Alexandru Lapusneanul Costache Negruzzi Nuvela romantica cu tema istorica 1.

Despre autor: Costache Negruzzi a fost un reprezentant de seama al generatiei pasoptiste si, in multe privinte, un deschizator de drumuri in literature romana. Volumul Pacatele tineretii, aparut in 1857, cuprinde o diversitate de specii si formule literare: proza memorialistica Cum am invatat romaneste, nuvela romantica Zoe, proza istorica Aprodul Purice, satire Reteta, proza epistolara Negru pe alb. 2. Incadrarea operei: Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul ocupa un loc de exceptie in creatia autorului si in cadrul literaturii romane, deoarece este prima nuvela de factura istorica din literature romana, deschizand seria scrierilor inspirate din trecut, de la Mihnea Voda cel Rau de Alexandru Odobescu pana la romanul istoric sadovenian. Nuvela apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inscriindu-se intr-una dintre directiile romantice, integrate in programul Introductie, concept de Mihail Kogalniceanu. Acest program sustinea scriitorii sa se inspire din trecutul istoric al patriei. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi s-a inspirit, in principal, din cronicile lui Grigore Ureche, si anume din Letopisetul Tarii Moldovei, relatand aspecte din trecutul istoric al romanilor. 3. Definirea speciei: Ca specie epica, nuvela este o opera literara de intindere mai mare decat schita, are un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, bine conturat, intre domnitor si boierii tradatori, personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate in functie de contributia acestora la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea protagonistului decat pe actiune. 4. Caracteristici/trasaturi ale operei: Proza imbina realitatea istorica cu fictiunea, ilustrand tema nuvelei, a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in Tara Moldovei. De asemenea, ea poate fi citita si din perspectiva moderna, ca o parabola intre vina si pedeapsa, despre destin si damnare, despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator tiran. Trasaturile istorice( realiste) ale nuvelei sunt urmatoarele: -sursa de inspiratie a lui Costache Negruzzi a fost cronica lui Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei, a folosit personaje atestate istoric (Alexandru Lapusneanu, Ruxanda, Motoc, Stroici, Spancioc, Petru Rares, Bogdan);
1

-actiunea se petrece in Moldova secolului al Xvi-lea, ilustrand a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul; -existenta ierarhiilor sociale (tarani-boieri-clerul-domnitor), conflictele sociale (intre domn si boieri, intre domnitor si Motoc) si conflictele politice (intre domnitor si Stefan Tomsa, intre Lapusneanul si Polonia); obiceiurile (ritualul de inscaunare) si vestimentatia. In afara de datele istorice reale, in nuvela se manifesta si fictiunea: de exemplu Motoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul; scena din Mitropolie, linsarea lui Motoc, precum si celelalte episoade/scene care nu respecta adevarul istoric reflecta talentul prozatorului de a transfigure realitatea prin mijloace artistice. Structura nuvelei este de factura romantica prin violenta faptelor, acest lucru reiesind din urmatoarele caracteristici: scenele violente care starnesc groaza (cateva exemple ar fi: masacrul de la Curtea domneasca si linsarea lui Motoc de catre multime); sadismul personajului; inspiratia din istorie (dupa cum propuneau pasoptistii, cei de la Dacia literare); antiteza dintre Domn-Ruxanda si dintre Motoc (care esra boier tradator)- Spancioc si Stroici (erau patrioti, salvasera tara de un tiran); ilustrarea obiceiurilor si a traditiilor (biserica, inscaunarea, ospatul). Personajul ilustreaza un tip uman, iar existenta lui se datoreaza unei elaborari in conformitate cu viziunea autorului si cu ideologia pasoptista, spre deosebire de persoana din realitate a carei existenta este consemnata in cronici sau lucrari stiintifice. Nuvela este de factura clasica deoarece: constructia ei este riguroasa (exiutenta celor patru capitole, fiecare purtand cate un motto semnificativ continutului acestuia), plasarea riguroasa in timp si spatiu a nuvelei (Moldova swcolului al XVI-lea), existenta unor tipuri de personaje clasice: domnitorul tiran, boieri tradatori, femeie gingasa si angelica, boieri patrioti etc. 5. Structura narativa a nuvelei este simetrica si riguros construita, fiind organizata in patru capitole, fiecare purtand cate un motto semnificativ pentru continutul acestuia: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu- sunt cuvintele lui Alexandru Lapusneanul adresate boierilor care venisera sa-l covinga sa renunte la ocuparea tronului. Ai sa dai sama doamna- amenintarea unei vaduve a carei sot fusese ucis de catre Lapusneanul, fiind adresate doamnei Ruxanda, sotia domnitorului. Capul lui Motoc vrem- strigatul norodului venit la curtea domneasca sa se planga de viata lor insuportabila. De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu- sunt cuvintele lui Alexandru Lapusneanul, aflat pe patul de suferinta, ca avertisment impotriva celor care-l calugarisera. 6. Tema nuvelei constituie evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei de la mijlocul secolului al XVI-lea: a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, lupta pentru impunerea
2

autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud si despoic. 7. Titlul nuvelei este dat de numele personajului eponim, proiectie romantica a unei figuri istorice reale. 8. Perspectiva narativa: Naratorul omniscient si omniprezent si naratiunea la persoana a III-a,focalizarea zero, viziunea dindarat,definesc perspectiva narativa. Modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese incercarea de distantare a acestuia fata de evenimente si caracterul obiectiv al nuvelei. Subiectivitatea este insa tradata usor prin prezenta epitetelor de caracterizare la adresa domnului: tiran, curtezan, ce tine la mitropolie o desantata cuvantare, in vreme ce Motoc este numit miselul boier. Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea in ordine a evenimentelor situate intr-un trecut istoric, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea. 9. Rezumat: Expoziiunea: Sub mottoul "Dac voi nu m vrei, eu v vreu... ", care este i primul episod al nuvelei( incipitul), unde naratorul relateaz episodul venirii lui Alexandru Lpuneanul n Moldova, hotrt s ocupe, pentru a doua domnie, tronul rii, fusese izgonit de ctre Despot-vod, printr-un complot pus la cale de marii boieri moldoveni. Acesta, la rndul su, fusese ucis de ctre tefan Toma care "acum crmuia ara", Alexandru Lpuneanul izbutise s adune oti turceti i venise acum n Moldova cu gndul de a-l izgoni "pre rpitorul Toma" i de a-i relua napoi, "pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vndut de boieri". De aici reiese conflictul puternic ntre fostul domnitor i boierii trdtori, mprejurrile i succesiunea la tron a domnitorilor, aa cum sunt ele prezentate de narator, constituie fapte reale consemnate de istoria Moldovei. Aceiai boieri care-1 trdaser n prima domnie veniser acum s l ntmpine aproape de grani: vornicul Motoc, postelnicul Veveri, sptarul Spancoc i Stroici, Acetia vor s-1 conving s renune la tron, Heoarece "ara este linitit", iar "norodul nu te vrea, nici te iubete". Intriga: Este bine evideniat, Lpuneanul fiind hotrt s se instaleze pe tronul Moldovei rspunde boierilor, cu ochii scnteind "ca un fulger": "Dac voi nu m vrei, eu v vreu [...] i dac voi nu m iubii, eu v iubesc pre voi [...] S m ntorc? Mai degrab-i ntoarce Dunrea cursul ndrpt". Desfurarea aciunii: Boierii ncearc s-1 conving s renune la ocuparea tronului, apelnd la formule patriotarde privind "biata ar", interesndu-se ironic cu ce va stura el "lcomia acestor cete de pgni?". Cu o ur imens i cu o sete de rzbunare nestpnit, Lpuneanul le rspunde cu satisfacie nedisimulat: "Cu averile voastre, nu cu banii ranilor pre care-i jupuii voi. Voi mulgei laptele rii, dar au venit vremea s v mulg i eu pre voi". Speriat de ameninrile lui Lpuneanul, Motoc cade n genunchi, dar Alexandru
3

nu se las pclit de tertipurile boierului, pe care-1 tie "nvechit n zile rele", deoarece l trdase "pre Despot, m-ai vndut i pre mine, vei vinde i pre Toma". Cu toate acestea, Lpuneanul i promite s-I crue, pentru c i e folositor, ba, mai mult, i fgduiete c "sabia mea nu se va mnji n sngele tu". `AI doilea episod are. ca moto "Ai s dai sam, doamn!... " i ncepe cu nscunarea lui Lpuneanul, care este primit de norod "cu bucurie i ndejde", ns boierii sunt nspimntai, fiind contieni c poporul "i urte", iar noul domn "nu-i iubete". Prima decizie pe care o ia Lpuneanul este aceea de a arde toate cetile Moldovei, n afar de Hotin, cu scopul de a strpi "cuiburile feudalitii", apoi trece la pedepsirea aspr a boierilor, le ia averile i le taie capetele, "Ia cea mai mic greeal dregtoreasc, la cea mai mic plngere [...], capul vinovatului se spnzura n poarta curii [...] i el nu apuca s putrezeasc, cnd alt cap i lua locul". Doamna Ruxanda, soia lui Lpuneanul i fiica "bunului Petru Rare" nspimntat de cruzimile i crimele nfptuite de soul su, l roag S s nu mai verse snge i s nceteze cu omorurile. Ea este impresionat de cuvintele vduvei unui boier ucis, care o ameninase "Ai.. s dai sam, doamn!", pentru c "brbatul tu ne taie prinii, brbaii i fratii". Zmbind, Alexandru-vod i promite pentru a doua zi "un leac de fric". Prin flash-back, naratorul insereaz o scurt biografie doamnei Ruxanda, cu trimitere direct la "hronic", din care reiese faptul c, dup moartea tatlui su, voievodul Petru Rare, rmsese orfan la o vrst fraged, sub tutela celor doi frai mai mari, Ilia i tefan, care se dovediser incapabili s domneasc. Ruxanda i fusese hrzit lui Joldea, dar Lpuneanul i tiase acestuia nasul i se cstorise el cu fiica "bunului Petru Rare", ajungnd astfel pe tronul Moldovei, n prima domnie. Punctul culminant: Incepe odat cu al treilea capitol, care are ca moto "Capul lui Motoc vrem...". n acest episod, secvena de la Mitropolie scoate n eviden perfidia feroce a personajului. Alexandru Lpuneanul "fcuse de tire tuturor boierilor" s participe mpreun la slujba de la Mitropolie, dup care erau cu toii invitai "s prnzeasc Ia curte", cu scopul de a mpca pe domnitor cu boierii. Ca niciodat, n ziua aceea Lpuneanul venise la biseric mbrcat "cu toat pompa domneasc" i, dup ce a ascultat cu smerenie slujba, "s-a nchinat pe la icoane [...], a srutat moatele sfntului", a rostit un discurs emoionant, n finalul cruia i cere tuturor iertare i i poftete "pre boieri s vie ca s ospeteze mpreun". Spancioc i Stroici se sftuiesc reciproc s nu participe la ospul domnesc, dar ceilali boieri "se bucurau de o schimbare" care le ddea ndejdea c vor ocupa iar posturi i vor aduna noi averi "din sudoarea ranului". Boierii sosesc la palat nsoii fiecare de cte dou-trei slugi , "adunndu-se boierii, 47 la numr". Spre sfritul ospului, descris detaliat de narator, la semnul domnitorului, "toi slujitorii de pe la
4

spatele boierilor" scot jungherele i-i lovesc, iar ali ostai se "npustir cu sbiile n ei". Privind mcelul, vod rdea satisfcut, Motoc se silea i el s zmbeasc pentru a-i face pe plac domnitorului, dei "simea prul zburlindu-i-se pe cap i dinii si clnnind", deoarece "patruzeci i epte de trupuri zceau pe parchet!". Scena este de factur romantic prin violena faptelor i a imaginilor impresionante. In acest timp, puinii slujitori aflai n curte, care scpaser cu via srind peste ziduri, "das larm pe la curile boierilor", aa c o mulime "de norod, tot oraul" venise la porile curii domneti. Lpuneanul trimite pe arma s-i ntrebe "ce vor i ce cer" i-i exprim fa de Motoc pornirea de "a da cu tunurile n prostimea aceea". Motoc este de acord, deoarece dac au murit atia boieri, "nui vro pagub c-or muri cteva sute de mojici". ntrebat ce vrea, "prostimea rmase cu gura cscat", deoarece ei veniser fr un scop anume, se luaser unii dup alii, ca i acum cnd ncep s-i strige nemulumirile: "S micureze djdiile! [...] S nu ne mai jfuiasc! [...] Am rmas sraci! N-avem bani! Ne i-au luat toi Motoc!". i brusc, toi ca unul, ncep s strige "Capul lui Motoc vrem!". Motoc, nspimntat peste msur, se lamenteaz i se roag Maicii Domnului, jurndu-se s ridice o biseric, "s postesc ct voi mai ave zile, ferec cu argint icoana ta cea fctoare de minuni de la monstirea Neamului!" Imediat ns, n contradicie cu smerenia anterioar, l roag oe vod s pun "tunurile ntr-nii... S moar toi! Eu sunt boier mare; ei sunt nite proti!". Vod i rspunde cu snge rece: "Proti, dar muli, r 1 s omor o mulime de oameni pentru un om, nu ar fi pcat?" i, profitnd de aceast situaie, Lpuneanul l d pe Motoc norodului, care se repede asupra lui i-1 sfie, vod pedepsind astfel un alt boier trdtor, fr ca sabia Iui s se fi mnjit de snge, aa cum i promisese. Linarea boierului Motoc este o alt scen de factur romantic prin imaginea violent a mulimii, care s-a repezit asupra lui ca o "idr cu multe capete [...] i ntr-o clipall fcu buci". Lpuneanul pune apoi s se reteze capetele celor ucii, dup care le aaz n mijlocul mesei, "dup neam i dup ranguri", fcnd o piramid de "patruzeci i epte cpne, vrful creia se ncheia prin capul unui logoft mare". Cnd termin, o cheam pe domnia Ruxanda s-i dea leacul de fric promis, ns ea lein la vederea acestei grozvii, spre dezamgirea domnitorului: "Femeia tot femeie [...], n loc s se bucure, ea se sperie". Deznodmntul: Coincide cu ultimul capitol( finalul), care are ca motto: "De m voi scula, pre muli am s popesc si eu...". Timp de patru ani Lpuneanul i respect promisiunea fcut Doamnei Ruxanda i nu mai ucide nici un boier, dar nscocete tot felul de schingiuiri: "scotea ochi, tia mni, ciuntea i seca pe carea avea prepus". Era totui nelinitit pentru c nu pedepsise pe Spancioc i Stroici, pe care nu reuise s-i gseasc, simindu-se mereu n pericol de a fi trdat din nou de acetia. Se disting n aceast secven o
5

elips narativ i o elips temporal, deoarece naratorul nu relateaz ntmplrile, ci comprim n cteva fraze evenimentele celor patru ani. Vod se retrage n cetatea Hotinului, unde se mbolnvete "de lingoare" i, "n delirul frigurilor", l mustr contiina pentru toate cruzimile nfptuite, de aceea l cheam la el pe mitropolitul Teofan, cruia-i cere s-1 clugreasc, lsnd motenitor la tronul rii pe fiul su, Bogdan. Mitropolitul i episcopii, "creznd c se sfrete, l clugrir, puindu-i numele Paisie" i-1 proclam pe Bogdan domn al Moldovei. Spre sear, presimind apropiatul sfrit al lui vod, au sosit n cetate Stroici i Spancioc. Trezindu-se din starea de incontien i Vzndu-se mbrcat n rasa de clugr, Lpuneanul se enerveaz foarte ru, j pierde complet controlul i-i amenin cu moartea pe toi, inclusiv pe soia i pe fiul su: "M-ai popit voi, dar de m voi ndrepta, pre muli am s popesc i eu! Iar pre ceaua asta voi s-o tai n patru buci mpreun cu ncul ei". ngrozit de ameninrile lui Lpuneanul, Doamna Ruxanda accept sfatul lui Spancioc de a-i pune soului ei otrav n butur, fiind ncurajat i de mitropolit, care-1 numete "crud i cumplit". Scena otrvirii este-cutremurtoare, deci romantic. Stroici i Spancioc se uit cu satisfacie la suferinele lui vod, iar Stroici, cu un cuit, "i desclet [...] I dinii i i turn pe gt otrava ce mai era pe fundul pharului", spunndu-i cu bucurie: "nva

a muri, tu care

tiai numai a omor".

Naratorul descrie n detaliu chinurile ngrozitoare ale domnitorului care "se zvrcolea n spasmele agoniei; spume fcea la gur, dinii i scrneau, i ochii si sngerai se holbaser", pn cnd, n sfrit, "i dete duhul n minile clilor si". Alexandru Lpuneanul, lsnd "o pat de snge n istoria Moldovei", a fost nmormntat la mnstirea Slatina, unde "se vede i astzi portretul lui i a familiei sale". 10. Caracterizarea personajului principal: Alexandru Lapusneanul este personajul principal, erou romantic si eponim, (deoarece da numele operei). Este tipul domnitorului tiran si crud, atestat istoric. Caracterizarea directa este facuta de narrator (se contureaza, prin redarea gesturilor si a mimicii personajului) care spune despre acesta ca are uratul carcater; de personaje: mitropolitul i se adreseaza doamnei Ruxanda crud si cumplit este omul acesta; si de boierii Spancioc si Stroici, care ii spun lui Lapusneanul invata a muri tu, care nu stiai decat a omori Caracterizarea indirecta reiese prin fapte (este ipocrit, detine arta disimularii): acest lucru se observa in scena de la Mitropolie, cand vine imbracat cu toata pomapa domneasca, si rosteste un discurs emotionant pentru a impresiona norodul, facandu-i sa creada ca s-a schimbat. Este un bun psiholog (il pastreaza pe Motoc, cu toate ca acesta era un boier ce-l tradase o data, in prima domnie a lui
6

Lapusneanul, pentru a-l sacrifice intr-o alta imprejurare). Prin relatiile cu boierii Lapusneanul este spirit razbunator si egoist. El adunase oaste si venise in Moldova sa ocupe tronul pentru a doua oara cu gandul de a se razbuna pe toti boierii care-l tradasera. In relatia cu Motoc, domnitorul este interesat a-l sacrifice la momentul oportun, pentru a scapa de primejdie, cand acesta se va simti incoltit se situatie. In antiteza cu Lapusneanul este domnita Ruxanda, avand numai trasaturi positive, intre care gingasia, blandetea si iubirea de oameni, sunt caracteristici tipic romantice. Prin limbaj reiese ca Alexandru Lapusneanul este un bun orator. Acest lucru il observam in momentul in care domnitorul tine un discurs emotionant la Mitropolie. Este mincinos si agresiv cu sotia si amenintator cu propria familie (acesta isi ameninta familia cand se vede imbracat in straie de calugar). Prin vestimentatie observam ca Lapusneanul speculeaza tinuta domneasca, incercand sa impresioneze norodul. Alexandru Lapusneanul este un personaj romantic. Acest lucru ar putea fi motivat prin existenta urmatoarelor caracteristici: se afla in antiteza cu doamna Ruxanda (el este dominat de cruzime si sadism, iar Ruxanda este gingasa, blanda), si este personaj exceptional in situatii exceptionale. Personajul colectiv (este prima aparitie in literature romana) actioneaza unitar, are spirit gregar, este un personaj impulsiv, usor de manipulate. Insa, Lapusneanul recunoaste forta norodului prin numar: Prosti da multi. 11. Limbajul operei(arta narativa): Modalitatile nararii realizate in nuvela sunt: relatarea si prezenterea. Limbajul personajelor este unul dintre principalele mijloace de caracterizare si concentreaza atitudini, reda trasaturi in mod indirect, prin replicile memorabile: daca voi nu ma vreti, eu va vreu...Sa ma intorc? Mai degraba isi va intoarce Dunarea cursul indarapt. Stilul narativ se remarca prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru intre termenii arhaici si neologici, frecventa gerunziului, simplitatea topicii( ordinea cuv. in prop.). Stilul indirect alterneaza cu stilul direct, realizat prin dialog si interventie izolata. In nuvela autorul a folosit numeroase arhaisme si regionalisme pentru a plasa bine in timp si spatiu evenimentele ce se petrec in nuvela (exemple: a da sama, pre, eu va vreu, a popi, prosti- din punct de vedere al sensului, adica de umili) si neologisme petru acea vreme :schinteie electrica, regent. 12. Concluzii Alexandru Lapusneanul este prima nuvela istorica din literatura noastra si ea aduce in fata cititorilor un antimodel de conducatordomnul despotic, autoritar si tiran, reconstituind culoarea de epoca in aspectul ei documentar. n cadrul ei coexista elemente clasice, romantice si realiste.
7

Elemente clasice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica( incipitul simetric cu finalul ce aduc imaginea personajului central), aspectul verosimil al faptelor, caracterul obiectiv al nartiunii. Este o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului romantic enuntat in Introducie la Dacia literara de catre M.Kogalniceanu-inspiratia din istoria nationala, prin specie, tema, personaje construite pe baza antitezei, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor si al scenelor. Interesul romantic pentru specific si culoarea locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului: prin tehnica detaliului semnificativ, caracterul pictural al unor scene, surprinderea psihologiei incerte a multimii revoltate sosita la poarta cetatii. Criticul literar George Calinescu afirma ca aceasta nuvela ar fi devenit o scriere celebra daca ar fi fost tradusa intr-o limba universala.