0 BAC Teste 1-18 PDF

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2020

Proba E. c)
Istorie
Test 1
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Stalinismul a evoluat, în cursul anilor de după război, spre un cult al personalității din ce în
ce mai mult marcat de megalomania lui Stalin. Numeroase orașe din URSS, străzi, uzine etc. poartă
numele său, iar portretul dictatorului apare pretutindeni şi gigantice statui ale sale domină orașele.
[...] În Prezidiu, Stalin se înconjoară de oameni noi, care îi sunt ataşaţi personal. [...]
Acest organism, ca şi plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod regulat, Stalin
monopolizând marile decizii în cadrul unui Birou secret, format din nouă membri, sau în timpul
reuniunilor consiliilor restrânse. [...] În consecinţă, Stalin adoptă singur deciziile şi partidul
trebuie să fie devotat şi să-l asculte. Congresul al XIX-lea, care are loc în 1952 […], plasează
pe primul loc îndatoririle militanţilor de a apăra unitatea partidului, ceea ce exclude orice
opoziţie faţă de Stalin. Fidel concepţiei sale cu privire la «socialismul într-o singură ţară», [...]
Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea şi puterea statului, întrucât sunt
singurele capabile să asigure dezvoltarea ţării. [...] Pentru Stalin, aşadar, statului şi nu maselor
de cetăţeni trebuie să îi revină iniţiativa transformărilor [...].”
(F.G.Dreyfus, A.Jourcin, P.Thibault, P.Milza, Istoria universală)
B. „Ceauşescu voia să afirme identitatea României în «lagărul» socialist şi, în primul rând, în
Pactul de la Varşovia. [...] În căutarea unei formule distincte de cea sovietică, Nicolae Ceauşescu a
găsit în China şi Coreea de Nord variante ale modelului sovietic care corespundeau şi viziunii sale
[...] asupra socialismului. Modelul chinez şi cel nord-coreean erau întemeiate pe un regim autoritar,
axat pe cultul liderului suprem şi pe primatul ideologiei. Ceauşescu se voia şi el înălţat pe un
piedestal, cel puţin la fel de înalt ca acel al lui Mao şi al lui Kim Ir Sen. [...] Începutul făcut în 1971 a
fost continuat, amplificat şi agravat în decurs de aproape două decenii. [...] Cuvântările secretarului
general s-au substituit marxism-leninismului şi au oferit răspunsuri simple, în formule atât de
repetate, încât începutul unei structuri lăsa să se întrevadă sfârșitul. Ceauşescu nu şi-a confecţionat
– ca Mao – o cărticică a citatelor, dar a făcut din «studiul» cuvântărilor sale [...] baza întregii activităţi
ideologice, teoretice şi practice din România. Citarea lui a devenit un ritual, în ultimii ani ai regimului,
orice cuvântare sau lucrare trebuind să includă un «citat» din secretarul general.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la „modelul chinez“. 2 puncte
3. Numiţi câte un conducător politic din sursa A, respectiv din sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că fragmente din
cuvântările liderului politic sunt incluse în discursuri și lucrări . 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o altă caracteristică a totalitarismului din Europa, în afara celor la care se referă
sursele date. 4 puncte
Probă scrisă la istorie Test 1

Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Prin recunoașterea [...] suzeranității polone, Alexandru [cel Bun] s-a pus la adăpost de
încercările lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungară asupra Moldovei și, mai
ales, de a controla Chilia, punctul terminus al drumului central-european spre gurile Dunării.
Prins între cele două regate – ele însele aflate în rivalitate, între altele şi pentru dominaţia
Moldovei –, Alexandru [cel Bun] a acceptat chiar o variantă a dublei suzeranităţi – polono-ungare –,
dând prioritate […] suveranului polon.
Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în
acordul de la Lublau (15 martie 1412) încheiat [...] între Vladislav Jagiello şi Sigismund de
Luxemburg; potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la
campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a
lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est, care lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă, iar
Ungariei Romanul şi Chilia. Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea
sa dintre Carpaţi şi Nistru - făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri. De observat că,
prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […] cele două porturi
din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ [...].
În cadrul îndatoririlor sale vasalice, Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oaste, care au
luptat alături de forţele polone împotriva cavalerilor teutoni în marea bătălie de la Grünwald (1410),
unde Ordinul teuton a suferit o mare înfrângere [...].”
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi conflictul militar și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul
Moldovei și regele Poloniei. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1412, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor medievale
în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern, având în vedere:
- prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea;
- precizarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la
formarea statului român modern;
- menționarea a două acțiuni referitoare la statul român modern, desfășurate în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
- formularea unui punct de vedere referitor la realizarea României Mari şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 2

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pentru a împiedica pe «seniorii» de partid să se emancipeze, Ceauşescu a introdus
principiul «rotării cadrelor», care, în limbaj popular, însemna a nu permite nimănui să «prindă
rădăcini» în funcţia deţinută. […] Ceauşescu a modificat statutul Partidului Comunist Român,
introducând ca atribuţie a Congresului alegerea secretarului general, care, în loc de a mai fi [secretar
general] al Comitetului Central era al partidului. Ca urmare, el devenise singura persoană
inamovibilă, sub acoperirea democratică de partid: nu Comitetul Central sau Biroul Politic, ci
Congresul îl alesese [pe N. Ceaușescu].
«Epoca Nicolae Ceauşescu», [...] îşi conturează fizionomia după 1971. [...] Atât în politica
internă, cât şi în cea externă, totul se face sub directa îndrumare a secretarului general [N.
Ceaușescu], într-un climat de încordare la care, pe măsură ce regimul întâmpină dificultăţi, se
adaugă teama executanţilor că vor atrage mânia conducătorului. [...]
Dacă birocraţia de partid a fost primul stâlp al regimului Ceauşescu, cel de al doilea a fost
Securitatea. Fără a mai recurge la represiuni masive, [...] regimul a creat prin Securitate un climat de
frică şi suspiciune care a sfârşit prin a deveni paralizant.”
B. „În 1968, Bucureştiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar
Ceauşescu condamnă public şi vehement, prin discursul său [...], acţiunea militară a Tratatului de la
Varşovia (URSS, Polonia, R.D. Germană, Bulgaria şi Ungaria). Liderul comunist român riscă atunci
un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut. […] La 4 septembrie [1968]
Marea Adunare Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice. România nu era, prin toate
aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările «socialiste», cea mai
îndepărtată de ea. Fapt bine văzut şi încurajat de Occident. Pe de altă parte, aceste acţiuni de
independenţă nu deranjau esenţial Moscova, pentru că România păstra, pe plan intern, neabătute
structurile sistemului instituit de Kremlin. […] Sovieticii erau, pe bună dreptate, mult mai sensibili la
transformările interne din Cehoslovacia şi Polonia, care puteau «pune în pericol interesele generale
ale comunismului». În România, aceste interese nu erau defel ameninţate. […]
Tot mai multe măsuri de după 1971 îndreaptă România spre un regim prezidenţial, instituit
[…] în 1974, odată cu înlăturarea lui I. Gh. Maurer din fruntea guvernului şi cu alegerea lui
Ceauşescu în nou-creata funcţie de preşedinte de republică. Un regim bazat pe cultul personalităţii
«Conducătorului», apropiat ca spirit, fast şi manifestări de cel nord-coreean.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
1. Numiţi formațiunea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la evenimentele din 1968. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o funcţie deţinută de Nicolae Ceauşescu din sursa A, respectiv din sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că regimul politic din
România este asemănător celui din Coreea de Nord. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România, în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menționați o caracteristică a democrației din România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
4 puncte
Pagina 1 din 2

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, puterile [...] au
aşezat Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă [...] şi, în al doilea rând, au
recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în legătură cu stabilirea formei de
guvernământ. Oferindu-li-se o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai lăsat nici un dubiu
în privinţa dorinţei lor de unire şi independenţă, iar puterile (Austria şi Imperiul Otoman, fără
tragere de inimă) au reacţionat prin promulgarea aşa-numitei Convenţii de la Paris în 1858. Acest
document, menit să servească drept lege fundamentală pentru Principate, a indicat modul în care
românii trebuiau să se guverneze de aici înainte. [...]
Convenţia de la Paris conţinea un motiv de dezamăgire majoră pentru români: nu spunea
niciun cuvânt despre Unirea Principatelor. [...] La începutul anului 1859, exercitându-şi dreptul
acordat de Convenţia de la Paris de a-şi alege propriii lor domnitori, aceştia au ales una şi aceeaşi
persoană în fiecare dintre cele două Principate. Plecându-se în faţa inevitabilului [...] puterile au
acceptat tacit faptul împlinit, iar Alexandru Ioan Cuza însuşi a desăvârşit unirea administrativă a
Principatelor în 1861. [...]
În timpul scurtei sale domnii (1859-1866), Cuza [...] a dat <României> [...] instituţii politice şi
economice moderne. [...] Nerăbdător să promoveze reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat
o adunare recalcitrantă în mai 1864, când aceasta a respins reformele rurală şi electorală, care
formau esenţa programului său legislativ. La numai două săptămâni de la lovitura sa, Cuza a
supus unui referendum popular o constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
1. Numiţi domnitorul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi documentul din 1858 şi o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Tratatul de la Paris. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul domnitorului în organizarea
statului român modern, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român modern
evoluează în primele două decenii ale secolului al XX-lea în direcția îndeplinirii obiectivelor
naționale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale
în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea și
menționarea a două trăsături ale acesteia;
- prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc, în secolele al XII-lea – al XIV-lea;
- menţionarea a două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc,
desfășurate în secolul al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc
la începutul secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 3

A. „Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria şi Ţara
Românească. Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462,
în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş,
când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în
urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia]
mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării
Româneşti.
Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467,
înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze
pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, […] unde regele se oprise pentru pregătirea
asaltului final, Ştefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească,
aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit.
Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Integrarea țărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană
care izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a
declanșat ostilitățile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai
Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory,
[…]. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un
sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui
Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Stări, care se manifestă acum în aceste circumstanțe,
boierimea asumându-și prerogativele domniei. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări
militare între Țările Române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia
Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul țării,
asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul
care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă
pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595 […].”
1. Numiţi un domnitor precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cauzele confruntărilor militare cu otomanii.
2 puncte
3. Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prerogativele
domniei sunt preluate de boieri. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în
secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„Principalele cauze ale înfrângerii armatei române în 1916 au fost subdezvoltarea
industrială a țării și lipsa de echipament adecvat pentru armată. [...] Armata română a fost nevoită
să se confrunte cu o concentrare de forțe inamice mult mai puternică decât cea așteptată, ca
urmare a eșecului ofensivei rusești în Galiția și inexistenței unui susținut atac aliat pe frontul de la
Salonic și pe cel italian. [...]
Regele Ferdinand I a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promiţându-le
pământ şi drept de vot de îndată ce războiul avea să ia sfârșit. [...] La 6 mai, Brătianu a propus în
Camera Deputaților adoptarea unor noi legi, agrară și electorală. Proiectele pe care le-a introdus
Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea
proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice (apărarea națională sau drumuri
și căi ferate) și care restrângeau dreptul la vot în asemenea măsură încât majoritatea țărănimii era
în fapt privată de acesta.
Noul proiect de reformă agrară lărgea noțiunea de utilitate publică, pentru a include
creșterea suprafețelor gospodăriilor țărănești, și a permis exproprierea pământurilor deținute de
Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de
hectare în plus aparținând moșierilor. În sfârșit, aceasta menționa că, în răstimp de șase luni de la
sfârșitul războiului, Legislativul va aproba o lege materializând aceste principii generale și stabilind
în detaliu mijloacele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. [...] La 14 iunie, Camera
Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de voturi pentru și
14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.‟
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți instituția în care Brătianu a propus adoptarea noilor legi, precizată în sursa dată.
2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată. 2 puncte
3. Menționați regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două cauze ale înfrângerii armatei române. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele proiectului de
reformă agrară, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se
consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt
istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii şi practici politice din Europa și
România în perioada 1918-1965, având în vedere:
- menţionarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală, din perioada 1918-1939, și
a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre acestea;
- precizarea unei Constituții adoptate în România între anii 1930-1940 și prezentarea unei
caracteristici a acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din Europa de Est în perioada
1945-1965 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 4

A. „În Moldova, [...] conducătorii mișcării opoziționiste – V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir
[...]. – au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8 aprilie, la hotelul Petersburg din Iași,
pentru a obține sancționarea populară pentru programul de revendicări, care urma să fie prezentat
spre aprobare domnului. […] Programul, în redactarea căruia un rol important i-a revenit lui V.
Alecsandri, este intitulat Petiția proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei. Cele 35 puncte ale
documentului, moderate, în esența lor, urmăreau instituirea unui regim reprezentativ mai larg,
capabil să îngăduie adoptarea unor reforme necesare progresului social. Primul punct, ostentativ,
afirma «sfânta păzire a Regulamentului [Organic], în litera lui, fără nicio răstălmăcire» pentru a reliefa
intenția moldovenilor de a-și circumscrie acțiunile în limitele legalității regulamentare, pentru a nu
oferi vreun pretext de intervenție Rusiei țariste, mai ales; se solicită, apoi, siguranța persoanei,
eliberarea deținuților politici, răspunderea miniștrilor, reformă școlară, desființarea vămii de export
pentru cereale, bancă națională, «grabnica îmbunătățire a stării țăranilor».”
(Gh. Platon, Istoria modernă a României)
B. „În Țara Românească, [...] în luna martie, C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții,
au format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. Nicolae Bălcescu,
exponent al spiritului revoluționar în rândurile studențimii române de la Paris, s-a alăturat
comitetului în aprilie. În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului și-au pus planul în
aplicare. [...] S-a dat citire Proclamației în care se prezenta programul revoluției. [...] Comitetul
revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar
nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de
Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le
promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor,
împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața
politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de
clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit
și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea
domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. [...]”.
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
1. Numiţi un revoluționar din Moldova precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la sistemul educațional. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un program revoluționar la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că revoluționarii
promovau introducerea votului universal. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două proiecte politice din secolul al XIX-lea care au contribuit la formarea
statului român, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a statului român în a doua jumătate a secolului al XIX -lea.
4 puncte

Pagina 1 din 2

„La 13 aprilie 1948 se adoptă o nouă Constituţie, după modelul Constituţiei staliniste din
1936. […] O serie de măsuri în domeniul economic distrug structurile existente. Totul se
etatizează. La 11 iunie 1948 sunt naționalizate principalele întreprinderi industriale, bancare, de
transport, de asigurări, fără nicio despăgubire. Ulterior, sunt naționalizate şi micile întreprinderi. Pe
această bază se trece la dezvoltarea forţată a unei industrii, mai ales grele, fără respectarea
principiilor de rentabilitate şi eficienţă economică. Se trece la planificarea centralizată a volumului
producţiei şi a desfacerii mărfurilor. Încep să fie elaborate planuri anuale şi apoi cincinale, foarte
încărcate pentru a fi îndeplinite. Totul după model sovietic.
În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată [...]. În primii ani de
colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie în
gospodăriile colective. Mijloacele de presiune se diversifică între 1954 şi 1958, apoi se reia ritmul
forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării. Un sistem dur de cote
obligatorii îngenunchează ţărănimea, iar rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000
de ţărani, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi.
Pe plan politic sunt desfiinţate toate partidele şi organizaţiile politice, indiferent de ideologia şi
atitudinea lor faţă de programul şi ţelul Partidului Muncitoresc Român (înființat în 1948). PMR este
singurul partid admis [...].Orice opoziție și rezistență sunt reprimate și zdrobite fără cruțare. Zeci de
mii de oameni, politicieni, ziariști, militari, avocați, clerici sau pur și simplu persoane care nu erau
de acord cu politica partidului unic, toți sunt arestați și condamnați, justiția fiind complet
subordonată politic.” (I. Bulei, O istorie a românilor)

1. Numiţi legea fundamentală din România, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la industria din România. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la procesul de colectivizare,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia totalitarismul din România
se consolidează și printr-o altă practică politică, în afara celor la care se referă sursa dată .(Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:
- menţionarea a câte două autonomii locale atestate în spațiul românesc intracarpatic, respectiv în
spațiul românesc extracarpatic, în secolele al IX-lea – al XIII-lea;
- precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate
pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în
secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 5

A. „După biruinţa de la Războieni, sultanul se îndreptă spre Suceava. Oraşul fu ars, dar
cetatea […] a rezistat. Nici cetățile Hotin […], Neamţ […] n-au putut fi luate. […] Cât despre Chilia şi
Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu, deoarece puternica flotă pregătită în
acest scop a fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră. Prin urmare niciuna din cetăţile însemnate
ale Moldovei nu putuseră fi cucerite. […] Sultanul, fără să fi realizat unul măcar din scopurile ce-şi
fixase, adică înlăturarea [domnitorului], supunerea ţării şi anexarea cetăților Chiliei şi Cetăţii Albe, fu
nevoit să dea semnul retragerii. Retragerea a semănat mai mult cu o fugă, deoarece distanţa până la
Dunăre a fost parcursă în trei zile, iar o sumă de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o
mărturie contemporană. O altă mărturie - cronica moldo-germană - afirma că Ştefan [cel Mare] a
izbutit, după Războieni, să-şi refacă oastea «ca la 16 000 de oameni» şi că armata lui Mahomed a
pierdut, în timpul retragerii, «mulţi luptători». […] După retragerea armatei turceşti, Ştefan, pe de o
parte, oastea ungară, care ajunsese prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de alta, intrară
în Țara Românească şi izgoniră pe domnitorul Laiotă [Basarab], punând în locul lui pe Vlad Ţepeş
(16 noiembrie 1476).”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
B. „Interesele țării îl determinau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul Otoman și

să se transforme […] într-un susținător al ideii de luptă antiotomană. Domnul Țării Românești a
aderat de aceea la «Liga Sfântă» […]. În noiembrie 1594 a început lupta, atacând, mai întâi, turcii
din București [...]; și-a extins apoi acțiunile războinice în vederea restabilirii hotarului Țării
Românești pe Dunăre. Atacarea Giurgiului a fost urmată de distrugerea [...] Hârșovei și a Silistrei.
[...] Concentrărilor de oști otomane în fortărețele de la Dunăre, Mihai Viteazul le-a răspuns printr-un
atac simultan al principalelor întărituri: Brăila [...], Turtucaia și Nicopole.
La vestea înfrângerilor suferite, Poarta otomană a hotărât să lichideze focarul răzvrătirii de
la nordul Dunării [...] și să readucă Țara Românească, a cărei pierdere începea să afecteze
aprovizionarea Istanbulului, în sistemul economic otoman. [...] Ajunsă la Rusciuc, unde avea să
stabilească planul de cucerire a Țării Românești, în oastea otomană au izbucnit nemulțumiri [...].
Domnul român a profitat de aceasta și a căutat să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea; mai mult
chiar, a atacat Nicopole pentru a sili oastea otomană să se disperseze.”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
1. Numiţi o cetate din Moldova, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la confruntările cu otomanii. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că acțiunile domnitorului
au consecințe negative pentru otomani în domeniul economic. 3 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea.
6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al
IX-lea – al XIII-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Două zile mai târziu, Revoluţia din 1848 izbucnea şi la Bucureşti. Gh. Bibescu a semnat
«constituţia», dar, speriat de plecarea din Capitală a consulului rus, a abdicat şi a părăsit ţara.
Puterea a fost preluată de un guvern provizoriu, în care erau reprezentați atât revoluționarii
moderați cât şi cei radicali. Guvernul, sprijinit de populaţia Capitalei, a reuşit să înfrângă tentativele
forţelor conservatoare de a-l răsturna şi a început aplicarea Proclamației de la Islaz. [...]
Poarta otomană privea cu neutralitate binevoitoare desfăşurările din Ţara Românească [...]
Revoluţionarii paşoptişti înţelegeau că, tot mai mult nominală, suzeranitatea otomană nu mai putea
constitui un obstacol serios în calea progresului societăţii româneşti, ba mai mult, ea putea
reprezenta un scut faţă de expansionismul rus, devenit cea mai mare primejdie pentru românime.
[...] Din nefericire pentru ei, Poarta nu era în măsură să ignore presiunile Rusiei, hotărâtă să nu
tolereze, la frontierele ei, un focar revoluţionar. La 28 iunie/10 iulie 1848, trupele ruseşti au intrat în
Iaşi, iar la 19/31 iulie 1848 forţele otomane au pătruns în Ţara Românească. În timp ce primele
inspirau repulsie elementelor progresiste, ultimele au fost primite cu declaraţii de devotament faţă
de puterea suzerană. Comandantul otoman, Soliman paşa, a fost înlocuit, la cererea ruşilor, cu
Fuad paşa, omul măsurilor dure. În cursul intrării trupelor otomane în Bucureşti, un incident a dus
la lupta din Dealul Spirii, în cursul căreia pompierii - dar şi alte trupe - au opus, în ciuda inferiorităţii
numerice, o dârză rezistenţă ocupanţilor (13/25 septembrie 1848). În Principatele dunărene,
«ordinea» fusese restaurată prin intervenţia ruso-turcă. [...]
În timp ce Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman (19
aprilie/1 mai 1849) erau readuse sub un control riguros al celor două puteri, emigraţia paşoptistă
românească a desfăşurat o intensă activitate, mai ales în Franţa, pentru a edifica opinia publică şi,
îndeosebi, cercurile politice asupra situaţiei Principatelor dunărene şi a cerinţelor lor.”
(Fl. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )
1. Numiţi documentul internațional din 1849, precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o acțiune desfășurată de acesta în 1848, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la guvernul revoluționar. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri față de
evenimentele din spațiul românesc desfășurate în 1848, susţinându-l cu două informaţii
selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în
secolul al XVIII-lea a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism și democrație în Europa și în
România secolului al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două idei specifice democrației din Europa, în prima jumătate a secolului al
secolul al XX-lea;
- precizarea unei Constituții adoptată în România Mare,
- menționarea a două asemănări între ideologiile totalitare din Europa Occidentală, în secolul
al XX-lea;
- prezentarea unei practici politice totalitare utilizată în România în perioada 1948-1960;
- formularea unui punct de vedere referitor la Constituția României din 1965 si susținerea
acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 6

A. „În politica externă, alături de celelalte ţări din zona sovietică, România refuză planul
Marshall şi nu-şi trimite reprezentantul său la Conferinţa de Pace de la Paris din 1947, care
stabileşte modalităţile de distribuire a ofertei americane de reconstrucţie a Europei (Cehoslovacia
iniţial acceptă, dar la cererea lui Stalin renunţă). E nevoită, în schimb, să intre în Biroul Informativ
al Partidelor Comuniste, creat de sovietici în septembrie 1947 pentru supravegherea comuniştilor
din ţările-satelit [...]. «Excomunicarea» Iugoslaviei din Biroul Informativ în iunie 1948 are drept
consecinţă înăbuşirea oricărei iniţiative proprii a statelor «democrat populare» din centrul şi sud-
estul Europei. România încheie tratate de colaborare şi asistenţă mutuală doar cu statele
subordonate Moscovei şi, fireşte, înainte de toate, cu Uniunea Sovietică. Tratatele politice cu
aceste ţări sunt însoţite de acorduri economice, care duc, în 1949, la crearea Consiliului de Ajutor
Economic Reciproc (CAER) cu sediul la Moscova şi de înţelegeri militare, care duc la crearea
Pactului de la Varşovia, la care România aderă, ca membru fondator, în mai 1955.”
B. „Cultul personalității, detestat de români, se bucură [...] de toleranța cancelariilor apusene
din cauza politicii de relativă independență pe care Nicolae Ceaușescu o afișa față de Moscova în
chestiuni care priveau integrarea și cooperarea în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc]
[...], Orientul Mijlociu, bugetele militare din cadrul Pactului de la Varșovia. [...] Cresc schimburile
comerciale cu Occidentul, care depășesc 1/3 din total. [...] Piața Comună acordă României un
tratament privilegiat în schimburile comerciale. SUA acordă, de asemenea, României statutul
clauzei națiunii celei mai favorizate, răsplătind politica ei de autonomie. [...] Ceaușescu joacă rolul
intermediarului în conflictul americano-vietnamez, în ameliorarea relațiilor chino-americane [...].
Receptarea lui Ceaușescu în Occident, care deja era afectată după lansarea programului lui
Jimmy Carter de apărare a drepturilor omului, începe să sufere și mai tare în valul de schimbări
mondiale de după lansarea Inițiativei de Apărarea Strategică de către americani la începutul anilor
’80. Întreg sistemul sovietic intră în criză, pentru că nu mai poate ține pasul în cursa înarmărilor.
Venirea lui Gorbaciov [la putere] aduce cu sine o încercare de reformare interioară a sistemului,
care e susținută de Occident. [...] Americanii nu mai susțin în aceste condiții disidenții sistemului
sovietic. Dimpotrivă, susțin alinierea la politica de reforme a lui Gorbaciov din partea tuturor. Fapt
pe care Ceaușescu nu l-a înțeles.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
1. Numiţi un lider politic precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la Biroul Informativ al Partidelor Comuniste.
2 puncte
3. Menţionaţi cele două organizații internaționale, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că România
colaborează în plan extern numai cu statele subordonate Uniunii Sovietice. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
6. Prezentaţi două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea. 4 puncte
Pagina 1 din 2

„Începutul veacului stă sub semnul domnului Țării Românești, Neagoe Basarab (1512-1521).
[...] Neagoe Basarab apare ca autorul unei lucrări monumentale a literaturii noastre vechi,
Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, considerată, pe bună dreptate, de
Constantin Noica drept «întâia mare carte a culturii româneşti»; tot el este ctitorul uneia dintre cele
mai splendide opere de arhitectură, biserica din Curtea de Argeş. [...] Neagoe Basarab a înălţat
biserici şi a făcut bogate danii la Muntele Athos (mai ales la mănăstirea Cutlumus [...] ctitorie a lui
Nicolae-Alexandru Basarab şi a lui Vladislav-Vlaicu), Patriarhiei de la Constantinopol, la Muntele
Sinai, la Ierusalim [...]. Prin activitatea sa de ctitor şi de patron al culturii şi al lumii ortodoxe,
Neagoe Basarab se înfăţişează ca un continuator al basileilor bizantini, preocupat să sprijine
Biserica ortodoxă, ajunsă sub stăpânire otomană.
De o cu totul altă factură a fost domnul Moldovei, Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), fiu al
lui Ştefan cel Mare. [...] La începutul cârmuirii sale, Petru Rareş a intervenit în Transilvania [...]
sprijinindu-l pe voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, împotriva lui Ferdinand de Habsburg. Partizanii
acestuia fură zdrobiţi de oastea moldoveană [...] la Feldioara (22 iunie 1529). Petru Rareş, care
primise de la Ioan Zápolya oraşele Bistriţa şi Rodna (Ciceiul şi Cetatea de Baltă i-au fost
reconfirmate), se considera – şi nu fără temei – după această victorie stăpânul Transilvaniei [...].
Era inevitabil ca un domn cu ambițiile lui Petru Rareș să nu aibă în vedere ruperea
legăturilor de dependență cu Poarta și participarea la cruciada antiotomană. [...] Ca urmare, Petru
Rareș s-a alăturat Ligii Sfinte, constituită la 7 februarie 1538 sub egida papei [...].”
1. Numiţi un domnitor al Țării Românești precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, domnitorul care aderă la Liga Sfântă și o cauză a acestei acțiuni.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile domnitorului Ţării
Româneşti, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval
din Estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea. (Se
punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- prezentarea unui motiv al adoptării Constituției din 1866 și menționarea a două prevederi
ale acesteia;
- precizarea legii fundamentale adoptate în România, în deceniul trei al secolului al XX-lea și
menţionarea a două consecințe ale acesteia;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul Constituției din 1938 pentru viața politică
din România şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 7

A. „Plenara Comitetului Central, ţinută la 29 februarie - 1 martie 1952, l-a criticat pe [Vasile]
Luca pentru a fi permis «gravele» greşeli şi «fraude» comise de Ministerul de Finanţe şi Banca
Naţională cu ocazia aplicării reformei monetare, în ianuarie. Adoptând «o linie conciliatoristă» şi
apărându-l pe Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu au fost implicaţi în aceste erori. La 26-27 mai,
Luca a fost exclus din partid. Ana Pauker a fost aspru criticată în aceeaşi plenară, dar i s-a permis
să-şi păstreze postul de ministru de externe. Teohari Georgescu a fost eliminat din postul său de
ministru de interne […].
În politica ei internă […], România, asemenea celorlalte state satelit din Europa de Est, a
continuat să imite Uniunea Sovietică. [Gheorghe Gheorghiu-] Dej s-a dovedit pe cât de isteţ, pe atât
de prevăzător în exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice. Continuând procesele
«spionilor» şi «teroriştilor», a putut să se înarmeze împotriva unor posibile critici de slăbire a
«vigilenţei» faţă de duşmanii «imperialişti» şi a câştigat timp ca să vadă cum bătea vântul la
Moscova.”
B. „Revenit în ţară din turneul asiatic efectuat în iunie 1971 în China și Coreea de Nord, […]
impresionat şi sedus de entuziastele şi grandioasele manifestaţii şi spectacole de masă, precum şi
de cele de operă chinezească şi de balet coreean, ca mijloc de proslăvire a eroului naţional […], N.
Ceauşescu încearcă să adapteze la condiţiile României un program politico-ideologic inspirat
din cele văzute în ţările vizitate, cunoscut în epocă sub numele de «minirevoluţie culturală» […].
Ca urmare, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971
sunt lansate cele «17 teze» privind creşterea rolului conducător al partidului, intensificarea
educaţiei politico-ideologice în şcoli şi facultăţi, […] implicarea mai intensă a presei în
propaganda politică, orientarea în acest sens a emisiunilor radio și TV, a editurilor […].
Prin instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea sa în
această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general, Nicolae
Ceauşescu îşi atribuie puteri depline, deciziile sale fiind, de regulă, transpuse în legi şi hotărâri de
către Consiliul de Stat şi de către Consiliul de Miniştri.”
(N.C. Nicolescu, Şefi de stat şi de guvern ai României)
1. Numiţi președintele țării, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Gh. Gheorghiu-Dej. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un stat care a influenţat politica internă a României din sursa A, respectiv din
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile din
domeniul fiscal au consecințe în plan politic. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se
referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.
4 puncte

Pagina 1 din 2

„La urcarea pe tron, Ferdinand I avea o concepţie bine definită asupra orientării României
în cadrul Primului Război Mondial. Chiar din primele zile ale lui octombrie 1914, întrebat ce va face
în perspectiva evenimentelor, a răspuns: «Eu sunt un rege constituţional; prin urmare dacă ţara
crede că interesele ei îi dictează să meargă împotriva Puterilor Centrale, nu în mine va găsi vreo
piedică la realizarea idealului ei naţional. [...]» [...].
În timp ce guvernul prezidat de Ion I.C. Brătianu era angrenat în complicatul joc politic, fără
să-şi precizeze deschis opţiunea [...], personalităţi ale vieţii politice îşi exprimau deschis, uneori
chiar zgomotos, poziția şi calea de urmat. În ce priveşte neutralitatea, unii se pronunţau pentru
menţinerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale, cei mai mulţi o considerau
provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea românilor din Austro-Ungaria. Cu
toate eforturile guvernului de a menţine manifestările opiniei publice în limite rezonabile,
compatibile cu starea de neutralitate a ţării, presiunile opoziţiei împotriva politicii oficiale, pentru
alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice. [...] În contextul acestor frământate
evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale. Oamenii politici care se
pronunţau în acest sens, în majoritatea lor, insistau asupra pericolului reprezentat pentru existenţa
României de tendinţele expansioniste ale Rusiei. [...]
În anii neutralităţii, în afara presiunilor politice şi militare, România a fost terenul unor
puternice concurenţe pe plan economic, teren pe care s-au înfruntat interesele celor două grupări
adverse. [...] Competiţia între marile puteri şi-a găsit expresie în domeniul petrolului [...] şi în
domeniul creditului. În perioada neutralităţii, România a primit credite din partea ţărilor Antantei, cu
ajutorul cărora a rezistat presiunilor financiare germane şi a reuşit să-şi procure armamentul
necesar înzestrării armatei.” (Istoria Românilor)
1. Numiţi conducătorul guvernului României, precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța cu care colaborează România în domeniul economic și o consecință a
acestei acțiuni la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la regele Ferdinand I. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor politici față
de orientarea României în cadrul războiului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii acționează pentru
constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea. (Se punctează
prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.) 4 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc
în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:
- precizarea statului medieval din spațiul românesc sud-carpatic și prezentarea unei acțiuni
desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
- menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului
românesc din Estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a câte unei
caracteristici a fiecăruia;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul
românesc în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 8

A. „În linii generale secolul al XVII-lea moștenește instituțiile secolului precedent, le
sporește chiar, dar mai cu seamă le precizează și le diversifică […]. Se fixează mai riguros
atribuțiile dregătorilor, fără ca să se ajungă la o delimitare absolută a acestora. […] Începând cu
epoca lui Bethlen, Matei Basarab şi Vasile Lupu, instituțiile câştigă în consistenţă şi eficienţă,
funcţionalitatea acestora exercitându-se pe verticală, dinspre instituţia centrală spre cea locală.
În secolul al XVII-lea instituţiile centrale, domnul, Sfatul domnesc, Marea Adunare a Ţării în
Moldova şi Ţara Românească, respectiv principele, Consiliul princiar şi Dieta în Transilvania, nu
înregistrează modificări esenţiale. Domnii şi principii sunt aleşi de Stările privilegiate în momentele
de mai mare libertate de mişcare sau numiţi direct de Imperiul Otoman; şi unii şi ceilalţi aveau
nevoie de confirmarea puterii suzerane. […] În secolul al XVII-lea, Sfatul domnesc primeşte o nouă
organizare, astfel că în afara Sfatului restrâns, alcătuit de mari dregători, funcţionează şi un Sfat
mai larg, cunoscut în vremea lui Dimitrie Cantemir sub numele de divan. În acest secol Sfatul
domnesc câştigă atributele unui Sfat al ţării, îndeplinind serviciile de ordin public.”
B. „Introducerea regimului fanariot în Moldova şi Ţara Românească a fost replica Porţii la
situaţia internaţională ivită […] prin înlăturarea Imperiului Otoman din Europa Centrală. […] În 1711
în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească, Nicolae Mavrocordat […] a fost chemat să inaugureze
noua epocă fanariotă. […] Domnii sunt numiţi direct de Poartă, din rândul familiilor influente,
Mavrocordat, Ipsilanti, dar şi dintre români, fără asentimentul ţării […]. Perioadele de domnie sunt
scurte, cu unele excepţii, domnii fiind degradaţi la nivelul unor funcţionari ai Porţii, schimbaţi dintr-o
ţară în alta. Pentru că sunt lipsiţi de iniţiativă în politica externă, ei ajung executorii fideli ai
însărcinărilor otomane în raport cu marile puteri. Acest statut antrenează şi declinul puterii militare
care se reduce la o gardă domnească chemată să asigure ordinea internă. […] Limitările puterii
centrale şi presiunea otomană, deşi deosebit de grave, nu anulează autonomia ţărilor. Amestecul
în viaţa internă a celor două ţări este însă vizibil întrucât Poarta se implică prin poruncile sale în
conducerea efectivă, estompând atributele domneşti sau iniţiind măsuri de organizare social-
politică.”
1. Numiţi domnitorul precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Sfatul domnesc. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterea suzerană
trebuia să confirme atât domnitorii și principii aleși, cât și pe cei numiți. 3 puncte
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în perioada
regimului politic la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o prevedere a legii fundamentale adoptată în statul român în 1866.
4 puncte

Pagina 1 din 2

„Sultanul Mehmed II cere Moldovei să-i recunoască suzeranitatea şi să-i plătească tribut.
Domnul, Petru Aron, [...] se supune și acceptă totodată să deschidă Cetatea Albă – portul
Moldovei la mare – negustorilor turci. Prea grabnicei supuneri faţă de turci i se opune însă Ştefan
[cel Mare], venit la tron după o îndelungată perioadă de lupte pentru domnie [...] în cursul căreia
regatele Poloniei şi Ungariei interveniseră din plin în treburile interne ale Moldovei. [...] Împotriva
acestor două state foloseşte chiar armele, atunci când ele trec la acţiuni militare contra Moldovei.
Aşa se întâmplă în decembrie 1467 la Baia, unde ajunsese Matei Corvin [regele Ungariei] în
înaintarea sa în Moldova cu intenţia de a-l înlătura pe Ștefan [...]. Victoria lui Ștefan n-a fost
completă la Baia din cauza trădării mai multor boieri. [...]
Intervenţia lui Ștefan în războiul antiotoman începe prin încercarea de a smulge Ţara
Românească de sub controlul Porţii şi a o reintegra în frontul antiotoman. După 1469 se află în
conflict cu Radu cel Frumos până în 1473, când Ştefan îl alungă pe Radu de pe tron [...]. Radu
revine însă cu sprijin turcesc. Revine şi Ştefan în anul următor, alungându-l din nou pe Radu,
pedepsind boierii potrivnici lui şi intrând practic în conflict direct cu turcii. În iarna lui 1474/1475 o
mare armată otomană de aproximativ 120 000 de oameni (după surse moldovene), condusă de
Soliman Paşa [...] pătrunde în Moldova pentru a restabili dominaţia Porţii la Dunăre. Ştefan o
aşteaptă lângă Vaslui, practicând tactica pământului pârjolit, ceea ce îi obligă pe turci să înainteze
în căutarea hranei pentru oameni şi animale exact spre locul stabilit de Ştefan, la confluenţa
Racovei cu Bârladul, care nu îngăduia decât o restrânsă desfăşurare de forţe. Atrase în lunca
Bârladului, trupele turceşti sunt surprinse de cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite de tunurile
moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi împotmoliţi în mlaştini. Urmărirea celor retraşi a fost
la fel de cumplită, bătălia transformându-se într-o mare victorie, cea mai însemnată din istoria
luptelor românilor cu turcii.”
1. Numiţi „portul Moldovei la mare‟, precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi lupta din 1467 și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Petru Aron. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la lupta de la Vaslui, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolele al XII-lea – al
XIII-lea au loc modificări instituționale în spațiul românesc intracarpatic. (Se punctează

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al
XX-lea, având în vedere:
- menţionarea celor două constituții adoptate în România, în primele patru decenii ale
secolului al XX-lea și a câte unei prevederi a fiecăreia dintre acestea;
- prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate
în 1948, respectiv în 1952;
- precizarea constituției adoptată în România în deceniul șapte al secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea politică a României în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 9

A. „La originea unor însemnate orientări în politica externă a Moldovei s-a aflat cucerirea
Chiliei în 1465 [...]. Se demonstrează, încă odată, covârșitoarea însemnătate a controlului gurilor
Dunării în determinarea politicii externe nu numai a Moldovei și a Țării Românești, dar și a marilor
puteri [...] pentru care marele fluviu însemna, în egală măsură, o axă strategică și una comercială.
Cucerirea Chiliei în 1465 a adus Moldova în conflict cu Ungaria - ceea ce a determinat
strângerea relațiilor moldo-polone [...]. Matei Corvin a reacţionat la cucerirea Chiliei prin
organizarea unei campanii de anvergură împotriva lui Ştefan [cel Mare], având un obiectiv şi mai
ambiţios decât restaurarea controlului asupra cetăţii danubiene: înlăturarea lui Ştefan [cel Mare] şi
înscăunarea lui Petru Aron, ceea ce implica readucerea Moldovei sub autoritatea efectivă a
coroanei ungare. Oastea lui Matei Corvin a înaintat până la Baia, unde, în [...] 1467, a fost atacată
de Ştefan [cel Mare]. Complotul boierilor, ostili politicii de întărire a puterii domneşti, l-a lipsit pe
Ştefan [cel Mare] de victoria zdrobitoare pe care o aştepta. Matei Corvin [...] a fost constrâns să se
retragă, abandonând definitiv intenţia de a restabili controlul asupra Moldovei.”
B. „[...] Ștefan [cel Mare] a încercat să-și recupereze cetățile, cu concursul Poloniei, grav
amenințată în perspectivă de instalarea turcilor în nordul bazinului pontic. Pentru a obține
concursul polon, Ștefan a depus la Colomeea omagiul vasalic regelui Cazimir [...]. Cum Polonia a
încheiat câțiva ani mai târziu pacea cu turcii, Ștefan a fost silit să-i urmeze exemplu [...] restabilind
la rândul său pacea cu Poarta Otomană și reluând plata tributului. [...]
Devenit rege al Poloniei în 1492, Ioan Albert a început [...] febrile pregătiri diplomatice și
militare în vederea unei expediții de înlăturare a turcilor de la Chilia și Cetatea Albă. Dar programul
regelui polon prevedea, ca etapă premergătoare acțiunii antiotomane, instaurarea controlului polon
direct asupra Moldovei prin înlăturarea lui Ștefan [cel Mare], întrucât din 1489 revenise la alianța
cu Ungaria, obținând [...] cetățile transilvane Ciceul și Cetatea de Baltă [...]. Marea expediție
polonă din 1497, al cărei țel oficial proclamat era recuperarea Chiliei și Cetății Albe, și-a trădat
obiectivul real de îndată ce trupele polone [...] au intrat pe teritoriul Moldovei îndreptându-se spre
Suceava. Dar rezistența prelungită a cetății și primejdia intervenției în luptă a altor forțe, îndeosebi
a Ungariei, l-au silit [...] pe regele polon să ridice asediul și să înceapă retragerea. Pe drumul de
înapoiere, la Codrii Cosminului, o mare parte a trupelor polone a fost surprinsă și nimicită de
oastea lui Ștefan [cel Mare] .”
1. Numiţi o cetate din Transilvania, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „marile puteri‟. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul român și statul medieval condus de către acesta, la care se referă atât
sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnitorul român
cucerește Chilia. 3 puncte
6. Prezentaţi două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval românesc din Estul
Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al
IX-lea-al X-lea și cele din secolul al XIII-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Persoana cea mai importantă de la conducerea Ţărilor Române era domnitorul. Puterea sa
politică, administrativă şi judecătorească era aproape absolută, iar cuvântul său în politica fiscală şi
economică aproape decisiv. Controla toate pârghiile administraţiei centrale şi provinciale, iar
personalul său era direct sau indirect răspunzător faţă de el. Domnitorul era judecătorul suprem,
care audia pricini de orice fel, fie că erau civile sau penale, laice sau ecleziastice, şi servea drept
curte supremă de apel. Putea să dea sentinţe mai aspre sau mai blânde decât cele prevăzute de
lege şi putea graţia sau comuta pedepse după cum dorea. [...]
Puţine limitări constituţionale împiedicau exercitarea acestor prerogative ale domniei. [...]
Cea mai importantă limitare venea din [...] Imperiul Otoman. Dreptul asumat de către sultan de a
selecta şi a mazili domnitorul era probabil cea mai formidabilă şi unica stavilă în calea autorităţii
domneşti. Sultanul îl trata pe domnitor ca pe un dregător otoman, iar în ierarhia dregătorească
otomană, el se afla sub vizirii importanţi. Totuşi, grecii din Fanar râvneau la tronul Ţărilor Române
ca o încununare a carierei lor publice, chiar dacă modul în care îşi realizau ambiţiile impunea
constrângeri severe în privinţa libertăţii lor de acţiune. Pentru a-şi păstra funcția, erau nevoiţi să
intre în graţiile unei armate de dregători otomani. Împrumuturile şi diversele favoruri primite de
către domnitori îi obligau să [...] adopte măsuri fiscale adesea contrare intereselor lor, ca să nu mai
vorbim de bunăstarea ţării în care veniseră pentru a o conduce. În orice caz, domnitorii puteau fi
maziliţi oricând de către sultan, în ciuda limitelor prevăzute de tratatele impuse [otomanilor] de
Rusia. În 1786, de pildă, domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Şuţu, şi domnitorul Moldovei,
Alexandru Mavrocordat, au fost maziliţi peste noapte, fiind suspectaţi de lipsă de loialitate.”
(K. Hitchins, Românii, 1774 - 1866)
1. Numiţi marea putere implicată în acțiuni diplomatice cu Imperiul Otoman, precizată în sursa
dată. 2 puncte
3. Menţionaţi instituția politică centrală și o atribuție a reprezentantului ei în domeniul
administrației, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prerogativele din domeniul juridic.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele implicării Imperiului
Otoman în organizarea politică a Ţărilor Române, susţinându-l cu două informaţii selectate din
sursă. 10 puncte
deceniul șase al secolului al XIX-lea a contribuit la constituirea statului modern român. (Se
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa și România în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
- precizarea unei ideologii din Europa Occidentală din a doua jumătate a secolului al XX-lea și
menționarea a două caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unei asemănări între prevederile Constituției României adoptată în 1952 și cele
ale Constituției din 1965;
- menționarea a două practici politice utilizate în România, în perioada 1971-1988;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din România, în perioada 1990-
2000 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 10


A. „Apelând la cele mai diverse modalități de expresie, umanismul țărilor române
ilustrează [...] o tematică distinctă, filozofică, istoriografică şi juridică care echilibrează din punct
de vedere cantitativ literatura religioasă. Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a
secolului un gen amplu cultivat, întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității
intelectuale. Diversitatea genurilor la care aderă autorii (cronici, istorii, jurnale, memorii sau istorii
în versuri) şi în mod special cultivarea acelora specifice istoriografiei umaniste [...] atestă o
evoluție spre istoriografia modernă. Autorii secolului al XVII-lea, Grigore Ureche în Letopiseţul
Ţării Moldovei, Miron Costin în De neamul moldovenilor şi stolnicul Constantin Cantacuzino în
Istoria Ţării Româneşti, datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente, așază istoria românilor
pe fundalul originii sale latine. [...] Istoriografia românească exprimă argumentat şi la nivelul unei
continuităţi remarcabile, de la Grigore Ureche şi Miron Costin la stolnicul Constantin Cantacuzino
şi principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin genuri proprii umanismului cu un corespunzător
spirit critic, ideile originii comune latine a românilor, unității lor în spațiul Daciei de odinioară,
susținute de o activă conştiinţă de sine.”
B. „Dimitrie Cantemir [...] vădea la începutul secolului al XVIII-lea preocupări concordante cu

valorile preiluministe. În această sferă de interese a Iluminismului timpuriu se înscrie lucrarea
geografică a învățatului principe, Descriptio Moldaviae, redactată în spiritul școlii germane de
cunoaștere a statelor [...]; aceleiași sensibilități culturale îi aparține opera lui Johann Filstich,
Tentamen Historiae Vallachicae, precum și lucrarea lui Köleséry consacrată mineritului din
Transilvania, Auraria Romano Dacia (1717). Făcând cunoscute cercurilor științifice realitățile țărilor
române, această pleiadă de cărturari evidențiază originea latină a românilor, expunând-o unor mai
largi cercuri intelectuale europene.
Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice a țărilor române, consacră în Historia
Moldo-Valachica și Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahilor pagini semnificative despre
latinitatea poporului român și a limbii sale, subliniind ideea apartenenței acestuia la aceeași
civilizație [...]. Principele Moldovei continua, la nivelul unei savante argumentații, opțiunile
umaniștilor din secolul al XVII-lea, conferind ideii de latinitate o formă doctrinară.”
1. Numiţi lucrarea scrisă de Constantin Cantacuzino, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la poporul român. 2 puncte
3. Menţionaţi statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că opțiunile umaniștilor
din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor. 3 puncte
6. Prezentaţi două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al
XV-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Est-europenii s-au opus dominaţiei sovietice încă de la începutul perioadei de ocupaţie
[...]. Stalin i-a împiedicat pe principalii lideri politici din aceste ţări să i se împotrivească făţiş [...].
Îmblânzirea sistemului stalinist prin măsurile luate de Hruşciov i-a încurajat pe disidenţii est-
europeni să acţioneze mai energic. [...] Sovieticii s-au văzut nevoiţi să accepte variantele naţionale
de comunism. [...] Polonia şi Ungaria s-au folosit de această autonomie limitată pentru a dezvolta
sisteme comuniste ceva mai moderate decât cel din Uniunea Sovietică. În România, Gheorghe
Gheorghiu-Dej a urmat pe la sfârşitul anilor ’50 o reformă moderată similară celei din Ungaria. [...]
După 1965, succesorul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, a instituit un comunism
mai rigid.
Cehoslovacia a optat pentru depărtarea faţă de stalinism, la fel ca Ungaria şi Polonia şi,
spre deosebire de România, s-a menţinut pe această direcţie. La sfârşitul deceniului al şaptelea,
comuniştii cehoslovaci au început să aplice politici foarte asemănătoare cu cele ale lui Nagy în
Ungaria. [...] Conducerea sovietică urmărea îndeaproape eforturile reformatoare ale lui Dubcek.
URSS a anticipat că acest proces de liberalizare va duce la retragerea Cehoslovaciei din Pactul de
la Varşovia. Deşi Dubcek s-a angajat să rămână fidel alianţei sovietice, conducerea URSS s-a
arătat sceptică, iar la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia. Toate
statele comuniste din estul Europei, în afară de România, au fost de acord cu înăbuşirea
«socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek. Sovieticii l-au destituit pe Dubcek din funcţia de lider
al partidului ceh [...]. În timpul crizei din Cehoslovacia, oficialităţile comuniste de la Moscova şi-au
declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat semnatar al Pactului de la
Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să restaureze capitalismul.”
(J. R. Barber, Istoria Europei moderne)
1. Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un lider politic sovietic și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la politica internă a liderilor români.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de la „sfârșitul
deceniului al șaptelea‟, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român utilizează
practici politice democratice în primul deceniu după înlăturarea regimului politic la care se
referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor
care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în secolul al XIX-lea,
având în vedere:
- menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate
în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- precizarea unei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 și menţionarea a două
caracteristici ale acesteia;
- prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862-
1864;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în anul 1866 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 11

A. „La 22 aprilie 1964, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
adoptă Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale, prin care comuniştii români, profitând de disensiunile grave dintre partidul comunist
din Uniunea Sovietică şi cel din R. P. Chineză, încearcă să se emancipeze de sub tutela [Moscovei].
Această nouă atitudine impune însă schimbarea Constituţiei Republicii Populare Române din 24
septembrie 1952, care consacra în textul ei dependenţa României de U.R.S.S. De aceea, se fac
alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Naţională, care adoptă la 21 august 1965 o nouă
constituţie, ce proclamă [...] «Republica Socialistă România» (art.1), considerând că s-a ajuns la un
înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism, cu o economie socialistă (art.5), cu o proprietate
socialistă (art.6), ca bază a oricărei proprietăţi, şi cu monopolul statului asupra comerţului exterior
(art.8).
Pentru a se sublinia independenţa ţării, se renunţă la menţionarea Uniunii Sovietice în
Constituţie [...]. Rolul conducător al Partidului Comunist este reliefat şi mai pregnant, el apărând
acum printre principiile călăuzitoare ale Constituţiei [...].”
(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))
B. „O povară în plus pentru economia României era prezența copleșitoare a Uniunii
Sovietice. Plata despăgubirilor de război, în care se includeau alimente și materii prime de toate
felurile, pradă de război, în special echipament industrial și obligația de a furniza armatelor sovietice
din teren tot felul de bunuri au secătuit țara de resurse de care avea mare nevoie pentru propria
redresare economică.
În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul
asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și
toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării
industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care
combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și
distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie [...] și
în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a
fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
1. Numiţi instituția care „combina atributele‟ unor agenții de stat, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la prevederile Constituției din 1965. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că schimbarea legii
fundamentale este impusă de modificarea atitudinii față de Moscova. 3 puncte
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a
7. Menţionaţi o caracteristică a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima jumătate
a secolului al XX-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Lovitura de stat [...], de la 2/14 mai 1864, a netezit drumul de punere rapidă în aplicare a
reformelor [...] economice și sociale. Pivotul a fost așa-numita Lege rurală, decretată la 14/26
august 1864, prin care se instituia o mare reîmpărțire a pământului. Ea recunoștea drepturile
depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor
legale anterioare, care le alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune,
adică de capacitatea de producție a fiecărui țăran. [...]
[Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambiţioase de înzestrare a noului stat cu instituţii
moderne. El a acordat o atenţie deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l
reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. [...] În scopul formării unei populaţii
informate şi productive, el a propus ca învăţământul să fie accesibil tuturor claselor sociale [...]. În
acest sens, a promulgat Legea învățământului general din 1864, care reglementa instruirea la
toate nivelurile, acordând o atenţie particulară învăţământului primar prin stabilirea principiului de
gratuitate şi obligativitate a acestuia.
Întreaga legislație din vremea lui Cuza a fost marcată de tendința guvernului central de a-și
spori autoritatea față de instituțiile autonome. [...] De la începutul domniei sale Cuza s-a dovedit a fi
partizan al statului secular. El a hotărât să aducă în totalitate Biserica Ortodoxă sub supravegherea
statului, excepție făcând problemele strict religioase, obiectiv pe care l-a a tins într-o mare măsură.
[...] Din punct de vedere economic, cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referă
la secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul național.
Legea, care a intrat în vigoare în 1863, a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul
statului și a pus astfel capăt rolului important pe care mânăstirile îl jucaseră în viața economică a
țării încă din Evul Mediu.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

1. Numiţi conducătorul statului român precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, actul legislativ din 14/26 august 1864 și o caracteristică a acestuia.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la „Legea învățământului general‟.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la legea din 1863, susţinându-l cu
două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale
în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea), având în vedere:
- menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea;
- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea și
menționarea unei caracteristici a acesteia;
- prezentarea unei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic, în secolele al XII-lea
– al XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a
statului medieval Țara Românească şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Istorie
Test 12

A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare [din 1956].
[…] Gheorghiu-Dej […] a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul […] oficial și-a
exprimat părerea că acțiunea sovietică «era necesară și corectă». Guvernul român s-a făcut ecoul
propagandei sovietice, […] forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pământ românesc,
drumurile au fost lărgite, iar traficul feroviar întrerupt pentru a permite transporturile militare.
Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în timpul lunilor octombrie şi noiembrie 1956 a fost în
avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. […] Poziţia
strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca
propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al
securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile
acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr
mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial
orice reducere generală de trupe sovietice în zonă.”
B. „[…] În Piaţa Palatului s-a desfăşurat una dintre cele mai mari manifestaţii ale populaţiei
Bucureştilor [în 1968]. Ea a fost, ca toate manifestările de acest fel, aranjată, dar numărul celor
prezenţi a depăşit aşteptările organizatorilor. Chiar N. Ceauşescu, căruia i se aducea la cunoştinţă
minut cu minut evoluţia lucrurilor din Piaţă, s-a speriat de acea formidabilă exprimare de voinţă de a
apăra, nu partidul, căci mulţi dintre cei prezenţi nu erau membri de partid, ci ţara, nu pe Ceauşescu
[…] ci independenţa, integritatea şi suveranitatea României. […]
«Nu există nicio justificare, tuna Ceauşescu […], nu poate fi acceptat niciun motiv de a
admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc… […]
Noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze
cu adevărat marxist-leniniste trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în
treburile interne ale altor state, ale altor partide. S-a spus că în Cehoslovacia există pericolul
contrarevoluţiei; se vor găsi poate mâine unii care să spună că şi aici, în această adunare, se
manifestă tendinţe contrarevoluţionare. Răspundem tuturor: întregul popor român nu va permite
nimănui să încalce teritoriul patriei noastre». Și pentru aceasta, spune Ceaușescu, am decis să
constituim, chiar din această zi «gărzile patriotice înarmate […] ».”
(M. Retegan, 1968 - Din primăvară până în toamnă)
1. Numiţi un „stat socialist‟ precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la liderul sovietic. 2 puncte
3. Menționați câte un lider politic român din sursa A, respectiv din sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că guvernul român s-a
făcut ecoul propagandei sovietice. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în afara celor la care se
7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al
XX-lea. 4 puncte
Pagina 1 din 2
„Ștefan cel Mare s-a impus cu dificultate la tron [...]. Cu tenacitate, el a învins toate
opozițiile [...] și și-a consolidat domnia. A mărit domeniul domnesc, a întărit Sfatul Țării, a dezvoltat
orașele și a pregătit bine armata. A asigurat funcționarea și prosperitatea economiei și, mai ales, a
negoțului și i-a răsplătit pe cei credincioși cu slujbe și moșii [...].
Nici în exterior nu era înconjurat de prieteni. [...] Domnul a folosit cu dibăcie rivalitatea
ungaro-polonă pentru a asigura independența țării. Inițial, s-a recunoscut vasal al regelui polon și,
în paralel, s-a confruntat militar cu Ungaria, a cărei oaste a învins-o, la Baia, în 1467. Nu mult după
aceasta, regele Ungariei a înțeles că este mai bine să aibă un aliat în Ștefan cel Mare, iar relațiile
dintre cele două țări s-au îmbunătățit. Între Moldova și Ungaria s-au încheiat tratate de alianță, ca
între două țări creștine [...]. Spre finalul secolului [...], Polonia a devenit agresivă, voind să impună
pe tronul Moldovei un prinț polon. Dar oastea polonă invadatoare a fost învinsă de moldoveni în
1497, la Codrii Cosminului, iar după aceasta, și între Polonia și Moldova s-a încheiat un tratat de
alianță.
Mai dificile și mai complicate au fost raporturile cu Poarta [...]. Ștefan a plătit un timp
tributul, dar s-a pregătit de luptă [...]. El a încheiat alianțe, a făcut planuri, a încercat să atragă de
partea sa și Valahia [...]. Când totul era pregătit, domnul a refuzat plata tributului, după care
sultanul a trimis contra Moldovei o armată de 120000 de oameni (din care făcea parte și oastea
Țării Românești). Ștefan, cu vreo 40000 de oameni, plus câteva mii de ardeleni și de polonezi, a
reușit să obțină marea victorie de la Vaslui, la 10 ianuarie 1475. După bătălie, domnul român a
trimis o [scrisoare] [...] către toți monarhii creștini din Europa, prin care aducea la cunoștință
biruința [...].” (I. A. Pop, Istoria românilor)
1. Numiţi lupta susținută de moldoveni împotriva polonezilor, precizată în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Moldovei și o măsură adoptată de acesta în plan intern, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile Moldovei cu Ungaria.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Imperiul
Otoman, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia organizarea instituțională a
Transilvaniei se modifică în secolele al XII-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern în secolele al
XVIII-lea - XIX-lea, având în vedere:
- precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea;
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima
jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei prevederi a fiecăruia;
- prezentarea unui fapt istoric, din perioada 1857-1859, care a dus la formarea statului român
modern;
- formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în perioada 1862-1865
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Istorie
Test 13


A. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia
invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia
respectând consemnele date de partid. […] Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită,
ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor
putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956, şi că-i vor
determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul «marelui frate» pentru reinstaurarea
«legalităţii socialiste». […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privinţe pe picior
greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile
populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită
încă o dată […] prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire. […] România
nu a participat la «strunirea» promotorilor «Primăverii de la Praga» şi a condamnat iniţiativa
aliaţilor săi.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare din cauza planificării economice în

CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc], ferm respinsă de echipa lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej, care invoca tot mai des independenţa şi suveranitatea statelor socialiste,
singurele în măsură să decidă asupra direcţiilor de dezvoltare a economiei. […] «Liberalizarea»
internă […] avea să vină o dată cu noua fază a conflictului cu Moscova. Pretextul l-a oferit
publicarea în revista Universităţii din Moscova a unui studiu semnat de E. B. Valev, care propunea
crearea unui complex economic internaţional […]. «Contribuţia» românească avea să fie cea mai
importantă […] Planul Valev a fost denunţat în termeni viguroşi în revista «Viaţa economică», fiind
prezentat ca un atentat la independenţa şi integritatea țării.
În contextul favorabil creat de conflictul dintre Moscova şi Beijing, PMR şi-a afirmat poziţia
independentă în «Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale». […] Declaraţia afirma dreptul la independenţă al
fiecărui Partid Comunist (muncitoresc), egalitatea în drepturi a acelor partide şi neamestecul în
afacerile interne, ca principii de bază ale relaţiilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

1. Numiţi o formațiune politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Armata Roșie. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în cadrul blocului
socialist coeziunea a fost restabilită. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se
referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în
1991. 4 puncte

Pagina 1 din 2
„[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în frunte
cu Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou sub
ascultarea Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă de
acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut,
dar prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din
zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia,
această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […] În august 1474 Soliman era la
Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare porni înspre Dunăre. Abia la
sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse în Moldova. […]
După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului. Locuitorii
satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite, grâne, nutreţ,
tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria casă», spune un
izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită
desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp să favorizeze
mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui [...]. Terenul mlăştinos, mărginit de
păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475,
într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care
ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ştefan a
început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a determinat
retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre
fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din
1475, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate
de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se
consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român,
având în vedere:
- precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul
al XVIII-lea;
- menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 și a câte
unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
- prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada 1864-1866 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Istorie
Test 14

A. „La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost luată complet din mâinile
particularilor. [...] Pământul, efectivele de animale și echipamentul proprietarilor de pământ, care
deținuseră terenuri până la maximum 50 ha, în temeiul legii agrare din 1945, au fost expropriate fără
compensare. Practic peste noapte, Miliţia a acţionat şi a scos 17 000 de familii din casele lor şi le-a
mutat în zone de reaşezare. Pământurile confiscate [...] au fost comasate fie pentru a crea
gospodării de stat, fie gospodării colective, care, teoretic, erau proprietate colectivă, dar, în fapt, erau
conduse de stat. [...] Cei mai mulţi ţărani [...] au fost organizaţi în gospodării de stat sau în gospodării
colective. Acest proces s-a făcut prin măsuri de coerciţie pe scară largă. Rezistenţa faţă de
colectivizare a avut drept rezultat aruncarea în închisoare a circa 80 000 de ţărani, pentru opoziţia
lor, 30 000 dintre aceştia fiind judecaţi public. Colectivizarea a fost încheiată în 1962. Ca urmare,
60 % din totalul suprafeţei de 15 000 000 ha de teren agricol au revenit gospodăriilor colective, 30 %
gospodăriilor de stat, 9 % rămânând în proprietate personală. Aceste din urmă terenuri se aflau în
zona de deal și de munte, inaccesibilitatea făcând colectivizarea lor nepractică.”
B. „Greva minerilor din 1977 din Valea Jiului a fost cea mai importantă sfidare lansată de un
grup de muncitori puterii comuniste din România. [...] Scânteia grevei a constituit-o legea din iulie
1977 care desfiinţa pensiile de invaliditate pentru mineri şi ridica vârsta de pensionare de la 50 la 55
de ani. În semn de protest faţă de această hotărâre, minerii [...] au hotărât să intre în grevă. [...] Se
cerea reducerea zilei de muncă de la 8 ore la 6 ore, [...] locuri de muncă pentru soţiile si fiicele
minerilor, recrutarea unui personal medical competent [...] şi prezentarea obiectivă a grevei de către
mijloacele de informare în masă. [...] În ciuda promisiunilor lui Ceauşescu, Valea Jiului a fost
declarată „zonă închisă", [...] iar Securitatea a început reprimările. A fost deschisă o anchetă pentru a
se afla cine era la originea grevei, iar în lunile următoare câteva sute de mineri au fost trimişi în alte
zone miniere, în timp ce unii [...] ar fi fost trimişi în lagăre, la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Faptul că mijloacele de informare în masă române nu au relatat despre greva din Valea Jiului
dovedea totala subjugare a presei, ca unealtă a regimului şi ilustra tactica interdicţiei totale în materie
de difuzare folosită de autorităţi în întreaga perioadă postbelică pentru a bloca ajungerea unor
informaţii potenţial dăunătoare până la populaţie.”
1. Numiţi evenimentul desfășurat în Valea Jiului, în 1977, la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la gospodăriile colective. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție de represiune la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că exproprierea s-a
făcut fără compensare. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare din Europa de Est, în afara celor la care se referă
sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al
XX-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Tratatul de pace de la Paris (1856) a mai stabilit consultarea populaţiei celor două
principate în privinţa [...] organizării lor. Divanurile ad-hoc, alese în 1857, au cerut unirea
Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat numit România, condus de un prinţ aparţinând
unei dinastii europene şi beneficiind de autonomie şi neutralitate. [...]
Turcia, Austria şi Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul şi Londra,
interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor
spre independenţă, iar Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra
românilor din Imperiul austriac. Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) au hotărât ca
principatele să rămână entităţi politice separate, avându-şi fiecare domnul şi adunarea sa, dar
să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti [...].
Opoziţiei marilor puteri europene, românii din Principate le-au răspuns cu un act de
mare abilitate politică. Întrucât Convenţia de la Paris nu interzicea explicit alegerea aceleiaşi
persoane ca domn în ambele principate, unioniştii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza
domn al Moldovei (5 ianuarie 1859), apoi şi al Ţării Româneşti (24 ianuar ie 1859).”

1. Numiţi domnul Moldovei și al Țării Românești, precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi documentul internațional din 1856 și prevederea acestuia, la care se referă sursa
dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la solicitările românilor exprimate în
Divanurile ad-hoc. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri faţă de
formarea statului român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic din 1848 a
contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre romanitatea românilor în viziunea
istoricilor, având în vedere:
- menționarea a două caracteristici ale scrierilor care susțin romanitatea românilor în
secolele al XVII-lea - al XVIII-lea;
- precizarea unui istoric din secolul al XIX-lea și menţionarea a două idei prin care acesta
susține romanitatea românilor;
- prezentarea unui aspect referitor la romanitatea românilor în viziunea istoricilor, în primele
patru decenii ale secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la abordarea romanității românilor în perioada
totalitarismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Istorie
Test 15

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „La est de Carpaţi se desfăşoară un proces [...] de unificare şi emancipare politică. Aici,
în centrul Moldovei, Ludovic I al Ungariei [...] creează o <marcă>, cu centrul la Baia şi apoi la Siret,
destinată să protejeze frontierele estice ale regatului de incursiunile tătare, să blocheze trecătorile
din Carpaţii Răsăriteni. În fruntea ei îl aşează pe nobilul român Dragoş din Maramureş. Zona se
dezvoltă economic. Sunt atestate târgurile Baia (1334), Siret (1340), Suceava (1345), de-a lungul
drumului comercial dintre Marea Neagră şi Principatul Haliciului. În 1359, feudalii locali,
nemulţumiţi de suzeranitatea maghiară [...] se revoltă, proclamând în fruntea lor pe voievodul
român Bogdan din Maramureş. Bogdan se afla în conflict cu regele Ungariei, Ludovic de Anjou,
căruia i se opusese în mai multe rânduri (1342, 1343, 1349). Noul voievod Bogdan, răspunzând
propriei voinţe şi aceleia a feudalilor de la est de Carpaţi, îi înlătură pe succesorii lui Dragoş şi, la
fel ca Basarab mai înainte, în iarna lui 1364-1365 iese victorios în luptele împotriva armatelor
regelui [...]. Astfel, Moldova, cum se va numi noul stat român de la est de Carpaţi, îşi începe
existenţa istorică [...].” (I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele însuşi, a ocupat
cetatea Severin şi ţinutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două ţări [...]. Solia de pace
trimisă de Basarab lui Carol Robert cu oferta de a-i plăti în continuare tribut şi de a îndeplini toate
celelalte obligaţii asumate în anii anteriori cu prilejul restabilirii relaţiilor cu Regatul Ungar, a fost
categoric respinsă de rege, hotărât să suprime statul românesc de la sud de Carpaţi.
Înaintarea oştii ungare înăuntrul ţării a fost deosebit de anevoioasă. Evitând o luptă
decisivă, Basarab a atras oastea ungară adânc în interiorul ţării. Lipsit de mijloace de
aprovizionare, Carol Robert a fost silit în cele din urmă să ordone retragerea, fără a-şi fi împlinit
ţelul. Dar, pe drumul de înapoiere, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă, pe înălţimile căreia se
instalase oastea lui Basarab, cavaleria regatului a fost prinsă [...] şi a suferit un cumplit măcel.
Regele însuşi a scăpat cu greu din dezastru în vreme ce o parte însemnată a elitei nobiliare şi
ecleziastice a regatului său a rămas pe câmpul de luptă.
Pentru tânărul stat românesc dintre Carpaţi şi Dunăre, înfruntarea cu marea oaste a unuia
dintre cele mai puternice state ale vremii a fost proba focului. Ea a însemnat eşecul definitiv al
încercării de a lichida Ţara Românească.”

1. Numiţi cetatea la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la scopul înființării mărcii din estul Carpaților.
2 puncte
3. Menţionaţi câte un stat medieval format în spațiul românesc, la care se referă sursa A,
respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că noul voievod îi
înlătură pe succesorii lui Dragoş. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate în contextul constituirii statelor medievale, în
secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale din spaţiul românesc intracarpatic, în Evul
Mediu. 4 puncte
Pagina 1 din 2

„La începutul verii anului 1866, România a fost înzestrată cu cea dintâi Constituţie [...].
Constituţia avea să fie calificată chiar de Carol drept <o Constituţie cvasirepublicană> ori drept
[...] <o Constituţie precum nu are niciun popor din Europa>. Prin acest act fundamental se
instituia monarhia constituţională, cu un sistem bicameral.[...]
În privinţa situaţiei internaţionale a Principatelor Unite – căci denumirea România nu era
încă acceptată de majoritatea puterilor garante – ea a fost consolidată atât prin sancţionarea
de către puterile garante a preluării domniei de către principele Carol [...], cât mai ales prin
acceptul dat de Poartă, în toamna anului 1866. Din acel moment, România şi-a văzut pe deplin
<oficializată> noua situaţie. Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi
recunoscuse dreptul de a se afirma pe deplin ca o entitate statală europeană. [...]
Procesul de constituire şi dezvoltare a instituţiilor moderne [...] n-a suferit o întrerupere
în 1866; dimpotrivă, înzestrată acum cu legea fundamentală – Constituţia – rezultată dintr-o
evoluţie democratică, România şi-a consolidat instituţiile centrale şi locale. [...] De asemenea,
trebuie evidenţiate şi progresele ce au fost realizate în domeniul militar. În 1867 şi 1872 au fost
adoptate legi de organizare a armatei. Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu
armament. Oştirea era pregătită pentru marea încercare care o aştepta în momentul cân d avea
să se pună chestiunea obţinerii independenţei ţării.”
(D. Berindei, O istorie a românilor)

1. Numiţi actul fundamental adoptat în 1866, precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi principele României și o opinie a acestuia cu privire la legea fundamentală, la care se
referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizarea militară a statului român.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la situația internațională a statului
român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern a fost
consolidat prin acțiuni desfășurate în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism şi democraţie în Europa
(secolul al XX-lea), având în vedere:
- menționarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală şi a câte unei caracteristici a
fiecăreia, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
- prezentarea unei practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a
secolului al XX-lea și precizarea unui stat care a utilizat această practică politică;
- formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din Europa, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii

Pagina 2 din 2
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Proba E. c)
Istorie
Test 16

A. „Sub directa presiune a comuniștilor, guvernul Petru Groza, emanația acestora, începe
să treacă la înlăturarea oricărei opoziții. [...] În noiembrie 1946 începe eliminarea conducătorilor şi
membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste. [...] În aceeași lună sunt falsificate grosolan
alegerile parlamentare, comuniștii şi aliații lor fiind scoși învingători cu 79,86% din voturi, adică cu
378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine şi cum votează, ci cine
numără voturile» funcționase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de
Gheorghiu-Dej împreună cu Vîşinski, comisarul sovietic la Bucureşti. [...] Un val de arestări se
abate peste ţară. Opoziția politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiționale [...] sunt
acuzați de «trădare», «complot», «spionaj», judecați, condamnați şi închiși în închisorile de la
Piteşti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud [...] sau în lagărele de muncă forțată de la Midia,
Poarta Albă, Cernavoda, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia
Bărăganului. [...]
La 30 decembrie 1947 [...] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar
formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
B. „România, desigur, făcea parte din Biroul Comunist de Informaţii (Cominform), pe care
Stalin îl crease în octombrie 1947 în locul Cominternului [...] ca un nou instrument al controlului
politic asupra membrilor blocului sovietic. De asemenea, Stalin a propus coordonarea economică
în cadrul blocului sovietic prin intermediul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pe
care l-a înfiinţat în 1949. Câţiva ani aveau să mai treacă până când efectele sale depline asupra
independenţei economice a României şi a altor ţări din blocul sovietic au devenit clare. [...] În 1955,
succesorul lui Stalin, Nichita Hruşciov, a decis că era necesară o reacţie adecvată faţă de NATO,
mai ales după aderarea Germaniei de Vest. Ca urmare, a inițiat Pactul de la Varşovia prin care a
plasat forţele armate ale României în cadrul structurii sale şi a oferit Moscovei puterea de decizie.
Liderii sovietici au analizat în permanenţă loialitatea comuniştilor români în toate aceste
iniţiative, iar Gheorghiu-Dej a avut grijă să se conformeze curentelor politice fluctuante de la
Moscova. [...] În cazul rupturii dintre liderul Iugoslaviei, I. B. Tito şi Stalin din 1948, Gheorghiu-Dej a
reacţionat prompt şi fără echivoc, exprimându-şi devotamentul faţă de Stalin. [...] Mai târziu, când
reconcilierea a devenit o politică sovietică, Gheorghiu-Dej a primit călduros o delegaţie iugoslavă la
Bucureşti în 1956.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

1. Numiţi organizația economică înființată în 1949, la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la liderii „partidelor tradiționale‟. 2 puncte
3. Menţionaţi doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că alegerile
parlamentare sunt falsificate. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al

Pagina 1 din 2

„La începutul lunii aprilie [1848], boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la Iași o
întâlnire, în scopul de a denunța despotismul. [...] Erau hotărâți să limiteze puterile domnului
Moldovei, Mihail Sturdza [...] fără intenția de a răsturna structurile politice și sociale existente [...].
Sturdza răspunse prin forță revendicării lor și, după scurte ciocniri, mulți dintre revoluționarii de
frunte au fost exilați.
În Țara Românească, [...] în luna martie, C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții, au
format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. [...] În data de 9/21
iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului [...] au dat citire unei Proclamații în care se prezenta
programul revoluției. [...] Comitetul revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în
vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună
capăt regimului instituit de Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile
pe care își propunea să le promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în
drepturi a tuturor cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu
veniturile, larga participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a
întrunirilor, abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului
educațional printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor
rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile
sociale. [...]
Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23 iunie
[...]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la Islaz.
Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să semneze
Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a recunoscut noul cabinet
ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar la 13/25 iunie a abdicat și a
fugit la Brașov.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
1. Numiţi un revoluționar precizat în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată în 1848 în acest spațiu istoric, la care
se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din București. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la comitetul revoluționar din Țara
Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia acțiunile desfășurate de
români în 1859 au contribuit la formarea statului român modern. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre organizarea spațiului românesc în
secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea și
menționarea a două caracteristici ale autonomiilor din această perioadă;
- menționarea a două instituții centrale constituite, în secolele al XII-lea – al XIV-lea, în spațiul
intracarpatic;
- prezentarea unei instituții centrale organizată în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al
XIV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din spațiul
românesc, în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 17

A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de
obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic.
[...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în
impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare
Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia
prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o
singură cameră [...]. Un Prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în
numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce
Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse
autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut,
în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi
organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin
Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist [...].”
B. „Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat
îndeaproape principiile şi strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului
Comunist din octombrie 1945. A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât şi progresul
ei [...] de capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit
statului rolul decisiv în acest proces [...], şi, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat
materiile prime, ar fi reglementat vânzarea şi preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de
capital. Până în toamna anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o
serie de decrete-lege, ce reglementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere şi petroliere,
precum şi preţurile şi salariile. Această activitate legislativa s-a intensificat în 1946, pe masură ce
Partidul Comunist şi-a extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra
problemelor economice şi financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej,
secretarul general al partidului, şi-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei
Naţionale, atotputernicul organism de planificare şi coordonare, a cărui funcţie principală era
mobilizarea întregilor resurse ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”

1. Numiţi un lider politic, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „libertăţile civile‟. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție de stat la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în România este
impus modelul totalitar sovietic. 3 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului
al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei ideologii specifice democrației din Europa, în secolul al
XX-lea. 4 puncte

Pagina 1 din 2

„Odată cu trecerea timpului, în alianța României cu Tripla Alianţă au apărut numeroase
fisuri. [...] Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianţei României cu
Austro-Ungaria. Victoria rapidă şi decisivă a Bulgariei asupra Turciei în Primul Război Balcanic
din 1912 a stârnit profundă îngrijorare la Bucureşti pentru că ameninţa să tulbure echilibrul de
putere din zonă. [...]
[...] Al Doilea Război Balcanic [1913] a fost scurt şi dezastruos pentru Bulgaria şi, prin
Tratatul de la Bucureşti din 28 iulie/10 august 1913, Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei. În
urma războiului, România şi-a sporit prestigiul datorită posturii de garant al echilibrului de putere
din Balcani şi şi-a mărit încrederea în forţele proprii. Nu este nicio îndoială că această criză
balcanică din 1912-1913 a desăvârşit îndepărtarea României faţă de Austro-Ungaria şi Tripla
Alianţă.
În primăvara anului 1914, apropierea dintre România şi Tripla Antantă (Marea Britanie,
Franţa, Rusia) era un fapt real. [...] Diplomaţii francezi [...] şi-au coordonat politica cu cea a Rusiei
care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România. Vizita ţarului la
Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două ţări. Dar
prim-ministrul Ionel Brătianu a refuzat să-şi angajeze ţara în Tripla Antantă. El era dornic să
continue apropierea de Rusia, dar nu dorea să amplifice tensiunile cu Austro-Ungaria şi respecta
puterea militară şi economică a Germaniei.”

1. Numiţi alianța din care face parte Franța, precizată în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi evenimentul militar desfășurat în 1913 și o consecință a acestuia pentru România,
la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Primul Război Balcanic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față de
România în 1914, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată
în România, în primele două decenii după evenimentele la care se referă sursa dată, a
contribuit la consolidarea democrației. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea –
al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
- prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate a
secolului al XIV-lea;
- precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în
secolul al XVI-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din Moldova, în
secolul al XVIII-lea, după 1711 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Istorie
Test 18
A. „Într-o vreme […] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în
scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva
desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renaşterii naţionale». […]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai
importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie
zisă a «Cărvunarilor» (1822) […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional:
domnia legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului
reprezentativ - Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» cuprindea un şir de principii şi drepturi,
precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii
nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime
se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. «Constituţia
Cărvunarilor» a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria
[marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea Turciei cu Rusia fixată prin Convenţia de la
Akkerman […]. Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de
divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”
B. „Regulamentele organice au fost redactate de comisii de boieri, deţinători ai unei vechi
«experienţe» în acest domeniu, sub supravegherea autorităţilor ruseşti, preocupate să facă din
textele fundamentale elaborate un mijloc de consolidare a influenţei Petersburgului în Principatele
dunărene. Regulamentele organice au introdus separarea puterilor în stat. Puterea legislativă era
reprezentată de o Adunare obştească, aleasă pe cinci ani, în care ponderea importantă revenea
marii boierimi; Adunării îi revenea iniţiativa şi redactarea legilor, prezentate apoi domnului. Acesta
era ales pe viaţă de o Adunare obştească extraordinară. [...] Dacă Regulamentele organice au
rămas prizoniere principiului medieval al privilegiului, scutind de impozite boierimea şi clerul, ele au
oprit fuga ţăranilor pentru a se sustrage de la achitarea dărilor. [...] Principatele dunărene au trăit
sub un condominiu ruso-turc, curtea suzerană - (Imperiul Otoman) şi curtea protectoare - (Rusia),
aflându-se într-un puternic dezechilibru de putere în beneficiul celei din urmă. [...] Deşi
Regulamentele organice prevedeau alegerea domnilor, Rusia şi Turcia au decis să numească,
pentru început, domni în cele două principate: Alexandru Ghica (1834-1842) în Ţara Românească
şi Mihail Sturdza (1834-1849) în Moldova.”
1. Numiţi un spațiu istoric românesc precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Adunarea obștească. 2 puncte
3. Menţionaţi două mari puteri care iau decizii pentru spațiul românesc, precizate atât în sursa A,
cât și în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că boierimea era scutită
de impozite. 3 puncte
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în
1848. 4 puncte
Pagina 1 din 2

„Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea […] a
unei alianţe la care au participat Statul papal, Spania, Austria, ducii de Toscana, Mantova şi Ferrara,
nu însă Polonia şi Anglia ce s-au dovedit reticente la idee. Un loc aparte în planurile antiotomane
trebuia să-l deţină ţările române care prin poziţia lor erau interesate în acţiunea Ligii Sfinte. […]
Integrarea ţărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care
izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat
ostilităţile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul
încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, prin care
Stările subordonează Ţara Românescă principelui Ardealului […]. Potrivit tratatului, domnului i se
retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri,
iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări
militare între țările române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia
Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării,
asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul
care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă
pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595, apoi oastea domnului, constrânsă
de superioritatea numerică a otomanilor, se retrage spre nord în așteptarea intervenției ardelene.
Campania, sub conducerea lui Sinan Pașa, a țintit ca finalitate, potrivit deciziei otomane, la
transformarea principatelor în pașalâcuri. După Călugăreni, turcii încep organizarea pașalâcului la
București și Târgoviște […]. Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a celor
trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste Dunăre
la Giurgiu.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
1. Numiţi alianța propusă de papă, precizată în sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a confruntărilor cu otomanii, la care se referă
sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile Tratatului de la Alba Iulia.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate
după răscoala antiotomană izbucnită în 1594, susţinându-l cu două informaţii selectate din
sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia caracteristicile instituției
politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716. (Se
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al
XX-lea, având în vedere:
- menționarea unei cauze și a unei consecințe ale adoptării constituției României din deceniul
trei al secolului al XX-lea;
- menţionarea a două prevederi ale Constituției din 1938;
- precizarea Constituției adoptată în statul român, în deceniul cinci al secolului al XX-lea;
- prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate
în 1952, respectiv în 1965;
- formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în ultimul deceniu al
secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Pagina 2 din 2

0 BAC Teste 1-18 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 BAC Teste 1-18 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei și Cercetării

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 1

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 2

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la istorie Test 3

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 3

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la istorie Test 4

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 4

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

B. „Interesele țării îl determinau pe Mihai Viteazul să se desprindă de Imperiul Otoman și

Probă scrisă la istorie Test 5

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 5

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 6

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la istorie Test 7

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 7

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la istorie Test 8

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 8

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Probă scrisă la istorie Test 9

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 9

Examenul de bacalaureat național 2020

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

B. „Dimitrie Cantemir [...] vădea la începutul secolului al XVIII-lea preocupări concordante cu

Probă scrisă la istorie Test 10

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la istorie Test 10

Examenul de bacalaureat național 2020