ment %utand &i /asit in a%ocri&a
Cartea lui $noch# 2otrivit acestei surse, un /ru% de in/eri trimisi sa %azeasca
2amantul au vazut &iicele oamenilor si le-au dorit# Nedorind sa actioneze
individual, ei au &acut un "uramant si s-au le/at %rin mi"loace ma/ice im%reuna, si
200 dintre acesti 2azitori au coborat %e %amant si si-au luat sotii# 0otiile lor au
avut co%ii /i/anti# Acesti uriasi s-au intors im%otriva naturii si au ince%ut sa
%acatuiasca im%otriva %asarilor si &iarelor si re%tilelor si %estilor, si sa isi
devoreze carnea unul altuia, band san/ele# .n/erii cazuti au invatat oamenii cum
sa &aca arme, si bi"uterii, si cosmetice, si &armece, si astrolo/ia, si multe alte
secrete#
Aceste le/ende se%arate sunt descrise si in surse evreiesti tarzii, cum ar &i
>almud, care scot in evidenta &a%tul ca $noch si Aeneza se re&era la aceeasi
traditie# 3arele %oto% al Aenezei a &ost un ras%uns direct raului cauzat de
comertul omenirii cu in/erii cazuti# .n/erii cazuti au &ost alun/ati si intemnitati#
>raditia araba s%une ca @inn sau ("inn erau o rasa de &iinte su%raumane care au
e'istat inainte de crearea omenirii# ("inn au &ost creati din &oc# Pnele traditii ii
considera o rasa in&erioara celei umane, dar %ovestile traditionale le atribuie
invariabil %uteri ma/ice nelimitate# ("inn su%ravietuiesc %ana in zilele noastre ca
duhurile celor 7007 de no%ti sau ale lui Aladdin# .slamul a subordonat ("innii
Coranului, si asemenea el&ilor si zanelor si-au %ierdut trasaturile intunecate si
e'trem de sinistre o data cu trecerea tim%ului# .n tim%ul lui Alhazred traditiile
vechi si intunecate ale ("innilor erau inca in circulatie iar ma/icienii arabi
(mu?arribun! incercau sa casti/e cunostinte interzise si %utere %rin comertul cu
("inn#
>oti carturarii oculti sunt in /eneral acum de acord ca sistemul $nochian al lui
(ee si Delly a &ost ins%irat direct de acele %arti ale Necronomiconului care se
ocu%a cu tehnicile lui Alhazred %entru a-i invoca %e Cei vechi# >rebuie tinut
minte ca Necronomicon este in %rimul rand o cule/ere istorica, si desi o&era
cateva idei si &ormule %ractice, nu este deloc un /hid care sa conduca
ince%atorul %as cu %as %entru a invoca inteli/ente su%ra-umane# (ee si Delly au
trebuit sa inventeze multe detalii de unii sin/uri, asa ca sistemul lor este un hibrid
de idei luate din Necronomicon si de tehnici inventate chiar de ei# 2ar sa nu
e'iste indoieli ca 0i/ellum (ei Aemeth, limba $nochiana si cheileTchemarile
$nochiene sunt im%rumuturi autentice si trebuie sa ne indoim de a&irmatia lui
(ee con&orm careia Delly le-a %rimit de la arhan/helul Priel# +ulCer <ytton, care
a studiat manuscrisul Necronomiconului al lui (ee in ultimul secol, %resu%une
&ara echivoc ca acesta a &ost transcris direct du%a carte si ca, daca ar &i &ost
%rimite de la Priel, atunci Alhazred le-a %rimit, nu Delly#
Chiar numele sistemului, $nochian, este un indiciu ca sistemul &usese ins%irat
de traditiile e'trem de vechi inre/istrate in Cartea lui $noch si ca intentia lui (ee
si al lui Delly era sa ii contacteze %e Ne%hilim sau %e Cei vechi# 3anuscrisul
Cartii lui $noch a &ost %ierdut %ana la s&arsitul secolului al :;..-lea, iar (ee ar &i
avut acces la doar cateva &ra/mente citate in alte manuscrise, asa ca numele
sistemului lor era cat de cat eni/matic daca nu stiam ca ei au avut acces si la
com%ilatia lui Alhazred de le/ende %rivind caderea si s&arsitul lumii# Nu e'ista nici
un dubiu ca Alhazred a avut acces la Cartea lui $noch %entru ca era
binecunoscuta in $stul 3i"lociu in secolul al .:-lea# Pn alt indiciu %oate &i /asit in
Chemarea celor )0 de Aethyrs, cartea a 79-a dintre chemarileTcheile
$nochiene# Aleister CroCley a numit aceasta chemare blestemul ori/inal al
creatiei# $ste scrisa ca din %unctul de vedere al lui (umnezeu si este un blestem
in/rozitor, dar %er&ect corect din %unct de vedere /ramatical asu%ra omenirii si a
tuturor creaturilor lumii, incheindu-se asaN 0i de ce toate acestea? 2entru ca
re/ret ca am creat 4mul#
Aceasta %arte este identica cu ideea transmisa de AenezaN 0i (umnezeu
re/reta ca a &acut omul %e %amant, si amaraciunea sa ii a"un/ea %ana la inima##
Aceste verset este imediat urmat de versetele care descriu raul %rovocat de
Ne%hilim si de %acatuirea rezultanta a lumii, totul &iind urmat de hotararea lui
(umnezeu de a distru/e toata viata de %e %amant cu un mare %oto%# Aleister
CroCley, &olosindu-si cunostintele temeinice des%re +iblie, a recunoscut
Chemarea celor )0 de Aethyrs dre%t ce eraN blestemul lui (umnezeu asu%ra
Ne%hilim si asu%ra raului %e care l-au cauzat# Acest blestem i-a alun/at de %e
%amant si i-a aruncat in Abis, iar acest indiciu este /reu de i/norat# EezumandN
cheia %entru a e'%lora cele )0 de Aethyrs este o chemare in limba enochiana,
(ee considerand ca aceasta este limba in/erilorS si aceasta Chemare este un
blestem %rin care Ne%hilim au &ost aruncati in Abis# Aceasta este in concordanta
cu o %ractica e'trem de veche de a controla %uteri demoniceN orice mi"loace au
&ost &olosite %entru a domina o entitate in trecut %oate &i &olosita de un ma/ician
ca o metoda de control# Aceasta &ormula este &olosita in a%roa%e orice
com%endiu ma/ic medieval# .n unele cazuri ma/icianul este destul de e'%licit si
numeste e'act acele ocazii in care entitatea a &ost controlata de o anumita
&ormula# .ntroducerea celor )0 de Aethyrs ince%e cu un blestem divin %entru ca
este un mi"loc de a controla entitatile %e care le invocaN Ne%hilim, Cei cazuti, Cei
vechi# Aceasta stabileste &ara indoiala &a%tul ca sistemul $nochian al lui (ee si
Delly era identic in esenta, dar si in %ractica, sistemului lui Alhazred, asa cum
este descris in Necronomicon#
CroCley stia acest lucru# Pna dintre cele mai im%ortante o%ere ma/ice ale sale,
denumita ;iziunea si vocea a &ost incercarea lui de a %enetra Aethyrs &olosind
Chemarile $nochiene# A &acut aceasta in tim% ce traversa desertul Nord A&rican
in com%ania %oetului ;ictor Neuber/# (e ce desertul? CroCley s%une ca nu
avea nici un sco% s%ecial ma/ic %entru a se duce acolo, si ca doar s-a
intam%lat sa aiba Chemarile $nochiene in rucsac# $l a ales desertul %rentu
o%era sa %entru ca avea di&icultati sa intre cel de-al 28-lea Aethyr in tim%ul
investi/atiilor sale initiale din 3e'ic si dorea sa re%roduca calatoria lui Alhazred
cat de indea%roa%e era %osibil# Alhazred a &acut investi/atiile cele mai im%ortante
in tim%ul calatoriei %rin Eub al Dhali, un desert vast si /ol in sudul Arabiei,
de%artarea de alte &iinte umane a"utandu-l sa isi inde%arteze constiinta si sa o
&ocalizeze catre %ers%ectivele e'tratereste ale Aethyrs# CroCley a inteles
incercarea lui Alhazred si cum era in natura lui sa incerce sa imite oamenii %e
care ii res%ecta si admira, si-a %etrecut o %arte im%ortanta din viata incercand sa
de%aseasca victoriile lui Eichard +urton 5 e'%loratorul, aventurierul, scriitorul,
lin/vistul si cercetatorul in %ractici se'uale obscure orientale#
Natura a%ocali%tica a miturilor nordice si com%aratiile detaliate intre Ea/naro, si
evenimente %ro&etite de Alhazred au &acut un numar de comentatori sa
s%eculeze %e mar/inea e'istentei unei le/aturi, oricat de ciudata ar %area la
%rima vedere# Cercetari recente au aratat o le/atura bizara si neaste%tata intre
Necronomicon si mitolo/ia scandinava# .n miturile nordice zeii %amantului si ai
omenirii, Aesir si ;anas, lu%tau im%otriva unui /ru% de %uteri mai vechi, ostile,
re%rezentata de uriasii de /heata si de &oc care traiau in nordul si sudul 3arelui
Abis Ainnun/a-/a%, <o,i si co%iii sai monstruosi# <a Ea/naro,, cre%usculul
zeilor, aceste vechi %uteri se reintorc si ince% lu%ta %e viata si %e moarte# Cei mai
amenintatori dintre acesti adversari sunt /i/antii de &oc din 3us%elheim si 0urtur,
care intre/esc distru/erea lumii# Aceasta este, in esenta, %ro&etia lui Alhazred
des%re intoarcerea Celor vechi# Aceasta este si %ro&etia lui CroCley des%re
Aeon-ul lui *orus, zeul &ocului care se ras%andeste# Ai/antii de &oc din
3us%elheim nu sunt altii decat ("inii, si este chiar %lauzibil sa %resu%unem ca
0urtur este de &a%t 0urturiel# Priel, in/erul care trebuie sa ii %azeasca %e
Ne%hilim, este numit du%a cuvantul ebraic %entru &oc# Ca si 0urtur, el are o sabie
din care ies &lacari#
Priel a%are de multe ori cand se discuta des%re Necronomicon# (esi este evident
unul dintre marii arhan/heli ai lui (umnezeu, %artea sa ascunsa in umbra este
numai su/erata cateodata si multi se intreaba daca el ii %azeste %e Ne%hilim sau
ii comanda# Aceasta ar %utea avea ca si consecinta sentimentele noastre
ambivalente catre &oc, dar se %oate si ca in/erii si Cei vechi sa &ie &ete ale
acelei monede# Aceste le/aturi intre Necronomiconul lui Alhazred si mitul lui
Ea/naro,, desi %ar e'trem de &ra/ile, nu mai sunt considerate a &i doar o
coincidenta si %ovestea sosirii Necronomiconului in tara /hetii este remarcabila#
2ovestea ince%e in orasul *arran, din nordul 3eso%otamiei#
4rasul *arran era remarcabil %entru ca, in tim% ce restul re/iunii &usese cucerita
de arabi in anii B))-B6) d#*r# si &usese convertita la .slam, cei din *arran nu s-au
lasat# $i au continuat sa %ractice %a/anismul si sa venereze luna si cele sa%te
%lanete# Notabil este &a%tul ca aveau in %osesie un mare numar de documente
ermetice si neo%latonice si ca in anul 8)0 d#C# , atunci cand au &ost in &inal
%resati sa numeasca un %ro&et a%robat de Coran, ei i-au ales %e *ermes
>rime/istus si %e %ro&esorul sau, A/athos (aemon# 3ulti harranieni s-au mutat in
+a/dad unde au &ormat o comunitate distincta si erau cunoscuti ca 0abiUun#
Familiaritatea lor cu limba /reaca le-a dat acces la o arie lar/a de literatura si
multi au devenit &aimosi in &ilozo&ie, lo/ica, astronomie, matematica si medicina#
Alhazred vorbeste de 0abiUun si ii descrie ca &iind &aimosi %entru intele%ciunea si
cunostintele lor des%re lucruri demult dis%arute# $ste &oarte %robabil ca el sa &i
studiat alaturi de ei# $ra o comunitate invatata care a reusit sa mentina le/aturi
directe cu %a/anismul, &ilozo&ia si traditiile secrete ale lumilor araba si /reaca
mult du%a ce &usesera interzise oriunde altundeva#
0abiUun au su%ravetuit ca o comunitate distincta %ana in secolul al :.-lea, dar
&orta islamului a crescut intr-atat incat nu s-a mai auzit nimic des%re ei du%a
7090# >ot cam atunci (surse norve/iene su/ereaza anul 7067 sau 7062! un mare
numar de documente a a"uns in +izant in mainile lui 3ichael 2sellus, &aimosul
istoric, neo%latonist si demonolo/ist# 3area %arte a documentelor a &ormat ceea
ce este cunoscut acum sub numele de Cor%us *ermeticum, dar erau si alte
documente, incluzand o co%ie syriaca a cartii GAl Azi&, %e care 2sellus a tradus-o
imediat in /reaca# 0unt %utine indoieli %rivind &a%tul ca un 0abiUun s-a mutat de la
+a/dad in +izant in cautarea unei societati mai tolerante# Nu se stie daca a si
/asit-o# 0ecolul al :.-lea a &ost ceea ce chinezii au numit tim%uri interesante#
(ucele =illiam al Normandiei a invadat An/lia si l-a omorat %e re/ele *arold
AodCinson# Fiica re/elui *arold AodCinson s-a casatorit cu %rintul ;ladimir
3onoma,h al Dievului (a carui mama era &iica lui Constantin al .:-lea
3onomachus al +izantului!# Eusii, a"utati de armate de scandinavi, au invadat
+izantul in 706), un eveniment la care a &ost martor si 3ichael 2sellus care era
alaturi de .m%arat# *arald *adrada Neinduratorul, care mai tarziu a devenit
re/e al Norve/iei, s-a alaturat armatei bizantine cu un numar mare de oameni
nordici, si a scos ochii, la %ro%riu, .m%aratului bizantin 3ichael Cali%hates in
7062# Ee/ele *arald *adrada al Norve/iei a invadat An/lia in 70BB si a &ost
omorat de re/ele *arold AodCinson care a &ost omorat a%oi de ducele =illiam in
batalia de la *astin/s# 0i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca
$vul 3ediu .ntunecat sau (ar, A/es#
Necronomicon (part III)
Friday, (ecember 77th, 2009
0ecolul al :.-lea a &ost ceea ce chinezii au numit tim%uri interesante# (ucele
=illiam al Normandiei a invadat An/lia si l-a omorat %e re/ele *arold
AodCinson# Fiica re/elui *arold AodCinson s-a casatorit cu %rintul ;ladimir
3onoma,h al Dievului (a carui mama era &iica lui Constantin al .:-lea
3onomachus al +izantului!# Eusii, a"utati de armate de scandinavi, au invadat
+izantul in 706), un eveniment la care a &ost martor si 3ichael 2sellus care era
alaturi de .m%arat# *arald *adrada Neinduratorul, care mai tarziu a devenit
re/e al Norve/iei, s-a alaturat armatei bizantine cu un numar mare de oameni
nordici, si a scos ochii, la %ro%riu, .m%aratului bizantin 3ichael Cali%hates in
7062# Ee/ele *arald *adrada al Norve/iei a invadat An/lia in 70BB si a &ost
omorat de re/ele *arold AodCinson care a &ost omorat a%oi de ducele =illiam in
batalia de la *astin/s# 0i ast&el s-a incheiat $vul 3ediu >im%uriu, cunoscut si ca
$vul 3ediu .ntunecat sau (ar, A/es# .ma/inea %o%ulara a vi,in/ilor cu hainele
de blana si coi&urile cu coarne nu este chiar adevarata# $rau %rintre cei mai bine
echi%ati si cei mai e'%erimentati soldati din in&anteria /rea a ince%utului %rimului
mileniu# Eutele lor de comert se intindeau %e mii de ,ilometri, din America de
Nord %ana in Aroenlanda, An/lia si .rlanda, intrea/a coasta atlantica a $uro%ei
si, %rin Eusia, %ana la +izant# $rau an/a"ati in mari numere ca niste body/uarzi
(;aran/er! ai im%aratilor bizantini# 3a"oritatea ;aran/erilor vorbeau /receste
&luent# Anul e'act in care *arald s-a dus in +izant nu este cunoscut din cauza
unei ne%otriviri intre sursele norve/iene si cele bizantine, dar %ovestirea din
*eims,rin/la sustine ca el a servit-o %e im%arateaza Voe cea 3are in "urul
anului70)0-7060 d#C# $ra obiceiul in acele tim%uri ca atunci cand im%aratul
murea, ;aran/erii %uteau sa "e&uiasca %alatul si sa ia orice doreau# Acelea erau
tim%uri violente si nelinististite, mai ales ca im%arateasa Voe isi stran/ula sotii in
baie, iar *arald 0norrason a luat %arte la trei ast&el de "a&uri#
*arald avea doi camarazi a%ro%iati, *alldor 0norrason si Pl& 4s%a,sson# *alldor
era morocanos, im%erturbabil si taios %ana la %unctul im%olititei, &iul lui 0norri
2reotul, un conducator islandez# Pl& era &oarte %oliticos si ele/ant si in &inal a
devenit 3aresal al Norve/iei, luand-o %e cumnata lui *arald de sotie# $ra un
%lanuitor incori/ibil, un %oet ins%irat, vorbea &luent /reaca veche si ii %lacea sa isi
%etreaca tim%ul cu 2sellus, %entru a discuta %oezie /reaca, dar in %rinci%al
%entru a %utea in&luenta %oliticile bizantine de la %alat# <-a urmarit %e 2sellus
traducand Al Azi&, i-au discutat continutul si in con&uzia unui &urt de la %alat a
aran"at ca si un numar de manuscrise ale lui 2sellus sa &ie &urate# (in &ericire
2sellus inca mai avea versiunea ori/inala syriaca, alt&el Necronomiconul ar &i &ost
%ierdut %entru totdeauna# Nu se stie cum a obtinut *alldor Al Azi&# 0e stie ca Pl&
si *alldor s-au intors in Norve/ia cu *arald si ca *alldor s-a intors mai tarziu in
.slanda, luand cu el %ovestea lui *arald si multe altele in %lus# 0tim aceasta
%entru ca urmasul lui *alldor a &ost 0norri 0turluson (7779-7267!, un &oarte
&aimos %ersona" in literatura islandeza si autor nu numai al *eims,rin/la , dar si a
ma"oritatii miturilor norve/iene care au reusit sa su%ravietuiasca %ana in zilele
nostre# 0e mai stie si ca 0turluson avea o cantitate imensa de material dis%onibil
%entru cercetarile sale istorice si %utem &i destul de si/uri in %resu%unerea ca
elemente din Necronomicon au &ost amestecate cu mituri nordice traditionale in
descrierea Ea/naro,ului &acuta de 0turluson#
Eas%unsul la intrebarea Gde ce a&irma <ovecra&t ca Necronomicon este creatia
lui? de%inde de doi oameniN %oetul si ma/icianul Aleister CroCley si o
croitoreasa din +roo,lyn numita 0onia Areene# Nu e'ista indoieli ca Aleister a
citit traducerea lui (ee a Necronomiconului in +odleian, %robabil atunci cand a
cercetat lucrarile lui (eeS %rea multe %asa"e din cartea lui CroCley Cartea le/ii
%ar a &i o re&razare a %asa"elor din traducerea lui (ee# (e ce CroCley nu
mentioneaza in lucrarile sale Necronomiconul? $ra e'trem de reticent in %rivinta
surselor sale de ins%iratie# $'ista o banuiala &oarte mare ca 777W, %e care
CroCley sustine ca a scris-o, era de &a%t %la/iata du%a notitele lui Allan +ennet#
(atoria sa s%irituala catre Nietzsche, %e care CroCley il descrie la un moment
dat ca a%roa%e o intruchi%are a lui >hoth, zeul intele%ciunii, este absolut
i/norata# 2robabil ca Necronomicon a devenit o rusine %entru CroCley cand a
realizat &a%tul ca introdusese inconstient %asa"e din Necronomicon in Cartea
le/ii#
.n 7978 CroCley era in NeC 1or,# Ca de obicei, incerca sa isi imbunatateasca
re%utatia literara si contribuia la %ublicatiile .nternationalul si ;anity Fair# 0onia
Areene era o emi/ranta evreica ener/ica si ambitioasa care s%era sa isi im%una
stilul literarS alaturandu-se unui club numit =al,erUs 0unrise ClubS acolo s-a
intalnit %rima data cu CroCley, care &usese invitat %entru a vorbi des%re %oezia
moderna# (in s%usele martorilor vremii, cei doi &aceau o %ereche reusita# .ntr-o
scrisoare catre Norman 3udd, CroCley o descrie %e &emeia sa ideala caN M
destul de inalta, musculoasa si bine &acuta, ambitioasa, ener/ica, %asionala, intre
)0 si )9 de ani, %robabil o evreica, o cantareata sau o actrita# $a este in %as cu
moda, %oate %utin %rea vul/ara sau e'centrica# $'trem de bo/ata bineinteles#
0onia nu era actrita sau cantareata, dar se %otrivea %er&ect in celelalte as%ecte#
Casti/a ceea ce, %entru acea vreme, era o suma imensa ca desi/ner si ca
vanzatoare de %alarii %entru &emei# $ra descrisa ca o &emeie cu o carisma
im%resionanta si ma/netism %ersonal, intr-adevar /lamour si cu o %uternica
alura &eminina, una dintre cele mai &rumoase &emei intalnite si o &emeie culta,
dar e'centrica# .n 7978 avea )9 de ani si era divortata avand o &ata adolescenta#
.n 7927 0onia Areene l-a intalnit %e novelistul *#2# <ovecra&t si in acelasi an
<ovecra&t a %ublicat %rima nuvela in care il mentioneaza %e Abdul Alhazred
(4rasul &ara nume!# .n 7922 mentioneaza %entru %rima data Necronomicon
((ulaul!# 2e ) martie 7926 *#2# <ovecra&t si 0onia sa casatoresc# Nu se stie
e'act ce i-a %ovestit CroCley lui 0onia Areene, dar nici ce i-a s%us 0onia lui
<ovecra&t# .nsa iata un citat din Chemarea lui Cthulhu (792B!N Cultul nu va muri
%ana cand stelele nu vor &i iarasi la locul lor si %ana cand %reotii ascunsi nu il vor
&i sculat %e Cthulhu din mormantul sau %entru a isi reinvia ade%tii si a isi relua
domnia %e 2amant# >im%ul va &i usor de stiut, %entru ca atunci omenirea va &i
devenit ca Cei vechi si mariN liberi si salbatici, dincolo de bine si rau, le/ile si
moralitatea &iind lasate in urma, toti oamenii ti%and si omorand si e'taziindu-se
de &ericite# A%oi Cei vechi eliberati ii vor invata noi metode de a urla si a omori
si a se bucura de &a%tele lor, si tot %amantul va arde cu un holocaust de eu&orie,
libertate si e'taziere# 0e %oate sa &ie scurt acest %asa", se %oate sa &ie incurcat,
dar este clar ca suna a%roa%e la &el ca si Cartea le/ii a lui CroCley# $ste usor
de ima/inat situatia in care 0onia si <ovecra&t rad si vorbesc intr-o camera
luminata de &oc des%re o noua %oveste si 0onia ii da niste idei bazate %e ceea ce
ii s%usese CroCleyS nici nu ar &i trebuit sa il mentioneze %e CroCley, doar sa dea
cateva idei care sa a%rinda ima/inatia lui <ovecra&t# Nu e'ista nici o dovada ca
<ovecra&t a vazut vreodata Necronomicon, sau ca macar stia de e'istenta cartiiS
Necronomiconul sau este uimitor de a%roa%e de s%iritul ori/inalului, dar detaliile
sunt %ura inventie, asa cum este normal# Nu e'ista 1o/-0othoth, Azatoth sau
Nyarlathothe%, dar e'ista AiCaz#
Nathan din Aaza a /rabit unul dintre cele mai %ro&unde evenimente din istoria
iudaismului# .n 7BB9, cand avea doar 27 sau 22 de ani, el sustinea ca 0abbatai
>zevi era 3esia# Acest &a%t nu ar &i e'traordnar %entru ca &usesera si alte idei de
acest /en le/ate de alti oameni in trecut, dar datorita %ersonalitatilor
e'traordinare ale lui Nathan si 0abbatai >zevi, stirile des%re venirea lui 3esia s-
au im%rastiat ca &ocul in toata $uro%a# Ee%ercusiunile acestui eveniment s-au
intins %e secole, iudaismul nemai&iind niciodata la &el# Nathan s-a nascut in
.erusalem in 7B6) sau 7B66# 0-a insurat cu &ata unui ne/ustor bo/at din Aaza si
s-a mutat acolo# A &ost un student stralucit al >orah si >almud si a ince%ut studiul
Cabalei in 7BB6# Atmos&era la acel tim% era tensionata in aste%tarea noului
3esia# Cabalistul /enial .saac <uria su/erase ca %rocesul revenirii era a%roa%e
de terminare si ca tim%ul mantuirii si al lui 3esia era a%roa%e# Pnul dintre
atributele cheie ale Cabalei lui <uria era credinta ca, datorita unui catastro&e
%rimordiale in tim%ul crearii Pniversului, su&letele &iintelor umane s-au murdarit cu
o lume materiala /rosolana care era a%roa%e de taramul lui Dli%%oth# Dli%%oth
erau o sursa de rau# Cuvantul inseamna cara%ace si se su/ereaza ca Dli%%oth
erau cara%acele materialitatii care inlantuiesc s%iritul#
Cabala lui <uria era bazata %e traditii &oarte vechi# Pna dintre aceste traditii
s%une ca (umnezeu a creat alte cateva lumi inainte de aceasta, dar care nu
erau in armornie, ci instabile si s-au dezinte/rat# Eabinul Abbahu a scris in
secolul al ...-leaN (umnezeu a &acut multe lumi si le-a distrus %ana cand a reusit
sa &aca acest Pnivers# Aceasta era combinata cu le/enda biblica a re/ilor
$domului care au &ost, dar nu mai sunt, %entru a %roduce un mit e'trem de
elaborat %rivind crearea Pniversului# Calitatea %e care cabalistii o numeau (in,
sau "udecata, este calitatea care se%ara un lucru de altul# Dli%%oth re%rezinta o
intru%are e'trema a acestei trasaturi# Crearea Pniversului a &ost in esenta un
%roces al de&initiei si se%ararii, si deci o e'%resie a (in, dar %uterile (in erau %rea
concentrate %entru un univers viabil si au trebuit sa &ie se%arate %entru o
secunda, ast&el incat creatia adevarata sa %oate &i terminata# Aceste cioburi
concentrate ale creatiei ori/inale, (in %ur, au cazut in abis# (in %acate cateva
scantei de lumina au cazut im%reuna cu ele, ast&el incat Dli%%oth au devenit mai
mult decat carcase /oale# Aveau viata# Nu %rea multe, dar indea"uns# 2acatele
oamenilor ii &ac %e Dli%%oth mai %uternici %entru ca trans&era ceva din viata
noastra in ei#
(orinta de a elibera scanteile de lumina din Dli%%oth a &ost una dintre temele
dominante ale Cabalei# 0e credea ca daca traiesti con&orm %oruncilor din >orah
si combini aceasta cu studiul mistic, concentratie si intentie, %oti a"uta sa
eliberezi scanteile, dar daca traiesti %acatos vei a"uta Dli%%oth# .n dezvoltari
ulterioare Dli%%oth erau %riviti ca %uteri demonice, %rimordiale, cu sa%te re/i,
&acand re&erire la cele sa%te lumi distruse ale creatiei ori/inale# Dli%%oth e'ercitau
o &ascinatie %uternica asu%ra lui Nathan din Aaza, iar 0abbatai >zevi se %are ca
a &ost un maniac de%resiv# .n starile sale maniacale avea o e'traordinara &orta a
%ersonalitatii si sunt multe ra%oarte care s%un ca &ata sa stralucea ca si soarele,
la %ro%riu# .n starile ecstatice &acea lucruri %e care nici un evreu %ios nu le-ar &i
&acut# Nathan a scris un document numit >ratat des%re dra/oni 5 dra/onii &ind
Dli%%oth 5 care era o tentativa de a mitolo/iza com%ortamentul lui >zevi,
e'%licandu-l ca o nevoie a lui 3esia de a cobori in lumea lui Dli%%oth, %entru a
salva scanteile ramase %rizoniere#
.nainte de %ublicarea tratatului, Nathan a im%rastiat un document ciudat, 0e%her
ha-0haUare ha-(aath# $l a descris acest document ca &iind un comentariu la doua
dintre ca%itolele Necronomiconului, o veche istorie a lumii# >itlul inseamna
Cartea %ortilor cunoasterii# Cuvantul %entru cunoastere, daUath, are si un inteles
tehnic# Cand +iblia a &ost transcrisa in /receste, cuvantul daUath a &ost tradus ca
/nosis# (aUath are un statut curios in Cabala, &iind un &el de non-e'istenta, un &el
de nimic# .n Cabala moderna ermetica este cateodata re%rezentat ca o /aura sau
o %oarta in abisul constiintei# $'%erimentele lui CroCley cu Chemarea celor
treizeci de Aethyrs l-au dus deci in abis# (aUath are un as%ect dualN %e de o %arte
este cunoasterea noastra a lumii concrete, ma"oritatea &a%telor date care
constituie credintele noastre si care alcatuiesc iluzia identitatii, a e/o-ului si chiar
a unicitatii, iar %e de alta %arte este revelatie, cunoastere obiectiva, /nosis#
>ranzitia intre cunoasterea lumii concrete si revelatie im%lica e'%erimentarea
abisului, abolirea e/o-ului, ne/atia identitatii# (in abis orice identitate este
%osibila# $ste haos nemodelat# 2utem s%une ca de &a%t contine semintele
identitatii# (in acest %unct o in&initate de %orti se deschid, &iecare o le/atura catre
un mod de a &i# <a aceasta se re&era Nathan ca &iind 2orti ale cunoasterii#
0co%ul lui Nathan se %are ca a &ost dezvoltarea unei metodolo/ii %entru a
e'%lora sistematic taramurile Dli%%oth, ca %arte a misiunii sale de a salva
scanteile, &olosind unele dintre tehnicile lui Alhazred# $ste o continuare
e'traordinara a lucrarii lui Alhazred, identi&icandu-i %e Dli%%oth cu Cei vechi# Are
si o inter%retare moderna in 2artea intunecata a $denului a lui Denneth Arant#
Nathan a avut multi credinciosi si %entru multi ani iudaismul a &ost %lin de acuzari
de erezie# 3ulti rabini %roeminenti si lideri de comunitati s-au alaturat lui Nathan,
si a luat mai mult de un secol %entru ca miscarea sa &ie a%arent o%rita# .ntr-un
&inal, miscarea 0abbateana a devenit retrasa, ascunsa, si, desi este &oarte
%robabil ca o co%ie a 0e%her ha-0haUare ha-(aath e'ista undeva intr-o
bibleoteca %rivata, nimeni nu vrea sa admita ca o detine#
(aca intrebi %e cineva unde se %oate /asi Necronomiconul, cel mai scurt si
sim%lu ras%uns este Gnu se stie nimic des%re aceasta %roblema# (in nou, se
sus%ecteaza ca Aleister CroCley a avut un rol in toata aceasta %oveste# .n 7972,
CroCley l-a cunoscut %e >heodor Eeuss, conducatorul 4rdo >em%li 4rientis
(4>4! din Aermania si a lucrat in acel ordin %entru cativa ani, %ana cand in 7922
Eeuss a demisionat %entru a lasa conducerea lui CroCley# Ast&el, il avem %e
CroCley &iind in stransa le/atura %entru zece ani cu un un conducator al unui
/ru% masonic /erman# .ntre anii 79)) si 79)8 cele cateva co%ii cunoscute ale
Necronomiconului au dis%arut %ur si sim%lu# 3ai tarziu cineva din /uvernul
/erman al lui Adol& *itler a devenit interesat de literatura obscura oculta si a
ince%ut sa incerce sa obtina toate co%iile %rin orice mi"loace#
>raducerea lui (ee a dis%arut de la +odleian du%a un "a& in 79)6# 3uzeul +ritanic
a su&erit de asemenea niste "a&uri, iar editia =ormius a Necronomiconului a &ost
stearsa din catalo/ si %astrata intr-o camera sub %amant intr-o mina convertita
din >ara Aalilor, unde au &ost %astrate si +i"uteriile Coroanei in tim%ul celui de al
doilea razboi mondial# Alte librarii si-au %ierdut co%iile si in ziua de azi nu e'ista
nici o librarie care sa aiba listat in vreun catalo/ Necronomiconul# <ocatia
%rezenta a co%iilor du%a Necronomicon este necunoscuta, dar e'ista o %oveste
des%re o colectie de documente ma/ice si oculte alcatuita in tim%ul razboului in
aria muntoasa 4sterhorn de lan/a 0alzbur/, iar aceasta %oveste ar %utea &i
le/ata de zvonul recurent cum ca ar e'ista o co%ie le/ata cu %ielea victimelor
unui la/ar de concentrare#
3itul acestei carti este &ascinant# <e/endele care s-au construit in "urul ideii
%ro%use de aceasta si de alte carti asemanatoare, nu sunt de natura sa
linisteasca s%iritul uman# Nu %ro%un un viitor luminos, in care lumina trium&a#
(im%otriva# Nu se stie daca este adevarata cartea sau doar o &abulatie a unor
minti de /eniu din acea %erioada, ca cele ale lui (ee si CroCley, sau chiar
<ovecra&t, care au %us ca% la ca% anumite coincidente din &olclorul mai multor
%o%oare si au &aurit aceasta %oveste# 2robabil ca nici nu se doreste a&larea
intre/ului adevar, caci %ana la urma, %ovestea in sine si reactiile %e care le
trezeste in &iecare conteaza# 3a"oritatea reactioneaza di&eritN unii sunt dez/ustati,
altii isi doresc sa a"ute la revenirea Celor vechi, in tim% ce unii vor %uterea
acestor &iinte mitice %entru ei si multi devin obsedati de studiul acestor le/ende#