Sunteți pe pagina 1din 2

Asemanari si deosebiri intre nuvela istorica sic ea psihologica

Ca prima asemanare cele doua sunt nuvele dar una este istorica si cealalta pshihologica. Se observa ca in ambele opera atentia este concentrata asupra personajului principal care este Alexandru Lapusneanu si in hangiul Stavarache. In fiecare opera exista narator omniscient ,naratiunea la persoana a III-a, fir narativ ,ele diferentiindu-se prin perspective asupra evenimetelor. De asemenea Alexandru Lapusneanu este si o nuvela romantica cu elemente clasiciste si realiste iar In vreme de razboi este naturalista Deosebirea evidenta dintre cele doua nuvele se instaleaza la nivelul subiectului. Fiind vorba de o nuvela istorica , creatia lui Negruzzi porneste de la o personalitate istorica atestata de catre cronicari cat si de de evenimentele ce pot fi verificate ca fapte istorice reale aratate de consemnari ale istoricilor.In creatia lui Caragiale fictiunea este in imaginatia scriitorului. Negruzzi recurge la imaginarul artistic prin care metamorfozeaza datele realitatii. Eroul romantic este un personaj exceptional ce actioneaza in imprejurari deosebite. Ca orice personaj principal de nuvela , Alexandru Lapusneanu este foarte riguros conturat , avand puternice trasaturi de character. La Stavarache se obsearva evolutia obsesiei de la indoiala la certitudine si apoi la nebunie cu toate simptomele acestei boli. Ajuns la conducere prin interventia financiara la Poarta Alexandru Lapusneanu isi pune in aplicare planurile de lichidare a boierimii tradatoare . Ca personaj romantic se contureaza in antiteza cu celelalte personaje , mai ales doamna Ruxanda care este o fire angelica iar el un demon. Stavarache este in evolutia sa de la lacomie la iluzie , apoi halucinatii , de la frica la spaima si groaza pana la nebunie , toate aceste stari definind naturapsihica labila , predispozitia genetica pentru evolutia spre dementa. Autorii ambelor nuvele sunt preocupati de notatia psihologica riguroasa. La Stavarache boala este resortul principal al facptelor si trairilor sale fiind vorba de o nuvela naturalista. De aceea personajul este un caz pasibil de fisa medicala , in timp ce Alexandru Lapusneanu isi arata caracterul puternic motivat in mult mai mare masura rationar fara a exclude insa patologicul. Motivatia faptelor consta in dorinta de razbunare dupa ce fusese destituit prin uneltirile boierilor la prima domnie. Astfel un orgoliu exacerbat ascuns in dorinta de dreptate si preocuparea pentru popor folosite ca unealta in linsarea lui Motoc.Avand in vedere autoritatea politica , viclenia lul Lapusneanu este mult mai mare avand o capacitate de iradiere mult mai mare decat Stavarache . Hangiului nu-I lipseste deloc vointa de a-si atinge scopul , intrarea in posesia averii fratelui sau fiind motivate de o patima care se poate implini prin lucruri materiale.

Caracterul hangiului cu defectele lui (tendinte criminale, lacomia de bani) exercita o presine prea mare asupra unui psihic labil care in cele din urma duce la dementa. In final, el nu mai reuseste din cauza unei prabusiri interioare sa aiba contact cu realitatea rastalmacita pana atunic de proiectiile subconstientului , ca in cazul celor doua halucinatii. Asemanari si deosebiri se intalnesc nu doar in privinta personajelor cat si in privinta artei narrative. In ambele nuvele exista un mod de anticipare ce cauta sa capteze atentia cititorului . Lapusneanu ii promite ca nu-si va inmuia sabia in sangele lui , dar planul lui de razbunare este crud deaorece Motoc sfarseste linsta de catre norod. Leacul de frica promis cu umor negru doamnei Ruxanda , piramida din capetele boierilor, reflecta sadismul celui care stiuse sa-si stapaneasca impulsul violent in momentul in care prin cererea ei , are impresia ca doamna vrea sa se amestece in conducerea tarii, si factul ca insusi sfantul tresare din racla cand domnitorul se inchina sunt aspecte de duc la inchegarea structurii nuvelei. In nuvela lui Caragiale autorul recurge la diferite ipoteze care arata pro si contra in privinta vinei lui Popa Iancu care este banuit de a fi capul bandei de talhari care ataca satul. Preotul prospera de un an si jumatate in timp ce banda actiona de doi ani. In atacul asupra lui, cainii care nu latra, indica cititorul posibilitatea unei inscenari pentru ca imediat naratorul sa afirme ca probabil au recurs la farmece pentru a impiedica caini sa latre. Caii care nu au fost furati desi erau de rasa dar cand au venit oamenii dimineata , l-au gasit pe popa Iancu strans legat , aspect ce ne indica achitarea incriminatorului. Anterior, naratorul afirmase ca popa isi trimisese mama de acasa , iar cand aflam ca a fost o inscenare intelegem si strategia naratorului. Nelinistea personajului care umbla dupa negustorii este provovata de teama de a nu fi tradat de aghiotanti. Observatiile naratorului privind trairile psihologice ale personajului sunt luate in ambele cazuri din aceeasi zona a organicului. O deosebire evidenta tine de preocuparea pentru natura fiind o cutie de rezonanta a psihicului personajului in nuvela lui Caragiale , aici nopatea asociata fiind intunericului din psihicul personajului. In concluzie cele doua nuvele prezinta asemanarievidente si deosebiri , fie ca ne referim la profilul personajelor , la arta narativa sau la expresivitatea stilului.