2) Proza romantică a lui Costache Negruzzi.

Capodopera lui C. Negruzzi este nuvela istorică ”Alexandru Lăpușneanul”- o nuvelă istorică
inspirată din cronica lui G. Ureche, care exprimă „intenția autorului de a critica societatea feudală, de a
afirma necesitatea reformelor sociale.Caracterul realist al nuvelei rezultă din faptul că personajele
reprezintă tipuri sociale : Lăpușneanul este tipul despotului feudal, Moțoc –tipul boierului viclean,
Spancioc și Stroici –tipul boierilor patrioți.
Totodată această nuvelă are și multe elemente romantice. În primul rând, personajele au și o
dimensiune afectivă, pe care o exprimă: Lăpușneanul – ura, Moțoc- spaima de a fi dat muțimii,
Ruxandra
( soția lui Lăpușneanul)- teama, mila și are un caracter bun și blând , iar Alexandru Lăpușneanul –
caracter demonic, rău, de aceea alcătuiesc un cuplu romantic. Însă în nuvelă găsim și o serie de
procedee romantice ca: piramida de capete ”leac de frică”, tunderea lui Alexandru Lăpușneanul în
monahism, otrăvirea lui de către soția sa și de către Spancioc și Stroici.

3) Structura și semnificația nuvelei ”Alexandru Lăpușneanul”

Structurată în 4 capitole cu titlurile:
1) ”Dacă voi nu mă vre ți, eu vă vreu ” – Alexandru Lăpușneanul se întoarce la a doua
domnie cu ajutorul turcilor.El fusese înlăturat de la domnie de Despot , care nu-l sprijină pe
Lăpușneanul, își calcă jurământul de credință prestat față de domn. Trimite pe vornicul Moțoc,
paharnicul Veveriță, Spancioc și Stroici, ca să-i spună că țara nu-l vrea. Dar el le răspunde, rostind :
”Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”.
2) ”Ai să dai seama, doamnă!...”- îi spuse o văduvă a unui boier ucis de Lăpușneanul
Doamnei Ruxandra.
3) ”Capul lui Moțoc vrem....”- La curtea domnească se strâng la poartă o mulțime de
oameni. Vodă îl trimite pe armaș să-i întrebe ce vor. Ei cer capul lui Moțoc , care reprezenta pentru ei
răul, fiindcă le lua birurile.
4) ”De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu...”- sunt cuvintele lui Lăpușneanul , aflat
pe patul de suferințe și când a înțeles că a fost deposedat de domnie, de aceea cere să-i fie adus fiul,
având, probabil, intenția de a-l ucide. Și amune aceste cuvinte arată intenția de a viața sa de ucigaș.

4) Scrisoriile lui Costache Negruzii

Ele ne dezvăluie un Negruzzi ponderat în păreri, mare admirator al trecutului pe care, nu o data,
îl opune unui prezent involburat.
Scrisoarea I
 Nu se află doar vocația călătoriei, Negruzzi privește ca pe un prilej fericit de a scapa de corvezile
cotidiene, de a se izola, fie și pentru scurt timp, în lumea mirifică a naturii, de a se detașa de "intrigi si de
supărări" și a se lăsa prada unei vieți tihnite de "odihnă și negrijă". Evadarea în mijlocul naturii este
privită. Descrierile de peisaj demonstrează un suflet sensibil, deși în "pelerinagiile" sale scriitorul pare să
fie sedus nu atât de splendorile naturii, cât de lucrurile și fizionomiile întâlnite în cale, prilej de meditație
în marginea destinului uman ori a scurgerii vremii.