Războiul Civil Englez

Războiul Civil Englez a fost un război compus dintr-o serie de conflicte armate și

manevre politice care au avut loc între Parlamentari și Roialiști (cunoscuți și drept Cavaleri)
între 1642 și 1651. Primul (1642-1646) și al Doilea (1648-1649) război civil a avut la bază marile
divergențe dintre susținătorii regelui Carol I al Angliei și susținătorii Parlamentului, dar în al
Treilea(1649–1651) conflictul a constat în rivalitatea dintre susținătorii regelui Carol al II-lea și cei
ai Parlamentului. Războiul civil a luat sfârșit odată cu victoria forțelor parlamentare în Bătălia de la
Worcester din 3 septembrie 1651.

Războiul a dus la procesul și execuția lui Carol I, exilul fiului acestuia, Carol al II-lea și la
înlocuirea monarhiei engleze cuCommonwealthul Angliei (1649–1653), și
cu Protectoratul lui Oliver Cromwell (1653–1659). Din punct de vedere constituțional, războiul a
dus la apariția principiului conform căruia monarhul britanic nu poate guverna fără consimțământul
parlamentului, un principiu stabilit definitiv în timpul Revoluției Glorioase, la sfârșitul secolului.
Carol I Stavart (1603-1648) accentuează exploatarea poporului englez. Carol I în 1629 dizolvă
parlamentul și conduce cu ajutorul Contelui Strafford. În1640 este convocat Parlamentul cel
Lung (1653). În 1642 începe razboiul dintre rege și parlament. Parlamentul obține victorii
la: Preston (1648), Marston și Naseby (1648).

Carol I este decapitat în 30 ianuarie 1649.