Realismul

Realismul este un curent literar care se dezvolta in a doua jumatate a

secolului al-XIX-lea ,care pune accentul pe relatia dintre arta si realitate.
Termenul va capata cu timpul un sens general atat in domeniul
literaturii,in cel al picturii si mai tarziu al cinematografiei ,desemnand
orice opera ce reproduce fidel realitatea la care permite .
Aparitia realismului este favorizata de contextul social-istoric dar si de
factori culturali care continua sa se dezvolte in forme specifice in secolul
urmator.
Realismul este un curent polemic,apare ca o rectie la romantism ,
respingand idealizarii, fantezia si subiectivismul excesiv al acestuia.
Trasaturi definitorii ale realismului :
 Reprezentarea veridica a realitatii ,surprinsa obiectiv ca intr-o oglinda
 Teme preferate :averea ,familia si parvenirea ;
 Obiectivitatea perspectivei narative ,narator omniscent,omniprezent,
detasat ;
 Complexitatea umana
 Limbajul este utilizat ca un mijloc de individualizare a personajelor;
 Stilul impresional si sobru
 Absenta idealizarii ,respingerea lirismului
Aspecte realiste
 Autorul este ca un savant ce aplica metode din stiintele exacte
Temele principale
 Moravurile unei epoci , ale mediului , legaturile individului in
contextul istoic ,social si politic ,influenta
sa :orasul ,provincia ,ascensiunea sa morala
 Preocuparea pentru obiectivitate se manifesta prin povestirea la
persoana a –III-a ,prin preluarea intrigii din factorul divers ,
descriere cu detalii
 Personajele sunt tipice adica sunt reprezentative pentru o
categorie de personaje precum :taranul , parvenitul , intelectualul.

Nuvela psihologica :In vreme de razboi

I.L.Caragiale
Nuvela a aparut intr-o revista putin cunoscuta ,Gazeta sateanului din
Ramnicu Sarat ,in 5 numere consecutive .A fost retiparita in volum de fiul
scriitorului ,Luca.I.Caragiale in anul 1915.Apartine alaturi de „O faclie de
Paste” , „Pacat”, „Grand Hotel” , si „ Victoria Romana ”.
Criticul literar Paul Zarifopol considera in „Prefata” la editia
I.L.Caragiale,Opere (1930), ca tema nuvelei este „istoria bucuriilor,
grijilor si spaimelor treptate ale unui carciumar,pana la deplina innebunire
,pentru o pricina de avere mare.’’
Patima pentru bani a personajului este in afara oricarei discutii dar
cauzele tramsformarii sale psihice sunt mai complexe.
Perspectiva narativa :Unghiul din care sunt percepute intamplarile este al
unui narator martor ,care descopera alaturi de cititor ceea ce se
intampla.Este insa o aparenta ,caci naratorul stie,evident , mai mult
decat lasa a se vedea ,pastrand controlul asupra cititorului si
dezvaluindu-i treptat informatiile ,astfel incat in niciun moment acesta sa
nu poata anticipa cursul actiunii.
Constructia discursului narativ:Textul este construit din 3 parti,fiecare
dintre acestea alcatuite dintr-un numar de secvente inegale ,ca
intindere,delimitate de autor fie prin blacuri(randuri albe) ,ccea ce face ca
discursul narativ sa apara fragmentat.Aceasta modalitate permite insa
naratorului sa dinamizeze actiunea ,prin selectarea acelor momente
importante din viata protagonistului care se dovedesc a fi cu adevarat
importante pentru evolutia sa psihologica.Scriitorul isi sublintituleaza
textul schita,termenul nu face referire la specie ,ci doar subliniaza faptul
ca nuvela isi propune sa schiteze comportamentul personajului,selectand
acele momente pe care le considera semnificative pentru destinul
sau.Tocmai de accea firul narativ este unu discontinuu ,uneori
zabovindu-se indelung asupra unor intamlplari care se deruleaza de a
lungul a doar catorva ore si trecandu-se rapid peste intervale de luni si
chiar de ani ,daca in acel timp nu s-a intamplat nimic semnificativ pentru
a motiva transformarea protagonistului.
Actiunea se desfasoara pe circa a 5 ani ,in care este urmarita viata
carciumarului Stravache .Totul incepe in primavara anului 1877(titlul face
aluzie la Razboiul de independenta , dar vremurile tulburi contureaza si
tulburarea psihica a carciumarului),cand Stavrache afla pe neasteptate
ca fratele sau, Popa Iancu,este capetenia unei bande de talhari care
teroriza de ani buni intreaga regiune, el scapase printr-un noroc.Era doar
insa o chestiune de timp pana va fi si el arestat si de aceeea cauta
salvarea la fratele sau mai mare .Se pare ca acesta chiar gaseste solutia
,sfatuindu-l sa plece voluntar „in razboi” ,evident,sub o alta identitate ,cea
a domnului Iancu Georgescu ,” un tanar foarte voinic , frumos si
curat ,ras proaspat--o infatisare demna si severa”.
Conflictul este unul interior ,in constiinta carciumarului care intelege ca
singurul mod de a stapani imensa avere a fratelui este ca acesta sa
moara.Cauza griijlior si spaimelor sale este asadar tocmai contradictia
ce-i macina constiinta ,intre dorinta de a-si ucide fratele si reprimirea
acestuia.
Incipitul este brusc(ex .abrupto ), oferind totusi cititorului un minimum de
informatii necesare pentru intelegerea textului :loc ,timp ,personaje si
intriga.
Prima reactie a lui Stravache la marturisirea fratelui este exploziva si
sincera:”Sa fugi ! sa piei! Sa te-neci mai bine decat sa puie mana pe tine!
in fundul ocnii iti putrezesc oasele!’’.In schimb, sosirea voluntarilor, in
timp de noapte , este un moment esential in evolutia raporturilor dintre
frati .Aparent este vorba de a-l salva ,in realitate,dupa cum vom vedea
ulterior ,este momentul construirii „crimei perfecte”.
Sosirea celor 2 scrisori
Prima scrisoare il tulbura ,intruncat ii contrazice credinta ca fratele era
„”pierdut de-a binelea” ,asa cum sperase sa plece voluntar „in razboi”.De
aceea se si „ inchisese in odaita si deschise nervos plicul” :nu voia ca
ochi straini sa-i vada reactia.O speranta insa tot ii mai ramane, caci
„mototoli hartia dupa ce privi bine data :in adevar ,scrisoarea era
expediata cu 3 zile mai-nainte de luarea Plevnei .Dar acuma...”
A doua scrioare pare a-i oferi linistea ,caci ii vesteste „moartea pe
campul de batalie a sublocotenentului Iancu Georgescu”.Si va pleca
„repede „ la un avocat bun sa afle cum poate intra cineva „in stapanirea
unui frate bun pierdut,care n-are alt mostenitor”.
Cosmarurile:Cele doua cosmaruri nocturne ale lui Stravahe par a fi
provocate de incertitudinea sa privind moartea fratelui ,chiar daca cea de
a doua scrisoare era,in fond ,un fel de „certificat de deces”.De aceea ele
contin un element comun –fratele mai mare incearca sa-l ucida pe mezin
si nu reuseste –si o replica ca-laitmotiv „Gande-ai ca am
murit ,neica?”.Este de asemea semnificativ ca mezinul apare in cele 2
ipostaze ,singure si posibie :cea de ocnas (sublocotenentul Iancu
Georgescu ) si ocnas(popa Iancu).
Rolul episodului,aparent fara legatura cu firul narativ principal ,al venirii
fetitei sarmane dupa cumparaturi modeste ,este de a demonstra uriasa
patima pentru bani a hangiului . Omul atat de calculat chiar si in acele
momente speciale , cel care tine seama unei bucati uscate de covrig si
care incearca sa insele un copil chiar si cand trebuie sa masoare „de un
gaz si de 2 ban tuica” ,este capabil ,de orice pentru’’o avere mare”.
Sosirea fratelui :Secventa sosirii reale a fratelui este asemanatoare cu
acele din vis ,realizandu-se tot in plan nocturn. Ca si acolo ,aparitia
„cainacului’’ este neasteptata .Ca si acolo ,incordarea hangiului sporeste
gradat si rapid, iar naratorul puncteaza aceste momente cu precize:
„hangiul asculta , „hangiul zambi” , „ hangiul incepu sa rada”. Si tot ca
acolo ,incearca sa-si ucida fratele .
Finalul nuvelei consemneaza nebunia hangiului si resemnarea
mezinului:”N-am noroc!” ,recunoaste el.
Personajul principal: Protagonistul nuvelei ,Stavrache ,carciumarul din
Podeni , este o fire inchisa ,singuratica (nu are sotie si nici copii),fara
prieteni ,singura sa pasiune fiind banii. Este neglijent in tratarea cu
clientilor „parliti” (Pune tuica in gaz ,gaz in tuica),necinstit(nu masoara
bine),are o patima anormala pentu bani (este capabil sa insele un
copil;incearca sa fure chiar si o fractiune dintr-un ban ;) ,este zgarcit (tine
seama de cele mai lipsite de valoare lucruri din pravalie si reactioneaza
violent pentru a-si recupera „paguba” ,covrigul uscat pe care fetita il
vazuse uitat pe tejghea).Prin comparatie putem banui de ce anume ar fi
capabil pentru o avere mare .
Consecintele arghireofilei( lb.greca „iubirea de bani”) in plan psihologic
sunt redate in evolutia lui Stravache de la lacomie ,potrivita pentru un
carciumar ,la framantari obsesive(„o veni?..n-o veni?”),halucinatii ,frica ,
groaza si pana la nebunie ,ceea ce tine de narturalism. Cazul patologic
este motivat de mediu,dar si de erediate,anand in vedere ca si fratele
Iancu e stapanit de patima banilor ,fiind talhar ca preot si delapitor ca
militar.
Arta narativa:Limbajul personajelor nu iese in evidenta in mod deosebit,
fiind specific stilului colocvial ,care presupune conversatia libera intre
persoane inrudite (sau cu un statut social apropiat ,prieteni,etc.)
Nuvela:’’In vreme de razboi” de I.L.Caragiale se afla la granita dintre
creatia realista(care isi propune sa dea cititorului impresia ca universul
fictional este o oglinda exacta a realitatii) si cea naturalista ( ce se
concentreaza cu predilectie asupra aspectelor dure,brutale, ale
realitatii ,a cazurilor patologice ,reducand adeseori fiinta umana la datele
sale strict biologice ).