Sunteți pe pagina 1din 4

Suport de lecţie

CULTURA ROMÂNĂ – CULTURĂ EUROPEANĂ

STRUCTURA TEMEI:
1. Evul mediu / Epoca modernă (secXVI-XIX)
2. Perioada interbelică (europenişti şi tradiţionalişti)
3. Curente culturale europene. Românii în avangarda culturii europene în perioada interbelică
4. Perioada comunistă (scriitorii din ţară şi scriitorii din exil)

1. Evul mediu / Epoca modernă (secXVI-XIX)


 Sec XVI Începutul culturii în limba română - primul document: Scrisoarea lui Neacşu din
Câmpulung /1521,.

 Sec XVI Introducerea tiparului – începutul sec XVI


 Sec XVII – cronicarii Grigore Ureche şi Miron Costin / curentul umanist
 Sec XVIII – Dimitrie Cantemir - primul om de cultură român de valoare internaţională. Opera sa
Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului otoman (1714-1716). Membru al Academiei din Berlin
 Sec XVIII - Şcoala Ardeleană / curentul illuminist – demonstrează teoria continuităţii şi a originii
latine a poporului roman
 Sec XIX – curentul paşoptist – preia teoriile occidentale privind organizarea statului pe principii
naţional democrate
 Sec XIX – oameni de ştiinţă: Inginerul Henry Coandă a creat avionul cu reacţie, naturalistul Emil
Racoviţă a pus bazele biospeologiei (ştiinţa studierii vieţii din peşteri), Dimitrie Gusti a creat o şcoală
sociologică de studiere a satelor româneşti,

2. Perioada Interbelică (europenişti şi tradiţionalişti)


 Europeniştii / curentul sincronist - România trebuie să adopte modelul occidental (economic,
social şi cultural). sincronism - recuperarea decalajului dintre civilizaţia românească şi ce a Europei
occidentale.. Reviste: Sburătorul, Contimporanul. Reprezentanţi: (Ion Barbu, Camil Petrescu,
George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, George Călinescu.)

 Tradiţionaliştii / gândiriştii căutau modele pentru dezvoltarea României în trecutul autohton rural.
Revista Gândirea, condusă de Nichifor Crainic.lansează curentul ortodoxism, care pornea de la
ideea că cea mai înaltă dezvoltare a spiritului uman o reprezintă cultura creştină şi lumea satului
Reprezentanţi: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu,
George Bacovia etc.

3. Curente culturale europene. Românii în avangarda culturii europene în perioada


interbelică

Curente culturale europene: expresionism, cubism, abstracţionismul, suprarealismul

 Expresionismul a prezentat, în general, o viziune pesimistă asupra realităţii.. În literatură,


expresioniştii au avut ca temă predilectă valorificarea miturilor. Din această perspectivă, scriitorul
român care se încadrează acestui curent este Lucian Blaga.
 Cubismul a fost un curent manifestat în artele plastice, cu deosebire în pictură, care a bulversat
noţiunea de reprezentare în artă deoarece obiectele au fost simplificate până la geometrizare iar
1
perspectiva spaţială a căpătat o importanţa tot mai redusă.. Cubismul a fost iniţiat de pictorii Pablo
Picasso şi Georges Braque. Primul tablou cubist este considerat a fi Domnişoarele din Avignon, pictat
de Picasso în 1907.

 Abstracţionismul sau arta abstractă s-a afirmat în pictura şi sculptura secolului XX, fiind
caracterizată de lipsa oricărei referinţe la realitatea concretă, observabilă. Primul pictori abstracţionişti
sunt Vassily Kandinsky şi Piet Mondrian.

 Suprarealismul a fost o mişcare artistică apărută în Franţa în perioada interbelică care a contestat
valorile morale şi sociale ale epocii şi toate formele de expresie raţională în artă, înlocuindu-le cu
valorizarea instinctului, a visului, a inconştientului, a iraţionalului. Cea mai importantă sursă a artei
suprarealiste a fost psihanaliza. Suprarealismul a apărut ca prelungire a mişcării dadaiste, iniţiată de
românul Tristan Tzara. Cei mai importanţi artişti suprarealişti au fost poetul André Breton, pictorii Juan
Miró, René Magritte şi Salvador Dali.

Români în avangarda culturii europene.

 Poetul Tristan Tzara a pus bazele unui curent cultural numit dadaismul - mişcare culturală apărută
ca protest faţă de civilizaţia modernă; dadaiştii considerau că civilizaţia modernă dusese la
devastatorul război mondial,
 Filozoful Mircea Eliade a fost fondatorul unei noi discipline ştiinţifice, istoria religiilor.Operă: Istoria
religiilor (titlul exact este Istoria credinţelor şi ideilor religioase)

 Dramaturgul Eugen Ionescu a fost unul dintre iniţiatorii teatrului absurdului. În piesele sale,
Ionescu evidenţiază barierele de comunicare pe care le pun între oameni convenţiile sociale şi lipsa
de sens pe care o capătă viaţa oamenilor în societatea modernă excesiv tehnicizată. (Cântăreaţa
cheală, Scaunele, Lecţia, Rinocerii, Regele moare etc.

 Sculptorul Constantin Brâncuşi - cele mai cunoscute opere le sale sunt Pasărea în văzduh,
Cocoşul, Noul născut şi ansamblul monumental de la Târgu-Jiu care cuprinde Masa tăcerii, Poarta
sărutului şi Coloana infinitului.

 Compozitorul George Enescu a făcut cunoscută muzica românească pe marile scene ale lumii

4. Perioada comunistă (scriitorii din ţară şi scriitorii din exil)

Scriitorii din ţară. Unii au obţinut inclusiv recunoaşterea internaţională. Astfel, mai mulţi poeţi şi prozatori
români au primit premiul Herder, o prestigioasă distincţie pentru artă, ştiinţă şi literatură, acordată de
universităţi din Austria şi Germania pentru scriitori din Europa centrală şi de est. Tudor Arghezi, Zaharia
Stancu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Adrian Marino etc. au fost laureaţi ai acestui premiu.Liderul acestei
generaţii este Nichita Stănescu, poetul care a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură în 1980.

Scriitorii exilului Cei mai importanţi dintre aceştia sunt Paul Goma şi Vintilă Horia.

 Paul Goma s-a stabilit la Paris In 1981 apare Les Chiens de mort, consacrat experienţelor de reeducare
comunistă prin tortură, practicate în 1949-1952 la închisoarea din Piteşti. Goma a fost singurul scriitor
român care a descris, în exil, viaţa în regimul comunist.
 Vintilă Horia este singurul romancier român care a obținut prestigiosul premiu literar francez Goncourt, în
1960, pentru romanul său Dieu est né en exil (Dumnezeu s-a născut în exil). Romanul are ca subiect exilul
poetului latin Ovidiu la Tomis (unde a scris celebrele poeme Tristele), în anii 8-17 d. Hr. De fapt, Vintilă

2
Horia îl consideră un roman autobiografic, folosindu-se de poetul antic pentru a explica trăirile sale de
exilat.

BIBLIOGRAFIE:
http://istorie-bacalaureat-manual.ro/cultura-romana-cultura-europeana.html

TEST DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR


Se acordă 10 puncte din oficiu. Orice tentativă de copiere se notează cu nota 1 (unu).
Timp de lucru 2 h NUME………………………….PRENUME…………………

SUBIECTUL I………………………………………………………………………………………30 puncte


Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect
1. Scriitor român din exil ce a primit premiul literar francez Gomcourt:: 6 puncte
a) Nichita Stănescu b) Dimitrie Cantemir c) Horia Vintilă d) George Enescu
2. Curent ce impune simplificarea picturii prin geometrizare: 6 puncte
a) cubism b) abstracţionism c) suprarealism d) Expresionism
3. Revistă ce a promovat curentul tradiţionalist 6 puncte
a) Şcoala Ardeleană b) Gândirea c) Contimporanul d) Sburătorul
4. A pus bazele curentului dadaist: 6 puncte
a) Eugen Ionescu b) Mircea Eliade c) George Enescu d) Tristan Tzara
5. Unul din iniţiatorii teatrului absurdului este: 6 puncte
a) Eugen Ionescu b) Mircea Eliade c) George Enescu d) Tristan Tzara
SUBIECTUL II………………………………………………………………………………………30 puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Din atitudinea de refuz a realităţii, în plin război [Primul Război Mondial], la Zürich, în mediile exilaţilor politici din
diferite ţări adunaţi în jurul scriitorului Tristan Tzara şi a pictorilor Marcel Duchamp şi Francis Picabia, ia naştere mişcarea
de revoltă cu numele de «dada» […]. Ideea de bază a acesteia este că arta şi literatura ar trebui să ajute omul să-şi
regăsească spontaneitatea primitivă, strivită de civilizaţia industrială. […]
Rupând legăturile cu Tzara, André Breton, alături de Louis Aragon, Paul Éluard şi Robert Desnos vor lansa, în
1922, curentul suprarealist […]. Desigur, şi aici este vorba de promovarea unui nonconformism, […] numai că, la dorinţa
de a distruge valorile morale şi estetice existente, se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată pe sinceritatea care există
în orice fiinţă omenească. […]
Ca şi curentele de avangardă care i-au precedat - fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este […] şi
un fenomen «parizian» […]. Mărturie rămâne concentrarea deosebit de mare de creatori care s-au instalat în Paris […].
Spre deosebire de mişcarea dadaistă şi de suprarealism, expresionismul nu constituie un fenomen cu totul nou în Europa
de după război. […] Acesta a început să se manifeste în Germania cu patru sau cinci ani înainte de izbucnirea războiului,
ca o reacţie împotriva impresionismului. În loc să încerce să reproducă impresia provocată de lumea exterioară, artistul
încearcă să exprime prin intermediul operei sale, viziunea sa despre lume şi propria-i personalitate. Armonia formelor şi a
culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale
exprimării. Respingând […] conformismul mic-burghez, expresionismul german, aşa cum se dezvoltă la München, Berlin
şi Dresda, îşi are rădăcinile într-o tradiţie «germanică» […]. În concluzie, Germania […] constituie pentru acest curent un
teren favorabil în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecţie al expresionismului.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conflictul politico-militar precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, un reprezentant al suprarealismului și un spațiu istoric în care se manifestă acest curent
cultural. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la mișcarea „dada“. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la expresionism, susţinându-l cu două informaţii selectate
din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia cultura din România contemporană face parte din
cultura europeană. 4 puncte
SUBIECTUL III………………………………………………………………………………….. 30 de puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Cultura română şi Europa din sec XVII- până la
instaurarea comunismului, având în vedere:
- precizarea a doi reprezentanţi ai umanismului
3
- menționarea a două curente ce demonstrază preluarea e către intelectualii români din sec XVIII-XIX a ideilor occidentale
legate de identitate naţională şi organizare statală
- formularea unui punct de vedere referitor la disputa existentă în perioada interbelică între adepţii europenizării culturii
române şi adversarii lor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
- demonstrarea pe baza unui argument istoric relevant că intelectualii români s-au aflat în avangarda culturii europene
interbelice