Sinteza Psihosomatica

Titular curs : Lector univ. drd. Laura PETRESCU PERLIER Disciplina : PSIHOSOMATICA U I!
ERSITATEA SPIRU HARET "acultatea Psi#olo$ie
Sinteza de curs PSIHOSOMATICA 2011-2012
CUPRINS %. Introducere n Psihoso atic! 1. Diverse definiii ale cmpului psihosomatic 2. Istoricul apariiei i evoluiei Psihosomaticii 3. Obiectul si obiectivele Psihosomaticii &. ituatia actual! a Psihosomaticii ". Psihosomatica ca domeniu interdisciplinar # leg!turi cu $iologia% &euro'(tiinele% Psihoimunologia ). Principiile de studiu i aplicativitate ale Psihosomaticii
'.
pagina
"actori #sihici i #$ica%i n &o$i$e so atice' Medicina #sihoso atic! Introducere *n medicina psihosomatic! + afeciuni psihosomatice
(' Re#rezent!ri a$e s!n!t!%ii )i &o$ii $oala i repre,ent!rile sale # -
dereglarea repre,ent!rii de sine i a sentimentului de atotputere reconsiderarea conceptului de -amena.are defensiv!/ perturbarea narcisismului dificult!i de investire a corpului bolnav sau multilat
0onsecine ale bolii

&. Metode
)i
ode$e #sihana$itice a#$icate $a Psihoso atic!
1odelul lui 2reud sau teoria traumatismului 3lte contribuii psihanalitice # 4rodec5% 2erenc,i% 6eich 7endine actuale 83le9ander% De.ours% 2ine% Pedinielli: coala france,! ' 7eoria economic! a lui 1art; sau de,organi,area progresiv!
Titular curs : Lector univ. drd. Laura PETRESCU PERLIER Disciplina : PSIHOSOMATICA U I!ERSITATEA SPIRU HARET "acultatea Psi#olo$ie
*' Metode )i

ode$e #sihoso atice ne#sihana$itice
7eoria personalit!ilor predispuse a lui Dunbar 7eoria emoional! sau ale9itimia a lui ifneos Psihosomatica relaional! i modelul psihosomatic al lui ami 3li $olile cronice + ca boli ale relaiei # recunoaterea social! a individului < evenimente sociale generatoare de stres ma.or 0onceptul de -centrare pe persoan!/ al lui 0arl 6ogers
(. "actori
#siho$o+ici de a,ustare -COPIN.U/0
2actori de evitare'vigilen! trategiile cognitiv'comportamentale ca moderatori de a.ustare ' 0opingul 86a;% 0onsoli: - 7ipologii de coping 8copingul centrat pe problem!% copingul centrat pe emoii: - =valuarea eficacit!ii stretegiilor de coping 8*n depresia emoional! sau *n s!n!tatea fi,ic!: &egare i intru,iune 86ava,i: 1' Mode$e de echi$i&ru #sihoso atic 2 #siho$o+ia s!n!t!%ii Definitii. Procese perceptiv'cognitive # stres perceput i control perceput 0onceptul de stress *nainte i dup! el;e < De la stresul obiectiv la stresul perceput. Procese tran,acionale tresul% un fenomen emoional 3daptarea la stress 1odelul dominant% integrativ # bio'psiho'social
3' "actorii indi4idua$i de risc sau de #rotec%ie 5a%! de stress )i re$a%ionarea $or cu 5actorii de ediu 2actori de risc la stress# - tipurile i stilurile de via! cu risc # tipul 3 + 2riedman i 6osenman < tipul 0 - tr!s!turi patogene 8ostilitatea% nevro,ismul% depresia% ali factori de vulnerabilitate: 2actori de protecie fa! de stress# tipul $ # robusteea psihic! 8>obasa: sau sentimentul de eficacitate personal! 8$andura: 2actorii de mediu # evenimentele de via!% reelele sociale 2actori salutogeni # credinele i stilurile cognitive 2actorii generali de personalitate # afectivitatea po,itiv! i negativ!
'
Ca#ito$u$ I INTRO6UC7R7 IN PSIHOSOMATIC8 INTRO6UC7R7 9N PSIHOSOMATIC8 1. Diverse definiii ale cmpului psihosomatic 2. Istoricul apariiei i evoluiei Psihosomaticii ). Obiectul si obiectivele Psihosomaticii ?. ituatia actual! a Psihosomaticii ". Psihosomatica ca domeniu interdisciplinar # leg!turi cu $iologia% &euro'(tiinele% Psihoimunologia ). Principiile de studiu i aplicativitate ale Psihosomaticii
%.
6e5ini%ii a$e c: #u$ui #sihoso atic 7ermenul @ PSIHO-SOMATIC A vine din grecescul soma ' @ corp A i desemnea,! Bpsych - @ spirit A i
ani5estarea unei tu$&ur!ri #sihice; $a ni4e$u$
s!n!t!%ii 5izice; 5!r! a #utea sta&i$i o a$t! cauz!' Acest termen desemneaz n general toate efectele spiritului asupra corpului omenesc sau chiar animal. Cnd se vor e!te de somatizare se desemneaz manifestarea unei tul urri psihice su forma unei tul urri organice% cum ar fi de e9emplu% parali,ia observat! *n ca,ul isteriei de conversie f!r! ca nervii s! fie atinsi. Psihosomatica este o ra ura a )tiin%ei a5$ata $a +ranita dintre edicin!;
#siho$o+ie; socio$o+ie si antro#o$o+ie; care se ocupa cu studiul si tratamentul bolilor cu dubla componenta# psihologica si somatica% a bolilor somatice cu implicatii psihologice% a bolilor psihologice cu implicatii somatice% a aspectelor legate de somati,are% precum si studiul interactiunilor dintre minte% corp si mediul social.
P ICO O137I03 este *ns! *nainte de toate o etod! de a&ordare )i ana$iz! a #acien%i$or 8care sufer! de boli ale @ corpului ADsomaticeDfi,ice: i nu o metod! de a trata bolile care au o cau,alitate psihosomatic!. En sensul cel mai strict al cuvntului% psihosomatica este deci studiul #rocese$or #sihice care intervin *n Bdezor+aniz!ri$e so atice/ 8v. 1367F:.
)
Psihosomatica se definete prin leg!tura *ntre psihic i somatic% prinse *ntr'o relaie.
2aptul psihosomatic cel mai simplu este 6=G3HI3. Pe tot parcursul vieii subiectul este *n relaie% iar conflictele 8fie ele solubile sau insolubile: se desf!oar! *n aceast! continuitate temporal!. 0O&2GI07=G= sunt factorii determinani ai patologiei somatice. 3cst fapt crea,! o multitudine de forme de e9primare care merg de la simptomele cele mai banale la patologiile cele mai grave. 2uncionarea subiectului e9prim! dou! tipuri de realit!i # 6=3GIG i I134I&36IG% care dincolo de combinarea lor% *nf!iea,! un subiect aflat *ntr'o unitate de funcionare i care poate fi supus conflictelor solubile sau insolubile 8conflicte insolubile ducnd la o situaie de impas:.
6isci#$in< edica$< care studia,J maladiile fi,ice% tulburJrile legate de cau,e psihice% de conflicte psihologice% *n general incontiente 8D=K: Ioan =RATU-IAMAN67SCU include P ICO O137I03 printre cele trei ramuri ale Psihologiei medicale 8P ICOGO4I3 1=DI03G3 fiind% conform definitiei lui Iamandescu% un ansamblu de domeniii care studia,! aspectele psihologice ale bolilor somaticeDfi,ice < un fel de @ inventar A al aspectelor psihologice ale bolii : # I. P ICOGO4I3 3&3737II P ICO O137I03 III. 1=DI0I&3 0O1PO6731=&73GL
II.
0itate I313&D= 0I #
&
2' Scurt istoric Enc! din antichitatea greac!% de la Hi#ocrate i coala sa de la 0os% a e9istat permanent *n medicin! un curent de gndire care vedea *n boal!% sau *n omul care sufer!% un individ care este afectat simultan *n trupul i *n sufletul s!u. Cippocrate i coala de la 0os% 8sec M *. e. n: a promovat o medicin! *n centrul c!reia se afla omul bolnav luat *n totalitatea sa i care inea cont de temperamentul bolnavului precum i de istoria sa de via!. $oala era conceput! ca o reacie global! a individului% intervenia terapeutic! trebuind s! restabileasc! armonia pierdut!. NNN 7ermenul de > #sihoso atic! A *ns! a ap!rut abia *n a doua .um!tate a sec' ?I?% paternitatea sa fiind atribuit! psihiatrului german C=I&6O7C 81OO3'1P?3: care insista asupra necesit!ii de a considera fiecare individ ca o entitate specific!. 3ceast! concepie a dus *n 4ermania la o concepie psihiatric! care urm!rea s! stabileasc! legi de echilibru *ntre @ intr!rile A i @ ieirile A psihice. 3cest nou current medical avea ca scop introducerea *n curentul organicist i e9perimental din medicina sec. KIK% a unor factori de ordin psihic% pentru a ar!ta c! e9ist! o cau,alitate i o etiopatogenie *n anumite boli. 3ceast! abordare nou! i global! a bolnavului a continuat pn! *n ,ilele noastre i constituie unul dintre cureni. 0u toate acestea de,voltarea sa se ciocnete i *n pre,ent de concepiile biologice care domin! studiile medicale i practica medicinei *n detrimentul ascult!rii bolnavului i a lu!rii *n considerare a personalit!ii i mediului *n care evoluea,! acesta. 3 trebuit s! a.ungem *n sec KK pentru a l!muri f!r! pre.udec!i aceast! veche problem!.
).
O&iectu$ Psihoso aticii si o&iecti4e$e Psihoso aticii
O&iectu$ Psihoso aticii # Psihismul *n relaia sa cu biologicul O&iecti4e$e Psihoso aticii 2 generale% tiinifice de lucru i clinice #
+
a,
Obiective generale # 3profundarea% evaluarea i de,voltarea cunotiinelor tiinifice *n cmpul Psihosomaticii% stresului i traumatismului% precum i a tratamentelor care se raportea,a la stres si traumatisme 8mai cu seam! psihoterapiile: Obiectivele tiinifice de lucru sunt aprofundarea condiiilor biologice de articulare psihosomatic! i dimensiunea psihic! a vulnerabilit!ii psihosomatice i a declan!rii tulbur!rilor de acest tip Obiectivele clinice se situea,! la nivelul diagnosticului i al *ngri.irii pacienilor cu tulbur!ri psihosomatice% mai ales a celor care au fost supui unor traumatisme precoce sau unor stresuri puternice sau prelungite% astfel *nct abordarea terapeutic! s! fie adaptat! specificit!ilor patologiilor respective.
-,
c,
&.
Situa%ia actua$! a Psihoso aticii
7ot mai multe persoane *i dau seama cu oca,ia evenimentelor de via! i a consecinelor acestora asupra s!n!t!ii lor% ca trupul lor nu funcionea,! *n paralel cu ele ci c! particip! la viaa lor afectiv! i relaional!.O leg!tur! contient! se operea,! *ntre anumite evenimente din viaa lor i declanarea diverselor afeciuni. En aceste condiii apare o cerere crescnd! de a aborda altfel 8o nou! abordare: simptomele si bolile. En ceea ce'i privete pe medici% unii dintre acetia sunt complet de,orientai # nu mai accept! s! lucre,e conform refle9ului care consist! *n relaionarea automat! a simptomului cu medicaia% conform ritului anecestral% ci doresc o abordare global! 8*n Occident acest fenomen este rar% medicina tehnic! fiind cea practicat! pe scara cea mai larg!:. =9periena cotidian! a permis medicului s! constate ca se poate muri de tristee% c! un doliu sau pierderea locului de munc! sunt adesea urmate de declanarea unei boli% c! pre,ena unui germene nu poate e9plica doar prin ea *ns!i declanarea unei infecii. 7ot medicul a observat adesea c! o tulburare funcional!% o afeciune benign! se poate transforma *ntr'o autentic! afeciune organic!. &ici psihanalitii nu'i mai pot limita practica profesional! i cunotiinele strict la domeniul @ sufletului A. unt tot mai des confruntai cu persoane la care dificultatea de a e9ista se las! urme la nivelul corpului. 0onstat! c! *n cursul curelor analitice% bolile fi,ice se estompea,!. De aceea devine posibil i chiar necesar ca aceste fenomene s! fie studiate cu mai mult! preci,ie iar teoreti,area lor s! se ameliore,e. En sfrit% cunotiinele nu se vor mai referi la @ omul *n sine A% imobil i permanent ci atenia se va *ntoarce c!tre particularit!ile evoluiei umane% discontinuit!ile sale% cri,ele i catastrofele acestuia. &u mai dorim s! studiem doar ceea ce d!inuie% dar i ceea ce se transform! i care sunt condiiile acestor transform!ri. 7oate aceste elemente duc la o abordare nouQ a fiinei umane% punnd ba,ele unei tiine a
.
vieii la om% tiin! care nu mai disocia,! *n mod arbitrar @ ps;chR A'ul si @ soma A% natura i cultura% ci ia *n considerare dorina i .uisana% repre,entnd o abordare sintetic! a fiinei umane. 3ceast! tiin! a corpului% *i va g!si o component! esenial! *n Psihanali,!. Dac! privim lucrurile *n sens invers% atunci *n acest cmp Psiohanali,a *i va reali,a cu adev!rat vocaia sa de tiin!% aducndu'i aportul tiinific. 0onfruntat! cu de,voltarea concepiilor biologice care organi,ea,! actualmente cunotiinele medicinii occidentale% aceast! abordare global! a persoanei bolnave s'a de,voltat *n practica medical! 8inclusiv *n acupunctur!% Bmedicina natural!/% etc.: cu att mai mult cu ct descoperirile recente referitoare la relaia *ntre sistemul imunitar% sistemul nervos autonom 8 &3: i sistemul nervos central au dat noi dimensiuni si comple9itate dialogului interdisciplinar 8discipline medicale% biologice% psihiatrice% psihanalitice:. 0u toate acestea% nu s'a stabilit un acord clar *n ceea ce priveste definiia medicinii psihosomatice% deoarece conceptul de @ psihosomatic! A nu este scutit de contradicii. =9. # In e9. care ne face sa *nelegem dificultatea gasirii unei definitii a psihosomaticii # astmul a fost declarat de anumiti pneumologi si alergologi ca fiind o boala 1SST organic! i 1SST psihic!. DEF : n sensul cel mai strict al cuvntului, psihosomatica este deci studiul proceselor psihice care intervin n dezorganizrile somatice. 6emarc!m chiar de la *nceput% c! *n cmpurile medical i psihologic% studiul psihosomaticii 8metoda% obiectul% etc.: n'a ap!rut dect pentru c! 2reud a tiut s! descopere i s! descrie e9istena unui @ aparat psihic A ancorat *n biologic dar i o sfer! autonom!% imposibil de redus doar la fenomenele fi,iobiologice.
*.
Psihoso atica ca do eniu interdisci#$inar 2 $e+!turi cu =io$o+ia; Psihana$iza; Neuro-@tiin%e$e; Psihoi uno$o+ia
Psihoneuroi uno$o+ia # este un domeniu *n plin! e9pansiune care a dat natere la tot felul de studii despre raporturile comple9e *ntre diveri factori psihosociali i sistemul nervos central% imunitar% endocrin 83der% 1UU1: e vorbete ast!,i despre unitatea #sihoso atic!% alc!tuit! din / psihologie%
/ /
psihanali,!% medecina somatic!%
mai ales de cercet!rile fundamentale de l!murire a relaiei e9istente *ntre corp i spirit% altfel spus # corp'sistem nervos central corp'activitate mental!% afectiv!% neurovegetativ! Descoperirile recente demonstrea,! rolul sistemului nervos central *n cau,alitatea bolilor psihosomatice. Gucrul cel mai neateptat% este rolul activ al tuturor organelor corpului *n relaia psihosomatic!% prin intermediul mesagerilor chimici% madiatorilor% hormonilor% care interacionea,! cu sistemul nervos central% modulndu'i activitatea. Gucrurile se complic! i se l!muresc *n acelai timp. 0nd se cunosc mecanismele de aciune% chiar comple9e% ale anumitor boli psihosomatice% se reunesc factori foarte disparai.
IatQ aprecierile dr. Iamandescu referitoare la interdisciplinaritate #
%1
A' Princi#ii$e de studiu )i a#$icati4itate a$e Psihoso aticii 7ulbur!rile psihosomatice repre,int! tulbur!ri fi,ice cu o dimensiune predominant psihologic!. En funcie de personalitatea pacientului% de tulbur!rile sale% de evoluia lor% de conte9tul social% de structura psihic! a acestuia% medicul trebuie sa utili,e,e abordarea psihopatologic! cea mai adaptat! 8ba,at! pe modelul teoretic cela mai adaptat: pentru a *nelege pacientul *n globalitatea sa i a'l *ngri.i ct mai bine. copul final este bine*neles acela de a *ngri.i i vindeca pacientul prin utili,area 7=63PIIGO6 celor mai adaptate fiec!rui individ *n parte. Psihosomatic! e9plorea,! noi definiii ale bolii i s!n!t!ii. tudiind'o vom avea posibilitatea s! determin!m modul *n care st!rile emoionale influenea,! s!n!tatea.
%%
1odelele teoretice pe care se ba,ea,! studiul psihosomaticii sunt # 3. Psihanalitic $. 0omportamental

C.
$iopsihosocial
%'
CAPITO/U/ II Menta$u$ -e$a&or!ri a&stracte; su&stituiri; echi4a$en%e0' Medicina si &oa$a Psihoso atic!
1' SIM=O/IBAR7A; 7/7M7NT 7S7NCIA/ A/ "UNCCION8RII UMAN7 -A=OR6AR7 PSIHANA/ITIC80 a0 No%iunea de > teren D'
-, Schi
&u$ - siste
deschis E siste
nchis
c0 Sta&i$itate )i insta&i$itate n siste 2' M76ICINA PSIHOSOMATIC8 / Definiia medicinii psihosomatice / Definiia bolii psihosomatice / 0au,ele bolilor psihosomatice / 2actorii care influenea,! bolile psihosomatice / 7ulbur!riDboli psihosomatice (' =O/I; =O/NAFI @I T7RAPII PSIHOSOMATIC7 G' MO67/7 T7OR7TIC7 7?P/ICHN6 CAUBA/ITAT7A
1' SIM=O/IBAR7A; 7/7M7NT 7S7NCIA/ A/ "UNCCION8RII UMAN7 -A=OR6AR7 PSIHANA/ITIC80 I1$OGIV36=3 repre,int! la fiina uman!% *mpreun! cu dorina% condiia ma.or! de supravieuire i adaptare. 0apacitatea uman! e9trem de variat! de adaptare la condiiile naturale i de supravieuire nu se poate limita la un ansamblu de instincte sau mutaii genetice ale c!ror obiect este susceptibil de a fi omul< ea nu poate fi asimilat! nici reaciilor metabolice declanate de stress ' care orict de utile ar fi r!mn totui relativ limitate. 0apacitatea aceasta de adaptare *i are origina *n principal *n posibilitatea omului de a elabora *n mod abstract obiectele i cone9iunile lor relaionale% de a le substitui raporturi% constituind astfel echivalene% modficnd aciunea lucrurilor% multiplicnd r!spunsurile posibile. 0rend la fiina uman! noi posibilit!i de schimb% ca#acitatea de ada#tare *i modific! omului noiunea de s#a%iu-ti #% multiplicnd capacit!ile sale de creaie i transformare% emancipndu'l *n raport cu realitatea% conferindu'i libertate.
SIM=O/IBAR7A este un proces de transformare a realului n sim ol < "#$%&'()#'* nu

%)
repre,int! doar o simpl! numire a obiectului sau traducerea lui *n semn% ci locul pe care o iectul l ocup pentru su iect. imbolul define!te deci un raport. imboli,area permite construirea $i &a,u$ui - care deschide omului noi spaii de de,voltare i care% *n fiecare moment% asigur! *nscrierea omului *n timp i spaiu% *i e9prim! istoria i raporturile sociale. I1$OGIV36=3 constituie infrastructura cuvntului% ale c!rui efecte materiale de schimb i reglare asupra organismului sunt considerabile. Merbul are un rol de aciune. 0linica ne arat! c! modificarea brutal! a ra#ortu$ui si &o$ic pe care omul *l *ntreine cu ceilali 8raporturile afective% de munc!% etc.: sau cu anumite obiecte% poate antrena tulbur!ri grave% cteodat! mortale% ale funciilor sale naturale 8de e9. asta se *ntmpl! cnd cineva *i pierde reperele e9istenei proprii% cum ar fi # slu.ba% ara% etc.:. imboli,area este un proces care se reproduce la fiecare individ% care nu se poate desf!ura *n mod i,olat de ereditate% de ternul individual. Entre si &o$izare )i terenu$ ereditar stabilindu' se o mi!care dialectic. 0are este originea acestei mic!ri dialectice care condiionea,! viaa W =a nu poate fi asimilat! unui principiu e9terior 8de e9. @ elanul vital A care ar putea fi inclus *n genom sub forma unui program:% nici solicit!rilor e9terne deosebite 8cum ar fi de e9. emoiile:% c!rora acest sistem este supus. Mi)carea dia$ectic! trebuie c!utat! *n *ns!i natura sistemului deschis unde se formea,! contradic%ia )i con5$ictu$% lipsa de dorin!% etc. uspendarea acestui dinamism repre,int! prima condiie a declan!rii unei tulbur!ri somatice.
!o"iunea de teren. #chim$ul.
imboli,area este deci o necesitate vital!% att pentru de,voltarea individului ct i pentru meninerea echilibrelor care asigur! viaa. =a nu poate fi redus! *ns! la o intelectuali,are linear! i individual!% ci *i are origina *n funcia sa specific uman! care este schi &u$ -*n care alternea,! *nsuire i deposedare pe diverse registre # real% imaginar% simbolic:. 3cest schimb permite e9istena i *mbog!irea a ceea ce putem numi @ ereditate socia$!/ 8limba.ul i instrumentele materiale care vor conferi capacit!i funcionale simbolurilor% erau iniial e9terioare subiectului% cuprinse *n ceea ce putem numi @ ereditate social! A:. Deci noiunea de > teren A *n psihosomatic! ar trebui s!'i reg!seasc! dimensiunea de loc de *ntlnire% de schimb. Pe de alt! parte% terenul nu poate fi asimilat unei structuri individuale imuabile% pe care terapeutul i'ar propune s! o de,volte% s! o utili,e,e sau consolide,e la ma9imum. Procesul *nsui al evoluiei i organi,!rii noastre sociale ne permite noi schimburi% noi descoperiri. 7rebuie totodat! inut cont de faptul c! fiina uman! lucrea,! *n trei dimensiuni # 1: 6ealul 2: Imaginarul
%&
3:
imbolicul
dimensiuni care multiplic! spaiile'timp de schimb.
Propunem deci aboradrea #ato$o+iei #sihoso atice ca pe o #ato$o+ie a schi &u$ui; o #ato$o+ie a ceea ce este nen%e$es )i ne4er&a$izat; care traduce trecerea de la un sistem deschis la un sistem *nchis. @ 3legerea A organului va fi deci legat! + conform acestei vi,iuni psihanalitice + de ralia simbolic! al c!rui support constitutiv este.
=9 # En ca,ul unei femei care a fost bolnav! practic *n permanentQ% *n .urul vrstei de ?S de ani 8astm% ulcer al bulbului% un nodul benin la snul drept% apoi un nodul malign la snul stng: consult! pentru o depresie puternic!. =venimentele care au precedat diversele sale boli sunt # plecarea soului% a copiilor% pierderea serviciului. Dar viaa sa relaional! a *nceput cu adev!rat sa'i scape din mn! la moartea mamei sale% cnd avea U ani. 0it!m # *+ , A aprut prima ruptur. -ia.a se oprise parc n loc/ era o senza.ie foarte puternic 0 mi-am pierdut mama/ 1ucriile/ casa. 2iciodat nu am reu!it s m mai ata!ez de cineva sau ceva/ mi gseam plcerea n propriile gnduri. 'a vremea aceea am fcut o congestie pulmonar. Cnd unica care se ocupa de ea a murit/ femeia s-a mritat !i s-a mutat la soacr. Cnd so.ul a prsit-o/ i-au rmas copiii pe care tre uia s-i creasc !i s-i hrneasc. 34up aceea nu mai aveam nici un motiv de a tri5&pera.ia la sn a nsemnat pentru mine o nou via.. "-a produs o adevrat ruptur.. 3m *ncercat s! ar!t!m c! nici o abordare serioas! a omului i a condiiilor sale de via! i de reglementare a vieii nu pot fi concepute dac! nu se confer! un loc important funciei simbolice ' care modelea,! individul% *l deschide $i &a,u$ui i form!rii sale ca fiin! uman!% un loc fundamental. 3ceast! funcie nu poate e9ista dect *n m!sura *n care sistemul uman rmne un sistem deschis, n cele trei dimensiuni ale sale : real, imaginar, sim$olic. $ #istemul deschis %i sistemul nchis.#ta$ilitate %i insta$ilitate n sistem
%oala psihosomatic/ interpretat ntr-o viziune psihanalitic/ ar fi n principal istoria trans&ormrii unui sistem deschis/ care se mpr!tie !i unde se ela oreaz func.ia de sim olizare/ ntr-un sistem nchis/ unde resursele interne !i schim urile limitate la elementul natural/ nu pot mpiedica dect pentru un timp degradarea %i moartea. Omul funcionea,! ca un sistem deschis% *n interaciune cu mediul s!u. 3ceast! deschidere nu este un element stabil% ci se modific! *n cursul evoluiei. En deschiderea acestui sistem% $i &a,u$ i cu4:ntu$ au un loc esenial. &u ca un accesoriu metafi,ic% ci plecnd de la inscripiile fundamentale i de la materia biologic! pe care le induc. 6olul medicilor este tocmai acela de a aduce o deschidere care s! permit! reanga.area
%*
procesului vieii. 6echiderea particip! la economia sistemului% se *nscrie *n structurile care'l organi,ea,!% intervine *n procesele de *mb!trnire% este un element esenial al raporturilor de prioritate care se stabilesc *ntre diversele registre de sensibilitate i de ci de funcionare global! a organismului. En acest sistem deschis% aflat *n relaie de schimb necesar la toate nivelele cu alte sisteme% anumite elemente sunt practic *nchise sau mai e9act foarte prote.ate 8cum ar fi genotipul:. 3lte elemente ale sistemului% deschise% r!mn relativ stabile% iar altele se modific! mai mult sau mai puin repede i continuu De e9. #
unt sta&i$e% *n afara perioadei constituirii lor% a intr!rii lor *n funciune sau a catastrofelor somatice% marile funcii vitale clasice i organi,area biologic!. =ste vorba *ns! despre o stabilitate aparent!. =ste insta&i$ psihismul% de e9.% care se elaborea,! i se transform! *n funcie de e9periena i propria funcionare. 3cest proces de comple9ificare i auto'organi,are progresiv% d! omului noi si diversificate posibilit!i de adaptare.
2' M76ICINA PSIHOSOMATIC8
$edicina psihosomatic constituie deci un cmp interdisciplinar ntre dimensiunile psihologice/ comportamentale !i sociale ale individului !i fiziologia organismului. En acest cadru% tratamentele pot combina pe de o parte abord!ri psihoterapeutice 8psihologie po,itiv!% sugestie% etc.: i mendicamentoase. 1edicina psihosomatic! a fost puternic influenat! de #sihana$iz! dar cuprinde i teorii care vin din )tiin%e$e co+niti4e. 1edicina psihosomatic! se *nscrie *n concepia *ngri.irii globale a bolii. En loc s! se desemne,e factori e9teriori *n cau,alitatea bolii 8microbi% etc.: sau factori interni 8genetici:% cu a.utorul psihosomaticii se ia *n considerare i rolul psihismului. Includerea *ns! a factorului psihologic al persoanei implic! luarea *n consideraie i a factorilor de mediu% sociali% culturali 8c!ci este dovedit faptul c! aceti factori au un impact puternic asupra psihismului i pot fi surs! de boal!:. En sensul s!u cel mai strict% medicina psihosomatic! este studiul procesului care pleac! de la psihic pentru a a.unge la somatic. Entr'un anumit fel% psihosomatica se ocup! de bolile organice a c!ror origine este psihologic!.
%(
$olile psihosomatice sunt astfel afec.iuni somatice ale cror apari.ie !i evolu.ie pot fi puse par.ial n legtur cu tul urrile psihice incon!tiente. 3cestea sunt *n principal # astmul% ec,emele% rectocolita hemoragic!% anumite hipertensiuni arteriale. 0au,ele acestor boli sunt multiple% dar de fiecare dat! poate fi incriminat i un factor psihologic printre alii.
Definiia 1=D=0I&II pshosomatice 'edicina psihosomatic este studiul pertur rilor fizice de ordin afectiv !i al tul urrilor viscerale care constituie manifestrile corporale ale acestora/ precum !i impactul psihic al alterrilor organice 6somatice7 86 9A)2#*) 4*'A$A)* :;;;7. So atizarea poate fi definit! conversia tulbur!rilor psihice *n simptome funcionale corporale. Ipote,a de ba,! a medicinii psihosomatice este unitatea funcional! soma'ps;chR. 1edicii generaliti sunt cei care cel mai adesea aprofundea,! cunotiinele i abordarea psihosomatic! a bolnavilor 8psihosomatica nerepre,entnd o specialitate medical! *n sine:.
Definiia $OGII psihosomatice =oa$a #sihoso atic! este caracteri,at! prin simptome fi,ice ale c!ror cau,e sunt multiple% dar *n care 5actorii e o%iona$i .oac! un rol important. 3ceast! boal! afectea,! de obicei un organ sau un sistem fi,iologic. 1anifest!rile fi,iolgice sunt cele care *nsoesc *n mod normal anumite emoii% dar ele sunt mai intense i mai de durat!. =moiile reprimate i o aciune fi,iologic! care% dac! este de durat! i suficient de puternic!% pot duce la perturb!ri ale funciei% sau chiar la o le,iune a organului. $olnavul nu este contient de re$a%ia care e9ist! ntre &oa$a )i e o%ii$e sa$e' 03IV=G= bolilor psihosomatice2
/
Complementaritatea psihofiziologic<# retrJirea prin comportament sau somati,are< 2ea1utorare # obosealJ reactivJ datoratJ parali,iei apJrJrii eului< #ncoeren.a familial< # pierderea siguranei ca urmare a disensiunilor familiale < $odelul psihosocial al tul ur<rii psihosomatice # stimuli psihosociali care duc la reacii fi,iologice din partea sistemului nervos autonom i a sistemului endocrin <
/ / /
%+
)eadaptarea social< # apariia mai multor evenimente *ntr'o perioadJ de timp scurtJ conduce la *ncercarea de neadaptare i la reacii psihosomatice< )eactivarea emo.ional< # stresul declanea,J reactivarea emoionalJ iar reactivarea emoionalJ decompensea,J mecanismele de apJrare<
"ACTORII care in5$uen%eaz! tu$&ur!ri$e #sihoso atice
"actori ereditari # bolile psihosomatice sunt de "'1S ori mai frecvente la femeile care au rude de gradul I cu boli psihosomatice< "actori +enetici # frecvena mare a persoanlelor cu grup sangvin S care au ulcer peptic% frecvena crescutJ a unei anumite configuraii de 3g CG3 la persoanele cu diabet ,aharat% etc< 6is5unc%ii neuro$o+ice multiple # prag al durerii scJ,ut% dificultJi de comunicare verbalJ% *ntreruperea cJilor dintre centrii funciilor mentale superioare i hipotalamus% etc.
74eni ente$e de 4ia%!

o
1a.ore # care *ncearc! din greu persoana% traumatisme grave% ameninare vital! 8atentate% catastrofe naturale% agresiuni grave: 1inore # gri.ile i tracas!rile vieii cotidiene ale c!ror efecte cumulative pot antrena o situaie i o reacie de adaptare mai mult sau mai puin intens!:
"actori #ersona$i
a,
2actori de vulnerabilitate
/
.:ndirea o#eratorie 8M. 1367F: #
=ste caracteri,at! printr'un discurs factual% raional cu un deficit de elaborare fantasmatic! < un deficit de mobili,are a afectelor% de elaborare a conflictelor sau de refulare a conflictelor 8ca *n nevro,e: / A$eIiti ia
3G=KI7I1I3 este *ntlnit! *n diverse patologii somatice. Individul are dificult!i *n a percepe i a vorbi de st!rile sale afective% cu limitarea vieii imaginare% predominena enunurilr factuale i a descrierii simptomelor% precum i prevalena trecerii la act pentru a *ncerca s! re,olve conflictele.
%.
Persona$itatea
Ti#uri de #ersona$itate 8vor fi anali,ate si la modelele nepsihanalitice + 1odelul lui DI&$36: # Ti#u$ A 7IPIG 3 este reperat pentru vulnerabilitatea sa *n bolile coronariene. e caracteri,ea,! prin # / 7enacitate *n aciune / 0omptetivitate / Investire profesional! ma9im! / lab! cerere c!tre e9terior / =ventual! agresivitate reinut! Ti#u$ C 7IPIG 0 apare mult mai vulnerabil fa! de bolile auto'imune i patologiile canceroase. =ste caracteri,at prin # / / / upunere pirit de conciliere 0!utarea stimei din partea altora
b: 2actori de protecie
2 Persona$itatea de ti# = este caracteri,at! prin # absena tr!s!turilor de caracter care definesc tipul 3. Pare mult mai re,istent! la situaiile de stres. 2 Ro&uste%ea #sihic!% numit! i anduran!. 0aracteri,at! prin capacitatea de a face fa! provoc!rilor *n m!sura posibilit!ilor. 2 C!utarea de > senza%ii tari D' 3numii indivi,i caut! un nivel optim de activare pentru a acoperi o necesitate de a tr!i sen,aii tari. =i pre,int! o re,isteen! mare la situaiile de stress% care sunt chiar c!utate. e e9pun prin alegerile lor% sunt *n c!utarea activit!ilor riscante% mai ales sportive% a situaiilor puternic stresante i pre,int! o inclinaie c!tre comportamenetele periculoase # *nghiirea de produse to9ice% conducerea automobilului cu vite,e e9cesive% etc. NNN STR7SU/ i incapacitatea de a depJi stresul% respectiv dezor+anizarea co #ensare% este un factor primordial *n gene,a bolilor psihosomatice. ecanis e$or de
%0
Tu$&ur!ri #sihoso atice Definiie # =ul urare somatic a crei dimensiune psihologic/ n apari.ia !i n evolu.ia ei e+ist dar este contingent
En accepiunea restrictiv! a acestei definiii% tulburarea psihosomatic! implic! o boal! cu alterare organic! sau biologic!% obiectivabil! d.p.d.v. clinic 8afeciuni dermatologice: sau cu a.utorul unor e9amene paraclinice 8ulcer gastro'duodenal:. 3ceast! alterare *i are *n parte 8dar nu numai: origina *n psihism. Entr'o perspectiv! mai larg!% ea cuprinde de asemeni i patologiile ,ise @ funcionale A% adic! f!r! substrat organic 8e9. colopatie funcional!:. unt e9cluse e9presia somatic! a emoiilor% an9ietatea% tulbur!rile st!rii de spirit ale anumitor nevro,e 8conversia isteric!:. C:te4a &o$i #sihoso atice / / / astmul ulcerele problemele dermatologice 8s'a dovedit c! bolile pielii% cnd nu sunt legate de o afeciune sau un virus% ar avea o originQ psihicQ:. De e9 # psoria,isul% verucile% herpesul% transpiratia e9cesivQ% cupero,a% aftele% apar *n perioadele de contrarietate i de emotivitate puternicQ. obe,itatea tulbur!rile renale% hepatice de,echilibrele alimentare 8bulimia% anor9ia% alcoolismul% obe,itatea% bolile cardio' vasculare legate de consumul e9cesiv de anumite alimente grase sau dulci repre,int! principalele e9emple de de,echilibre alimentare care pot surveni i *n urma unei afectivit!i intense: ' constipaia
/ / /
3ceste afeciuni se *nregistrea! i la copiii *n situatie pre'verbalQ. 6e5ini%ie 2
'1
%olile psihosomatice sunt caracterizate prin simptome fizice care afecteaz un organ sau un sistem fiziologic !i ale cror cauze sunt esen.ialmente emo.ionale. In 763I137I 1 P ICOGO4I0 8deces% divor% separare% accident% pierderea serviciului: pot provoca c!deri brutale imunologice i prin aceasta provoca o afeciune 8cf. leg!turii stabilite *ntre sistemul nervos i sistemul imunitar:. De obicei dac! stimulul este de scurt! durat!% corpul se restabilete singur. Dac! *ns! intensitatea este mare i repetat!% ap!rarea imunitar! scade% ceea ce e9pune corpul la afeciuni. Cine este a5ectat de &o$i$e #sihoso atice J 0ine sunt persoanele atinse de tulbur!ri psihosomatice W 2emeile sunt mai atinse de ct b!rbaii. e estimea,! c! 3PT din pacieni sunt femei i doar 2) T sunt b!rbai. e remarc! totodat! ca persoanele afectate de aceste patologii sunt oameni ale c!ror nevoi eseniale nu sunt satisf!cute 8dragoste% afeciune% rela9areX:.
Cu
se n+ri,esc &o$i$e #sihoso atice J 2ie prin medicaie adaptat! simptomelor fi,ice 2ie prin #sihotera#ii 8de susinere% comportamentale% analiticeX: care sunt eseniale pentru atenuarea simptomelor% a.utarea persoanei s! ias! din somati,area eventual! a tulbur!rilor de care sufer! i *nv!area ei s! *nfrunte mai bine situaiile stresante. =9ist!% de asemeni% tera#ii a$ternati4e # homeopatie% fitoterapie% acupunctur!% regimuri de meditaie% ;oga% etc.
Important este ca emoiile s! devin! po,itive Y
Care sunt a+resorii )i care sunt
i,$oace$e de #re4en%ie J
e disting ca factori agresori% cei fi,ici i cei mentali. Ga origina stresului fi,ic se afl! # consumul fi,ic intens < lumina% ,gomotul < temperaturile *nalte sau .oase < bolile i suferina < o igien! de via! necorespun,!toare < o alimentaie de,echilibrat!. Stresu$ #siho$o+ic este de origin! # profesional!% familial!% social!% personal!. =fectuarea unor activit!i de pl!cere% rela9ante% de e9erciii de rela9are% practicarea unui sport% a unei activit!i fi,ice constante% alimentaia echilibrat!% somnul de calitateX sunt mi.loace eficace care permit adesea o gestiune a stresului care va evita de,voltarea unei boli psihosomatice.
'%
=o$na4i sau &o$i #sihoso atice J En anii Z"S% psihosomatica s'a concentrat pe $OGI. 'a constatat *ns! faptul c! unele boli% mai mult dect altele% erau foarte strns legate de personalitatea psihic!% cum ar fi # ulcerul% ec,emele i eventual hipertensiunea arterial!. 'a constatat ulterior c! toate bolile aveau factori psihici. De aceea% s'a trecut de la noiunea de @ boal! psihosomatic! A la notiunea de $OG&3M psihosomatic. N ubiectul are% *n principiu% un a#arat #sihic care *n mod ideal trebuie sa fie capabil de a re+$a tensiuni$e constante% mai mult sau mai puin importante% pe care acesta le resimte *n cursul vietii. 3tunci cnd tensiunile si angoasa sunt coplesitoare% aparatul psihic nu mai este *n m!sur! s! restabileasc! echilibrul% se de,organi,ea,!% aceast! situaie ducnd la un P6O0= D= O137IV36=. Se #oate oare i a+ina eIisten%a unei $e+!turi ntre stres si #sihoso atic! J Dr 0. 8IP O: # tresul nu este o noiune psihanalitic!. Pt. psihanalisti echivalentul stresului sunt factorii de angoas!% legai de anumite evenimente de via!. 0nd aceast! angoas! nu se poate organi,a pe un mod psihic% poate antrena un proces de somati,are i contribui la de,volatarea unei boli. Dar nu se poate afirma c! angoasa este sursa procesului de somati,are% c! un singur factor psihic determin! boala. Ce trata ente #ro#une Institutu$ de Psiho atic! din Paris J Dr 0. # &u se aplic! tratamente de acompaniere 8care au ca scop suportarea de c!tre bolnav a bolii sle% a consecinelor ei sau a tratamentului prescris:% ci tratamente de P ICO7=63PI= P IC3&3GI7I0L. 3ceste tratamente aplicate de c!tre psihanaliti au ca scop modificarea echilibrului psihic care a fost destabili,at i s!'i redea psihismului% cu a.utorul pacientului% capacit!ile sale de a regla tensiunile al c!ror obiect a fost acesta% s! restabileasc! echilibrul psihosomatic al pacientului i s!'l aduc! la starea anterioar! puseului. 1ai e9ist! i alte tehnici. En @ 6=G3K36=3 P IC3&3GI7I0L A% psihanalistul atinge corpul pacientului% *n anumite ,one de tensiune% i+i cere acestuia s!'i spun! la ce se gndeste. 1unca psihanalistului se ba,ea,! pe aceast! prob! la care este suspus psihismul prin contactul cu corpul.
''
En timpul P ICOD631=I% pacientul se afl! *n faa a "'O psihanaliti. I se propune s! .oace anumite scene% iar psihanalitii interpretea,!D.oac! ' *ntr'un anumit fel + scena fantasmelor pe care pacientul nu reuete s! le e9prime verbal *n mod spontanDsingur. En institutul nostru nu e9ist! terapie de grup. 7erapiile sunt individuale. Pentru un ma9imum de eficacitate% suferina tr!it! nu trebuie deplasat! asupra altor pacieni care se afl! *n afara pacientului respectiv. 0opiilor mici i sugarilor% care au un aparat de limba. diferit de al adultului% care sunt mai sensibili la moduri de e9primare cum ar fi desenul% .ocul% si care *n plus nu au a.uns la maturitatea echilibrului lor psihosomatic% li se aplic! mai degrab! P6ICO7=63PII 0O1I&= cu p!rinii. Tratarea &o$na4i$or #sihoso atici #oate 5i ea 4a$idat! )tiin%i5ic J Dr. 0. # Dac! se constat! c! un bolnav are o organi,area psihic! care se ameliorea,! pe parcursul tratamentului% c! are o ap!rare mai bun! *mpotriva evenimentelor traumatice i c! *n paralel boala evoluea,! spre bine si c! puseurile regresea,!% c! se afl! *n situaie de remisie pe o durat! lung!% atunci se poate avansa ideea c! *mbun!t!irea organi,arii sale psihice va produce o ameliorare a bolii *nsei. Re5$eIii des#re &oa$a #sihoso atic! 4eorg 46ODD=0> 81P))'1U3?: # unul dintre primii psihiatri germani care a fost confruntat cu bolile psihosomatice. 3P T din femei i 2) T dintre barbati par a suferi *n decursul vieii de o boal! psihosmaticQ 82ranta + Inst. PsihosomaticQ:. $OGI P ICO O137I0= [ boli care se manifest! fi,ic 8v. etimologia greacQ + soma [ corp:% dar care'si au originea% gravitatea i persistena *n psihism% *ntr'o problem! de ordin emoional sau afectiv 8din greaca% psu>h? [ suflet sensibil:. 3tenie # faptul c! boala are cau,e 8pariale sau totale: de origina psihologicQ si nu fi,icQ% nu *nseamnQ cQ ea este imaginar!. Durerea% angoasa si restul simptomelor sunt reale pentru pacient% ca *n orice alt! boal!.
')
Problemele psihologice legate de aceste boli sunt e9trem de diverse 8dupQ cum am mai amintit: # / / / tulbur!ri mentale 8depresie% neurastenie% hipocondrie% etc.: simptome psihologice 8decura.are% angoasQ% stress% etc.: O personalitate care favori,ea,! anumite comportamente *n confruntarea cu boala 8negare% uitare% sub'estimareX:% comportamente care vor antrena sau menine factori de risc cum ar fi 8alcoolul% tutunul% munca e9cesivQ% etc.:
3numite comportamente pot antrena cretera sau meninerea factorilor de risc 8alcool% tutun% muncQ e9cesivQ% etc.:. Originile acestor probleme pot fi att interne 8psihism unic al fiecQrui individ:% ct si e9terne 8mediu natural% social% familialX:. =9ist! dou! tipuri de boli #sihoso atice # Ge,ionale 8un organ este deteriorat # ulcer% cancer% etc <: 2uncionale 8organul este intact dar functionea,Q prost:
1ult timp *nsQ bolile psihosomatice au fost considerate ca fiind strict functionale. 4resit% *ntruct se stie astQ,i cQ circa US T din totalitatea bolilor sunt agravate de emotiile negative. Diferenele *n cadrul bolilor% gravitatea lor% procesul de vindecareX depind de reacia *n faa emoiilor i de fi,iologia fiec!ruia. 0opiii% care nu pot e9prima clar angoasa% sunt primii e9pui. En realitate% e9ist! o multitudine de boli psihosomatice. 7oate bolile% de la cea mai anodin! la cea mai grav!% pot fi provocate sau agravate de o problem! psihic!. 0u toate acestea% unele afeciuni sunt mai des calificate drept psihosomatice dect altele. 3sta nu *nseamnQ cQ% de fiecare datQ% e9istQ o componentQ psihicQ < unele pot fi datorate unor factori fi,iologici #
'&
afeciuni dermatologice # psoria,is 82 T din populatia 2rantei:% ec,eme% herpes% veruci% afte tulbur!ri gastro'intestinale 8ulcere% hiper si hipoglicemie% diabete% calculi renali% colici hemoroidale: probleme respiratorii # cel mai curent este astmul 8apro9. " T din populatia 2rantei% 2"SS morti pe an: < angine% bronite% rino'faringite recurente deficiene cardio'vasculare 8hipertensiune% infarct% etc..: tulburari ale ritmurilor vitale + se refer! la tulbur!rile de alimentaie% somn% etc.
/ /
Gista poate fi lungQ% *ntruct orice boalQ care nu poate fi e9plicatQ prin factori fi,ici devine astQ,i o boalQ psiho'somaticQ. 6ia+nostic )i trata ente Practicarea de FO43 # o terapie alternativ! $ine*nteles cQ este mai usor de descoperit o cau,Q fi,icQ 8teren% virusi% alergiii% etc.:% dect cau,ele psihice. 6ia+nosticu$ 0nd o boal! este presupus! a fi psihosomatic!% o consultaie medical! cu un specialist se impune% dar aceastQ consultaie este foarte diferit! de consultaiile clasice prin# DI637L # poate dura cteodatQ mai mult de o orQ 2O61L # medicul trebuie s! lase bolnavul s! se e9prime% nu'i pune *ntreb!ri dect la sfrit% eventual% pentru a preci,a anumite elemente
3ceast! consultaie este esenial!. Ma oferi piste utile pentru descoperirea problemei sau problemelor psihice care cau,ea,!% agravea,! sau fac s! dure,e boala. Din tot ceea ce
'*
bolnavul va spune sau va ascunde din viata sa personalQ% familialQ% afectivQ Xmedicul va putea face un diagnostic precis si va putea% mai ales% sQ propunQ tratamente adecuate. Pe tot parcursul acestei consultaii nici boala% nici formle pe care le *mbracQ ea nu sunt bine*nteles ignorate% din contr!. \n pofida variatiilor% diverselor terenuri si personalit!i% fiecare tulburare psihosomaticQ este de obicei *n relatie cu tulburari psihosomatice precise. De e9emplu% afectiunile sistemului articular sunt adesea *n raport cu o devalori,are a individului. Trata ente$e 7ratamentele posibile sunt multiple. =le cuprind de obicei medicamentele traditionale utili,ate pentru afectiunea manifestatQ. DacQ psihismul .oacQ un rol important *n aceste boli% nu tebuie uitat *nsQ cQ manifestQrile somatice trebuie *ngri.ite medical. En plus este recomandatQ o P ICO7=63PI= 8cu un medic psihiatru sau un psiholog:. &umeroase terapii numite @ alternative A se pot dovedi profitabile # CO1=OP37I3% 2I7O7=63PI3% 30IPI&07I63% chiar unele regimuri% 1=DI73HI3X =senial! este reg!sirea po,itivit!ii *n plan emoional. Conc$uzie $olile psihosomatice sunt considerate cel mai adesea ca fiind boli imaginare% sau diagnostice date de medici ,ii @ incapabili A de a gQsi @ adevQrata A cau,Q. \n realitate% bolile psihosomatice ascund% o situaie mult mai comple9!% legat! de *ntrepQtrunderea dintre psihism si starea fi,icQ globalQ. $olile psihosomatice se pot dovedi tot att de periculoase ca afeciunile de acelai tip care nu au cau,e psihice. DacQ banuii la dvs% sau *n antura.ul dvs. c! cineva manifest! tendina de a somati,a problemele psihice% consultaia speciali,at! repre,int! cea mai bunQ soluie.
'(
Ca#ito$u$ III R7PR7B7NT8RI A/7 S8N8T8CII @I =O/II =oa$a )i re#rezent!ri$e sa$e 2 6epre,ent!rile sociale repre,int! o realitate% *n acelai timp individual! i social!% dar i un instrument de anali,! i intepretare a fenomenelor psihosociale. !n!tatea i boala sunt considerate ca obiecte cu totul deosebite pentru studiul repre,ent!rilor sociale. Deosebite% c!ci boala nu este numai simptomatic! 8bolile cronice% de tipul cancerului% sunt chiar adesea asimptomatice *n fa,a iniial!:% ci repre,int! un factor posibil de modificare a vieii noastre cotidiene precum i a celorlali membri ai grupului social. Dep!ind simplul aspect corporal% s!n!tatea i boala necesit! o cunoatere de c!tre individ a interpret!rilor colective ale acestora% pentru a da un sens i a determina natura raporturilor pe care le va *ntreine cu ele. 6epre,ent!rile sociale pre,int! interes prin faptul c! observ! circulaia cunotiinelor profane i a cunotiinelor tiinifice% subiecii integrnd o parte din cunotiinele medicale. 6 sunt de asemeni deosebite% pentru c! repre,ent!rile noastre despre s!n!tate% relaionea,! vi,iunea pe care o avem asupra biologicului cu cea asupra socialului 80l. Cer,lich:. $oala va apare astfel ca repre,entnd agresiunile societ!ii 8de e9. poluarea: asupra individului. Individul are adesea tendina de a'i atribui responsabilitatea evenimentelor po,itive i de a atribui societ!ii responsabilitatea evenimentelor negative 86. 2arr% 1UOO:. Re#rezentarea co$ecti4! #ro5an! se opune deci discursului tiinific% devine contient! de propria identitate% *ncercnd s!'i afirme legitimitatea. Ei manifest! prin aceasta refu,ul de a depinde *n mod absolut de medicin!. 7ocmai acest dus'*ntors *ntre practicile profesionale i practicile personale pe care'l e9perimentea,! bolnavul% *i permit acestuia s!'i construiasc! cunotiine specifice ba,ate pe observaia cotidian! a interac%iuni$or dintre &io$o+ic; #siho$o+ic )i socia$. !n!tatea i boala arat! c! studiul repre,ent!rilor sociale trebuie s! ne permit! s! *nelegem cum anumite probleme apar *ntr'o societate dat! ' mai degrab! dect s! ne oriente,e 8aa cum se petrecea *n trecut: e9clusiv c!tre raportul cu atitudinea individual!. *+emplu , A!a cum @reud/ n lucrrile sale destinate isteriei/ a artat cum paralizia corespundea de fapt reprezentrilor pe care le avea pacienta despre fizicul su/ de unde necesitatea de a integra reprezentarea social a corpului pentru a n.elege isteria 6@arr/ :;AB7.
'+
%.
$ulversarea repre,ent!rii de sine i a sentimentului de atotputere
Enca din copilarie omul traieste cu un sentiment de imortalitate. =ste vorba despre un sentiment de atotputere indus de mamQ *n timpul perioadei de holding/ care'i permite copilului sQ plece *n @ cucerirea lumii A.
De,voltarea capacitatilor fi,ice si intelectuale prin educatia data *n prima parte a vietii. 0apacitatea de a da viata # nasterea copiilor.
'.
6econsiderarea conceptului de -amena.are defensiv!/
3mena.area defensiva a primei parti a vietii adulte se *nvrte *n .urul creativitatii # creativitate profesional! < creativitate familial! < creativitate social!. 3ceasta creativitate este de fapt o forma de evitare% permitnd fuga de *mbatrnire si de amenintarea cu boala
).
Perturbarea narcisismului
o
&arcisismul% indispensabil de,voltarii vietii afective si sociale% s'a nascut din dragostea matern! si din confirmarea de catre aceasta a capacit!tilor copilului ei de a seduce% a cuceri% de a fi iubit $oala este prima amenintare a acestui narcisism vital # reconsiderarea fortei% invincibilit!tii si capacitatii de a seduce.
&.
Dificult!i de investire a corpului bolnav sau multilat

6epre,entari ale corpului bolnav 6epre,ent!ri ale corpului mutilat
=oa$a si consecin%e$e ei

afectarea integrit!tii corporale afectarea integrit!tii psihice repunerea *n discutie Dreevaluarea imaginii ideale de sine situatia de sl!biciune starea de dependent! boala si moartea
'.
R7PR7B7NT8RI/7 SOCIA/7 In film% o boal!% un articol de ,iar% strnesc reacii i ecouri diferite% mergnd de la ade,iune la respingere prin toate nuanele intermediare% cu intensit!i diferite. 3ceast! diversitate de reacii se e9plic! prin varietatea modelelor i mecanismelor de evaluare% prin variabilitatea individual!% diversitatea determinismelor 8cultural% etc.:. Din perspectiva psihologiei sociale avem un produs final 8repre,entarea: i un proces de ela orare psihologic! i social! a unei imagini despre evenimentul real. Imaginea pe care ne'o facem despre evenimentul real% maniera de a interpreta% de a gndi realitatea cotidian!% aceast! form! de contiin! social! a primit numele de 6=P6=V=&736= O0I3GL. &u acion!m *n funcie de stimulii ce vin din mediul social% *n raport cu informaia obiectiv!% ci *n funcie de propria noastr imagine despre realitate. Descifrarea realit!ii se face de c!tre fiecare individ cu a.utorul unui -aparat/ valori,ator propriu% perfectibil i perfecionat cu fiecare nou! e9perien! social!. 2iecare individ posed! o -gril! de lectur!/% cu a.utorul c!reia citete evenimentele i lumea *ncon.ur!toare.
C:te4e de5ini%ii 2
6epre,entarea social! repre,int! # ' In sistem de valori% noiuni i practici referitoare la obiecte% aspecte% dimensiuni ale mediului social% care permite stabilirea cadrului de via! al individuluiDgrupului% un element de orientare a percepiei i de elaborare a r!spunsurilor ' 6 sunt construcii socio'cognitive 8P. 1oscovivi: datorit! faptului c! funcionarea lor se alimentea,! simultan din e9terior i din interior% integrnd socialul. Integera,! deci raionalul i iraionalul% tolerea,! aparentele contradicii% articulea,! logicul cu ilogicul Caracteristici 2
o
o o
o
6epre,ent!rile sociale 86 : au totodeauna o dubl! faet! # cea a imaginii i aceea a semnifica.iei care'i corespunde. 2iec!rei imagini i se poate ataa un sens i invers. 6 constituie o form! particular! de gndire simbolic!. Desemnea,! un aparat evaluator% o gril! de citire a realit!ii% o situare *n lumea valorilor i o interpretare proprie dat! acestei lumi 2ac s! fu,ione,e percepia i conceptul 6aportarea la concret nu *nseamn! o colecie de reflect!ri individuale% propuse de realitatea imediat!. 0omparat! cu simpla reproducere% repre,entarea ne apare ca o construcie si are drept caracteristici # autonomia i crea.ia individual! sau colectiv! 0aracterul sim olic este specific pentru 6 . 6epre,entarea social! poate fi simultan semnul unui obiect% dar i o imagine + uneori rupt! de imediat% avnd carcater
'0
figurativ. 6istinc%ii se antice 2 I1$OGI6IG= # trebuie *nelese ca semne convenionale% un grup de imagini abstracte care ascult! de o convenie e9terioar! ce confer! unitate 81ihai 6alea:. Gumea simbolic! este puin conceptuali,at!% *ndeosebi dimensiunea sa afectiv! i imaginar!. =a cuprinde fantasme% structuri incontiente% emoii% pulsiuni conflictuale reprimate% dorine reprimate
I134I&36IG O0I3G # ocup! o poriune din spaiul repre,ent!rii% se hr!nete din simbolic% se *nrudete cu ideologicul% cuprionde produciile mentale 8mentalul colectiv *ndeosebi:% produciile scrise 8iconice% e9primate public sau conservate interior 8Ge 4off:. Produciile specifice ale imaginarului sunt # literatura% arta% miturile% codurile ideologice i vestimentare% visul. Imaginarul este interpretat ast!,i ca o alternativ! la lumea real!% % o lume construit! care se opune concretului% o dublur! a lumii reale.
P6O0= IG D= 6=P6=V=&736= # cuprinde o dimensiune ideologic! i una imaginar!. 6epre,ent!rile sociale se constituie *ntr'un proces simbolic articulnd realul cu imaginarul 8Pierre $ourdieu:.
1' Credin%e; construc%ii co+niti4 co #orta enta$e 0redinele% percepiile i atitudinile profane au un rol important *n *nelegerea locului simbolic pe care'l ocup! o boal! denumit! -social!/+ *n ca,ul de fa! cancerul ' *n societate. 3ciunile 8informaionale% preventive% terapeutice% suportive% etc.: adresate publicului% trebuie s! se integre,e *n aceste scheme de aprehensiune profan!% care acionea,! ca adev!rate prisme prin intermediul c!rora indivi,ii interpretea,! mesa.ele ce le sunt adresate. tudiile i anchetele reali,ate% confirm! persistena repre,ent!rilor negative i Dsau pe.orative legate de cancer% precum i credina *n multiplicitatea factorilor cancerigeni% *n contagio,itatea cancerului sau *n negarea riscurilor. 6epre,ent!rile publicului constituie% pe de o parte% un cadru cognitif coerent care d! sens informaiei primite i e9perienei tr!ite% iar pe de alt! parte% repre,int! un ghid de aciune 8un fel de barometru care permite e9plorarea acestor opinii i percepii% relaionndu'le cu cunotiinele i atitudinile populaiei referitoare la aceste patologii:. 7rebuie s! acord!m toat! atenia opiniilor i percepiilor relative la cancer% ca i impactului potenial al acestora asupra comportamentelor de s!n!tate i atitudinilor fa! de bolnavi. Obiectivele acestei anali,e sunt diverse i variate% prevenia ocupnd un rol important.
)1
Ca#ito$u$ IF
MO67/7 T7OR7TIC7 67 CAUBA/ITAT7 PSIHOSOMATICA' MO67/7 PSIHANA/ITIC7
1' MO67/7 PSIHANA/ITIC7 0onceptul de nevro,! # conflictul intrapsihic *ntre dorin! 83ceasta: i inter,is 8 upra'eu: care generea,! angoasa. 2' MO67/U/ COMPORTAM7NTA/
Individul% *n faa unui eveniment traumatic% nu are mereu mi.loacele afective i cognitive 8adesea din cau,a lipsei de preg!tireDformare:% pentru a aran.a situaia traumatic! # reaciile biologice concomitente e9cesive% pot deveni *n acest ca, nocive pentru organism i genera o patologie somatic!. "actorii care in5$uen%eaz! tu$&ur!ri$e #sihoso atice / / =venimentele de via! 8ma.ore i minore: 2actori personali 8gndirea operatorie i ale9itimia% personalitatea:
)%
I' A&ord!ri a$e re$a%iei #sihis -cor# 2 #sihoso atica )i #sihana$iza'

II. Metode
Psihanali,a% tiin! participnd la tiin! )i ode$e #sihana$itice
1odelul lui 2reud sau teoria traumatismului 3lte contribuii psihanalitice # 4rodec5% 2erenc,i% 6eich (coala american! # 3le9ander% pit,% ifneos i ale9itimia (coala france,! # 1art;% De 1ZI,an% Davis 0ain% ami'3li% 10 0RlRrier% PC >eller: 4ndirea operatorie Defectul de mentali,are Defectul de acces la simbolic III' Trata ente$e #sihoso atice-#sihana$itice a$e #acien%i$or IF' Critici aduse in5$uen%ei #sihana$izei asu#ra #sihoso aticii
Mom studia doar cteva dintre modeele psihanalitice #

%, ', ), &,
Pri u$ ode$ a$ $ui "reud 2 ne4roze actua$e A$ doi$ea ode$ 5reudien 2 con4ersia isteric! Ne4roza or+anu$ui )i teoria s#eci5icit!%ii 2 A$eIander si coala americanQ MartK )i > @coa$a #sihoso atic! de $a Paris D
7rebuie remarcat *nc! de la *nceput faptul c! indiferent de cmpul *n care a ap!rut% studiul Psihosomaticii% fie el medical sau psihologic% acest studiu 8cu metodele% obiectul # psihismul raportat la biologic: *i datorea,! e9istena faptului c! 2reud a descoperit i descris un @ aparat psihic A ancorat *n biologic% dar i o sfer! autonom! imposibil de redus la simplele fenomene fi,iobiologice. 0onfruntat! cu de,volatrea conceptiilor biologice care organi,ea,! ast!,i cunoasterea si medicina occidentala% aboradrea global! a omului bolnav s'a de,voltat *n practica medical! 8inlucsiv acupunctura% -mdeicina natural!/% etc.:. 3cest fapt a avut loc cu att mai mult cu ct descoperirile recente referitoare la relatiile *ntre #
istemul imunitar istemul nervos autonom 8 &3: istemul nervos central 8 &0:
)'
3u re*noit conditiile de dialog 8comple9e: *ntre diferitele dicipline # medical!% biologic!% i psihiatric! si psihanalitic!. I' A&ord!ri a$e re$atiei #sihis -cor# 2 #sihoso atica )i #sihana$iza' Psihanalitii nu'i mai pot limita practica profesional! i cunotiinele strict la domeniul @ sufletului A. unt tot mai des confruntai cu persoane la care dificultatea de a e9ista las! urme la nivelul corpului. e constat! c! *n cursul curelor analitice% bolile fi,ice se estompea,!. De aceea devine posibil i chiar necesar ca aceste fenomene s! fie studiate cu mai mult! preci,ie iar teoreti,area lor s! se ameliore,e. En sfrit% cunotiinele nu se vor mai referi la @ omul *n sine A% imobil i permanent% ci atenia se va *ntoarce c!tre particularit!ile evoluiei umane% discontinuit!ile sale% cri,ele i catastrofele acestuia. &u mai dorim s! studiem doar ceea ce d!inuie% dar i ceea ce se transform! precum i condiiile acestor transform!ri. 7oate aceste elemente duc la un punct de cotitur! *n abordarea fiinei umane% punnd ba,ele unei tiine a vieii la om% tiin! care nu mai disocia,! *n mod arbitrar @ ps;chR A'ul si @ soma A% natura i cultura% ci ia *n considerare dorina i .uisana% repre,entnd o abordare sintetic! a fiinei umane. 3ceast! tiin! tiin!% a corpului% *i va g!si o component! esenial! *n Psihanali,!. Dac! privim lucrurile *n sens invers% atunci *n acest cmp Psiohanali,a *i va reali,a cu adev!rat vocaia sa de tiin!% aducndu'i aportul tiinific. 0um poate fi conceput! aceast! participare W Psihanali,a% )tiin%! participnd la tiin! # 3ctivitatea lui 2reud s'a reali,at ' aa cum apare ea re*nnoit! la psihanaliti% *n practica lor cotidian! ' plecnd de la fapte i simptome i a constat *n reconstituirea evenimentului istoric care le'a produs. 3stfel 2reud% prin activitatea sa% a substitut abordarea descriptiv! cu o a&ordare cauza$!' A&ordarea cauza$! ne este permis! doar prin intermediul discursului pacienilor. 0uvntul e9prim! memoria momentelor cheie% a relaion!rii acestora deschi,nd posibilitatea unei reactuali,!ri a *ntreb!rilor neformulate *nc! + i care au constituit ba,ele structurale ale bolii. Doar astfel anumite stereotipii de limba.% uit!ri i ilogisme% anumite afirmaii% modific!ri ale debitului verbal% atrag atenia medicului 8chiar de la prima consultaie:% asupra adev!ratei probleme pentru care pacientul a venit la consultaie si totodat! asupra faptului c! istorisirea are o funcie de ocultare. 3firm!m aceasta ba,ndu'ne pe urm!toarele elemente #
Dincolo de singularitatea acestor povestiri este posibil s! descoperim tr!s!turi comune% similitudini% structuri care par a e9ercita un determinism% o funcie de atracie asupra apariiei i derul!rii evenimentelor de via!. En domeniul
))
psihosomatic GIP 3 si PI=6D=6=3 ca si imposibila repre,entare a acestora% produc e9emplul cel mai tipic
Pe de alt! parte% medicul operea,! un continuu du'te vino *ntre elementele care ar putea fi simple speculaii% care ar repre,enta o modeli,are% o teoreti,are i ceea ce el constat! *n mod concret% pe parcursul curei psihanalitice% i care confirm! sau infirm! ceea ce el a conceput.
En sfrit% nu trebuie pierdut din vedere faptul c! 2reud% pe tot parcursul operei sale% a practicat *ndoiala i rechestionarea% i'a confruntat permanent propriile modele cu cunotiinele tiinifice ale epocii *n domeniul biologiei% neurologiei% fi,icii% afirmndu'i clar de,acordul cu aceste discipline atunci cnd propriile concepii se *ndep!rtau de cunotiinele epocii sale.
Psihana$iza i #$ic! un du&$u dia$o+% *ntre cel anali,at i analist% dar i cel *ntre analist i cmpul cultural i social. Particularitatea psihanali,ei ca tiin! este deci% plecnd de la practica limba.ului% s! conceap! noi cunotiine despre om% s! e9trag! anumite legi i particularit!i din modul de funcionare a omului% aces tact trebuind s! aib! o finalitate transformatoare. 3cest demers nu'i g!sete adev!rata dimensiune dect prin introducerea unui schimb constant cu alte tiine care'i aduc punctele de vedere i metodele specifice. Dac! din aceste abord!ri diverse ale realit!ii apar observaii i concepii similare% se poate atunci deduce c! ele conin e9presia unui anumit adev!r. II' Mode$e Psihana$itice Psihanali,a devine metoda unei noi tiine% descoperit! de 2reud% cea a @ aparatului sufletuluiDspiritului A% ales c!ror disfuncii% tensiuni% traumatisme% conflicte puteau uneori s! se traduc! *n manifest!ri fi,iceDcorporale 8de e9. conversia isteric!:. En interiorul psihanali,ei i ulterior descoperirilor lui 2reud + care nu s'a preocupat de fapt el *nsui de bolnavii somati,ani cronic% anumii cercet!tori ca 2=6=&0VI% 46ODD=0> i 3G=K3&D=6 au *ncercat o abordare psihanalitic! specific @ psihosomatic! A a tulbur!rilor somatice de care sufereau aceti subieci. 0au,ele 8mai degrab! dect @ cau,alitatea A: nu sunt lineare% *n pofida a ceea ce ar *ncerca s! dea de *neles a anumit! abordare comportamental!% cum ar fi% de e9emplu noiunea de stress *n anumite patologii% sau cum ar fi hipertensiunea arterial! 8 0C&3GG ] all < I36=V ] al. sau alii:. Cauze$e sunt dimpotriv! ne$ineare; cu u$ati4e; haotice; retroacti4e )i co #$eIe 8cum ar fi cele g!site *n domeniul neurologiei i *n @ tiinele comple9it!ii A:. 3u fost propuse% cu toate acestea% mai multe formul!ri sau unele psihanalitice% altele *n afara psihanali,ei #
ode$e re5eritoare $a cauza$it!%i%
Pri u$
ode$ 5reudian 2 N7FROB7 ACTUA/7

)&
2reud propune *n 1PU) desemnarea prin termenul de @ nevro,! actual! A% nevroza de angoas pe care tocmai o individuali,ase separnd'o de neurastenia lui %eard 81PU": i de hipocondrie/ cu scopul de a opune aceste trei tipuri de nevro,e% nevrozelor de transfer 8fobic! < obsesional! i isteric!:. 7ermenul de @ actual A trebuie *neles *n primul rnd cu sensul lui temporal. 3ctual semnific! # real/ pe cale de a se realiza/ simptomatologia nevrotic! fiind eI#resia direct! a dezordinii seIua$e i nu ca *n ca,ul psihonevro,elor% e9presia simbolic! a conflictelor incontiente. 3stfel *n ca,ul ne4roze$or actua$e -ne4roza de an+oas! )i neurastenia:% caracteri,ate printr'un @ caracter fundamental care este sursa de e9citaie% cau,a declanatoare a tulbur!rii se afl! *n domeniul somatic i nu ca *n ca,ul isteriei sau al nevro,ei obsesionale% *n domeniul psihic/. imptomele re,ult! din absena de @ desc!rcare A i de pl!cere psihic!. In neurastenie% mecanismul const! *n inadecuareaDnepotrivirea mi.loacelor de a provoca aceast! desc!rcare% de e9. prin masturbare. Interesul pentru acest tip de modele ale nevro,elor const! *n faptul c! este ba,at pe conceptul *ntreruperii funcion!rii mentale% pe un defect de comunicare 8sau de leg!tur!: *ntre e9citaia se9ual! somatic! i grupul de repre,ent!ri se9uale ale lucrurilor *n incontient. In ne4roze$e actua$e eIist! un de5icit de re#rezentare La$ re#rezent!ri$or . 3ceste insuficiene pot fi considerate ca nite boli ale =u'lui # care strivesc orice via! pulsional!. Deficitul de repre,entare se opune oric!rei posibilit!i de repre,entativitate a conflictelor sau angoaselor 8e9. angoasa de separare% destul de frecvent! *n hipertiroidie:. 3ceste probleme ale @ imposibilit!ii elabor!rii psihice A % a unei @ acumul!ri de e9citaie A i a @ faptului e9trem de important c! angoasa aflat! la originea manifest!rilor nevro,ei nu autori,ea,! nici o derivaie psihic! A% se vor regasi 3S de ani mai tr,iu% *n 1U23% *n @ Inhibiie% simptom i angoas! A% unde 2reud *i evoc! preocup!rile psihosomatice referitoare la soarta e9citaiei se9uale care are loc @ *n afara elabor!rii psihice A. A$ doi$ea ode$ 5reudian 2 CONF7RSIA IST7RIC8
2reud distingea mai multe forme de isterie # / / / / Isteria de conversie Isteria de retenieDisteria de ap!rare Isteria de angoas! 8fobia: Isteria traumatic!
Isteria de con4ersie r!mne prototipul diferitelor tipuri de isterie. @ alt misterios de la ps;chR la soma A% con4ersia re#rezint! trans#unerea unui con5$ict -seIua$0 #sihic )i o tentati4! de rezo$4are a acestuia n si #to e$e otorii -#ara$izie0 sau senziti4e 8aneste,ia sau durerile locali,ate:. 3stfel% repre,ent!ri refulate re,ultate dintr'un
)*
conflict se9ual infantil au o semnificaie simbolic! devenind veritabile @ corpuri str!ine interne A *n psihism. 0omponena lor afectiv! 8cuantumul de afect: se convertete pe cale nervoas! # sistemul nervos central 8 &0: controlea,! muchii striai oferind o cale de derivare a afectelor psihice incontiente% prin intermediul ,onelor erogene sau al organelor% care datorit! regresiei de fi9are a libidoului pregenital% pre,int! o form! de @ comple,en! somatic! A.
Mode$u$ N7FROB7I 67 OR.AN SI T7ORIA SP7CI"ICIT8CII a $ui A/7?AN67R -Scoa$a din Chica+o0
En anii 1U?S% lucr!rile lui 3G=K3&D=6 i ale colaboratorilor s!i de la coala din 0hicago% precum i ale altor americani cum ar fi DI&$36 au dus la stabilirea profilelor de personalit!i *n raport cu bolile ,ise psihosomatice. 3G=K3&D=6 a dorit sa *neleag! simptomele somatice reevalund rolul .ucat de sistemul nervos vegetativ i al emoiilor *n gene,a acestora% subliniind implicit falimentul precontientul primei topici. Teoria sa; nu it! a > s#eci5icit!%ii D; #ostu$a ast5e$ c! 5iec!rei e o%ii i cores#unde un sindro 5izio#ato$o+ic s#eci5ic; ceea ce s'a dovedit contestabil. 0u toate acestea% 3le9ander a avansat ideea c! nu se remarcase pn! atunci rolul &M 8vegetativ: @ care nu a fost pus *n leg!tur! cu procesele conceptuale A ci cu fibrele musculare netede i cu organele viscerale. 3G=K3&D=6 a fost deci primul care a insistat asupra faptului c! si #to e$e so atice erau indisocia&i$ $e+ate de st!ri$e e o%iona$e # @ 'a stabilit clar c! influena emoiilor poate inhiba sau stimula funionarea oric!rui organ 8X: A Pentru 3G=K3&D=6 reprimarea st!rilor afective *mpiedic! e9primarea lor prin mic!ri voluntare% ceea ce crea,! o tesiune permanent! i o difu,are a supra'sarcinii emoionale *n &3 8autonom:. altul de la psihologic la fi,iologic se efectuea,! prin trecerea de la un sindrom funcional 8unde structura anatomic! a organului nu este modificat! ci doar coordonarea i intensitatea funciilor sunt perturbate: care evoluea,! *n sistem le,ional% organic # astfel @ nevro,ele de organ A 8nevro,e gastrice% intestinale: repre,int! o stagnare a energiei libidinale *n interiorul organului *nsui. 3G=K3&D=6 disocia totodat! rolurile respective ale sistemului simpatic i parasimpatic e9ploatnd consecinele lor psihofi,iologice # sistemul simpatic este stimulat de st!ri emoionale active 8agresivitate% lupt!% fug!% etc.:% *n timp ce sistemul parasimpatic ar fi stimulat doar cnd subiectul ar opune adversit!ii o atitudine de pasivitate. Oricum% activit!ile sistemului nervos autonom sunt legate de regl!rile hormonale% impulsurile agresive inhibate vor activa sistemul medulo'simpatico'suprarenal. 3G=K3&D=6 s'a spri.init pe lucr!rile lui =GF= i GO&4% mai cu seam! pe @ sindromul general de adaptare A 8 43:% mecanismul fi,iologic al ap!r!rii al lui =GF= care pune *n relaie regl!rile neurogene i hormonale *n condiii de stress.
)(
omati,!rile relevau astfel pentru 3G=K3&D=6 anumite tipuri de emoii. De e9. *n ca,ul ulcerului% 3G=K3&D=6 insist! pe imaturitatea afectiv! a subiecilor% re,ultnd fie dintr'un abandon% fie dintr'o @ lips! afectiv! A # @ dorina de a fi iubit se transform! *n dorina de a fi hr!nit A% de unde ar re,ulta hipersecreia gastric!% un stomac care reacionea,! de parc! ar fi absorbit hran!. =9 # 3stfel% bolnavii suferind de diaree cronic! sau de colite spasmodice manifest! pentru 3le9ander o compensare prin activitatea intestinal! a dependenei lor afective legat! de factori agresiviX 3stfel% *n plus fat! de @ cteva tipuri de conflicte A 8specific pattern conflicts:% somati,area ar revela predispo,iia special! a corpului subiectului 8factor somatic K: chiar dac! nu e9ist! un @ profil psihologic tip A. 3le9ander a produs astfel unele modele psihofi,iologice i psihopatologice interesante #
6olul reprim!rii agresivit!ii asupra a9ului medulo'simpatico'suprarenal Importana angoasei de pierdere a relaiilor sociale 8i,olare: 7eama de pasivitate i re,istena la aceasta Importana% *n planul psihofi,iologic a sistemelor neuroendocrine.
De fapt cu 3G=K3&D=6 apare ideea% pe care o reg!sim ast!,i *n studiile actuale de psiho' neuro'imunologie i ale9itemie% c! somati,area ar putea apare dintr'o *mp!rire defectuoas! a activit!ii *ntre &0 i &3 cu sistemele sale simpatic i parasimpatic 8acestea fiind *n leg!tur! cu strns! cu sistemul imunitar:. 0ritici ale teoriei specificit!ii a lui 3le9ander Insistena lui 3G=K3&D=6 de a *nelege somati,!rile dup! anumite tipuri de emoii se dovedete a fi un instrument care% dei indicativ% ne apare ca fiind prea limitat pentru a lucra cu aceti pacieni *n prihoterapie i psihanali,!.
)+
Ca#ito$u$ F A/T7 MO67/7 PSIHANA/ITIC7 A/7 SOMATIBARII 2 SCOA/A 67 /A PARIS - MARTM 3u fost propuse mai multe formul!ri sau ode$e re5eritoare $a cauza$it!%i$e &o$i$or #sihos atice% unele psihanalitice% altele *n afara psihanali,ei # En sensul cel mai strict posibil% psihosomatica poate fi definitQ ca studiu$ #rocese$or #sihice care au un ro$ n ceea ce MartK nu ea > dezor+anizNri$e so atice A. 3ceastQ disciplinQ 8metoda% obiectul # psi.ismul *n raport cu biologicul: nu a apQrut doar datoritQ faptului cQ 2reud a stiut sa i,ole,e si sQ descrie *n epoca sa un @ aparat psihic A ancorat *n biologic. 1. En fa,a iniialQ si pt. o mai bunQ ingtegrare a acestor teorii *ntr'un corpus teoretic al psihanali,ei% au fost amintite modelele &=M6OV=GO6 307I3G= ca si cele ale I 7=6I=I < 2. 3u fost apoi pre,entate # teoria &=M6OV=I D= O643& a lui 3G=K3&D=6 8care se va *nscrie *n lucrQrile lui 2=6=&0VI i *n descoperirile medicale si biologice ale epocii:% 3. 3cest capitol tratea,Q teoria &=M6OV=I = =&HI3G= a lui 1367F si a (colii de la Paris + care a *noit *n profun,ime cunoasterea functionQrii mentale *n relaia sa cu homeosta,ia psihosomaticQ a subiecilor ce pre,intQ somati,Qri. 2alimentul 1=&73GIV36II% 6=P6I136=3 MI=7II 32=07IM= si al 6=P6=V=&736IGO6% D=P6= I3 = =&7I3G3% 4^&DI6=3 OP=637O6I=% importante P6I&0IPIIGII =0O&O1I0 sunt tot attea concepte pe care 1art; si cola de la Paris le'au adus pentru a *ntelege @ faptul A somatic.
@coa$a 5rancez! 1. 1367F i @ (coala psihosomatic! de la Paris A '. Isteria arhaic! i fantasma @ corpului pour doi A ' 10DOI4C3GG 3. ituaia de impas i defectul de proiectare ' 31I'3GI ?. 3 treia topic! a lui D=_OI6 87opica cliva.elor: *. 7opica cliva.elor auto'narcisice 8a lui 4IFO737: ). omati,are i filiaie narcisic! + de 4IFO737 O. 7endine actuale 83G=K3&D=6% D=_OI6 % 2I&=% P=DI&I=GGI:. 6e*nnoirea teoriei psihanalitice *n medicina psihosomatic! P. 0onclu,ii ``````````````````````````````````````````````````````` Dintre aceste modele am ales sQ tratQm *n pre,entul curs doar aportul psihosomaticianului
).
1367F% fondator si repre,entant al colii de la Paris. 1' MARTM @I @COA/A PSIHOSOMATIC8 67 /A PARIS 0oncepte 1'1 "a$i entu$ enta$iz!rii
In anii 1U"S% anumiti psihanalisti% si *n primul rnd 1367F% au pus *n eviden! un tip particular de funcionare psihic! la bolnavii somati,ani% numit al falimentuluiD sau @ eecului ap!r!rii mentale A 8refulare% deplasare% condensare% proiecie:. En perioada de dup! r!,boi% 1367F s'a preocupat *n mod deosebit de dou! somati,!ri funcionale # cefaleele i rahialgiile. 0efaleele au fost astfel anali,ate *ntr'un cadru economic% ca simptome de ap!rare *nvecinate cu ap!rarea nevrotic! clasic!% activnd *ns! mecanisme de ordin somatic si biologic 8vasoconstricia si vasodilataia% de e9.: ca urmare a unei reprim!ri a emoiilor agresive. 1'2 Re#ri area 4ie%ii a5ecti4e )i a re#rezent!ri$or
Dac! mecanismul de represiune a fost folosit% aceasta se datorea,! faptului c! la un nivel inferior% mecanismul reful!rii nu a intervenit. En @ &evro,a angoasei A 81PU":% 2reud insist! mai ales asupra represiunii pulsiunilor se9uale. 3cest mecanism se aplic! i pulsiunilor agresive% fie ele spontane sau consecutive unei frustr!ri a pulsiunilor se9uale. e *ntlnete la 2reud ideea ca represiunea este voluntar!% constient!% *n timp ce refularea este involuntar!. 7rebuie *nteles faptul ca 6=P6I136=3 are legaturi cu problematica DOGIIGII 8doliile fiind prin ele'*nsele surse de somati,are benign! sau grav!X:. 6eprimarea se afla *n acest ca, *n slu.ba unei fantasmatici inconstiente% a narcisismului eului% evitnd sa gndeasc! separarea% castrarea% pierderea obiectului de ataare. 1'( .:ndirea o#eratorie
0onceptul de gndire operatorie repre,int! pentru psihosomatic! ceea ce repre,inta conceptul de isterie pentru nevro,! sau pentru psiho,!. Pentru a *ntelege notiunea de gndire operatorie% trebuie plecat de la un principiu freudian simplu # activitatile fantasmatice si onirice permit sa integre,e% *n subiectivitatea *ns!i% tensiunile pulsionale i prote.ea,! s!n!tatea somatic! a individului permindu'i @ s! transfere A asupra activit!ii psihice att e9citatiile interne ct si cele e9terne. En aceasta conceptie% gndirea operatorie pune *n evidenta o caren%! 5unc%iona$! a +:ndirii 5atas atice si onirice. 4ndirea constienta% cognitiv! i factual! nu are legaturi cu mic!rile fantasmatice. Ori% acest defect al activitatii de a gndi dup! modul imaginar % ilogic si fantasmatic 8auto'asociativ:% conform @ legii compensaiei A nu poate e9ista f!r! a avea
)0
repercusiuni negative asupra functiilor organice. Oare functiile organice ar avea ceva de mostenit de la activitatile logice 8fantasme inconstiente: inhibate la eta.ele superioare W En acest ca, oare corpul ar fi acela care @ delire,! A 810DOI43GG:. En planul clinic% contactul resimit de terapeut *n cadrul contra-transferului cu subiectii operatorii este cel al unei rela.ii al e. ubiectul vorbeste de lucruri @ concrete A% dar rareori de emotiile si sentimentele sale% mai ales *n ca,ul cnd acestea se refer! la viata sa relaional!. 3ceasta gndire operatorie are forma unei gndiri unilitariste aItilitarismul este o doctrinQ etic! care prevede actiunea 8sau lipsa de actiune: astfel *nct sa ma9imi,e,e bun!'starea global! a tuturor fiintelor sensibile:. Ga acest tip de pacienti% o prob! a unei proaste functionari a primei topici aconstient 80s: < preconstient 8Pcs: si incontient 8Ics:b este srcia sau a sen.a vie.ii onirice. Pre,enta viselor @ brute A sau *n mod de,esperant concrete% evocnd doar aspectul munc! al vietii% f!r! o manifestare important! a mecanismelor de 4*C'A"A)*/ C&24*2"A)*/ "A( 4)A$A=#DA)* # o form! de @ gndire alb! A sau% la copilul hiper5inetic o dificultate de atentie si concentrare% sunt elemente aflate *n primul plan. 3cestei forme de gndire care devine operatorie% *i lipseste referinta la un obiect interior. 3ceast! gndire operatorie% referitoare la concreteea lucrurilor si perceptiilor % serveste *n realitate de recipient cognitiv unui psihism lipsit de un bun obiect intern 8de unde depresia esnial!:. =9 # 7rebuie mentionat faptul c! *ntr'un studiu al psihosomaticienilor de la IP O si al cancerologilor _3 1I&% 1367F si altii 81UUS: s'au putut ar!ta% dup! un protocol foarte strict% eventualele corel!ri *ntre factorii psihologici legati de functionarea mental! 8conform gndirii teoretice a lui 1art;: i natura benign! sau malign! a unei tumori mamare. 3bsena cancerului de sn la pacienii considerati ca avnd un mental puternic 8cam 2" T din populatia initial!:% este interesant!. 1'G 6e#resia esen%ia$!
Depresia iniial! este o de#resie > 5!r! o&iect D; f!r! auto'acu,are% sau culpabilitate constient! < ea se orientea,! c!tre sfera somatic! prin pierderea @ tonusului vital A din sfera psihic! 8investire libidinal! a sinelui si a lumii:. 3sociat! gndirii operatorii% depresia iniial! este to9ic! 8d!un!toare: pnetru organi,area somatic!. De e9. 7homR'6enault a ar!tat c!% paralel cu factorii biologici% factorii psihici au .ucat un rol *n declanarea i evoluia idei. Printre acestia% angoasa de de,'legareDrupere a leg!turii% negarea% ale9ithimia% gndirea operatorie i depresia esenial! .oac! un rol activ *n procesul de de,organi,area somatic!. 3ceast! simptomatologie depresiv! se definete printr'o lips! # are loc o )ter+ere; $a toate ni4e$uri$e a dina icii enta$e a ecanis e$or de a#!rare 8absena mecanismelor de D=PG3 36=% 0O&D=& 36=% I&76O_=07I=% P6OI=07I=% ID=&7I2I036=% MI37L 23&73 137I0L I O&I6I0L: mergnd pnQ la a aciona *n numele pulsiunii de moarte% @ de,ob.ectali,ant! A. 3sist!m la o scadere a @ tonusului vital A 81367F: care semnific! sc!derea facult!ilor erotice de leg!tur! 8pulsiuni de via!% eros: # se va vedea mai departe c! aceast! noiune de @ tonus vital A poate fi asimilat! cu noiunea actual! neurofi,iologic!% a
&1
@ tonusului sistemului nervos autonom A% modificat de ale9itimie' care provoac! un deficit de regulari,are a afectelor. Depresia esenial! pare a #ro4eni din e4eni ente trau atice care au de,organi,at un anumit numQr de factori prihici% ale c!ror capacitati de elaborare au fost dep!ite de acetia 8o traumQ psihicQ sau @ re'psihicQ A ar putea sa se situe,e la *nceputul depresiei eseniale:. 3desea ea este precedat! de angoase difu,e% automate. En planul function!rii clinice a subiectului # @ absena de comunicare cu inconstientul constituie o veritabil! ruptur! cu propria istorie. 0uvntul pare a fi conservat doar pentru descrierea evenimentelor si mediati,area relaiilor A 1'* Ho eostazia #sihoso atic! )i #rinci#ii$e e4o$u%ioniste
Enc! din 1U"P% lucr!rile lui 1367F asupra alergiei au permis s! se pun! *n eviden! o organi,are mental! specific! a c!rei e9presie era @ alergia esenial! A. 3stfel% sistemul relaional spus alergic% ap!rea ca un re,ultat al identific!rii functionale a obiectului cu un @ avanta. A # absena conflictului 8cu obiectul: *n psihism. Pentru *ntelegerea importantei repercusiunilor posibile pe care le poate avea funcionarea mental! asupra homeosta,iei psihosomatice% 1367F a pus *n anul 1UO)% apoi *n 1UPS% ba,ele unei concepii originale de apariie a bolilor somatice plecnd de la de,organ,!ri% neorgani,!ri sau reorgani,!ri ale aparatului psihic% avnd ca referinte teoretice psihanali,a si evolutionaismul 8doua principii sunt astfel *n actiune:. 1'1 Princi#iu$ econo ic tQrile operatorii 2uncionarea mental! *n sine &evro,ele caractero'comportamentale 8caractero,ele: =conomia psihosomatic!
e reg!sesc #
0eea ce a fost definit ulterior de c!tre 13D_ ca o Bstare operatorie A 8gndire operatorie plus depresie esenial!: fusese conceput ca un punct de sosire a unei reorgani,!ri contra' evolutive% cu puncte comune cu de'regulari,!rile relaiei 8diade: de tip # mamQ 8mediu:' bebelu. 3ceasta a avut consecine asupra tehnicilor de *ngri.ire% terapeutul trebuind s! se ocupe de pacient aproape *ntr'un mod @ matern A% att *n ,ona e9presiei repre,ent!rilor% ct si a afectelor% chiar a comportamentelor. 1'3 Unicitatea #ri ei to#ici )i a #recon)tientu$ui
1367F g!sete frecvent @ slQbiciuni A i @ lipsQ de fluiditate A precontientului% la subiecii somati,ani sau nementali,ai. 3ceastQ slQbiciune este legatQ de @ aprecierea reali,atQ de cQtre psihanalist% a cantit!ii si calit!ii repre,entarilor psihice A% a legaturii 8asocierii: *ntre repre,entQrile cuvintelor si lucrurilor. Disponibilitatea miscQrilor psihice de asociere *ntre
&%
legaturile transversale si legaturile longitudinale ale repre,entQrilor% dQ socoteala tot mai mult de ceeea ce 1art; considerase ca o @ fluiditate A a circulaiei preconstiente. @ En acest sens calificQm preconstientul drept o placE turnantE a economiei psihosomatice . En absena unei anumite operativitQi a acestei @ pl!ci turnante A a economiei psihosomatice% aceasta pre,intQ un mare risc de difuncionare. Ne4roze de caracter 1ulti dintre cei considerati *n mod obinuit ca @ normali A participQ la grupul nevro,elor de caracter. En urma trau atis e$or a5ecti4e% nevro,ele de caracter pot fi obiectul diverselor tipuri de disfunciiDtulburQri ale funcion!rii lor psihice # Disfuncii mai mult sau mai putin usoare si trecQtoare cu inhibitie =vitare sau represie a repre,entQrilor mentale Disfuncii compensate de sisteme de reorgani,are psihosomatic! *n ca,ul regresiilor < Disfunctii grele i durabile cu disparitia cuasi'totalQ a repre,entQrilor *n timpul reorgani,Qrior progresive
3ceste diferite tipuri de proastQ funcionare psihicQ dau nastere la multiple procese de somati,are% *ncQrcate de consecinte somatice mai mult sau mai putin grave. Ne4roze de co #orta ent &evro,ele de comportament se *ntlnesc la su&iecti a cNror 5unctionare #sihicN nu a 5ost -con5or ce$or douN to#ici 5reudiene0 niciodatN so$idN # adicQ la acei subiecti care *i trQiesc practic *n direct pulsiunile% fQrQ ca actiunile lor sQ fie *nti supuse unei elaborQri mentale. En urma unor traumatisme afective% nevro,ele de comportament riscQ astfel sQ se transforme rapid *n boli somatice cele mai diverse% cQci organi,area lor psihicQ nu permite o regresie psihicQ suficientQ. En ca,ul @ nevro,elor de comportament A si al @ nevro,ele rQu mentali,ate A nu e9istQ repre,entQri% sau foarte rare si asociative% variind *n mod considerabil *n timp. Mariatiile functionQrii peconstiente ale acestor subiecti ne'au dus la calificarea ansamblului acestor nevro,e drept @ nevro,e cu mentali,are nesigur! A% incertitudinea provenind att de la variabilitatea statutului lor psihic% ct si de la sentimentului @ indecis al observatorului A. Menta$izarea si dezierahizarea 5unc%ii$or #sihice e pare c! aparatul psihic nu functionea,a *n mod topic si dinamic dect atunci cnd e9istQ aceastQ bunQ @ ierarhi,are'integrare A a multiplelor functii care'i apartin. Orice rela9are a circuitelor inhibitorii% care sunt utile *n construirea @ ierarhi,Qrii'integrare A% duce la de,ierarhi,area functiilor &0 astfel *nct structurile 8sistemul limbic si corte9ul: care au fost
&'
observate *n cursul ontogene,ei% duc la cresterea dominatiei diencefalului% ele aflndu'se astfel deposedate de putere lor initialQ 8si lasnd afectul sa se @ di,olve A *n diferite reele:. 7rebuie arQtat faptul cQ visul% ca si orgasmul se9ual% repre,intQ ierarhi,Qri ale ordinii psihose9uale. En teoria psihosomaticQ a lui 1367F% dezor+anizNri$e #sihoso atice #ro4in dintr-o dis5unctie a 5unc%iei de +estionare a SNC si a #sihis u$ui % anumite puncte de fi9are putnd asigura o putere de reorgani,are 8de e9. cicatri,area psiho,elor prin epilepsie sau alcoolism:. En aceste conditii ierarhice% si #to u$ so atic de4ine rezu$tatu$ unei )ter+eri a ierarhiei e4o$uti4e; care merge de la diferite organi,!ri functionale fi,iologice si organice% la cea situatQ *n vrful evolutiei # si anume aparatul psihic. En termeni biologici% aceastQ imagine psihosomaticQ a diferitelor *mbinQri sistemice somatopsihice apartine comple9itQtii de organi,are a unui sistem biologic formal% a modului *n care acesta este auto'organi,at % dacQ poate trece de la o stare stabilQ a sistemului la alta% atunci cnd este supus modificQrilor sistemului. 0ritica adusQ teoriei lui 1367F este urmQtoarea # 1art; nu a observat de,organi,area psihosomaticQ dect ca pe un negativ al pulsiunii vietii 8monism pulsional: si a subestimat importana apQrQrii si distorsiunii eului *n acele tipuri de patologii care anga.ea,Q fi,iologia 8corpul:. \n aceastQ conceptie se pierd rolul dinamic al eului si al conflictelor se9uale care sunt *n actiune *n aceste fi9atii% regresii. @coa$a de $a Paris; )i ro$u$ s!u n rennoirea teorii$or #sihana$itice En timp de 2reud nu a vrut niciodatQ sQ e9tindQ modelul conversiei isterice la bolile organice% 4ODD=0>% 2=6=&0VI% $3GI&7 8discipoli ai marelui maestru: dar si alti psihanaliti mai receni% cum ar fi $6I =7% M3G3$6=43% nu fQceau o distincie categoricQ *ntre conversia istericQ si simptomele psihosomatice. (coala de la Paris 8repre,entatQ de 1367F% D=_OI6 % etc.:% ca un ecou al filosofului 1edard $OO 8conform cQruia @ simptomul psihosomatic este prost A:% a ridicat problema 67"7CTU/UI 67 M7NTA/IBAR7 la pacientii pre,entnd o @ gndire operatorie A. 3ceastQ trQsQturQ de > #ersona$itate #sihoso aticN A poate fi definitQ prin sNrNrcia 4ie%ii i a+inare; o inca#acitate de e$a&orare a 5antas e$or $e+ate de si #to ' 3cest defect ar marca o diferen! fa! de Bpersonalitatea istericQ/% unde viata imaginarQ si fantasmele au tendinta de a se impune *n faa realit!ii. $6I / / / =7 si M3G3$6=43 considerQ cQ e9istQ o pregresie gradatQ *ntre # tulburQrile de naturQ emoionalQ 8manifestQri somatice ale angoasei si an9ietQii:% simptome isterice 8unde angoasa este mai mult sau mai puin refulatQ: si afeciunile le,ionale% sau altfel spus% bolile organice.
1367F 8*ntemeietor al Institutului de PsihosomaticQ de la Paris + 1UO2: si discipolii sQi

&)
81ZIV3&% 0. D3MID: anali,ea,Q boala n cadru$ #rocese$or econo ice; #er i%:nd trans5or area #roduc%ii$or #ersona$e une$e n a$te$e . %oala/ n dimensiunea sa psihosomaticE/ ar apare n locul a altceva/ dar ntr-un mod regresiv/ rEspunznd pulsiunilor mazochiste si distrugEtoare. Pentru 1367F% D=2=07=G= D= 1=&73GIV36= pot duce la douQ tipuri de mentali,Qri.
Ina% prin re+resie% favori,ea,Q apariia accidentelor somatice fQrQ gravitate sau cronicitate% sau f!r! anga.are a pronosticului vital. 7ulburQrile sunt reversibile% anali,abile si transformabile prin sublimare 8deplasare pe scena fi,icului:. 0ealaltQ% prin ru#erea $e+Nturii #u$siona$N poate duce la afeciuni mai grave% boli auto'imune% cancere. 4ndirea% complet golitQ de fantasme D *n absena fantasmelor% si'a pioerdut legQtura cu obiectele si suferQ de o ranQ narcisicQ pe care nici un fel de investire nu reuete sQ o repare.
1367F vorbeste de depresie fQrQ simptom depresiv sau de @ pierderea tonusului de via! f!r! compensare A. $oala ar fi echivalentul unei melancolii a corpului 8sau adncirea *n corporalitate A de care vorbea $OO :. 0ontrar lui 2=6=&0VI% membrii Institutului Psihosoamtic din Paris recomandQ cure #sihana$itice *n cadrul specific al *ngri.irii medicale a pacientului. &u urmea,Q recomandQrile lui $3GI&7 *n demersul sQu psihoterapic delegat *nii medicilor. Tera#ia #sihoso atic!-#sihana$itic! 0hestiunea cadrului *ngr.irii psihice a pacienilor este esenialQ% din cau,a fragilitQii funcionQrii lor psihice ca si a funcionQrii somatice # 3vanta.ul consu$ta%iei 5a%! n 5a%! este pre,ena perceptivQ si efectivQ a psihanalistului care repre,intQ o veritabilQ etalare narcisicQ si perceptivQ ' restabilind *ntr'un fel @ recipientele psihice A% limitele psihismului *n calitate de support al corpului. En acest conte9t% activitatea interpretativQ a psihanalistului trebuie sa fie prudentQ si sQ se adapte,e diferitelor nivele ale funcion!rii psihice a pacientului. 6eiese din acestea cQ trata entu$ #sihotera#ic al acestui tip de pacienti trebuie reali,at de #sihana$isti cu formare clinicQ *n teoria psihanaliticQ% si care au fost totodatQ foarte bine formati i *n cmpul psihosomatic ' acest tratament fiind complementar terapeuticilor medicale si chirurgicale. Critici aduse in5$uen%ei #sihana$izei asu#ra #sihoso aticii -4' Dr Ioan $637I'I313&D= 0I: care vorbete de e9ager!ri =9plicaii simbolice sau e9clusiv psihologice ale bolilor psiho'somatice 8e9. Gimba.ul simbolic al organelor: 4ruparea bolilor psihosomatice *n categorii + 8cf 7eoriei conflictelor specifice a lui 3G=K3&D=6:
&&
Ca#ito$u$ F MO67/7/7 N7-PSIHANA/ITIC7

/
in de psihologia @ contient! A # ode$e #sihoso atice ne#sihana$itice

/
Metode )i / / / / /
Teoria #ersona$it!%i$or #redis#use a $ui 6UN=AR Teoria e o%iona$! sau a$eIiti ia $ui SI"N7OS Psihoso atica re$a%iona$! )i ode$u$ #sihoso atic a$ $ui SAMI A/I Conce#tu$ de Ocentrare #e #ersoan!P a$ $ui Car$ RO.7RS Teoria crono&io$o+ic! Teoria stresu$ui
En sensul cel mai strict posibil% psihosomatica poate fi definitQ ca studiu$ #rocese$or #sihice care au un ro$ n ceea ce MartK nu ea > dezor+anizNri$e so atice A. 3ceastQ disciplinQ 8metoda% obiectul # psi.ismul *n raport cu biologicul: nu a apQrut doar datoritQ faptului cQ 2reud a stiut sa i,ole,e si sQ descrie *n epoca sa un @ aparat psihic A ancorat *n biologic. ?. En fa,a iniialQ si pt. o mai bunQ plasare a acestor teorii *ntr'un corpus teoretic al psihanali,ei% au fost amintite modelele &=M6OV=GO6 307I3G= ca si cele ale I 7=6I=I < ". 3u fost apoi pre,entate # teoria &=M6OV=I D= O643& a lui 3G=K3&D=6 8care se va *nscrie *n lucrQrile lui 2=6=&0VI i *n descoperirile medicale si biologice ale epocii:% ). iar ulterior teoria &=M6OV=I = =&HI3G= a lui 1367F si a (colii de la Paris + care a *noit *n profun,ime cunoasterea functonQrii mentale *n relaia sa cu homeosta,ia psihosomaticQa subiecilor ce pre,intQ somati,Qri. 2alimentul 1=&73GIV36II% 6=P6I136=3 MI=7II 32=07IM= si al 6=P6=V=&736IGO6% D=P6= I3 = =&7I3G3% 4^&DI6=3 OP=637O6I=% importante P6I&0IPIIGII =0O&O1I0 sunt tot attea concepte pe care 1art; si cola de la Paris le'au adus pentru a *ntelege @ faptul A somatic.
I'
T7ORIA /UI 6UN=AR sau a P7RSONA/ITATI/OR PR76ISPUS7
Din studiile lui DI&$36 re,ultQ importanta # Istoriei personale% familale% medicale precum si a capacitQtii de adaptare la mediu 3 relatiilor *ntre stress si modalitatile de reactie ale subiectului 3 factorilor ereditari si emotionali care provoacQ o predispo,itie%
&*
3 reactiilor subiectului cun privire la corpul sQu% la el *nsusi% la propria se9ualitate sau boalQ% sau la familia si munca pe care o reali,ea,Q 0arcaterul prea general8ist: al unor astfel de demersuri% cum ar fi de e9. i,olarea @ Patternului D7ipului 3 A pentru coronarieni% nu *nseamnQ cQ nu pot e9ita anumite trQsQturi de caracter 8*n ca,ul acesta # hiper ctivitatea% gustul responsabilitQtii% autoritarismul:.
STR7S si #ro5i$ co #orta enta$ de > PRO"I/ A D sau > CORONARO.7N D
&otiunea de 76= acoperQ% fQrQ a opera distinctii # 76= IG P ICOGO4I0 76= IIG 2IVI0
7eoria stresului a fost elaboratQ de Cans =GF= si dalter 03&&O&. Prin studiul reactiilor de teamQ la pisica amenintatQ de cine% cercetQtorul d. 03&&O& a arQtat cQ reactiile de fugE si de luptE sunt asociate unor manifestQri fi,iologice putnd fi raportate la eliberarea unui hormon medulosuprarenal% > hor onu$ stresu$ui D sau adrena$ina 8aceasta este secretatQ de terminatiile nervoase sinaptice% apartinnd familiei catecolominelor:. 26I=D13& si 6O =1&13& au descris *n 1U"U un profil comportamental de @ 7ip 3 A % caracteri,at printr'o hiperactivitate hemodinamicQ si neuroumoralQ la stresul care participQ la aparitia unei insuficiente cardiace. 0arcateristici ale subiectilor apartinnd tipului 3 # 7endinta de a cQuta situatii dificile% necesitnd un efort de adaptare # merg *n *ntmpinarea stresului% iar retroactiv% acumularea stresului le *ntQreste tipologia 3% mentinerea organismului *ntr'o stare de alertQ repetitivQ% chiar permanentQ 8solicitQri permanente ale angoasei si castrQrii: reprimarea emotilor negative tendinta de a refu,aa.utorul care le este propus *n ca, de dificultQti vointa de a transforma activ orice situatie frustrantQ &umeroase studii au arQtat cQ riscul relativ la infarctul miocardic la subiectii de tip 3% comparat cu subiectii de tip $% era cam de 2 la 1 # 3ncheta lui 2631I&4C31 a arQtat cQ apartenenta la patternul 3 este un factor de risc independent de factorii de risc clasici 8vrstQ% hipertensiune% colesterol% tutun:% *ntruct *n interiorul fiecQrei decile 8transQ omogenQ cuprin,nd 1ST din populatie: si mai ales *n ca,ul *n care riscul biologic este ridicat% probabilitatea de a de,volta o insuficientQ copronarianQ este dublatQ la indivi,ii de tip 3.
Cei care nu #rezintN Pro5i$u$ A; au 5ost dese nati ca a#artin:nd > Pro5i$u$ui = D'
&(
ubiectii de tip $ sunt caracteri,ati pur si simplu prin absenta trQsQturilor tipului 3
Pacienti de > Pro5i$ C D si distanta 5ata de o&iect
3numite lucrQri psihosomatice 87=1O CO>: au descris sub termenul de Profil 0% un profil comportamental care se opune celui din patternul 3% *n timp ce subiectii de tip $ sunt caracteri,ati pur si simplu prin absenta trQsQturilor tipului 3. 0aracteristicile tipului 0 # ubiecti rQbdQtori% care acceptQ constrngerile temporale Predispusi la re9fle9ie 1ai ales supusi% concilianti% evitnd *n mod activ conflictele% cu o reprimare constantQ a oricQrei manifestQri agresive ubiecti dependenti de altii 8obiecte% privirea% stima pe care ceilalti le'o poartQ. 3ceastQ carcateristicQ ne trimite la ceea ce psihanalistii numesc @ relatia de obiect A 8$OIM=7: Profilul 0 ar fi asociat siDsau ar constitui un factor de risc *n afectiunile proliferante 8caancere: sau dis'imunitare 8bolile auto'imune:. 0um remarcau _=311=7 si al.% pot fi descrise modalitQtile de disfunctionare ba,ate pe diferitele a ena,Nri a$e con5$ictu$ui centra$ # &evoia e9cesivQ de apropriere sau de aprobare a obiectului 8Profil 0:% sau invers% nevoia e9cesivQ de opo,itie a obiect si de distantare care duce individul la o vigilentQ constantQ% privndu'l de relatii care i'ar putea fi necesare 87ip 3: 3ceste lucrQri se intersectea,Q cu cele ale lui 46O 367'137I0=> si al.% asupra duratei de 1S ani% *n care fiecare subiect a fost clasat *n unul din cele patru tipuri% *n functie de rQspunsurile la chestionarele de autoevaluare si de cotatiile e9aminatorului. e poate astfel asimila 7ipul 1 Profilului 0 si 7ipul II Profilului 3. 0ele ? tipuri ar fi urmQtoarele #
Ti#u$ I avnd 6=G37II O$_=073G= marcate de # relatii de dependentQ fatQ de un obiect privilegiat% ideali,area obiectului% stima de sine cu probleme precum si dificultatea de a suporta orice separare% *ndepQrtare% sau abandon fatQ de obiect
&+
Ti#u$ II caracteri,at prin # coe9istenta relatiilor de obiect multiplu 8si intersan.abile *n anumite limite: obiectul esentialmente trQit ca un obstacol potential la reali,Qrile personale cu toate acestea% *n pofida carcaterului frustrant sau care rQeneste al obiectului% tentativele de a se detasa de acesta se dovedesc ,adarnice
Ti#u$ III facnd parte dintr'o problematicQ de tip @ stare limitQ A 8border line:% marcatQ prin # relatii de obiect ambivalente% cu obiecte care ele *nsele sunt ambivalente si putin fiabile orice apropiere e9cesivQ sau orice *nstrQinare prea de lungQ duratQ% poate fi trQitQ ca amenintQtoare
Ti#u$ IF de subiecti capabili de relatii obiectale mai armonioase si mai durabile% totodatQ apti sQ depQoseascQ o situatie de frustrare sau d abandon% *ndreptndu'se spre noi investitii
6e,ultatele acestor studii au de,vQluit # O mortalitate la ,ece ani din cau,e cardio;'vasculare foarte c <lar *n tipul II O mortalitate de cancer superioarQ *n tipul I 7ipul III pre,intQ si el o mortalitate superioarQ tipului IM% indiferent *nsQ de cau,Q
II'
T7ORIA 7MOTIONA/8 SAU A/7?ITIMIA /UI SI"N7OS
3G=KI7I1I3% concept creat de I2&=O *n 1UO3 dup! mai muli ani de cercetare asupra c!ut!rii de modele specifice de funcionare psihologic! la pacienii somati,ani% desemnea,!% dup! cum numele grec indic! @ a&sen%a de cu4inte #entru a eI#ri a #ro#rii$e e o%ii A 8a' le9is'th;mie:. 3cest aspect se cacarteri,ea,! printr'o inca#acitate rea$! de a identi5ica )i a co unica #ro#rii$e senti ente #recu )i a $e di5eren%ia de senza%ii$e cor#ora$e . Enc! de la *nceput% 3G=KI7I1I3 a fost perceputQ ca un de5icit de 5unctionare a5ecti4N de naturN #siho$o+icN; dar &azatN #e ode$u$ neuro&io$o+ic' 3G=KI7I1I3 se mQsoarQ relativ usor% cu a.utorul scQrilor fiabile 8de tipul 3utochestionar 7oronto 3le9ith;mia cale # 73 2S:% are ? trQsQturi carcateristice # a: Incapacitatea de a'si e9pima verbal emotiile sau sentimentele b: Gimitarea vietii imaginare 8esenta viselor% fantasmelor% reveriilor:
&.
c: 7endinta de a face appel la actiune pentru a evita sau a re,olva conflicte d: Descrierea detaliatQ a faptelor% eveinmentelor% simptiomelor fi,ice 6i5icu$tatea de a recunoaste e otii$e si a $e eI#ri a 4er&a$ % nu implicQ incapacitatea de a recunoaste aceste emotii atunci cnd sunt e9primate de altii% nici limitarea stocului le9ical necesar calificQrii vietii afective% nici lipsa de *ntelegere a cuvintelor care traduc emotii. Problema se situea,Q mai degrabQ la # nivelul recunoasterii de cQtre subiect a propriilor emotii% *n aptitudinea de a distinge sen,atiile corporale si emotiile% *n dificultatea sa de a *ncerca emotii *n situatii *n care acestea ar trebui sa aparQ% *n sfrsit% *n aptitudinea de a stabili legQturi *ntre emotiile resimtite si gnduri + mai degrabQ dect *ntre emotii si evenimentele e9terioare 8P=DI&=GGI:
Entr'un cadru neurobiologic% ale9itimia se intersectea,Q cu 323VI3 =1O7IO&3G3 descrisQ de D313 IO% care repre,intQ o @ incapacitate de a converti o secventQ *n simboluri si organi,Qri gramaticale care formea,Q limba.ul A. &=1I3C sublinia in 1UOO faptul cQ un de5icit a5eci4 #are a se a5$a $a &aza unui are nu Nr de tu$&urNri so atice' I2&=O a apropriat acest sindrom de conceptul de @ gndire operatorie A% descris de 1367F si 1ZI6V3&% dar mai ales% el descrie douQ forme de 3G=KI7I1I= # 1. 3G=KI7I1I3 P6I1363 + de originQ neurologicQ '. 3G=KI7I1I3 =0I&D363 + dependentQ% stQri limitQDborder line% stres originQ traumaticQ I2&=O descrie frecventa ale9itimiei *n populatia generalQ% care este variabilQ conform studiilor% dar care ar fi estimatQ la aproape 1ST. 3cest procent ar fi multiplicat cu un numQr ntre patru si sase% *n ca,ul anumitor afectiuni solmatice. Inele dintre aceste conceptii au pus *n evidentQ o posibilQ etiologie neuropsihologicQ a el9itimiei% legatQ de agnesiile corpilor calosi sau de comisurotomii 8sectiune a corpului calos si a comisurii anterioare% P36>=6:. 1' A/7?ITIMIA PRIMARA Def. ' 3G=KI7I1I3 P6I1363 apare ca un de&icit de sentimente 8dar nu si de emotii:. &u trebuie confundatQ cu 3G=KI7I1I3 =0I&D363% de ordin psighopatologic% sau cu cea inspiratQ din Psihologia QnQtQtii 8variabilQ dispositionalQ si Dsau copiong% referitoare la emotie:. istemul limbic si neocorte9ul su.nt% *n ca,ul ale9itimiei pmrimare% prost conectate # un stimul provenind de la nucleii amigdalelor provoacQ emotii% cum ar fi teama si furia% care% *n absenta oricQrui aport al imaginatiei si al gndurilor pmrovenind din neocorte9% sunt e9primate forme de rfeactie luptQ'fugQ.
&0
7e,a neorologicQ a ale9itimiei primare a fost coroboratQ prin observarea epilepsiilor refractare la pacientii care suferiserQ o comisurotomie sau o hemisferoctomie. 3le9itimia primarQ proivine din faptul cQ emotiile provenind din amigdalQ nu pot atinge neocorte9ul pentru a crea imagini% imaginatie sau gnduri care ar util,a limba.ul pt. a se e9prima. 2' A/7?ITIMIA S7CUN6ARA 3G=KI7I1I3 =0I&D363 nu pare a avea o originQ neurologicQ. O e(perienta) traumatic) @ devastatoare suferitQ la o vrstQ preverbalQ% poate face un copil incapabil sa'si e9prime emotiile pe calea limba.ului A% preci,ea,Q I2&=O . DupQ I2&=O % tuilburQrile ale9itimice nu se *ntlnesc numai *n afectiunile psihosomatice% dar @ si la pacientii suferind de stres post'traumatic 8P7 D:% dependentQ de droguri% alcoolism cronic% si bulimie precum si la sociopati A. =ste vorba de pacientii numiti de noseografia psihiatricQ ca @ adictori * sau + st)ri limit),$order line * STR7S; A/7?ITIMI7 si 67PR7SI7 tudiile au arQtat legQturile *ntre 3G=KI7I1I= + vulnerabilitatea la stres ' disfunctionarea &3 si a9ului neuroendocrin 8GI1G=F% D=d363_3: si ' sistemul imunitar 84II$3IGD% OGO1O&:. =9perimente reami,ate pe animale au subliniat efectele stresului asupra vite,ei de crestere a tumorilor 86IG=F:. 6eactia la stres solicitQ ramura ortosiumpaticQ a &3 8reactia de urgnetQ a lui 03&&O&: si a9ul corticotrop 8sindrom general de adaptare al lui =GF=:. Impactul reactiilor de stres asupra organismului oferQ un model e9perimental reproductibil% care nu tine stricto senso de modelul psihosomatic% ci care permite *nsQ% sQ *ntelegem mai bine impactul factorilor psihologici sau sociali asupra corpuluiDsQnQtQtii 8rQspunsurile neurofi,iologice% endocrine% repercursiuni asupra imunitQtii:. En acest conte9t 3G=KI7I1I3 a fost progresiv consideratQ ca un factor psihic de vulnerabilitate la stres. 1ai multe stusii 8&=1I3C% d=C1=6% 26I=DG3&D=6% 2I>I&I CI: au gQsit modificQri ale semnalelor fi,iologice 8frecventQ cardiacQ% reactivitate cutanee% consum de o9igen: *n favoarea unei perturbQri a reactivitQtii sistemului simpatic la subictii ale9itimici # e9istQ astfel o crestere a tonusului simpatic de ba,Q la subictii ale9itimici cui o lipsQ a reactivitQtii fi,iologice *n timpul reactiilor la stres. De fapt deficitul de reglare a afectelor ar fi asociat cu o modificare de ba,Q a tonusului &3 8care ne duce cu gndul la conceptiul de @ tonus vital A de la 1367F:% dar si unui profil corti,olic consgtituind un factor de vulnerabilitate la stres. 3stfel% prin incapacitatea de a regla afectele din cau,a unei cresteri a tonusului &3 si a a9ului adrenocorticotrop% acesti pacienti devin vulnerabili la stres si sunt e9pusi tulburarilor psihologice. 3r e9ista la ei un fel de @ DI O0I=6= A psiho'fi,iologicQD soma'ps;chR #
*1
manifestarile neurovegetative de stres nu pot fi percepute *n mod subiectiv *n manifestQrile emotionale adaptate 8ceea ce ne trimite la notiunea de gndire operatorie:. 6O/II; PI7R67RI; IMUNITAT7 3 fost citat studiul lui _3 1I& si 1367F% referitor la rolul specificitQtii *n funcitonarea mentalQ% importanta eu'ului ideal si a doliului neelaborat la pacientele atinse de tumori mamare. 1ulte lucrQri evocQ sentimentele de # #ierdere a a,utoru$ui; a s#erantei; do$iu$ % ca aflndu'se la origina declansQrii O137IV36II 8D3&VI&4=6% 3 OI&% DIP360% P6= sau a durerii cronice. In alt factor reste cel al @ de#resiunii ascate A% unde elementul depresiv este clinic invi,ibil.
De mai bine de 2S de ani% numeroase studii merg *n sensul une relatii *ntre ba,a imunitarQ 8celularQ% umoralQ: si traumatismele de separare sau de pierdere a obiectului si situatiile de stres 8studiile lui 31=7V si 0OC=& asupra cancerului de sn% ale lui PG3&7 asupra bolilor infectioase si ale lui d3F&=6 asupra cancerului:. III' STR7SS SI M76IU 2 CHRONO=IO/O.I7
06O&O$IOGO4I3 este o disciplinQ stiintificQ care tratea,Q despre studiu$ rit uri$or &io$o+ice si a ano a$ii$or acestora' 'a vQ,ut anterior cQ anumite cliva.e de tip @ fractal A ar putea perturba oscilatiile biologice si ritmurile interne. Diferiti autori au demonstrat 8POI6=G: eIistenta unei #eriodicitNti circadiene a reacti4itNtii e otiona$e; $e+atN de 4ariatii$e te #ora$e $a ni4e$u$ atentiei si acti4itNtii centra$e. 3ceastQ periodicitate .oacQ un rol important *n modularea rQspunsurilor neurovegetative si comportamentale. 2unctiile fi,iologice varia,Q dupQ anumite perioade care corespund unei% veritabile @ organi,Qri temporale interne A% iar sincroniaQrea internQ *ntre diferitele ritmuri biologice permite o mai bunQ reglare a mediului intern% sincroni,area e9ternQ cu mediul .ucnd un rol important *n fenomenele de adaptare. =9 # Astfel/ dimineata si seara e+istE modificEri ale ciclurilor hormonale , picul AC=F are loc de e+. la miezul noptii/ precedentul pic al temperaturii corporale si al cortizolului au loc n prea1ma trezirii/ care ele nsele precedE ma+imum de vigilentE si de performantE. Patologiile secundare stresului si cu caracter cronic 8de e9. an9ietate reactionalQ% tulburQri nevrotice% boli psihosomatice% tulburQri depresive: apar ca fiind patologii consecutive tulburQrilor de ritm circadian% de unde interesul unei abordQri cronobiologice 8inclusiv *n medicina muncii:.
*%
7F7NIM7NT7 67 FIATA; STR7SS PRO"7SIONA/ SI SOCIA/
Entr'o *ncercare de cantificare a rolului @ evenimentelor de viatQ stresante A% COG1= si 63C= au publicat *n 1UPO o scarQ de evenimente de viatQ grele 8 SOCIA/ R7A6QUST7M7NT RATIN. SCA/7:% listnd o serie de ?3 evenimente considerate ca potential perturbante si implicnd din partea oricQrui subiect care le suportQ un efort de adaptare 8sau de rea.ustare:. 2iecQrui eveniment *i este asociatQ o notQ de impact @ standard A% plecnd de la .udecQtile emise de un nr. foarte mare de subiecti% interogati *n vederea constituirii acestei scale de evaluare # fiecQrui subiect i s'a cerut sQ atribuie fiecQrui eveniment note *ntre S'1SS *n functie de e9perienta sa personalQ si de ceea ce putise constata *n antura.ul sQu. 3lte scQri de evaluare au fost utili,ate% comportnd doar evenimente @ neplQcute A 8G=dI& OC&:% sau indicnd pt fiecare eveniment% solutia personalQ *n termeni de pierdere% cstig sau incertitudine 8P7RI /I"7 7F7NTS SCA/7 de DOC6=&d=&D:
DupQ cum aminteste _=311=7 si al.% aceste metode nu sunt scutite de critici% referitoare mai ales la tendinta de a uita sau a minimali,a impactul resimtit cu *ndepQrtarea de eveniment si vice'versa% posibilitatea de a suestima impactul acestora.
3lte cercetQri au arQtat cQ tensiunile resimtitre de corp *n cursul evenimentelor contrariante% frustrante sau iritante ale vietii cotidiene% produc% din cau,a cronicitQtii si universalitQtii lor% efecte mult mai mai dramatice dect schimbQrile ma.ore listate de scQrile de evenimente vitale 8Scara +ri,i$or si tracasNri$or cotidiene a$e $ui RANN7R:
En acest cadru se *nscrie bogata literaturQ asupra stresului profesional 8>363 =>% G=4=6O&: sau a suferintei la locul de muncQ 8D=_OI6 % PI677=1 +0&6 % P6IGO7:'
Stresu$ #ro5esiona$ provenind de la un e9ces de solicitQri si de presiuni 8termene de respectat% hartuire moralQ: sau din contrQ% monotonia sarcinilor reali,ate si absenta oricQrei initiative personale% a putut fi astfel raportat la diversele patologii% mai ales cardiovasculare sau suicidare.
chimbQrile @ conte9tului cultural A 8efecte de de,rQdQcinare si i,olare: par sQ intervinQ frecvent *n aparitia patologiilor psihosomatice. *+. , Asa cum scria G)#"=*-A , 2icEieri nu se somatizeazE mai mult dect ntr-un mediu strEin/ ntr-att e+presia lingvistivE si pasionalE pot fi inhi ate/ etc. - se cunoaste frevcventa ulcerelor la muncitorii magre ini din @ranta.
*'
IF'
PSIHOSOMATICA R7/ATIONA/8 SI MO67/U/ PSIHOSOMATIC A/ /UI SAMI A/I
7eoria relationalQ a psihosomaticii defineste 3 a9e fundamentale de functionare% de la care se conturea,Q 3 forme ma.ore de patologii% implicnd totoodatQ fi,icul si somaticul. Gegat de psihanali,a freudianQ dar dorind sQ meargQ mai departe% 31I'3GI vede *n mamQ nu numai primul para'e9citantDparsoc al copilului% dar totodatQ si primul sincroni,ator al ritmurilor% cel care permite aparitia dublei laterali,Qri # cea manualQ si cea cerebralQ. 6elatiile precoce suficient de bune facilitea,Q o bunQ functionare psihosomaticQ% care% dupQ cum vedem% nu e9istQ nicodatQ de una singurQ% ci ne trimite totodeauna la o situatie. DupQ cum visul este supus unui ritm biologic cu fa,e de somn% un bun echilibru psihosomatic se concepe% *n orice moment al vietii% ca o alternant) armonioas) ntre constiinta treaz) si constiinta oniric). 7ocmai aici se situea,Q perspectiva lui 31I'3GI% *n aceastQ teorie relationalQ care aratQ cQ somaticul% *n aceeasi mQsurQ ca fi,icul% este relational si cQ relatia% *n acest ca,% aduce *n scenQ ? dimensiuni distincte si complementare # spatiul timpul visul afectul 1odelul teoretic al lui 31I'3GI are avanta.ul de a fi accesibil medicilor si aplicabil direct *n clinicQ. Doar clinica este *n ultimQ instantQ cea care va valida sau va invalida teoria si deschide permanent criticii 8ca mi.loc de cercetare:. En cmpul psihosomaticii% ami'3li repre,intQ o a @ treia cale A *ntre #
*)
a&ordarea edica$N; care nu se ocu#N dec:t de cor#u$ rea$ -cor#u$ anato ic0; redus $a #sihic sau so atic; 5NrN a tine sea a de su&iect; si #sihana$iza; care ea; tine cont de su&iecti4itate n tera#euticN; cu riscu$ de a reduce so aticu$ $a #sihic'
&iciunul dintre cele douQ modele tgeoretice nu par pt. ami'3li a fi pertinente fatQ de boala organicQ% ami'3li propunnd o abordare b a,atQ pe P6I137IG 6=G37IO&3GIGII # a gndi unitatea relationalQ permite depQsirea dualitQtii 9orpDpsihic.
SAMI-A/I PSIHOSOMATICA R7/ATIONA/A UNITARA 0onceptul de 6=G37I= este folosit *n toate sensurile. 3spectul relational este pre,ent peste tot. 2iinta umanQ se aflQ *n relatie. i bolile se aflQ *n relatie. 0eea ce se *mbolnQveste nu este spiritul% nici corpul% este #ersoana. Encepnd de la acest principiu se concep patologia si non'patologia. untem *n acelasi timp *n re$atie si *n fiinta umanQ. 2iinta umanQ nu se *mparte *ntre spirit si corp. piritul si corpul nu sunt douQ realitati diferite% ci mai degrabQ douQ concepte pe care le'am inventat pentru a face accesibilQ *ntelegerea unitatii. 8pentru studiu suntem mereu obligati sa operQm divi,iuni% clasificQri% *n realitate totul este o unitate:. 7oatQ teoria frelmaitonalQ este de fapt o gndire a unitatii. Unitatea nu este o totalitate% ci o u$titudine de 5actori care se adau+N unii a$tora.
6eferitor la P ICO O137I03 6=G37IO&3G3 I&I7363 nu cQutQm factorul psihologic *n patologia organicQ% si nici nu *ncercQm sQ stabilim cau,alitQti lineare *ntre acesti doi factori. $O3G3 este ceea ce cuprinde fiinta umanQ *n unitatea sa ps;chR'soma. =oa$a nu este o so atizare' 0nd se afirmQ cQ boala este o somati,are% problema pare de.a re,olvatQ. =ste un model de conversie istericE. En tulburQrile isterice% simptomatologia istericQ re,ultQ din transformarea% re,olvarea conflictului psihic pe planul organic.
*&
=9 # 3 nu vedea 8cecitatea:% *n ca,ul cecitQtii isterice ' este o tulburare functionalQ referitoare strict la corpul imaginar ' este o manifestareD*ncercare de a re,olva conflictul % si a nu *ntelege acest lucru *nseamnQ a nu *ntelege corpul *n realitatea sa anatomicQ si fi,iologicQ. 0orpul poate traduce CON"/ICT7. 0onflictul nu rQmne *n sfere psihice% ci se traduce *n termeni de dis5unctie 5izicN' =oa$a or+anicN nu este o con4ersie; nici o so atizare' 1etodologia 7=O6I=I 6=G37IO&3G= constQ *n #
a,
2unctionarea *n unitatea ps;chR'soma # cum lucrea,Q persoana cu propriul corp sau spirit < cine este < cum se defineste pe sine *nsQsi 8 W:
-,
ituatia relationalQ # nu se poate e9ista *n afara relatiei% functionarea fQcnd parte dintr' o situatie relationalQ
Nu eIistN 5unctionare n a5ara situatiei re$ationa$e; nici situatie re$ationa$N n a5ara 5unctionNrii' Putem i,ola aceste douQ entitQti% de altfel asa a procedat psihanali,a% care a de,voltat o teorie de functionare *n afara relatiei% adicQ redusQ e9clusiv la procese mentale. En fond% constiinta umanQ se *mparte *ntre constiinta de 4e+he si constiinta oniricN . 0eea ce pune probleme este tocmai integrarea celeilalte fete a realitQtii umane% cea legatQ de somn si de vise. ONIRICU/ Misul este o activitate legatQ de viata socio'culturalQ% de evolutia *ntregii societQti + care se *ndreaptQ tot mai mult cQtre omogenei,area individului% cQtre banal. Patologia pe care am anuntat'o *n 1UPO a devenit chiar o patologie a viitorului. # de la un capQt la altul ne aflQm *ntr'o asemQnare perfectQ% *n &ana$% iar atunci cnd nu suntem *n banal% asta se datorea,Q doar faptului cQ actionea,Q asupra noastrQ forta activitatii% presiunea socialQ% adaptarea.
**
=ana$u$ sau nor a pot deveni o PATO/O.I7 ASIMPTOMATICA' 0nd se deschide o usQ cQtre I134I&36% care pnQ atunci era *nchisQ% tot echilibrul subiectului riscQ sa fie perturbat. Problema psihoterapiei este de a face o terapie care poate introduce modificQri favorabile% fQrQ efecte catastrofice.
T7ORIA R7/ATIONA/A Integrea,Q fi,icul si somaticul *ntr'o conceptie unitarQ. Patologia% fie ea organicQ sau functionalQ se *nscrie *ntr'o relatie. =a poate fi *nteleasQ dupQ o vedere de ansamblu a functionarii subiectului% si este defintiQ prin # Pre,enta 3bsenta 3lternanta pre,entQ'absentQ a functiei imaginare Dar si prin situatia relationalQ de care este inseparabilQ 3stfel% #ato$o+ia se a5$N n ra#ort cu o situatie con5$ictua$N *n care conflictul poate gQsi o solutie sau poate deveni insolubil% formnd *n acest ca, un impas &otiunea de IMPAS S con5$ict 5NrN so$utie; aduce o vi,iune mai amplQ a patologiei% permitnd *ntelegerea bolii organice fQrQ a o reduce la o simplQ somati,are% termenul de somati,are aplicndu'se patologiei funcitonale *n care conflictul psihic *si gQseste re,olvarea *n simptome conversive # boala funcitonalQ are atunci o valoare de limba.. En patologia organicQ% corpul fi,ic este atins de o le,iune. &u poate deci fi vorba *n acest ca, de o e9presie metaforicQ% caci boala nu e9primQ nimic. Interpretarea rQmne *n acest ca, ineficace si nu influentea,Q cu nimic evolutia acesteia. Doar un principiu de cau,alitate circularQ care face sa intervinQ situatia de impas permite sesi,area unitQtii *ntre subiect si patologia de care suferQ 8patologie situatQ lalimita *ntre psihic si somatic:. En relatia terapueticQ% orice dualitate este depQsitQ *n folosul unitQtii de functionare a subiectului% pri,onier al unei situatii% cu sau fQrQ iesire% ecou al unei istorii a cQrei comple9itate trebuie restituitQ.
F'
A=OR6AR7A C7NTRATA P7 P7RSOANA

*(
A /UI CAR/ RO.7RS En perfectQ complementaritate cu 7=O6I3 6=G37O&3G3 a lui 31I'3GI% 0O&0=P7=G= 0=&7637= P= P=6 O3&3% elaborate de >arl 6O4=6 % sunt *n acord cu atitudinea terapeuticQ a practicienilor *n Psihosomatica relationalQ. 3ceastQ atitudine se *nscrie *ntr'un curent al Psihologiei umaniste si plasea,Q R7/ATIA E-4azutN ca $oc de nt:$nire ntre douN su&iecti4itNti0 *n centrul terapiei. 0. 6O4=6 % *n cmpul Psihoterapiei anilor 1U"S nu se multumeste nici cu unul% niciunul dintre curentele epocii% si anume # 0omportamentalismul 8care reduce omul la determinismele a ceea ce *nvatQ: si
Psihanali,a% care transformQ prea adesea persoana *ntr'o .ucQrie a inconstientului defensiv care o manipulea,Q
3stfel% 0. 6O4=6 va propune o a @ treia cale A% o abordare terapeuticQ care replasea,Q #ersoana si re$atia *n centrul procesului terapeutic. 0ele douQ abordQri sunt globale si umaniste # a: relatia% dupQ 31I'3GI nu este o relatie de obiect 8concept analitic inutil *n PsihosomaticQ:% iar terapia relationalQ situea,Q terapeutul *n calitatea sa de subiect fatQ de alt subiect 8pacientul:% b: ceea ce *ntlnim la 6O4=6 sub forma unui terapeut care se implicQ din plin ca persoanQ% fatQ de altQ persoanQ *n toatQ deplinQtatea sa. 7=O6I3 6=G37IO&3G3 a lui 31I'3GI si 3$O63D6=3 0=&76373 P= P=6 O3&3 a lui 0arl 6O4=6 sunt compatibile si complementare #
i.
3stfel% pe de o parte% terapeutii *n Psihoso atica re$ationa$a ar putea vorbi *ntr'un mod mai clar si tintit de atitudinea lor terapeuticQ% ba,ndu'se pe conceptele lui 6O4=6 Pe de altQ parte% terapeutii centrati #e #ersoanN si care se interesea,Q de PsihosomaticQ si Dsau practicQ terapii de mediatie corporalQ ar putea gQsi la 31I'3GI cadrul teoretic *n acest cmp particular al Psihosomaticii pentru a'si regndi practica. 0ele douQ abordQri se *mbogQtesc reciproc.
ii.
*+
Ca#ito$u$ FI MO67/7 67 7CHI/I=RU PSIHOSOMATIC "ACTORI PSIHO/O.ICI 67 AQUSTAR7 -Co#in+u$0 2actori de evitare'vigilen!
trategiile cognitiv'comportamentale ca moderatori de a.ustare ' 0OPI&4IG 86a;% 0onsoli:
7ipologii de coping 8copingul centrat pe problem!% copingul centrat pe emoii: =valuarea eficacit!ii stretegiilor de coping 8*n depresia emoional! sau *n s!n!tatea fi,ic!: &egare i intru,iune 86ava,i: AQUSTAR7A -COPIN.U/0 E -FI0 strategiile de a.ustare sau copingul 8definiii% forme de a.ustare% obiectivele a.ust!rii% modele tradiionale: teoria cognitiv'comportamental! a copingului 8copingul ca moderator *n relaia eveniment stresant'deprimare emoional! + proces tran,acional< procesul de evaluare < copingul ca strategie de a.ustare la stres: clasificarea strategiilor de coping i a metodelor de evaluare 8copingul centrat pe emoie i copingul centrat pe problem! < sc!rile de coping < copingul i soluiile po,itive:
1' Strate+ii$e de a,ustare sau co#in+u$ -de5ini%ie; 5or e de a,ustare; o&iecti4e$e a,ust!rii; ode$e tradi%iona$e0 AQUSTAR7A -COPIN.-U/0 este definit! de Ga,arus i Gaunier 81UOP: ca # @ ansamblul eforturilor cognitive i comportamentale destinate a controla% reduce sau tolera e9igenele interne sau e9terne care ameninJ sau depJesc resursele unui individ A Definiie # =ste vorba despre un proces de gestionare a surselor de stres evaluate de cJtre individ ca ameninJtoare sau depJindu'i resursele% o interaciune *ntre individ i sursele de stres% *n ideea restabilirii unui mod de funcionare. 3_I 736=3 poate lua forma #
*.
%, ',
unei corect<ri sau anu$<ri a problemei% conducerea persoanei c!tre schi &area situaiei sau la acce#tarea situa%iei odu$ui de re#rezentare a
),
3.ustarea are un caracter dinamic% punnd *n evidenJ interaciunea *ntre individ i sursa de stres i implicnd evaluarea i reevaluarea. Obiectivele acestei a.ustJri% dupJ 0ohen i Ga,arus 81UOU: sunt # o diminuarea condiiilor de mediu stresante i mJrirea anselor de restabilire o a.ustarea sau tolerarea evenimentelor negative
o
meninerea unei imagini de sine po,itive% etc.
7ipuri de a.ustare 80OPI&4: # DouJ tipuri mari de a.ustare D coping au fost descrise #
%,
3.ustarea prin CON"RUNTAR7; care implicJ # confruntarea cu problema culegerea informaiei aciunea directJ
',
3.ustarea prin 7FITAR7% care *n opo,iie cu confruntarea duce la minimi,area evenimentelor.
Inii cercetJtori au e9plorat i #

a,ustarea re#resi4< 81;ers% 2SSS: -ne0eI#ri area e o%iona$< 8 olano i alii% 2SS1:% care sunt echivalente cu a.ustarea prin evitare.
Oamenii utili,ea,J una sau alta din aceste forme de adaptare% cu toate acestea nu este e9clus ca o persoanJ sJ gestione,e o problemJ prin evitare% i alta prin adoptarea unor planuri adaptate.
*0
2' Teoria co+niti4-co #orta enta$! a co#in+u$ui -co#in+u$ ca oderator n re$a%ia e4eni ent stresant-de#ri are e o%iona$! E #roces tranzac%iona$T #rocesu$ de e4a$uare T co#in+u$ ca strate+ie de a,ustare $a stres0 co#in+u$ ca oderator n re$a%ia e4eni ent stresant-de#ri are e o%iona$! E #roces tranzac%iona$
Pentru susin!torii acestei teorii% stresul nu depinde de eveniment% nici de individ% ci de 763&V30HI3 *ntre individ i mediu 8proces tran,acional:. 3cest r!spuns repre,int! un de,echilibru *ntre e9igenele situaiei stresoare i resursele individului pentru a'i face fa! 82ol5man i al.% 1UP) < Ga,arus i 2ol5man% 1UP? < 1athen;% 3;coc5% 0urlette i ilva 0annella% 1UP):. 3celai eveniment stresor 8de e9. o mutare profesional!: provoac! reacii diferite de la un individ la altul 8evenimentul poate fi perceput ca insuportabil de c!tre unii sau ca o aventur! motivant! de c!tre alii:. 0aracteristicile stresorului nu indic! intensitatea sau natura sentimentelor pe care acesta le provoac! subiectului. 0onform 1OD=GIGII 763&V30HIO&3G 763DIHIO&3G 3G 76= IGII% stresorul trece printr'o serie de @ filtre A al c!ror rol este acela de a modifica evenimentul stresant i deci de a amplifica sau diminua reacia de stres. 6ahe i 3rthur 81UOP: au identificat trei filtre principale #
' ' '
Cercep.ia stresorului + este influenat! de e9perienele anterioare cu stresori similari < de suportul social < de credine + inclusiv religioase: $ecanismele de aprare ale =u'lui 8negare% reprimare% etc.: + acionea,! incontient *forturile con!tiente + aplicarea unor planuri de aciune i recurgerea la diverse tehnici cognitive 8rela9are% e9erciiu fi,ic% medicaie% distrecie cognitiv!: Procesu$ de e4a$uare #ri ar! )i secundar!
Definitie # =ste deci un proces cognitiv prin intermediul c!ruia individul evaluea,! *n ce fel o situaie deosebit! *i pune *n pericol starea de bine i care sunt resursele sale de coping pentru a'i face fa!. Ga,arus i 2ol5man 81UP?: disting dou! forme de evaluare convergente% definind caracterul potenial stresant al situaiei% precum i resursele de coping mobili,abile # a. =M3GI36=3 P6I136L Prin intermediul c!reia indi4idu$ e4a$ueaz! elementele care acionea,! *n situaia dat! # pierdere 8corporal!% relaional!% material!X: < ameninare 8eventualitatea unei pierderi: sau de
(1
o provocare 8posibilitatea unui beneficiu:. =valuarea unei pierderi sau amenin!ri generea,! emo.ii negative% cum ar fi # ruinea% furia% frica% *n timp ce evaluarea unei provoc!ri generea,! emo.ii pozitive % cum ar fi pasiunea% euforia. b. =M3GI36=3 =0I&D36L Prin intermediul acesteia% individul se *ntreab! ce #oate 5ace pentru a remedia pierderea% a preveni ameninarea sau a obine un beneficiu. =l cautQ soluii. unt luate *n considerare diferite tipuri de coping # schimbarea situaiei% acceptarea% fuga% evitarea% c!utarea mai multor informaii% c!utarea suportului social sau aciunea impulsiv!. 3ceast! evaluare secundar! va pune *n funciune diferitele strategii de coping pentru a face fa! evenimentului stresant. Obiectivul acestor e o%iona$! # ' ' 7637=4II D= 0OPI&4 este acela de a di inua direct tensiunea
ele nu pot schimba *ntru nimic problema 8coping centrat pe emoie: sau modific! situaia 8copingul centrat pe problem!: 74a$uarea resurse$or #ersona$e )i a caracteristici$or de ediu
Dup! 2ol5man i Ga,arus 81UPP:% procesele de evaluare a relaiilor persoan!'mediu sunt influenate de #
'
Caracteristicile personale anterioare 6resurse personale: credinele andurana 8hardiness: an9ietatea'stare
'
-aria ilele de mediu sau varia ilele conte+tuale 8natura stresorului% durata% frecvena: influenea,! att potenialul stresant al situaiei 8evaluarea primar!: ct i evaluarea posibilit!ilor de coping 8evaluarea secundar!:. 3ceste variabile sunt # caracteristicile situaiei resursele sociale sau reeaua de a.utorDsupport a persoanei 8suportul social:% adic! disponibilitatea antura.ului familial% amical i profesional fa! de greut!ile *ntlnite 80ohen i =dfards% 1UPU:
0aracteristicile personale i de mediu au fost tratate *ntr'un capitol anterior. Co#in+u$ ca strate+ie de a,ustare $a stres
(%
0opingul poate modula =1OHI3 *n mai multe feluri #

a,
Prin 7FITAR7 sau MI4IG=&HL 8v. mais sus la 7ipurile de coping: + varierea ateniei prin #
o
strategii de evitare + deturnarea de la sursa de stres. =ste strategia cea mai utili,at!. 3ctivit!ile de susbstituie a e9presiei comportamentale sasu cognitive 8sport% .ocuri% rela9are% distracii: sunt considerate strategii de evitare. =le permit eliminarea tensiunii emoionale i sunt eficace *n asocierea cu *nfruntarea evenimentului stresant.
=vitarea prin fug! provoac! doar o pau,! temporar!% dovedindu'se puin eficace pentru situaiile amenin!toare persistente. 0erecet!rile arat! c! fuga poate provoca chiar an9ietatea i deprimarea% asociate cu tulbur!ri psihosomatice 80o;ne% 3ldfin i Ga,arus% 1UP1 < 2ol5man i al.% 1UP):.
o
strategii de vigilen. + focali,area ateniei pe evenimentul stresant pentru a preveni sau a controla mai bine situaia. _anis i 1ann 81UOO: disting dou! forme de coping vigilent # ' ' c!utarea de informaii pentru a cunoate mai multe despre situaie aplicarea de planuri de re,olvare a problemei
6ecurgerea la strategiile de coping de vigilen! poate fie diminua deprimarea emoional! 8prin facilitarea control!rii situaiei datorit! informaiilor:% fie m!ri intensitatea emoional! 8atunci cnd prin c!utarea de informaii se dovedete c! situaia este mai rea dect fusese imaginat! i c! nimic nu poate schimba cursul evenimentelor:.
-,
3ctivit!i cognitive *nrudite cu N7.AR7A. 3ceste activit!i sunt variate # distanarea de stresor prin distracie 8a se gndi la ceva pl!cut: e9agerarea aspectelor po,itive ale situaiei 8@ de cnd am aceast! problem! totul merge mai bine *n viaa mea: umorul subestimarea aspectelor negative ale situaiei 8a spune c! este vorba despre un chist benign% cnd de fapt este vorba despre o tumor!: re'evaluarea po,itiv! 8transformarea unei amenin!ri *ntr'o provocare # Bm! voi bate cu aceast! problem! din toate puterile:
' ' ' ' '
trategiile de negare s'au dovedit generatoare de emoii po,itive% eficiente *n diminuarea tensiunii emoionale *n ca,ul e9perienelor stresante de scurt! durat! i mai ales *n ca,ul *n care copingul centrat pe problem! nu este posibil 8de e9. # pierderea unei fiine dragi% o boal! grav!:.
c,
=forturi comportamentale 307IM= sau 0OPI&4IG de CON"RUNTAR7 2 ' *nfruntarea problemei pentru a o re,olva 8spirit combativ: ' reali,area unor planuri de aciune dnd subiectului posibilitatea de a transforma situaia pe care o tr!iete
('
0onclu,ie # Influena copingului asupra emoiilor generate de situaia stresant! depinde de evaluarea subiectului% de eficacitatea strategiilor 8 chgnplug i $attman% 1UPP: (' C$asi5icarea strate+ii$or de co#in+ )i a etode$or de e4a$uare -co#in+u$ centrat #e e o%ie )i co#in+u$ centrat #e #ro&$e !L co#in+u$ de e4itare )i ce$ de n5runtare T sc!ri$e de co#in+ T so$u%ii$e #oziti4e de co#in+0 0opingul mai poate fi clasificat *n #
I.
COPIN.U/ C7NTRAT P7 PRO=/7MU 8cJutare de informaii% planificare de aciuni: presupune eforturi cognitive i comportamentale pentru a modifica situaia% implicJ aciuni care vi,ea,J reducerea e9igenelor referitoare la sursa de stres sau la creterea resurselor propriii *n gestionarea stresului. =9emple # 0rearea unui plan i urmarea lui
II.
COPIN.U/ C7NTRAT P7 7MOCII *ncearcJ sJ reducJ tensiunea emoionalJ 8prin evitare% distragere% resemnare% etc.:. &u are ca obiectiv eliminarea problemei% ci a impactului negativ al acesteia prin eliminarea emoiilor create de respectiva problemJ. Oamenii utili,ea,J *n egalJ mJsurJ strategii comportamentale i cognitive pt a'i regla emoiile. =9. de strategii comportamentale # 4iscutarea unei pro leme ntre prieteni A ordarea alcoolului !i a tutunului pt a rezolva o pro lem<
3ceste douJ tipuri de coping nu sunt antagonice% ci mai degrabJ stiluri diferite de a.ustare. 0ercetJrile aratJ cJ eficacitatea stilului de a.ustare ar depinde de natura stresului. 7ipurile de strategii de a.ustare utili,ate sunt determinate de mai muli factori cum ar fi # 7ipul problemei Mrsta
e9ul 4radul de control perceput ' oamenii au tendina de a utili,a a.ustarea prin centrarea pe problemJ% dacJ sursa problemei poate fi eliminatJ. En
()
schimb utli,ea,J centrarea pe emoie dacJ problema apare drept necontrolabilJ =valuarea resurselor
Sc!ri de
!surare a co#in+u$ui
Diverse sc!ri au fost construite pentru a evalua copingul 8sc!ri D instrumente: de m!surare a copingului:% cea mai utili,at! fiind cea a lui G3V36I (I 2OG>13& 81UP?:% / The Va-s o& coping chec.list P -WCC0' d00 este compus! din )O de iteme. Procedura de validare consista pentru aceast! scar! *n chestionarea% timp de un an% a 1SS de subieci% *ntre ?S i )" ani% c!rora li s'a cerut s! descrie o situaie care *i fr!mntase *n mod deosebit i s! indice printre diversele strategii pre,entate pe cele utili,ate cel mai adesea pentru a face fa! situaiei respective. 3nali,a factorial! a r!spunsurilor a produs sub'sc!ri% avnd fiecare mai multe iteme #
A1ustarea activ< 8spiritul combativ sau acceptarea confrunt!rii: [ Bam acionat pt a'mi ameliora situaia/ 8centrarea pe problemJ: Clanificarea sau rezolvarea pro lemei[ @ am *ncercat sJ pun la punct un plan cu ceea ce trebuia sJ fac 8centrarea pe problemJ D a.ustare prin confruntare: A )eformularea pozitiv< [ -am *ncercat sJ gJsesc ceva po,itiv *n situaia respectivJ4istragerea [ /m'am orientat cJtre muncJ sau alte activitJi pt a uita"uportul social [ /am cJutat suportul altor persoane- 8a.ustare prin confruntare:
Co#in+u$ )i so$u%ii$e #oziti4e
En ultimii ani *i face tot mai mult loc ideea cJ stresul i boala pot antrena nu numai efecte negativeDnefaste% dar i schimbJri po,itive *n viaa omului. 0onceptul de soluii po,itive se regJsete *n teoria lui 7a;lor 87a;lor% 1UP3: i se raportea,J la micarea -psihologiei po,itive/ 8 eligman i 0si5,entmihal;i% 2SSS:. 0hiar dacJ este vorba de un nou domeniu de studiu% cercetJrile indicJ de.a faptul cJ procesele de a.ustare care # o implicJ gJsirea unui sens *n sursa de stres o reevaluarea po,itivJ o copingul centrat pe problemJ au tendina sJ fie asociate cu soluiile po,itive 82ol5man i 1os5ofit,% 2SSS:.
(&
0onclu,ie # 3_I 736=3 influenea,J stresorul i moderea,J legJtura *ntre stres i boalJ. 0ercetJrile descriu o varietate de tipuri de a.ustare i de strategii utili,ate de persoane. Inele studii sugerea,J cJ anumite stiluri de a.ustare pot fi mai eficace dect altele. 0ercetarea transversalJ sugerea,J e9istena unei legJturi *ntre stres i boalJ% iar anumite studii e9perimentale aratJ cJ stresul ar putea produce *mbolnJviri. 7eoriile care susin $e+<tura dintre STR7S )i =OA/U sugerea,J cJ stresul ar putea antrena o $oal/ dac/ se produce n mod repetitiv %i acut. 3ceste douJ cJi implicJ modificJri comportamentale 8legate de sJnJtate # tabagismul% consumul de alcool% etc.: i fi,iologice 8activarea simpaticJ sau activarea hipotalamo' pituitarJ'corticosuprarenalJ:. =9istJ *nsJ o mare variabilitate la nivelul legJturii *ntre stres i boalJ% trebuie inut cont i de moderatorii asociai acestei leg!turi.
(*
CAPITO/U/ FII A&ord!ri co #$e entare 2 #sihoso atica )i #siho$o+ia s!n!t!%ii Definitii. Procese perceptiv'cognitive # stres perceput i control perceput 0onceptul de stress *nainte i dup! el;e < De la stresul obiectiv la stresul perceput. Procese tran,acionale tresul% un fenomen emoional 3daptarea la stress 1odelul dominant% integrativ # bio'psiho'social
AQUSTAR7A sau COPIN.U/ E -FI0 strategiile de a.ustare sau copingul 8definiii% forme de a.ustare% obiectivele a.ust!rii% modele tradiionale: teoria cognitiv'comportamental! a copingului 8copingul ca moderator *n relaia eveniment stresant'deprimare emoional! + proces tran,acional< procesul de evaluare < copingul ca strategie de a.ustare la stres: clasificarea strategiilor de coping i a metodelor de evaluare 8copingul centrat pe emoie i copingul centrat pe problem! < sc!rile de coping < copingul i soluiile po,itive:
A' Teoria co+niti4-co #orta enta$! a co#in+u$ui -co#in+u$ ca oderator n re$a%ia e4eni ent stresant-de#ri are e o%iona$! E #roces tranzac%iona$T #rocesu$ de e4a$uare T co#in+u$ ca strate+ie de a,ustare $a stres0 chematic modelul tran,acional tradiional ar ar!ta astfel 8mecanismele care filtrea,! impactul stresorului asupra individului: # tresor h Percepia de stres h 1ecanismele de ap!rare h =forturile contiente h 6eacia de stres 3ceste filtre sunt consideratre de ali autori 82ol5man i Ga,arus% 1UPP: ca mediatori sau moderatori. 0onform autorilor de mai sus% relaia dintre mediu i individ este afectat! de dou! procese # =M3GI36=3 i 0OPI&4IG. In 6L PI& D= 76= apare din partea individului atunci cnd acesta evaluea,! situaia ca dep!indu'i resursele i putnd s!'i pun! *n pericol starea de bine. Co#in+u$ si so$utii$e #oziti4e
((
En ultimii ani *i face tot mai mult loc ideea cJ stresul i boala pot antrena nu numai efecte negativeDnefaste% dar i schimbJri po,itive *n viaa omului. 3cest fenomen poartJ denumiri diferite% cum ar fi # stress related groHth% sau meaning ma>ing% groHth oriented finctionning/ groHth crisis. 0onceptul de soluii po,itive se regJsete *n teoria lui 7a;lor 87a;lor% 1UP3: i se raportea,J la micarea -psihologiei po,itive/ 8 eligman i 0si5,entmihal;i% 2SSS:. 0hiar dacJ este vorba de un nou domeniu de studiu% cercetJrile indicJ de.a faptul cJ procesele de a.ustare care # o implicJ gJsirea unui sens *n sursa de stres o reevaluarea po,itivJ o copingul centrat pe problemJ au tendina sJ fie asociate cu soluiile po,itive 82ol5man i 1os5ofit,% 2SSS:. 0onclu,ie # 3_I 736=3 influenea,J stresorul i moderea,J legJtura *ntre stres i boalJ. 0ercetJrile descriu o varietate de tipuri de a.ustare i de strategii utili,ate de persoane. Inele studii sugerea,J cJ anumite stiluri de a.ustare pot fi mai eficace dect altele. 0ercetarea transversalJ sugerea,J e9istena unei legJturi *ntre stres i boalJ% iar anumite studii e9perimentale aratJ cJ stresul ar putea produce *mbolnJviri. 7eoriile care susin legJtura dintre 76= i $O3Gi sugerea,J cJ stresul ar putea antrena o boalJ dacJ se produce *n mod repetitiv i acut. 3ceste douJ cJi implicJ modificJri comportamentale 8legate de sJnJtate # tabagismul% consumul de alcool% etc.: i fi,iologice 8activarea simpaticJ sau activarea hipotalamo'pituitarJ'corticosuprarenalJ:. =9istJ *nsJ o mare variabilitate la nivelul legJturii *ntre stres i boalJ% trebuie inut cont i de moderatorii asociai acestei leg!turi.
(+
Ca#ito$u$ FIII "ACTORII IN6IFI6UA/I 67 RISC SAU 67 PROT7CCI7 "AC8 67 STR7SS @I R7/ACIONAR7A /OR CU "ACTORII 67 M76IU
2actori de risc la stress# tipurile i stilurile de via! cu risc # tipul 3 + 2riedman i 6osenman < tipul 0 tr!s!turi patogene 8ostilitatea% nevro,ismul% depresia% ali factori de vulnerabilitate:
2actori de protecie fa! de stress# tipul $ # robusteea psihic! 8>obasa: sau sentimentul de eficacitate personal! 8$andura: 2actorii de mediu # evenimentele de via!% reelele sociale 2actori salutogeni # credinele i stilurile cognitive 3fectivitatea # afectivitatea po,itiv! i negativ!
1. 2actorii de mediu *n Psihologia !n!t!ii # evenimentele de via!% reelele sociale 7eoriile 8modelele: clasice ale stresului au r!spndit credina conform c!reia boala re,ult! din aciunea anumitor factori patogeni -e9terni/ care fragili,ea,! organismul. tudiile epidemiologice i biomedicale au contribuit la o mai bun! cunoatere a caracteristicilor de mediu care au un rol patogen. En !rile industriali,ate% dou! tipuri de factori de mediu par a fi deosebit de fragili,ani pentru s!n!tate # =venimentele de via!
'a presupus mult timp c! evenimentele de via! grave tr!ite pot afecta s!n!tatea unei persoane 8prin durata% intensitatea% frecvena lor: 8juitard% 1UU?:. Pentru a m!sura nivelul de afectare a s!n!t!ii s'au construit deci sc!ri ale evenimentelor de via!% unde fiecare subiect este afectat de -greutatea/ proporional! cu gravitatea presupus! de el 8precum i cu intensitatea eforturilor adaptative pe care evenimentul respectiv le solicit!:. 6e,ultatele punctnd leg!tura *ntre evenimentele de via! adversive D agresive i mortalitate sau morbiditate% au fost modeste. 0hiar i referitor la evenimente de via! ma.ore cum ar fi decesul unei fiine dragi. 0onform re,ultatelor% reiese c! rolul evenimentelor stresante pare mai degrab! s! agrave,e o boal! pree9istent!% dect s! declane,e o patologie nou! 8cancer de sn% poliartrit!% etc.:. 1ai mult dect caracteristicile obiective ale evenimentelor% semnificaia i re,onana lor pentru persoana afectat! 8percepia evenimentelor respective de c!tre persoan!% sau 76= IG P=60=PI7: par a .uca un rol patogen 80ohen i dillliamson% 1UPP:.
(.
De e9emplu% stresul profesional poate induce anumite patologii cardio'vasculare i complicaii post'natale 83ddler i 1atthefs% 1UU? < $ruchon' chfeit,er i colab.% 1UUO:. 6eeaua social!
e definete ca ansamblul persoanelor cu care individul intr! *n contact. En general re.eaua social prote.ea,! individul% *n timp ce izolarea corespunde unui risc crescut de morbiditate i mortalitate% risc care crete puternic cu vrsta 8$er5man i ;me% 1UOU:. Geg!tura *ntre i,olarea social! i riscul de,volt!rii unei boli% este cu toate acestea moderat. 1ai mult dect reeaua social! *n sine 8num!r% frecven!% durata relaiilor:% modul *n care indivi,ii percep i evaluea,! a.utorul primit repre,int! mai degrab! o variabil! pertinent! 86odin et alove;% 1UPU:< rascale% 1UU?:. tudiul # reali,at pe 2U? pacieni bolnavi de cancer de c!tre =ll i colab. 81UU2:% arat! c! IPO67IG O0I3G P=60=PI7 8i nu reeaua social!: pre,ice o durat! de via! mai mare *n ca,ul sub'grupului pacientelor cu cancer de sn. In individ poate fi foarte anturat% dar poate totodat! percepe relaiile cu acest antura. drept conflictuale sau antura.ul respectiv ca intru,iv. Din p!cate% *n multe dintre studiile reali,ate% nu s'a putut a.unge la o conclu,ie precis!% din cau,a indicatorilor compo,ii% care ne *mpiedic! s! tim care din aspectele conte9tului social este nociv i care este protector. 3r trebui s! oper!m o distincie *ntre R7C7AUA SOCIA/8 + definit! prin caracteristici obiective ale contactelor sociale 8num!r% durat!% frecven!% etc.: i SUPORTU/ SOCIA/ P7RC7PUT care corespunde evalu!rii calit!ii relaiilor sale de c!tre subiectul'int!. 0onclu,iile studiului lui =ll i colab.8asupra c!rora manifest reticen!:# afirm! c! efectele de mediu sunt mai degrab! indirecte i slabe asupra individului 8*ntre O'12 T:% acelai mediu neavnd nici aceeai semnificaie% nici acelai impact asupra tuturor indivi,ilor. 3ceast! constatare duce la #
0ompletarea a ordrii situa.ionale stricte 8referitor la evenimentele de via! i reeaua social!: 0u o a ordare tranzac.ional 8*n termeni de O0I3G P=60=PI7: 76= P=60=PI7 i IPO67
2. 2actorii personali *n Psihologia !n!t!ii

'.%
Ti#uri$e )i sti$uri$e de 4ia%! cu risc 8tipul 3% tipul 0: <

(0
A ordarea psihosomatic a c!utat *nti un -profil de personalitate/ 8DI&$36: ' care ar corespunde anumitor boli 8astm% ulcere% cancere% diabet% etc.:% apoi s'a orientat c!tre c!utarea unor caracteristici afective i cognitive comune -personalit!ilor psihosomatice/ 80onsoli% 1UU) < >eller% 2SSS < PRdinelli% 1UU2:. 1edicina PsihosomaticJ studia,J consecinele conflictelor de ordin psihologic asupra corpului i apariia unei boli drept consecinJ a acestora. 3ceastJ ramurJ a medicinii ine cont de starea psihicJD'ologicJ a persoanei% de mediul sJu familial% profesional i social. A n.elege implica.ia psihismului 3 lega apariia bolilor doar de fragilitJile psihologice riscJ *ns! sJ antrene,e la unele persoane *ntreruperea tratamentelor preconi,ate% iar la altele chiar antrenarea cJtre tratamente neverificate% situate *n afara medicinei tradiionale + ceea ce ar putea avea consecine nefaste. EnsJ a nu ine seama de implicaia psihismului *n declanarea unei boli% oricare ar fi aceasta% mai cu seamJ *n cancer% ar fi *n ,ilele noastre o greealJ. 3 face bolnavii sJ *neleagJ modul lor de funionare psihologicJ se poate dovedi util pentru bolnavi. In a.utor psihologic ar trebui sa le fie propus *n mod sistematic + fapt tot mai acceptat de cJtre bolnavi. 0onform studiilor epidemiologice% cancerul apare adesea *ntr'o perioadJ criticJ a vieii + denumitJ @ mi.locul vieii A% i anume *ntre ?"')S de ani% vrstJ la care persoanele suferind de cancer sunt cele mai numeroase.
'.'
Tr!s!turi$e #ato+ene 8osti$itatea; ne4rozis u$; de#resiunea; a$%i 5actori de 4u$nera&i$itate:
Dup! o anali,! *ntreprins! de $ooth'>fle; 81UPO:% anumite dimensiuni ale personalit!ii sunt asociate riscului de a de,volta o boal! # ostilitatea% nevro,ismul% depresiunea% an9ietatea. OSTI/ITAT7A e ba,ea,! pe credine negative despre lume i ceilali% percepute ca un obstacol sau o surs! de frustrare i putnd d!una. 3numite tipuri de ostilitate ar fi implicate *n bolile cardio'vasculare. N7FROBISMU/
+1
=ste un factor bipolar al personalit!ii de un nivel foarte general 8unul din cei " mari factori:. 0omport! diverse afecte negative 8depresiune% ostilitate% an9ietate% sentiment de vulnerabilitate% etc.: i implic! la ilitatea sistemului nervos autonom. 3socierea sa cu diverse simptome somatice este att de consistent! *nct diveri autori *l consider! ca descriind o personalitate predispus! *mboln!virii 82riedman i $ooth'>efle;% 1UPO < $ermude,% 1UUU:% sau mai degrab! o -personalitate predispus! deprim!rii/ 8distress prone personalit;: + 8 tone i 0osta% 1UUS:. 67PR7SIA =ste un ansamblu eterogen de tulbur!ri ale st!rii de spirit depin,nd de numeroi factori psihologici iDsau biochimici. 3ceast! tr!s!tur! de personalitate este considerat! de numeroi autori ca fiind cea mai puternic asociat! bolilor cronice 82riedman i $ooth'>efle;% 1UPO:. 6olul s!u etiologic presupus ' de e9emplu *n ca,ul cancerului ' nu a putut fi confirmat de studii prospective recente. 3sta nu *nseamn! c! boli precum cancerul nu pot antrena o depresie psihicJ. Depresia poate apare% de e9emplu chiar dupJ anunarea diagnosticului de cancer. =ste important ca depresia s! fie tratat!% i nu lJsat! sJ evolue,e 8evoluia ei putnd afecta i evoluia cancerului:. #tarea de an(ietatea 0onform unor studii transversale i prospective% ar fi o subdimensiune a nevro,ismului% asociat! cu diverse patologii somatice 8astm% ulcere% migrene% etc.: 82riedman i $ooth' >efle;% 1UPO:. En cadrul acestor cercet!ri an9ietatea este auto'evaluat!% este deci greu de cunoscut rolul an9iet!ii *n etiologia bolilor respective. Inele cercet!ri arat! totui c! an9ietatea'stare este implicat! *n hipertensiune.
'.) a. -.
Caracteristici$e sa$uto+ene # 0redinele i stilurile cognitive 8o#ti is u$; $ocu$ de contro$; autoe5icacitatea:< &oiunile compo,ite 8anduran%a; sensu$ coeren%ei; rezi$ien%a:
Dac! c!utarea factorilor de vulnerabilitate este de.a clasic! i veche% faptul de a se interesa de carcateristicile protectoare ale personalit!ii este recent. 3cest domeniu formea,! un ansamblu heteroclit # se g!sesc amestecate caracteristici derivate din teoriile de nv.are social i abord!ri sociocognitive% factori re,ultai din abord!rile difereniale ale personalit!ii% sau noiuni compo,ite *mprumutate studiilor epidemiologice sau psihiatrice
a.
+ Credin.ele !i stilurile cognitive 8optimismul% locul de control% autoeficacitatea:

+%
0123'3#'45
Optimismul -dispo,iional/ este o carcateristic! stabil! a personalit!ii% asociat unei bune s!n!t!i fi,ice i emoionale 8 cheier i colab.% 1UU2:. =l modereaz impactul subiectiv al evenimentelor adversive. =fectul s!u este mediatizat prin strategii de a.ustare i prin stiluri de via! s!n!toase 8 chfae,er% 1UU?:. Pesimismul este considerat ca un factor de vulnerabilitate cu privire la s!n!tatea somatic! ulterioar! 8Peterson i colab.% 1UPP:. 50645 DE 60!2705
=ste un concept foarte popular *n psihologia social! 86otter% 1UO":. Dup! numeroase cercet!ri% internalitatea% fie ea general! 8scara lui 6otter: sau specific! 8scara lui dallstone:% este asociat! cu starea de ine emo.ional !i fizic. 3 crede c! suntem st!pni ai viitorului nostru% atenuea,! impactul evenimentelor de via! stresante i are leg!tur! cu adoptarea stilurilor de via! s!n!toas! 8$ruchon' cfeit,er i colab.% 1UPP:. 8420EF36863282E8
3ceast! noiune este legat! de credina *n capacitatea proprie de a'i mobili,a resursele necesare pentru a st!pni situaia 8$andura% 1UOOb:. =fectele sale sunt salutogene # autoeficacitatea moderea,! impactul evenimentelor stresante asupra s!n!t!ii% este asociat! cu adoptarea stilurilor de via! s!n!toas! i cu o bun! ade,iune terapeutic! a persoanelor bolnave. . 2o.iuni compozite
Psihologii% etnologii% sociologii% psihiatrii i pedopsihiatrii au c!utat ceea ce caractari,a subiecii care re,istaser! unor evenimente de via! ma.ore 8maltretan!% deportare% catastrofe% etc.:. 3u re,ultat constelaiile urm!toare de tr!s!turi #
8!D478!98 Irezisten.Itrie 6hardiness7
3cest concept a fost elaborat de >obasa i colab. 81UP2: i cuprinde # anga1amentul 8implicarea *n propriile activit!i:% controlul 8a crede c! pot influena cursul evenimentelor: i provocarea 8 a considera schimb!rile nite oca,ii pentru a progresa:. 3ndurana pare a modera relaia *ntre evenimentele stresante i de,voltarea unei patologii < subiecii care dovedesc anduran!% plasai *n situa,ii stresante ar de,volta mai multe strategii de coping active dect alii 8Corner% 1UUP:. 7oate acestea s'ar datora componentei control. imul coerenei sau #3'945 60E7E!9E3 O0 8 ense of 0oherence: este un concept elaborat de 3ntonovs5i
+'
81UUS: *n conte9tul unei teorii socio'cognitive originale% reali,at! ca urmare a studiului declaraiilor supravieuitorilor din lag!rele de concentrare. In individ coerent percepe e9venimentele e9terioare i propria via! ca pe nite elemente clare% care pot fi controlate% avnd o o semnificaie 8sistem de valori% anga.ament:. O0'ul apare astfel ca o resurs! care atenuea,! impactul evenimentelor stresante asupra s!n!t!ii. 7E:353E!98
En anii 1UPS s'au f!cut studii asupra copiilor care au supravieuit unor condiii de via! e9trem de adversive i precare% reuind cu toate acestea s!'i p!stre,e echilibrul de adult i o via! plin! de sens. 7oate aceste caracteristici psihosociale grupate sub numele de rezilien.. presupuse a prote.a subiecii respectivi% au fost
In individ re,iliant% a tiut s! elabore,e strategii de a.ustare fle9ibile i eficace% *n pofida condiilor de via! e9treme. 3 reuit s! tr!iasc! e9periene valori,ante% ba,ate pe o legtur afectiv positiv% stabilit! cu alte persoane i s!'i construiasc! un sistem coerent de credine i valori. Dac! ar fi s! g!sim un numitor comun acestor tr!s!turi salutogene disparate% am putea enumera #
' ' '
credin.a n controlul evenimentelor 80O&76OG P=60=PI7: nfruntarea activ a situa.iilor 8I1PGI036=: cutarea sensului 8semnificaie% 0O=6=&HL:
Din p!cate componenta afectiv este adesea ocultat! 8cu e9cepia re,ilianei:% cnd de fapt rolul 32=07IMI7LHII POVI7IM= i al 7I1=I D= I&= este cunoscut ca protector.
'.&
2actorii generali de personalitate A5ecti4itatea #oziti4! )i a5ecti4itatea ne+ati4!
'a *ncercat gruparea prin anali,e factoriale a #

'
Dimensiunilor asociate vulnera ilit.ii nevro,ism% depresie% ostilitate:
8an9ietate%
'
Dimensiunilor asociate vitalit.ii 8optimism% control% etc.:
i s'au obinut doi factori generici% aflai *ntr'o uoar! inter'corelare negativ! # 32=07IMI737=3 &=437IML 83&:% care gruprea,! emoii nepl!cute 8tristee% deprimare% nervo,itate% furie% nelinite% etc.: + de.a descris! 32=07IMI737=3 POVI7IML 83P: + care cuprinde st!ri pl!cute 8entu,iasm% pl!cere% curio,itate% energie%
+)
atenie% determinare: 3P este asociat! *n mod stabil calit!ii vieii 8efectele sale ar fi mediati,ate de strategii funcionale% cum ar fi reevaluarea pozitiv i copingul centrat pe pro lem:% dar nu s!n!t!ii fi,ice 8Corner% 1UUP:. =9istJ douJ tipuri de abordJri ale relaiei personalitate'boalJ% o abordare generalJ i una specificJ.
3bordarea generalJ afirmJ e9istena unei vulnerabilitJiDre,istene generale care prin mecanisme psihologice pot facilita sau inhiba apariia unor boli. Depresia% an9ietatea% ostilitatea i agresivitate au fost identificate prin studii meta'analitice ca fiind trJsJturi de personalitate ce cresc riscul pentru o gamJ largJ de boli% inclusiv cancerul. 3stfel% s'a conturat aa numita #ersona$itate #redis#us< $a &oa$< -6IS7AS7 PRON7 P7RSONA/ITM:. tima de sine% auto'eficacitatea% optimismul% robusteea% sentimentul de control% congruena cognitivJ s'au dovedit a fi relaionate cu o re,istenJ generalJ la diverse boli. 3bordarea specificJ# 3li autori criticJ acest punct de vedere i afirmJ e9istena mai degrabJ a unei #ersona$it<%i #redis#us< $a stres -6ISTR7SS PRON7 P7RSONA/ITM; nu it )i ti# 60. En acest model stresul devine variabila moderatoare *ntre personalitate i boalJ.
7ipul D de personalitate 86ISTR7SS PRON7 P7RSONA/ITM: are tendina sJ perceapJ lumea ca ameninJtoare% ca sursJ de de,amJgiri i de,aprobJri% prin urmare anticipea,J *n permanenJ evenimente negative < este dominat de a5ecti4itate ne+ati4<% adaptare ineficientJ la situaiile de viaJ problematice% are stima de sine i suport social redus.
+&
=i&$io+ra5ie o&$i+atorie2 3le9ander% 2.% $edicina Csihosomatic% =ditura 7rei% 2SSP =n!chescu 0.% =n!chescu G.% Csihosomatica% =ditura Polirom% 2SSP% $ucureti Iamandescu I.$% 82SSU:% Csihologie medical% vol. 2 + Csihologia general !i aplicat/ 8partea a II'a ' psihosomatica aplicata:% =ditura Infomedica% $ucureti &. Iamandescu I.$% 82SSU:% Csihologie medical% vol. 2 + Psihosomatica general! i aplicat! 8partea I +psihosomatica generala: < *. 0akn _. 8traducere de 1atei 6.: + 'e champs psychosomatiJue 8Csihanaliz !i Csihosomatic:% =ditura PI2% 0olecia $iblioteca de Psihanali,!% 1UUP% $ucureti
%. '. ).
=i&$io+ra5ie 5acu$tati4<2 >lbler'6oss =.% 81UO": ' (ltimele momente de via.< a'es derniers instants de vieK% =ditura Gabor et 2ides% 4eneva '. Oltea _% Csihosomatica ntre medicin !i cultur% =ditura Paideia% colecia de antropologie% ). imonton 0.% 62SSO: A se vindeca n pofida a tot !i toate 8 9hidul zilnic al olnavului !i al antura1ului su/ pentru a nvinge cancerul L9urir envers et contre tout - 'e guide Juotidien du malade et de ses proches pour surmonter le cancerK/ =ditura DD$ &. 7udose 2.% @undamentele n Csihologia medical. Csihologie clinic !i medical n practica psihologului 8ediia a IM'a:% =ditura 2undaiei 6omnia de 1ine% 2SSP
%.
+*
1OD=G E&76=$L6I =K31=&
%. '.
Prin ce se caracteri,ea,J copingul centrat pe emoii W 0are este rolul @ strategiilor de a.ustare A *n evitarea bolilor prihosomatice W
3. De ce sunt interesante repre,entarile sociale in studiul bolilor psihosomatice W
+(

Sinteza Psihosomatica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinteza Psihosomatica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titular curs : Lector univ. drd. Laura PETRESCU PERLIER Disciplina : PSIHOSOMATICA U I!

ERSITATEA SPIRU HARET "acultatea Psi#olo$ie

Sinteza de curs PSIHOSOMATICA 2011-2012

(' Re#rezent!ri a$e s!n!t!%ii )i &o$ii $oala i repre,ent!rile sale # -

0onsecine ale bolii

ode$e #sihana$itice a#$icate $a Psihoso atic!

ode$e #sihoso atice ne#sihana$itice

#siho$o+ici de a,ustare -COPIN.U/0

ani5estarea unei tu$&ur!ri #sihice; $a ni4e$u$

O&iectu$ Psihoso aticii si o&iecti4e$e Psihoso aticii

Situa%ia actua$! a Psihoso aticii

psihanali,!% medecina somatic!%

IatQ aprecierile dr. Iamandescu referitoare la interdisciplinaritate #

1odelele teoretice pe care se ba,ea,! studiul psihosomaticii sunt # 3. Psihanalitic $. 0omportamental

SIM=O/IBAR7A este un proces de transformare a realului n sim ol < "#$%&'()#'* nu

!o"iunea de teren. #chim$ul.

dimensiuni care multiplic! spaiile'timp de schimb.

2' M76ICINA PSIHOSOMATIC8

"ACTORII care in5$uen%eaz! tu$&ur!ri$e #sihoso atice

74eni ente$e de 4ia%!

.:ndirea o#eratorie 8M. 1367F: #

3ceste afeciuni se *nregistrea! i la copiii *n situatie pre'verbalQ. 6e5ini%ie 2

Important este ca emoiile s! devin! po,itive Y

Care sunt a+resorii )i care sunt

$ulversarea repre,ent!rii de sine i a sentimentului de atotputere

6econsiderarea conceptului de -amena.are defensiv!/

Dificult!i de investire a corpului bolnav sau multilat

6epre,entari ale corpului bolnav 6epre,ent!ri ale corpului mutilat

MO67/7 T7OR7TIC7 67 CAUBA/ITAT7 PSIHOSOMATICA' MO67/7 PSIHANA/ITIC7

I' A&ord!ri a$e re$a%iei #sihis -cor# 2 #sihoso atica )i #sihana$iza'

Psihanali,a% tiin! participnd la tiin! )i ode$e #sihana$itice

Mom studia doar cteva dintre modeele psihanalitice #

ode$e re5eritoare $a cauza$it!%i%

ode$ 5reudian 2 N7FROB7 ACTUA/7

1367F 8*ntemeietor al Institutului de PsihosomaticQ de la Paris + 1UO2: si discipolii sQi

Ca#ito$u$ F MO67/7/7 N7-PSIHANA/ITIC7

in de psihologia @ contient! A # ode$e #sihoso atice ne#sihana$itice

T7ORIA /UI 6UN=AR sau a P7RSONA/ITATI/OR PR76ISPUS7

STR7S si #ro5i$ co #orta enta$ de > PRO"I/ A D sau > CORONARO.7N D

Pacienti de > Pro5i$ C D si distanta 5ata de o&iect

T7ORIA 7MOTIONA/8 SAU A/7?ITIMIA /UI SI"N7OS

7F7NIM7NT7 67 FIATA; STR7SS PRO"7SIONA/ SI SOCIA/

PSIHOSOMATICA R7/ATIONA/8 SI MO67/U/ PSIHOSOMATIC A/ /UI SAMI A/I

A=OR6AR7A C7NTRATA P7 P7RSOANA

trategiile cognitiv'comportamentale ca moderatori de a.ustare ' 0OPI&4IG 86a;% 0onsoli:

meninerea unei imagini de sine po,itive% etc.

3.ustarea prin 7FITAR7% care *n opo,iie cu confruntarea duce la minimi,area evenimentelor.

Inii cercetJtori au e9plorat i #

Caracteristicile personale anterioare 6resurse personale: credinele andurana 8hardiness: an9ietatea'stare

0opingul poate modula =1OHI3 *n mai multe feluri #

' ' ' ' '

Co#in+u$ )i so$u%ii$e #oziti4e

2. 2actorii personali *n Psihologia !n!t!ii

Ti#uri$e )i sti$uri$e de 4ia%! cu risc 8tipul 3% tipul 0: <

Tr!s!turi$e #ato+ene 8osti$itatea; ne4rozis u$; de#resiunea; a$%i 5actori de 4u$nera&i$itate:

+ Credin.ele !i stilurile cognitive 8optimismul% locul de control% autoeficacitatea:

8!D478!98 Irezisten.Itrie 6hardiness7

2actorii generali de personalitate A5ecti4itatea #oziti4! )i a5ecti4itatea ne+ati4!

'a *ncercat gruparea prin anali,e factoriale a #

Dimensiunilor asociate vulnera ilit.ii nevro,ism% depresie% ostilitate:

Dimensiunilor asociate vitalit.ii 8optimism% control% etc.:

1OD=G E&76=$L6I =K31=&

3. De ce sunt interesante repre,entarile sociale in studiul bolilor psihosomatice W

S-ar putea să vă placă și

3ceste afeciuni se nregistrea! i la copiii n situatie pre'verbalQ. 6e5ini%ie 2