Prof.

Georgeta Cozma

Nuvela istorica. ,,Alexandru Lapusneanul,

de Costache Negruzzi
I.Teorie literar
teremenul deriv din italianul novella nsemnnd noutate;
este o specie a genului epic,situata ca dimensiune intre povestire si roman.
naraiunea nuvelei dezvolt un singur fir epic, accentul cade asupra personajului
i nu pe aciune ca i n povestire; Naratorul este Marele Arhitect, preocupat sa
creeze atmosfera,sa construiasca un conflict puternic, sa plaseze personajele in
situatii- limita
perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea se deruleaza la persoana a III-a, pe
un singur fir narativ.
; Naratorul este Marele Arhitect, preocupat sa surprinda personajul gata format,
plasat de regul ntr-o situaie- limit; autorul isi construieste peronajele prin
detalii semnificative.
conflictul este puternic, bivalent de regul: exterior, cu societatea, cu exponenii
acesteia i interior, de factur psihologic;
intriga nuvelei este complex, susinnd conflictul;
d.p.d.v. tematic nuvela poate fi istoric (,,Alexandru Lpuneanul Costache
Negruzzi), psihologic (,, n vreme de rzboi I.L.Caragiale), fantastic
(,,Srmanul Dionis Mihai Eminescu;,, La ignci Mircea Eliade) etc.

II.Argumentati ca textul este o nuvela istorica.

Introducere

Teza :
-nuvela ;
-nuvela
istorica.

La temelia literaturii moderne romne st, n mod paradoxal, o nuvel i nu un

roman, cum se ntmpl n marile literaturi europene. Criticul Mihail Ralea explica acest
paradox ntr-un articol devenit celebru, De ce nu avem roman? , relevnd faptul c
romanul este o continuare fireasc a epopeii. Literatura popular romn are ca piloni de
susinere dou mari balade-capodoper: Mioria i Monastirea Argeului. Dac
epopeea nate roman, afirm criticul, balada conduce negreit la nuvel.
Romantismul este curentul care a contribuit la definirea nuvelei ca specie literara, prin
aportul scriitorilor germani si francezi. Realismul si naturalismul vor impune specia in
peisajul literar.
Costache Negruzzi creeaza la noi nuvela istorica romantica, dupa modelul propus de
Victor Hugo.
Publicata in 1840, in revista Dacia literara si inclusa apoi in volumulPacatele
tineretelor, nuvela Alexandru Lapusneanul ilustreaza doua din tezele sustinute de
M. Kogalniceanu in articolul- program, ,,Introductie, manifestul romantismului
romanesc, anume : promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria
nationala, care ,,are destule fapte eroice.
Textul este o nuvela deoarece dezvolt un singur fir epic, accentul cade asupra
personajului i nu pe aciune ca i n povestire. Naratorul este Marele Arhitect,
preocupat sa creeze atmosfera, sa construiasca un conflict puternic, sa plaseze personajele

Argumentare
detaliata
1. Surse de
Inspiratie :
Cronici : Gr.
Ureche, M.
Costin, lit. pop.
2. Tema :
-istoria
-damnarea

3. compozitia
clasica : 4
tablouri + moto

4. Moduri de
expunere

5. Momentele
subiectului
Expozitiunea
-intoarcerea lui
A.L. , intalnirea
cu solii
Intriga
-dorinta lui A
L. de razbunare
fata de boierii
tradatori

in situatii- limita; autorul isi construieste peronajele prin detalii semnificative.

Naratorul este omiscient, textul derulandu-se la persoana a III-a. Vocea auctoriala
apare uneori in text, prin epitete de caracterizare : discursul tinut de voievod in biserica
este considerat o cuvantare desantata, pe Motoc il numeste marsav curtezan,
domnia lui Lapusneanul este o pata de sange.
Conflictul este puternic, bivalent: exterior, cu boierii tradatori i interior, de factur
psihologic.
Prin tema, sursele de inspiratie, prin culoarea epocii textul este o nuvela istorica.
Pentru elaborarea acestei nuvele Costache Negruzzi folosete Letopiseul rei
Moldovei al lui Grigore Ureche, ,,Letopisetul lui Miron Costin , precum si
literatura popular care valorifica domnia lui Alexandru Lapuneanul.
Tema nuvelei este evocarea unei pagini din istoria zbuciumat a Moldovei n timpul
celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanul.
In linia romantismului, identificam si tema damnarii unui erou tragic osandit de
Providenta sa verse sange, dupa cum aprecia G. Calinescu.
Faptul ca prozatorul prefera un episod negru al istoriei noastre se explica prin caracterul
moralizator pe care il imprima nuvelei.
Compozitia este clasic, echilibrat,articulata pe patru tablouri, care fixeaza
momentele subiectului. Fiecare tablou este precedat de un moto, care concentreaz
evenimentele narative:
-tabloul I- Dac voi nu m vrei eu v vreu, este raspunsul pe care il da Lapusneanul
soliei boierilor care ii cer sa se intoarca pentru ca ,,norodul nu il vrea [ replica autentica,
preluata din cronica].
-tabloul II- Ai s dai sam, Doamn,contine avertismentul adresat doamnei Ruxanda
de vaduva unui boier ucis.
-tabloul III- Capul lui Mooc vrem, exprima dorinta plina de ura a poporului impotriva
celui care l-a exploatat la sange, marcand punctul culminant.
-tabloul IV- De m voi scula ,pre muli am s popesc i eu,a doua replica autentica,
exprima amenintarea eroului aflat pe patul de moarte,punctand deznodamantul.
Modul de expunere esential este dialogul, cele patru capitole avand stuctura unor acte,
motiv pentru care nuvela a fost comparata cu o mare naratiune istorica dramatizata[ N.
Iorga].Apare si naratiunea care alterneaza cu descrierea.
Tabloul I cuprinde expozitiunea si intriga nuvelei.Orgolios si hotarat sa redevina
domn, Alexandru Lapusneanul se intoarce in tara cu osti turcesti. Este intampinat in
apropiere de Tecuci de un grup de boieri, soli ai lui Tomsa Voda, anume Motoc, Veverita,
Spancioc si Stoici.Acestia ii cer sa se intoarca pentru ca norodul nu te vrea , nici te
iubeste.Ei apeleaza chiar la constiinta patriotica a domnului, dar acesta le raspunde prin
memorabilele cuvinte:Daca voi nu ma vreti eu va vreau si daca voi nu ma iubiti eu va
iubesc si voi merge ori cu voia ori fara voia voastra.
Boierii, care doresc un domn slab pentru a putea continua jefuirea poporului, il intreaba
cu ce va rasplati cetele de pagani. Atitudinea lui Lapusneanul devine si mai clara
boierilor, care se ingrozesc de raspunsul dat:Cu averile voastre, nu cu banii taranilor pe
care ii jupuiti voi.Prevazator, le va da drumul celorlalti boieri, pastrandu-l doar pe
Motoc, un soi de Polonius mai abject, cum il va numi G. Calinescu.El este constient ca
in planurile sale de razbunare va avea nevoie de un intrigant cum este Motoc.
Prin putera armelor, Lapusneanul isi recapata tronul. Devenit domn, el cauta sa-si

Desfasurarea
actiunii

Punctul
culminant :
-participarea la
slujba si
discursul
-ospatul si
uciderea celor
47 de boieri
-uciderea lui
Motoc
-leacul de frica

Deznodamantu
l
-retragerea la
Hotin
-boala
-calugarirea
-revenirea si
amenintarea
-otravirea
-moartea in
chinuri
6.Conflictul
7. Curente
litrerare
-clasicism
-romantism

consolideze puterea. Intriga consta in dorinta domnului de a se razbuna pe boierii

tradatori.
In tabloul al II-lea gandurile de razbunare ale domnului prind viata. Arde cetatile si
incepe prigoana impotriva boierilor : le confisca averile si ii ucide.Norodul il privea cu
nadejde. In antiteza cu domnul crud si tiranic,apare doamna Ruxanda gingasa si trista.
Intr-o zi este oprita de vaduva unui boier ucis si amenintata cu vorbele:Ai sa dai
sama,Doamna!Speriata, ea ii cere domnului sa inceteze cu varsarea de sange . Acesta
ii promite un leac de frica.
Tabloul al III-lea constituie punctul culminant.Naratiunea se articuleaza pe patru
momente.Primul moment ilustreaza participarea domnului la slujba religioasa de la
Mitropolie. Imbracat cu pompa domneasca, purtand coroana Paleologilor, Lapusneanul
ascunde sub hlamida domneasca jungherul si zalele de sarma.In atmosfera solemna a
bisericii,domnul tine ocuvantare desantata, cerand iertare boierilor si promitandu-le
ca vor trai in pace si armonie.Pentru a fi mai convingator, apeleaza la citate biblice.Cand
saruta racla Sfantului Ioan cel Nou se spune ca pana si aceasta ar fi tresarit.Cu pretextul
unui ospat de impacare, domnul ii invita pe boieri la curte. Spancioc si Stroici nu se incred
in vorbele lui, fapt pentru care nu participa la masa.
Al doilea moment surprinde ,, spectacolul sangeros si zguduitor al uciderii celor 47
de boieri. In vremea asta, domnul urmarea cu placere scena, pe cand Motoc era coplesit
de spaima.
Al treilea moment surprinde uciderea lui Motoc.La poarta cetatii s-a strans norodul,
cerandu-si drepturile. La incput multimea este dezorientata. Glasuri izolate exprima
dorintele poporului asuprit: sa nu mai fie jefuiti, sa se micsoreze impozitele, pentru ca sunt
saraci din cauza lui Motoc. Taranii vor cere in cor ,,capul lui Motoc.Auzind dorinta
norodului, Motoc se lamenteaza , invoca gratia divina, promite sa cladeasca o biserica si
ii cere domnului sa nu dea ascultare poporului, argumentand ca el este boier mare, pe
cand oamenii de afara sunt niste prosti.Lapusneanul raspunde memorabil:Prosti, dar
multi, dandu-l pe mana taranilor, care il vor ucide.
Momentul al patrulea descrie privelistea infricosatoare si macabra a piramidei facute din
capetele boierilor ucisi, leacul de frica promis doamnei Ruxanda.
Tabloul al IV-lea cuprinde deznodamantul nuvelei.Dupa ce vreme de patru ani nu a
mai ucis, domnul nelinistit de fuga lui Spancioc si Stroici in Polonia, se muta la Hotin.Aici
se imbolnaveste grav, simte ca nu mai are mult de trait si la dorinta lui, potrivit traditiei,
este calugarit cu numele de Paisie.Revenindu-si din boala, este furios si sfidator,
amenintandu-I pe boieri , inclusiv pe fiul sau :De ma voi scula,pre multi am sa popesc si
eu.
Dorind sa-si salveze fiul, la indemnul boierilor si al mitropolitului, doamna Ruxanda ii
da lui Lapusneanul o cupa cu otrava.In mod teatral, cei doi boieri ii toarna pe gat ultimele
picaturi de otrava, in vreme ce domnul moare in chinuri groaznice.
Conflictul este, asadar, bivalent: exterior- intre domn si boierii tradatori si interior,
determinat de damnarea sa, de setea de a varsa sange.
In nuvela Alexandru Lapusneanul, C. Negruzzi aglutineaza trasaturile a trei
curente literare:clasicismul, romantismul si realismul.
Elemente clasice sunt: echilibrul compzitional ; constructia simetrica ; caracterul
dramatic ; gradarea conflictului ; construirea unor caractere ; sobrietatea stilului,
prozatorul construind replici aforistice, folosind un limbaj esentializat ; caracterul

-realism

8.Stil

Concluzii
-reluarea
tezei si
concluzia
emblematica

moralizator.
Elemente romantice sunt : specia ; tema ; sursa de inspiratie istorica ; personajul
exceptional plasat in situatii exceptionale ; antiteza angelic- demonic ; prezenta eroului
tragic ; culoarea epocii [ descrierea vestimentatiei si a obiceiurilor] ; discursul retoric .
Elemente realiste sunt: tehnica detaliului semnificativ; observatia psihologica si
sociologica; surprinderea psihologiei ,,personajului colectiv; caracterul pictural al unor
scene..
Remarcam stilul sobru, concis, in directia clasicismului . Stilul direct [dialogul] se
imbina cu cel indirect [naratiune, descriere]. Limbajul contine expresii populare,
regionalisme ; arhaisme : vornic, ,,spahii,, pre voi, ,,prosti, cu sensul de oameni
simpli ; putine neologisme : ,,curtezan, ,,scanteie electrica ; expresii paremiologice
[proverbe, zicatori] : ,,lupul parul schimba, iar naravul ba.Limbajul ajuta la
caracterizarea personajelor.
Nuvela Alexandru Lapusneanuleste prima opera fundamentala a literaturii
romane,criticul G. Calinescu comparand-o cu tragedia Hamlet de Shakespeare.
Alexandru Lapusneanul se incadreaza in categoria eroilor tragici, definind chiar esenta
tragicului:daca iti depasesti limitele esti pedepsit;daca nu ti le depasesti nu esti
om[G. Liiceanu].