Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Farmacoterapia si efectele psihologice ulterioare

Student: Octavian Lozinschi, grupa 33.


Profesor: Tatiana Turchina, lector
Chisinau 2011

Farmacoterapia (therapoeia=ngrijire) sau farmacologia clinic studiaz aplicarea clinic


a medicamentelor n diferite afectiuni, insistndu-se asupra mecanismului de actiune,
eficacittii terapeutice, reactiilor adverse, potentialului toxic. Aceast ramur cuprinde
farmacologia clinic fundamental, care urmrete obtinerea de date generale legate de
individul sntos i farmacologia clinic aplicat, care investigheaz efectele medicamentelor
n prezenta bolii.
Farmacoterapia studiaz indicatiile medicamentului n cadrul tratamentului diferitelor
boli (cuprinde i alte mijloace de tratament nemedicamentoase agenti fizici, diet alimentar
etc).
Pentru mine personal, farmacoterapia sau cu alte cuvinte medicatia reprezinta un ajutor
individului ce nu-si poate antrena propiul corp pentru a lupta impotriva unor probleme trecute
deja la nivel somatic. Credinta ca acele forme geometrice placute, de diferite culori, pe care abia
le poti vedea te pot transforma intr-un timp record in ceea ce ai fost sau ceea ce ai vrea sa fii,
creeaza, dupa parerea mea, sau mai bine zis promoveaza un soi de lene. Credinta psihologica
cum ca pilulele minune sunt cheia catre o viata fara griji si nu modul de viata sanatos per
ansamblu sunt cheia succesului, comoditatea si increderea naiva poate de multe ori sa duca la
neplaceri putin asteptate. Pe langa intoxicatiile cu pastile, pe langa eventualele consecinte ale
consumului haotic de medicamente sau automedicatia, pe langa problemele fizice care apar
extrem de rapid in urma neglijentei sau a incompatibilitatii, se creeaza dependenta, nu atat de
pastile, cat un echivalent al conceptului lui Rotter Locus of Control Extern. In acelasi timp nu
putem nega efectele pozitive ala farmacoterapiei. Tinand cont de parerile unor psihologi, parere
cu care eu sunt de acord, cum ca fiecare problema asezata la nivel somatic are o radacina la
nivel psihologic. Dezordinea in plan spiritual determina aparitia bolilor. Fiecare boala pe care o
dezvoltam are si o cauza psihica. De aceea e important sa avem un echilibru cat mai solid psihofizic. Fiecare om s-a nascut cu anumite tendinte spre anumite boli. Noi trebuie sa ne asumam
acest aspect, sa ne cunoastem avantajele si dezavantajele, pentru a ne crea un mediu cat mai
aproape de cerintele temperamentului nostru. Daca se intampla sa nu fie asa, atunci aceste
tendinte, predispozitii pot da nastere la anumite tulburari, tulburari care pot conduce la diferite
boli. In acest caz, medicatia are un rol de sustinere si nu un rol primar, un ajutor dat relatiei
psihic-fizic. Unul din cazurile cele mai vizibile este tratamentul depresiei. Pastilele antidepresive
sunt cele mai vandute pastille in SUA. Este cunoscut faptul ca ele creaza o dependent puternica,
scad libidoul, etc, probleme care la randul lor favorizeaza aparitia unor discomforturi la nivel
psihologic. Un dialog cu tine insuti, o calmare a calvarului psihoemotional, o relatie individuala
sincera duce, la tratarea sau chiar la evitarea aparitiei acelor boli la nivel somatic.
Una dintre cele mai des intalnite efecte adverse la nivel psihologic este dependenta fata de
farmacoterapie, dependenta de pastile, farmacodependenta.
Farmacodependena (dependena medicamentoas)
Farmacodependea poate fi definit ca starea psihic sau/i fizic care se instaleaz n
organism ca urmare a consumului abuziv, nejustificat, dintr-o substan medicamentoas,
ducnd, n funcie de diferii factori, la instalarea unei nevoi de a consuma substana respectiv n
mod continuu sau periodic.
Farmacodependena apare cnd n contextul existenei persoanei apar anumite
circumstane favorizante, dintre care amintim:
- mediul socio-cultural al persoanei;
- particularitile psiho-somatice individuale;
- utilizarea de substane care produc farmacodependen.

Faze ale farmacodependenei


n funcie de perioada de timp i de ali factori prezentai anterior, se poate instala
farmacodependena, care are mai multe stadii, pe care le vom prezenta n ordinea apariiei dup
administrarea de substane care dau farmacodependen, i anume:
a) Dependena psihic
Acest tip de farmacodependen const n dorina individului, dezvoltat pe un fond psihic
alterat, de a procura substana incriminat, utiliznd orice modalitate posibil cu scopul de a
nltura disconfortul psihic i de a crea senzaia de bine, n pofida faptului c indivizii respectivi
cunosc bine consecinele acestui fapt n plan personal, familial i social, ct i prevederile legale
care limiteaz utilizarea acestor substane cu scop protector asupra entitilor amintite anterior.
b) Tolerana a fost studiat anterior i reprezint starea adaptativ a organismului, manifestat
prin scderea efectului substanei respective la administrarea repetat a unor doze similare,
pentru obinerea acelorai efecte fiind necesar creterea dozei. Scderea efectului este rezultatul
diminurii reactivitii neuronilor la anumite doze din substana administrat.
c) Dependena fizic este starea patologic care este evideniat n momentul ntreruperii
administrrii unei substane care creeaz dependen, sau la o reducere semnificativ a dozelor.
Dependena fizic este evideniat prin apariia sindromului de abstinen sau sevraj.
Mecanismul instalrii acestui tip de dependen const n hipersensibilizarea unui sistem care
este dependent funcional de sistemul asupra cruia acioneaz drogul, ca de exemplu:
la administrarea opioidelor sunt sensibilizai receptorii adrenergici, prin reglare ascendent (up
regulation), deoarece neurotransmisia adrenergic este modulat de neurotransmisia prin opioide
endogene care inhib eliberarea de catecolamine,
sau, n cazul barbituricelor, sunt sensibilizai receptorii glutamatergici a cror modulare este
realizat de sistemul GABA prin inhibarea eliberrii acidului glutamic, n urma stimulrii
ndelungate a neurotransmisiei inhibitoare.
n cazul dependenei fizice, sindromul de abstinen este caracterizat att prin tulburri psihice,
ct i somatice.
d) Toxicomania (psihotoxicitatea) este tipul de intoxicaie cronic, caracterizat prin cele
trei tipuri de dependen definite anterior, i anume: fizic, tolerana, psihic, conducnd la
tulburri majore de comportament de ordin psihic i vegetativ, astfel nct tratamentul acestei
suferine este dificil, presupunnd condiii speciale pentru readucere la starea normal.
Efecte toxice la nivelul sistemului nervos central
Apar tulburari psihice si neurologice favorizate si de terenul neuropsihic predispus si anume:
-

psihoze de tip schizofrenie provocate de supradozarea glucocorticoizilor (dexamethasona,


prednison, hidrocortizon hemisuccinat)
psihoze si halucinatii produse de AINS de tip indometacin, ibuprofen (meningita aseptica
caracterizata prin cefalee, febra, letargie observata la femei tinere tratate cu AINS de tip
ibuprofen)
stare confuzionala produsa de barbiturice la batrani
tulburari de memorie, dezorientare si halucinatie produse de anticolinergice la varstnici
datorita reducerii numarului de neuroni colinergici centrali (atropina, tropicamida
(Mydrum)).

Bibliografie:
NOTIUNI INTRODUCTIVE N STUDIUL FARMACOLOGIEI Suport de curs;
FARMACOTOXICOLOGIE SI FARMACOEPIDEMIOLOGIE GENERAL Suport de curs;
FARMACOTOXICOLOGIE GENERALA Suport de curs;