Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea personajului Alexandru Lapusneanul

“ Alexandru Lapusneanul “ de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica


din literatura romana . Publicata in perioada pasoptista , in primul numar al “ Daciei
literare “ , nuvela apartine prozei romantice , fiind inspirata din istoria nationala .
potrivit recomandarii lui Mihail Kogalniceanul , in “ Introductie “ , manifestul literar al
romantismului romanesc .

Nuvela istorica are ca tema evocarea artistica a celei de-a doua domnii a
lui Alexandru Lapusneanul . Lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si
consecintele detinerii puterii de un domnitor crud se raporteaza la realitatile social-
politice din Moldova secolului al XVI-lea .

Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere
se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului . In functie de rolul lor in actiune , ele
sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate sau portretizate succint .

In desfasurarea narativa , Alexandru Lapusneanul este principalul


element constitutiv . celelalte personaje gravitand in jurul personalitatii sale .
Imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul este conturata in
“Letopisetul Tarii Moldovei “ de Grigore Ureche , cronica din care , Negruzzi preia
scene , fapte si replici , dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune
si prin viziunea romantica asupra istoriei , influentata de ideologia pasoptista .
Astfel . pornind de la personalitati istorice , scriitorul creeaza personaje literare ,
reprezentand anumite tipuri umane , cu destine si profilui psihologice care sustin
coerenta narativa . De pilda , vornicul Motoc , postelnicul Veverita si spatarul
Spancioc fugisera in Polonia si nu mai traiau in a doua domnie a lui Alexandru
Lapusneanul .

Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice : personaje


exceptionale in situaii exceptionale , antiteza ca procedeu de constructie , liniaritatea
psihologica , replicile memorabile.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela , personaj


romantic , exceptional , care actioneaza in situatii exceptionale . Intruchipeaza tipul
domnitorului tiran si crud , perfect integrat in mentalitatea epocii . El este construit
din contraste si are o psihologie complexa , calitati si defecte puternice , fiind “ un
damnat “ romantic .

Autorul ii marcheaza destinul prin cele patru replici memorabile , plasate in


fruntea capitolelor si avand rol de motto . Destinul sau este acela de a impune
autoritatea domneasca prin orice mijloace .

Crud , hotarat , viclean , inteligent , bun cunoscator al psihologiei umane , abil


politic , personajul este puternic individualizat si memorabil . Hotararea de a avea
puterea domneasca este formulata de la inceputul nuvelei , in raspunsul dat soliei
boierilor . Hotararea este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii ,
culminand cu uciderea celor 47 de boieri la ospat si incheindu-se prin revenirea
asupra hotararii de a se calugari .

Abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane , diplomatia , cunoasterea


psihologiei umane sunt calitati ale conducatorului , dar folosite pentru consolidarea
puterii absolute , devin mijloace perfide .

“Leacul de frica “ promis cu umor negru domanei Ruxanda , piramida din


capetele boierilor , reflecta sadismul celui care stiuse sa-si stapaneasca impulsul
violent in momentul cand , prin rugamintea ei , are impresia ca doamna vrea sa se
amestece in conducerea tarii .

Disimulat , regizeaza invitatia la ospatul de impacare , de fapt o cursa , de la


alegerea locului si a momentului , la integrarea frazelor biblice in discurs si pana la
detaliile propriei vestimentatii . Are o inteligenta diabolica , reusind sa manipuleze
masele sau persoanele , sa-si puna in aplicatie planurile .

Este caracterizat direct ( de catre narator , de alte personaje ,


autocaracterizarea ) si indiret ( prin fapte , limbaj , comportament , relatii cu alte
personaje ) .

Naratorul realizeaza , in mod direct , portretul fizic al domnitorului prin


descrierea vestimentatiei specifice epocii . De asemenea inregistreaza gesturile si
mimica personajului prin notatii scurte asemenea indicatiilor scenice si avand
pretentia obiectivitatii .

Caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele care evidentiaza in


maniera romantica cruzimea personajului si dorinta lui de a distruge influenta
boierilor . Inteligent , ii atrage pe boieri la curte spre a-i ucide . Abil , disimulat se
foloseste de momentul slujbei religioase , de vestimentatia si de coroana domneasca
, de citate biblice presarate intr-un discurs persuasiv .

Forta exceptionala a personajului domina relatiile cu celelalte personaje .


Pentru a se razbuna , pune in aplicatie cate un plan . Relatia cu doamna Ruxanda
este construita pe antiteza romantica angelic – demonic . Diversitatea atitudinilor
adoptate de Lapusneanul fata de doamna Ruxanda reflecta ipocrizia , disimularea
lui .

Monumentalitatea personajului , titanismul , exceptionalitatea romantica ,


forta sa de a-si duce planurile la bun sfarsit , indiferent de miijloace , concizia
replicilor , fac din personajul principal al nuvelei in al carui titlu figureaza numele
sau , Alexandru Lapusneanul , un personaj memorabil .