Alexandru Lapusneanul - C.

Negruzzi Nuvela istorica - Argumentare Este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei, un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. Nuvela apare in revista "Dacia literara", in primul numar al revistei din 1840 la Iasi. Ca surse de inspiratie, Costache Negru i s-a inspirat din istoria !oldovei din secolul al 1"-lea. #cestea valori$ica insemnari din cronicile lui %rigore &reche si !iron Costin, alaturi de legende din "' sama de cuvinte" de Ion Neculce. Din aceste surse autorul va prelua intamplarile celei de-a doua domnii a lui (apusneanul, su)titlul nuvelei $iind pre entat tocmai de preci area anilor acestei domnii, respectiv 1*"4-1*"+, cat si comportamentul ra )unator $ata de )oierii tradatori. Din legendele culese de Neculce va prelua omorarea celor 4, de )oieri. Nuvela este impartita in 4 parti, $iecare avand cate un titlu semni$icativ. !ottoul primei si ultimei parti -"Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...." si "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu..." sunt reale, e/istand si in cronica, iar mottourile celorlalte doua parti -"#i sa dai sama, doamna...." si "Capul lui !otoc vrem..."0 sunt $ictive. Incadrarea in perioada istorica il a1uta pe cititor sa inteleaga impre1urarile politice si sociale in care a domnit #le/andru (apusneanul. 2ornind de la realitate, scriitorii prelucrea a in mod original teme si motive. #st$el, Costache Negru i s-a inspirat din scrierile vechi, din care a pastrat numele personalitatilor istorice, ca apoi, prin intermediul $ictiunii sa le trans$orme in persona1e literare. (a $el s-a intamplat si cu intamplarile si $aptele din realitate, care prin spectrul $ictiunii sunt pre entate in mod veridic si original. !odi$icarile pe care le suporta realitatea poarta numele de licente istorice. #devarul este modi$icat si ast$el vom identi$ica o serie de licente istorice. 2ersonalitatea #le/andru (apusneanul a e/istat, a $ost con$irmata de cronici, iar Negru i, prin intermediul $ictiunii il trans$orma intr-un persona1 literar. Dupa ce a $ost tradat de marii )oieri in prima sa domnie, el a trimis oameni in 2olonia la (vov spre a ucide pe )oierii tradatori. !otoc era mort in realitate la venirea la tron a lui (apusneanul. In te/t apare ca persona1 literar si intentia autorului este aceea de a contura tipologia )oierului tradator. 3i )oierii 3pancioc si 3troici $usesera omorati dupa tradarea lui (apusneanul de catre acestia, dar Negru i ii aduce in nuvela pentru a ilustra tipologia )oierilor mai tineri, iu)itori de tara. 3ultanul i-a cerut lui (apusneanul sa darame toate cetatile intarite de pe granita, insa acesta nu a demolat cetatile, ci a recurs la un viclesug, ar andu-le. #$lat pe moarte si cre and ca i-a venit s$arsitul, s-a retras in cetatea 4otinului si aici asteapta sa-i prinda pe cei doi )oieri tradatori, 3pancioc si 3troici. Ei se vor intoarce si cu a1utorul domnitei 5u/anda si a mitropolitului 6eo$an il vor otravi pe (apusneanul. I gonit dupa prima domnie, #le/andru (apusneanul se intoarce in !oldova in $runtea unei ostiri turcesti, cu scopul de a-si relua tronul de pe care $usese inlaturat de )oierii tradatori. 7oierii il roaga sa se intoarca din drum deoarece tara nu-l vrea, insa acesta nu accepta si hotaraste ca daca el isi vrea poporul este su$icient. #1uns pe tron, domnitorul se ra )una pe toti cei pe care-i credea vinovati de inlaturarea lui de pe tron, trecand la $apte ucigase. 5u/anda, sotia sa, este oprita de o 1upaneasa care o roaga sa isi convinga sotul sa ii inapoie e averile con$iscate. El ii spune sotiei ca va inceta cu toate $aptele sale si ca ii va da si un leac de $rica. (apusneanul isi $ace aparitia la )iserica cu pretinsul scop de a-si cere iertare in $ata )oierilor, dar prin pre$acatorii ii atrage direct la moarte sigura, taindu-le capul si punandu-le su) $orma de piramida dupa rang, iar satenii cer capul lui !otoc. In cele din urma se im)olnaveste grav si merge in cetatea 4otin pentru a se calugari si pentru a-i $i iertare pacatele, dar dupa un timp inne)uneste si dorinta lui de a omori devine atat de mare incat ameninta cu moartea pe toata lumea, inclusiv $amilia sa. 3$atuita de !itropolit, 5u/anda il otraveste si acesta moare. #le/andru (apusneanul este persona1ul principal si atestat istoric al nuvelei. #cesta are

puternice trasaturi de caracter. (apuseanul este tipul domnitorului tiran si crud, cu vointa puternica si spirit ra )unator "de ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu...". 3e dovedeste un )un cunoscator al $irii omenesti, $apt ce reiese din atitudinea sa $ata de !otoc, pe care-l cruta pentru a-l $olosi n planul sau de ra )unare. Detine arta disimularii, scena din )iserica $iind semni$icativa in acest sens. 8oda, im)racat "cu mare pompa domneasca" se inchina s$intelor icoane, saruta racla s$antului care "tresare" si citea a din 7i)lie, pretin and ca se caieste pentru comiterea crimelor, in timp ce de$apt planuieste in mintea lui cel mai sadic omor de pana atunci. Cru imea este trasatura dominanta a lui (apusneanul, care reiese din nenumarate scene precum piramida de capete, linsarea lui !otoc, amenintarea cu moartea a propriei $amilii, schingiuirea si omorarea cu sange rece si satis$actie a )oierilor. Culoarea locala, de epoca se reali ea a cu a1utorul lim)a1ului cu elemente de $actura populara9 " a sugui", "gloata", "norod", "sa $aca din tantar armasar", etc. 3unt $olosite si arhaismele, prin care scriitorul oglindeste vestimentatia persona1elor , o)iceiurile , lim)a1ul si atmos$era epocii evocate9 : o)on; , :)enisel; , :$elendres; , :slic; , :1ungher; , :spahiu; , :vornic; , :aprod;, etc. 5u/anda este pre entata ca $iind im)racata "cu toata pompa cuvenita unei sotii, $iice si surori de domn. 2este o)onul de sto$a aurita, purta un )enisel de $elendres al)astru, )lanit cu samur, a carui manice atarnau dinapoi< era incinsa cu un colan de aur, ce se inchia cu mari pa$tele de matostat, impregiurate cu petre scumpe< iar pe gruma ii ei atarna o sal)a de multe siruri de margaritar." Cat despre vestimentatia lui (apusneanul, acesta a mers la )iserica "impotriva o)iceiului sau, im)racat cu toata pompa domneasca. 2urta coroana 2aleologilor si peste dulama polone a de cati$ea stacosie, avea ca)anita turceasca. Nici o arma nu avea alta decat un mic 1unghi cu prasele de aur< iar printre )um)ii dulamii se area o ea de sarma." Nuvela istorica este o reconstituire artistica a unor timpuri trecute, evoca intr-o maniera originala intamplari, oameni si locuri potrivit vi iunii artistice a autorului.