COLEGIUL TEHNIC NR.

FITOTERAPIE

Prof. Patrascoiu Ana-Maria

Rp/

Menthae folium 50 g
Melissae folium 20 g
Foeniculi fructus 20 g
Frangulae cortex 10 g
M. f. species

1-2 lingurite la 200 ml apa, pentru infuzie

• primele utilizari documentate se gasesc in
culturile egiptene si asiatice

• papirusul Ebers (sec. 15 I.Chr.)-un numar

mare de produse, unele cu valoare terapeutica
recunoscuta si astazi (Aloe, seminte de ricin,
guma arabica, opiu)

• cunostintele privind plantele medicinale s-au

raspandit spre Grecia, alte tari ale lumii Antice

• autorii Antichitatii au descris plantele ce pot fi

folosite in scop terapeutic: Hipocrate, Teofrast,
Pliniu cel Batran, Dioscoride, Galenus
•in Evul Mediu, plantele medicinale incep
sa fie catalogate si studiate tinand cont
de actiunea terapeutica
• sec. 15: asa-numitii herbalisti publica
carti cu informatii si desene ale plantelor
medicinale

• sec.16,17: plantele medicinale continua

sa joace un rol primordial in medicina

• sec.18: Linnaeus contribuie im mod

important la dezvoltarea stiintei plantelor
prin introducerea unui sistem nou de
clasificare si denumire a plantelor

• sec. 18, 19: plantele erau folosite ca

atare, sub forma de tincturi/extracte
• sec. 19: incepe izolarea si identificarea
componentilor activi din produsele vegetale

1803-morfina;
1817-stricnina;
1820-cafeina;
1833-atropina;
1868-glicozide digitalice

• sec.20: dezvoltarea chimiei de sinteza

• 1980-cresterea pietii pentru

produsele din plante
Fitoterapia (herbal medicine)

= stiinta utilizarii in scop curativ si /sau preventiv a plantelor medicinale

traditionale

= tratamentul si profilaxia bolilor si a tulburarilor de orice fel, cu ajutorul

plantelor, a unor organe de plante sau a preparatelor obtinute din acestea

- fitoterapeutice, fitomedicamente
• 3 forme principale de utilizare a plantelor medicinale
- produsul vegetal, ca atare
fitopreparate
- preparate cu mono sau poliextracte vegetale
- preparate cu substanta activa vegetala in stare pura =
fitomedicament

• nu se incadreaza in grupul fitoterapeuticelor:

- principiile active pure izolate din

plante/derivatii lor de sinteza-semisinteza =
atropina, cafeina, codeina, chinina, digoxina,
efedrina, noscapina, taxol, teofilina

- medicamentele homeopatice
- 4 bilioane de oameni respectiv, 80% din populatia
globului apeleaza la remedii de origine vegetala

- fitoterapia prezinta cel mai mic nivel al reactiilor

adverse raportate (7.6%) comparativ cu alte ramuri ale
medicinei alternative

- piata globala a remediilor de origine vegetala:

• EU = 45%
• restul Europei = 4%
• Asia = 17%
• Japonia = 16%
• America de Nord = 11%
• altele = 7%.
-In lume, in fitoterapia traditionala se utilizeaza peste 50000 specii
vegetale diferite, din care

1100 specii studiate

250 specii folosite la prepararea medicamentelor moderne

***25% din medicamentele moderne

provin din plantele superioare

- nr. mic de fitopreparate studiate in toata complexitatea lor

-actiunea si activitatea terapeutica sunt legate de prezenta principiilor

active/fitocomplexului
- demonstrarea actiunii fitopreparatelor se realizeaza utilizand aceeasi
metodologie de analiza si control care se aplica si in cazul substantelor de
sinteza.
• pentru cei 120 componenti izolati din plante si folositi curent in
terapeutica s-a demonstrat o corelatie pozitiva intre utilizarea
traditionala si cea moderna

• 7000 de substante medicamentoase incluse in farmacopeile

moderne sunt derivati ai unor compusi din plante

• in Germania, sunt prescrise produse din 600-700 specii, 70% din ele
de catre medici
Reactii adverse
 pentru multe dintre produsele disponibile astazi nu s-a realizat o
evaluare corespunzatoare prin studii clinice si toxicologice
 sursele de material vegetal sunt variate
Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Echinacea pallida
genul Eucalyptus = 500 specii

 confuzia intre specii vegetale

Denumirea comuna nu indica specia in cauza!!!

 Ex. Denumirea de ginseng se refera doar la speciile din genul Panax:
Panax ginseng, P. quinquefolius, dar se aplica si pentru alte plante
Eleutherococcus senticosus – ginseng siberian
Gynostemma pentaphyllum – ginseng albastru
Pseudostellaria heterophylla – ginseng mic
 componenta chimica variaza in functie de climat, sol, factori
genetici, expunerea la poluanti

 influenteaza prezenta contaminantilor de tip metale grele,

microorganisme, impurificarea cu alte produse vegetale, conditiile
de prelucrare/depozitare

1992, Belgia- aparitia unei afectari renale severe cu insuficienta

renala la persoane ce au consumat un preparat pentru slabit

Reactia se datora acizilor aristolochici (nefrotoxici, cancerigeni) din

specii de Aristolochia, prezente in mod accidental
Stephania tetrandra Aristolochia fangchi
Han Fang Ji Guang Fan Ji
Pentru fiecare produs vegetal trebuie
specificat:
- denumirea stiintifica a plantei
- denumirea producator
- momentul recoltarii
- momentul ambalarii/expirarii
- concentratia in principii active
- certificarea absentei contaminantilor
 Principalele forme de fitopreparate

Droguri neprelucrate extractiv

 droguri

- in toto, • singure,
- concissum, • asociate (species);

• pulberi vegetale
• planta uscata la 40 – 50°C
• cernute pe marimi de fragmente
• amestecate in anumite proportii (asocieri)
• conditionate industrial sub forma ceaiurilor

unidoza (saset) sau vrac.

  Preparate extractive

Tipul
Definitia
preparatului
Extract apos obtinut din frunze, flori, herba, fructe sau
INFUZIE
seminte, prin oparire cu apa, urmata de repaus si filtrare
Extract apos obtinut prin fierberea (30 min.) cu apa a
DECOCT
unor scoarte, radacini, fragmente lemnoase, fructe
Extract apos obtinut (din motive galenice) la rece din
MACERAT
materialul vegetal (ex. Decoctum Althaeae)
Extract alcoolic (spiritus) sau hidroalcoolic (raport drog-
TINCTURA
solvent =1:5 pâna la 1:10)
EXTRACT
Extract alcoolic obtinut in raport 1: 1 (planta / solvent)
FLUID
EXTRACT
Extracte solide obtinute prin concentrarea si uscarea
siccum
extractelor fluide
(uscat)
Tipul
Definitia
preparatului
Extracte moi sau tincturi prelucrate
UNGUENTE
intr-o baza de unguent
Extracte uleioase obtinute din produse vegetale prin
ULEIURI macerare sau digestie cu uleiuri grase (ulei de masline,
arahide, migdale)
ULEIURI Uleiuri volatile extrase prin distilare cu vapori de apa a
VOLATILE produselor vegetale sau, mai rar, prin extractie cu
(Aetherolea) solventi
Extracte moi incorporate intr-o baza care se topeste la
SUPOZITOARE
temperatura corpului (Oleum Cacao)
SUCURI DE
Extracte apoase obtinute prin presarea materialului
PRESARE
vegetal proaspat
(exprimat)
Solutii apoase dense, obtinute din extracte vegetale cu
SIROPURI
adaos de zahar (64%)
 Alte fitopreparate de extractie

• digestia: macerarea cu ulei a drogului la 40 – 50°C (rezine,

substante liposolubile),

• alcoolatul: macerarea drogului cu alcool  distilarea extractului

alcoolic:

≠ spirturi
• tinctura mama: macerarea plantei proaspete cu amestec apa/alcool
• 10 p TM=1 p produs uscat

• macerat glicerinat:
- obtinut din muguri, boboci, radicele, scoarte
tinere, seminte (proaspete),
- macerare in alcool 90°
- apoi se adauga apa + glicerina
• nebulizat: extracte vegetale atomizate
• intract:
- extractia plantei stabilizate, cu alcool la
fierbere,
- indepartarea alcoolului sub vid, la 25° – 30°,
- extractul moale rezultat se delipideaza,
- se usuca,
- se pulverizeaza;
• fitoli: extract hidro-glicerinat
≠ initial, macerarea drogului cu glicerina,
≠ filtrare, reluarea reziduului cu apa; macerare,
≠ combinarea celor doua macerate;

 contin principiile active “integrale”;

 glicerina dizolva uleiul volatil si principiile lipofile,
 apa extrage flavone, taninuri, glucide, heterozide in general,
aminoacizi, saruri ale alcaloizilor, oligoelemente;
• fitozoli: digestii uleioase din plante in prealabil sterilizate
≠ urmeaza apoi turboextractia,
≠ proportia planta/ulei = 1:1,
≠ in final, extractul uleios se emulsioneaza in apa

• hidrolat: apa aromatica (florala)

 Extracte speciale, extracte purificate

- extracte care sufera procese speciale de extractie si

purificare pentru a separa, concentra sau indeparta
substantele nedorite ori toxice

- se obtin din extractele brute

- de regula, in final 1 g de extract uscat ce urmeaza a fi

prelucrat trebuie sa corespunda la 40 g produs vegetal

- 50 mg extract purificat corespunde la 2 g produs vegetal

- pot fi conditionate intr-o forma farmaceutica moderna

 Criterii europene pentru medicamente ce contin extracte vegetale
2000
• Categoria A: extracte standardizate
intr-un singur principiu activ, relevant
pentru activitatea terapeutica;
exemplu: extracte de Belladonna;
• Categoria B: extracte pentru care exista
o corelatie intre o serie de principii active
si activitatea terapeutica, dar nu absolut
relevanta;
exemplu: extracte de Hypericum;
2004
•Tip A: extract standardizat
(cu respectarea tuturor masurilor necesare
pentru asigurarea calitatii – de la drog, la
solvent, la proces)
•Tip B1: extract cuantificat – contine
aceeasi cantitate de extract in care se
asigura (intre anumite limite) unul sau mai
multe principii active; se realizeaza prin
amestecarea diferitelor sarje, nu prin
diluare cu material inert:
EGb 761: 40 mg extract
22-27 (24 )% flavonolglicozide
2,8-3,4% ginkgolide
2,6-3,2% bilobalid
Sub 0,5mg% acizi ginkgolici
VALABIL NUMAI PENTRU PREPARATELE
TESTATE CLINIC
• Categoria C: extracte la care se pot • Tip B2: se apreciaza cantitatea
pune in evidenta efecte terapeutice, dar minima de extract nativ necesara
pentru care nu exista o corelatie stricta pentru a avea o anumita actiune
principiu activ/activitate terapeutica; farmacologica.
exemplu: extractul de
Valeriana.
 BIOECHIVALENTA SI SUBSTITUTIE

 medicamentele care contin acelasi extract pot fi inlocuite unul cu

celalalt daca:

 ambele corespund cerintelor de calitate farmaceutica,

 li s-a dovedit bioechivalenta,

 este sigur ca toate sarjele corespund specificatiilor de

fabricatie (au aceleasi constante de calitate);
 asta inseamna:

 validarea in vivo a specificatiei producatorului,

 realizarea controlului sarja cu sarja,

 se pun la dispozitia specialistilor informatii actuale care sa ateste

calitatea farmaceutica a preparatului.

 bioechivalenta este necesara, deoarece:

 in lipsa ei, trecerea pacientului de la o anume medicatie pe un

inlocuitor presupune urmarirea (de catre medic) echivalentei
terapeutice (raport doza/efect/efecte secundare/interactiuni cu alte
medicamente/toxicitate).
DOMENII DE INDICATII PENTRU FITOTERAPIE

• deficiente pasagere aparute in starea de sanatate (stari

gripale, raceli, constipatie, disfunctii gastro-intestinale sau

hepato-biliare)
• afectiuni minore pana la medii (hipertrofia benigna de
prostata, fazele I si II, insuficienta cardiaca de tip II) in
tratament de lunga durata
• boli degenerative, afectiuni specifice varstnicilor (in
geriatrie)
• afectiuni cronice rezistente la chimioterapie (artrita,
sinuzita, stari alergice, dermatoze atopice, infectii
recidivante)
• tulburari psiho-vegetative

• tulburari de somn
• afectiuni ginecologice
• tulburari circulatorii
• varice
• tratament de scurta durata, pana la stabilirea unui diagnostic clar
• profilaxia bolilor infectioase, a dereglarilor metabolice sau a bolilor
degenerative
Doza corespunzatoare in fitoterapie este
in functie de:

 intensitatea actiunii produsului vegetal/toxicitatea acestuia

 forma de administrare
 durata administrarii
 varsta, afectiuni existente
 reglementarile legislative ale tarii respective
 contextul cultural in care se foloseste planta

ex. in China o prescriptie fitoterapeutica obisnuita

presupune administrarea a 5-10 plante, iar doza zilnica din fiecare
planta poate depasi 3 g.
- in Europa, doza recomandata pentru
tincturi este in general mai mica decat in
America de Nord

- in prospecte, doza indicata tinde sa fie de

20-80 picaturi, de cateva ori pe zi

- practicienii cu experienta tind sa prescrie

o doza initial de pana la 5 ml de tinctura, 3-
5 ori/zi, si in jur de 1-2 ml x 2-3 ori/zi, ca
doza de intretinere

Dozajul echivalent al unui fitopreparat comparat cu o doza unica

traditionala existenta intr-o ceasca de ceai medicinal trebuie sa fie in
domeniul de 200-500 mg extract brut.
Formula de calcul pentru stabilirea dozei la copii:

Doza copii = (doza adult/110) x (1,5 x greutatea corporala*)

* in kg

• farmacocinetica si farmacodinamia substantelor

medicamentoase este diferita fata de adulti
• rata mica de metabolizare si excretie a substantelor
active
• tratamentul trebuie supravegheat de medic/specialist
in fitoterapie
Avantaje ale tratamentului cu fitopreparate

- prezinta un raport beneficii/risc superior

- nivel ridicat de siguranta a tratamentului
- complianta mare
- faciliteaza tranzitia de la tratamentul de scurta durata la cel de
durata, cronic
- poate inlocui unele dintre medicamentele sintetice conventionale
folosite in tratamentul bolilor cronice (ex. sindromul de oboseala
cronica)
Dezavantaje

- nu sunt suficient de potente pentru a trata boli grave

- folosirea pe o perioada indelungata a unor preparate vegetale, de
ex. a celor din plante ce contin alcaloizi pirolizidinici (tataneasa)
poate conduce la efecte adverse grave
- o medicatie necorespunzatoare cu fitopreparate (tip de
preparat/produs vegetal, dozaj, durata administrarii)  beneficiu
terapeutic nul
Factorii care determina variabilitatea in raspunsul
terapeutic la administrarea preparatelor din plante:
o complianta pacient
o rata de absorbtie
o distributia in fluide corporale
o legarea de proteinele plasmatice si tisulare
o rata de excretie
o conditiile fiziopatologice
o factorii genetici
o interactiunile medicamentoase
o dezvoltarea de toleranta
o efecte placebo
 Interactiuni medicamentoase intre fitoterapeutice
si unele medicamente de sinteza

Fitopreparat/extract Medicament de Interactiune

sinteza
Extracte din Hypericum • digoxina - diminua nivelul seric al
perforatum cardiotonicului, cu
scaderea activitatii
terapeutice

• anticoagulante, - modificarea nivelului

ciclosporina seric
teofilina
contraceptive orale

• antidepresive ce inhiba - efecte serotoninergice

repreluarea de (greata, voma,
serotonina anxietate, oboseala,
neliniste)
Fitopreparat/extract Medicament de Interactiune
sinteza
Extracte din Ginseng, • warfarina - interferarea
Eleutherococcus heparina procesului de agregare
aspirina plachetara
AINS
Zingiber officinalis warfarina - prelungeste timpul
de sangerare
Echinaceae sp. • glucocorticoizi - reducerea/anihilarea
ciclosporina efectului
imunosupresiv
Ginkgo biloba • anticoagulante - cresterea timpului de
Allium sativum interventii sangerare
Carica papaya chirugicale de mare
intindere
tulburari plachetare