Suport de lecţie

CULTURA ROMÂNĂ – CULTURĂ EUROPEANĂ

STRUCTURA TEMEI:
1. Evul mediu / Epoca modernă (sec. XVI-XIX)
2. Perioada interbelică (europenişti şi tradiţionalişti)
3. Curente culturale europene. Românii în avangarda culturii europene în perioada interbelică
4. Perioada comunistă (scriitorii din ţară şi scriitorii din exil)

1. Evul mediu / Epoca modernă (secXVI-XIX)

 Sec XVI Începutul culturii în limba română - primul document: Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung /1521,.

 Sec XVI Introducerea tiparului – începutul sec XVI

 Sec XVII – cronicarii Grigore Ureche şi Miron Costin / curentul umanist
 Sec XVIII – Dimitrie Cantemir - primul om de cultură român de valoare internaţională. Opera sa Istoria
creşterii şi descreşterii Imperiului otoman (1714-1716). Membru al Academiei din Berlin
 Sec XVIII - Şcoala Ardeleană / curentul iluminist – demonstrează teoria continuităţii şi a originii latine a
poporului roman
 Sec XIX – curentul paşoptist – preia teoriile occidentale privind organizarea statului pe principii naţional
democrate
 Sec XIX – oameni de ştiinţă: Inginerul Henry Coandă a creat avionul cu reacţie, naturalistul Emil Racoviţă a
pus bazele biospeologiei (ştiinţa studierii vieţii din peşteri), Dimitrie Gusti a creat o şcoală sociologică de
studiere a satelor româneşti,

2. Perioada Interbelică (europenişti şi tradiţionalişti)

 Europeniştii / curentul sincronist - România trebuie să adopte modelul occidental (economic, social şi
cultural). sincronism - recuperarea decalajului dintre civilizaţia românească şi ce a Europei occidentale..
Reviste: Sburătorul, Contimporanul. Reprezentanţi: (Ion Barbu, Camil Petrescu, George Bacovia, Lucian
Blaga, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, George Călinescu.)

 Tradiţionaliştii / gândiriştii căutau modele pentru dezvoltarea României în trecutul autohton rural. Revista
Gândirea, condusă de Nichifor Crainic.lansează curentul ortodoxism, care pornea de la ideea că cea mai înaltă
dezvoltare a spiritului uman o reprezintă cultura creştină şi lumea satului Reprezentanţi: Lucian Blaga, Ion
Pillat, Vasile Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Camil Petrescu, George Bacovia etc.

3. Curente culturale europene. Românii în avangarda culturii europene în perioada interbelică

Curente culturale europene: expresionism, cubism, abstracţionismul, suprarealismul

 Expresionismul a prezentat, în general, o viziune pesimistă asupra realităţii.. În literatură, expresioniştii au avut
ca temă predilectă valorificarea miturilor. Din această perspectivă, scriitorul român care se încadrează acestui
curent este Lucian Blaga.
 Cubismul a fost un curent manifestat în artele plastice, cu deosebire în pictură, care a bulversat noţiunea de
reprezentare în artă deoarece obiectele au fost simplificate până la geometrizare iar perspectiva spaţială a
căpătat o importanţa tot mai redusă.. Cubismul a fost iniţiat de pictorii Pablo Picasso şi Georges Braque. Primul
tablou cubist este considerat a fi Domnişoarele din Avignon, pictat de Picasso în 1907.

1
  Abstracţionismul sau arta abstractă s-a afirmat în pictura şi sculptura secolului XX, fiind caracterizată de lipsa
oricărei referinţe la realitatea concretă, observabilă. Primul pictori abstracţionişti sunt Vassily Kandinsky şi Piet
Mondrian.

 Suprarealismul a fost o mişcare artistică apărută în Franţa în perioada interbelică care a contestat valorile
morale şi sociale ale epocii şi toate formele de expresie raţională în artă, înlocuindu-le cu valorizarea
instinctului, a visului, a inconştientului, a iraţionalului. Cea mai importantă sursă a artei suprarealiste a fost
psihanaliza. Suprarealismul a apărut ca prelungire a mişcării dadaiste, iniţiată de românul Tristan Tzara. Cei mai
importanţi artişti suprarealişti au fost poetul André Breton, pictorii Juan Miró, René Magritte şi Salvador Dali.

Români în avangarda culturii europene.

 Poetul Tristan Tzara a pus bazele unui curent cultural numit dadaismul - mişcare culturală apărută ca protest
faţă de civilizaţia modernă; dadaiştii considerau că civilizaţia modernă dusese la devastatorul război mondial,
 Filozoful Mircea Eliade a fost fondatorul unei noi discipline ştiinţifice, istoria religiilor.Operă: Istoria
religiilor (titlul exact este Istoria credinţelor şi ideilor religioase)

 Dramaturgul Eugen Ionescu a fost unul dintre iniţiatorii teatrului absurdului. În piesele sale, Ionescu
evidenţiază barierele de comunicare pe care le pun între oameni convenţiile sociale şi lipsa de sens pe care o
capătă viaţa oamenilor în societatea modernă excesiv tehnicizată. (Cântăreaţa cheală, Scaunele, Lecţia,
Rinocerii, Regele moare etc.

 Sculptorul Constantin Brâncuşi - cele mai cunoscute opere le sale sunt Pasărea în văzduh, Cocoşul, Noul
născut şi ansamblul monumental de la Târgu-Jiu care cuprinde Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana
infinitului.

 Compozitorul George Enescu a făcut cunoscută muzica românească pe marile scene ale lumii

4. Perioada comunistă (scriitorii din ţară şi scriitorii din exil)

Scriitorii din ţară. Unii au obţinut inclusiv recunoaşterea internaţională. Astfel, mai mulţi poeţi şi prozatori români au
primit premiul Herder, o prestigioasă distincţie pentru artă, ştiinţă şi literatură, acordată de universităţi din Austria şi
Germania pentru scriitori din Europa centrală şi de est. Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana,
Adrian Marino etc. au fost laureaţi ai acestui premiu.Liderul acestei generaţii este Nichita Stănescu, poetul care a fost
nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură în 1980.

Scriitorii exilului Cei mai importanţi dintre aceştia sunt Paul Goma şi Vintilă Horia.

 Paul Goma s-a stabilit la Paris In 1981 apare Les Chiens de mort, consacrat experienţelor de reeducare comunistă
prin tortură, practicate în 1949-1952 la închisoarea din Piteşti. Goma a fost singurul scriitor român care a descris, în
exil, viaţa în regimul comunist.
 Vintilă Horia este singurul romancier român care a obținut prestigiosul premiu literar francez Goncourt, în 1960,
pentru romanul său Dieu est né en exil (Dumnezeu s-a născut în exil). Romanul are ca subiect exilul poetului latin
Ovidiu la Tomis (unde a scris celebrele poeme Tristele), în anii 8-17 d. Hr. De fapt, Vintilă Horia îl consideră un
roman autobiografic, folosindu-se de poetul antic pentru a explica trăirile sale de exilat.

BIBLIOGRAFIE:
http://istorie-bacalaureat-manual.ro/cultura-romana-cultura-europeana.html

2
 TEST DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR
Se acordă 10 puncte din oficiu. Orice tentativă de copiere se notează cu nota 1 (unu).
Timp de lucru 2 h NUME………………………….PRENUME…………………

SUBIECTUL I………………………………………………………………………………………30 puncte

Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect
1. Scriitor român din exil ce a primit premiul literar francez Gomcourt:: 6 puncte
a) Nichita Stănescu b) Dimitrie Cantemir c) Horia Vintilă d) George Enescu
2. Curent ce impune simplificarea picturii prin geometrizare: 6 puncte
a) cubism b) abstracţionism c) suprarealism d) Expresionism
3. Revistă ce a promovat curentul tradiţionalist 6 puncte
a) Şcoala Ardeleană b) Gândirea c) Contimporanul d) Sburătorul
4. A pus bazele curentului dadaist: 6 puncte
a) Eugen Ionescu b) Mircea Eliade c) George Enescu d) Tristan Tzara
5. Unul din iniţiatorii teatrului absurdului este: 6 puncte
a) Eugen Ionescu b) Mircea Eliade c) George Enescu d) Tristan Tzara
SUBIECTUL II………………………………………………………………………………………30 puncte
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Din atitudinea de refuz a realităţii, în plin război [Primul Război Mondial], la Zürich, în mediile exilaţilor politici din diferite
ţări adunaţi în jurul scriitorului Tristan Tzara şi a pictorilor Marcel Duchamp şi Francis Picabia, ia naştere mişcarea de revoltă cu
numele de «dada» […]. Ideea de bază a acesteia este că arta şi literatura ar trebui să ajute omul să-şi regăsească spontaneitatea
primitivă, strivită de civilizaţia industrială. […]
Rupând legăturile cu Tzara, André Breton, alături de Louis Aragon, Paul Éluard şi Robert Desnos vor lansa, în 1922, curentul
suprarealist […]. Desigur, şi aici este vorba de promovarea unui nonconformism, […] numai că, la dorinţa de a distruge valorile
morale şi estetice existente, se adaugă grija de a reclădi o cultură bazată pe sinceritatea care există în orice fiinţă omenească. […]
Ca şi curentele de avangardă care i-au precedat - fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este […] şi un fenomen
«parizian» […]. Mărturie rămâne concentrarea deosebit de mare de creatori care s-au instalat în Paris […]. Spre deosebire de mişcarea
dadaistă şi de suprarealism, expresionismul nu constituie un fenomen cu totul nou în Europa de după război. […] Acesta a început să
se manifeste în Germania cu patru sau cinci ani înainte de izbucnirea războiului, ca o reacţie împotriva impresionismului. În loc să
încerce să reproducă impresia provocată de lumea exterioară, artistul încearcă să exprime prin intermediul operei sale, viziunea sa
despre lume şi propria-i personalitate. Armonia formelor şi a culorilor devine astfel un scop secundar, iar ceea ce contează este
încercarea de a atinge cele mai înalte culmi ale exprimării. Respingând […] conformismul mic-burghez, expresionismul german, aşa
cum se dezvoltă la München, Berlin şi Dresda, îşi are rădăcinile într-o tradiţie «germanică» […]. În concluzie, Germania […]
constituie pentru acest curent un teren favorabil în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecţie al
expresionismului.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conflictul politico-militar precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, un reprezentant al suprarealismului și un spațiu istoric în care se manifestă acest curent
cultural. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la mișcarea „dada“. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la expresionism, susţinându-l cu două informaţii selectate
din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia cultura din România contemporană face parte din
cultura europeană. 4 puncte
SUBIECTUL III………………………………………………………………………………….. 30 de puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Cultura română şi Europa din sec XVII- până la instaurarea
comunismului, având în vedere:
- precizarea a doi reprezentanţi ai umanismului
- menționarea a două curente ce demonstrază preluarea e către intelectualii români din sec XVIII-XIX a ideilor occidentale legate de
identitate naţională şi organizare statală
- formularea unui punct de vedere referitor la disputa existentă în perioada interbelică între adepţii europenizării culturii române şi
adversarii lor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
- demonstrarea pe baza unui argument istoric relevant că intelectualii români s-au aflat în avangarda culturii europene interbelice