Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDIEVALE ROMANESTI
c) Cavalerii teutoni (1211 - 1225). Sunt adusi de regele Andrei al II lea in Tara Barsei,
insa vor fi izgoniti in anul 1225 pentru ca nu au respectat intelegerile initiale.
Treptat, romanii incep sa fie inlaturati din viata politica a voievodatului si in anul 1366,
regele Ludovic I, prin Diplomele sale, conditiona calitatea de nobil de apartenenta la religia
catolica. In 1437, prin Unio Trium Nationum se stabilea ca in Transilvania au drepturi ungurii,
sasii si secuii, romanii fiind considerati natiune tolerata. Religia ortodoxa nu este recunoscuta ca
religie oficiala (sau recepta) asa cu erau religia catolica si mai tarziu religiile protestante.
Voievodatul se mentine pana in sec. al XIV lea. Voievodul era vasal regelui Ungariei si
avea atributii in special militare. In perioada de criza a regalitatii (sec. XIII - XIV) voievozii
Transilvaniei Roland Borsa si Ladislau Kan, isi asuma chiar prerogative politice regale, insa
incercarea lor esueaza.
In anul 1526, Ungaria este infranta la Mohacs de catre Imperiul Otoman, iar in 1541,
turcii intervin in organizarea acestui teritoriu. Parti vestice ale Ungariei, sunt date Austriei,
partea centrala este organizata in Pasalacul de la Buda, iar Transilvania devine Principat
autonom sub suzeranitate otomana.
TARA ROMANEASCA.
Ungurii au incercat sa-si impuna stapanirea si la S de Carpati. Informatii despre acest
teritoriu primim din Diploma Cavalerilor Ioaniti data de regele Bela al IV lea in anul 1247.
Potrivit acestui act existau cinci formatiuni politice prestatale:
- Banatul de Severin;
- Voievodatul lui Seneslau in stanga Oltului;
- Voievodatul lui Litovoi in dreapta Oltului;
- Cnezatul lui Ioan
- Cnezatul lui Farcas ambele situate intre Jiu si Olt.
INSTITUTIILE STATULUI
MEDIEVAL
Domnia. Reprezinta institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova. Succesiunea
la tron se facea conform principiului ereditar electiv. Domnitorii erau din familia
Basarabestilor in Tara Romaneasca si din familia Musatinilor in Moldova. Daca domnitorul nu
avea un succesor direct, marea boierime alegea domn din randul familiilor domnitoare. Domnul
si-a asumat titlul de mare voievod, adica de comandant suprem al armatei, ceea ce semnifica
functia primordiala, militara a conducatorului, dar si intaietatea sa in raport cu ceilalti voievozi.
Domnia si-a legitimat puterea prin vointa divina. Titulatura domnitorului ilustreaza acest lucru:
Io, Vladislav, mare voievod, domn, singur stapanitor a toata Ungrovlahia unde particula
IO este o prescurtare de la Ioanes cel ales de Dumnezeu.
Seful statului era uns cu mir si incoronat in cadrul unei ceremonii religioase de catre
mitropolitul tarii.
El avea atributii ce vizau toate domeniile importante:
-
de politica interna si externa declara razboi, incheie pace, semneaza tratate cu statele vecine.
militare comandant suprem al armatei; in aceasta calitate percepe birul, dare destinata
acoperirii cheltuielilor de aparare sau rascumparare a pacii prin tributul impus de puterile
straine;
-
Dupa instaurarea dominatiei otomane domnitorii erau numiti direct de catre Poarta, fara
consultarea boierimii. Domnul va deveni un inalt functionar al Imperiului Otoman, ocupand
chiar un grad in ierarhia administrativa otomana.
Sfatul domnesc. Este organul central al guvernarii. Era initial alcatuit din marii boieri, apoi din
boierii cu dregatorii. Acest sfat avea rol consultativ si atributii juridice. Asista pe domn la scunul
de judecata si participa la semnarea tratatelor cu statele vecine. Cea mai importanta dregatorie in
Tara Romaneasca era cea de ban al Olteniei, iar in Moldova, cea de portar al Sucevei. Alte
dregatorii importante erau:
-
Adunarile de Stari. Reprezinta o institutie semnalata inca din sec. al XV lea si era o adunare a
starilor privilegiate. Era formata din: marii boieri, clerul inalt, boierimea mica si mijlocie,
curteni. Era convocata in cazuri speciale si nu avea caracter permanent. Se intrunea cand era
vorba de alegerea domnitorului, se declara razboi sau se incheia pace.
Pe vremea lui Matei Basarab se contureaza deosebiri intre Sfat (sfatul sau divanul domnesc al
marilor boieri), Sobor (fetele bisericesti) si Adunarea a toata tara (cuprindea reprezentantii
tuturor starilor privilegiate).
In Transilvania, statutul politic al romanilor s-a degradat, iar voievodul era ajutat la guvernare
de Congregatia generala a tarii, romanii fiind inlaturati din acest for.
Armata. Era reprezentata de oastea cea mica formata din membri ai claselor privilegiate
armata permanenta si oastea cea mare formata din intreaga populatie apta de serviciu militar
era convocata numai in caz de primejdie.
Biserica. Reprezinta puterea in plan spiritual. In Tara Romaneasca, mitropolia este infiintata in
1359 la Curtea de Arges din initiativa domnitorului Nicolae Alexandru, iar in Moldova este
infiintata de Petru Musat, are sediul la Suceava, insa este recunoscuta abia in 1402, in timpul
domnitorului Alexandru cel Bun.
Biserica a jucat un rol important pe plan cultural si in domeniul justitiei. A mentinut unitatea
spirituala a romanilor si a combatut prozelitismul catolic si islamic. Mitropolitul ii consacra pe
episcopii numiti de domn, il incorona si ungea cu mir pe domnitor, participa la alegerea
domnului si la actele de justitie ale acestuia.
Biserica si domnia reprezinta o unitate indisolubila in statele medievale romanesti. Intre biserica
si domnie a existat o stransa colaborare pe parcursul Evului Mediu.