Caracterizarea personajului Alexandru Lapusneanul

“ Alexandru Lapusneanul “ de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana .
Publicata in perioada pasoptista , in primul numar al “ Daciei literare “ , nuvela apartine prozei romantice ,
fiind inspirata din istoria nationala . potrivit recomandarii lui Mihail Kogalniceanul , in “ Introductie “ ,
manifestul literar al romantismului romanesc .

Nuvela istorica are ca tema evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru
Lapusneanul . Lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un
domnitor crud se raporteaza la realitatile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea .

Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere se dezvaluie in evolutia
gradata a conflictului . In functie de rolul lor in actiune , ele sunt puternic individualizate, construite cu
minutiozitate sau portretizate succint .

In desfasurarea narativa , Alexandru Lapusneanul este principalul element constitutiv . celelalte

personaje gravitand in jurul personalitatii sale . Imaginea personalitatii domnitorului Alexandru
Lapusneanul este conturata in “Letopisetul Tarii Moldovei “ de Grigore Ureche , cronica din care ,
Negruzzi preia scene , fapte si replici , dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin
viziunea romantica asupra istoriei , influentata de ideologia pasoptista . Astfel . pornind de la personalitati
istorice , scriitorul creeaza personaje literare , reprezentand anumite tipuri umane , cu destine si profilui
psihologice care sustin coerenta narativa . De pilda , vornicul Motoc , postelnicul Veverita si spatarul
Spancioc fugisera in Polonia si nu mai traiau in a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul .

Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice : personaje exceptionale in situaii

exceptionale , antiteza ca procedeu de constructie , liniaritatea psihologica , replicile memorabile.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela , personaj romantic , exceptional , care
actioneaza in situatii exceptionale . Intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud , perfect integrat in
mentalitatea epocii . El este construit din contraste si are o psihologie complexa , calitati si defecte
puternice , fiind “ un damnat “ romantic .

Autorul ii marcheaza destinul prin cele patru replici memorabile , plasate in fruntea capitolelor si
avand rol de motto . Destinul sau este acela de a impune autoritatea domneasca prin orice mijloace .

Crud , hotarat , viclean , inteligent , bun cunoscator al psihologiei umane , abil politic , personajul
este puternic individualizat si memorabil . Hotararea de a avea puterea domneasca este formulata de la
inceputul nuvelei , in raspunsul dat soliei boierilor . Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu
ajutorul terorii , culminand cu uciderea celor 47 de boieri la ospat si incheindu-se prin revenirea asupra
hotararii de a se calugari .

Abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane , diplomatia , cunoasterea psihologiei umane sunt
calitati ale conducatorului , dar folosite pentru consolidarea puterii absolute , devin mijloace perfide .
 “Leacul de frica “ promis cu umor negru domanei Ruxanda , piramida din capetele boierilor , reflecta
sadismul celui care stiuse sa-si stapaneasca impulsul violent in momentul cand , prin rugamintea ei , are
impresia ca doamna vrea sa se amestece in conducerea tarii .

Disimulat , regizeaza invitatia la ospatul de impacare , de fapt o cursa , de la alegerea locului si a

momentului , la integrarea frazelor biblice in discurs si pana la detaliile propriei vestimentatii . Are o
inteligenta diabolica , reusind sa manipuleze masele sau persoanele , sa-si puna in aplicatie planurile .

Este caracterizat direct ( de catre narator , de alte personaje , autocaracterizarea ) si indiret ( prin
fapte , limbaj , comportament , relatii cu alte personaje ) .

Naratorul realizeaza , in mod direct , portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei
specifice epocii . De asemenea inregistreaza gesturile si mimica personajului prin notatii scurte asemenea
indicatiilor scenice si avand pretentia obiectivitatii .

Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza in maniera romantica cruzimea
personajului si dorinta lui de a distruge influenta boierilor . Inteligent , ii atrage pe boieri la curte spre a-i
ucide . Abil , disimulat se foloseste de momentul slujbei religioase , de vestimentatia si de coroana
domneasca , de citate biblice presarate intr-un discurs persuasiv .

Forta exceptionala a personajului domina relatiile cu celelalte personaje . Pentru a se razbuna ,

pune in aplicatie cate un plan . Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic –
demonic . Diversitatea atitudinilor adoptate de Lapusneanul fata de doamna Ruxanda reflecta ipocrizia ,
disimularea lui .

Monumentalitatea personajului , titanismul , exceptionalitatea romantica , forta sa de a-si duce

planurile la bun sfarsit , indiferent de miijloace , concizia replicilor , fac din personajul principal al nuvelei
in al carui titlu figureaza numele sau , Alexandru Lapusneanul , un personaj memorabil .