Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago

media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate

regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In
scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese
din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata
solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar
radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face
la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50C.
Compozitie chimica
- mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine,
saponine, taninuri, oleorezine;
- coline, fitochinone, flavone, carotenoizi;
- glicozizi si alantoina cu rol cicatrizant, antibacterian,
astringent si hemostatic;
- glucide, proteine, aminoacizi;
- acizi organic (citric, siringic, vanilic, cafeic, salicilic,
cumaric);
- vitamine (K, A, C, PP) si saruri minerale (potasiu, sodiu,
magneziu, sulf, calciu, fier, zinc, mangan si cupru).
Proprietati terapeutice
- expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice,
hemostatice, antiinflamatoare;
- antidiareice (datorita taninurilor), laxative,
bacteriostatice, hepatoprotectoare,
hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;
- tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;
- antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase,
fitoncide.

Indicatii terapeutice
- bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita,
rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse
convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;
- gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectuI
cicatrizant);
- diaree, enterite, dizenterie;
- ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina,
micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din
sange, purifica sangele;
- nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K),
insuficienta renala, leucoree;
- cancer, afectiuni glandulare maligne;
- stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli
ale pleoapelor);
- plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri,
furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer
varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de
insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si
caini;
- oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.
Moduri de utilizare
UZ INTERN

1. Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa

clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se
indulceste si se ia cate o lingura Ia 2 ore in tratarea
ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi
interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse,
laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie,
retentie urinara, enurezis, ateroscleroza.Se mai poate
folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor
pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face
cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba
mare, musetel, Iumanarica, mierea ursului).
2. Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina, 5 g
de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa
infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe
zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei
care scuipa sange.
3. Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa
sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se
strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp
de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si
copiilor cu limbrici.

4. Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de

rinichi, vezica urinara si hematurie.
5. Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine
spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa,
la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de
albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine
o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane
bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita
inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte
excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de
toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si
ficat.

6. Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate

care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau
cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in
purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.
7. Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se
ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric
si duodenal.
8. Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de
ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor
in litiaza biliara si renala.
UZ EXTERN

9. Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1

litru de alcool de 70; se lasa la macerat 24 ore, se
strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten
cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte
sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite,
faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale
gurii.
10. Decoct din 100 g de frunze uscate la 300 ml de apa
rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la
racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor
deschise si purulente sau arsuri grave.
11. Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete,
maruntite, 300 ml de alcool de 70, 500 ml de ulei de
floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in
baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea
reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani,
ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona
Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.
12. Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete, 40 g de
vaselina, 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate
nezemuinde si in inflamatii.
13. Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3
litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30
de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de
37C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul
varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste
in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus
de sulfina si albastrele.

14. Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite,

care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale
pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule,
rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura
reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare,
ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte
cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii,
datorita continutului in aucubozida si substante
antibiotice.
15. Persoanele care merg pe distante lungi pot pune
frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau
se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata
cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de
galbenele.

(Plantago lanceolata)
Fam. Plantaginaceae
Denumirea populara : Patlagina-lunga, Iarba-vargata, Buruiana-sarpelui, Limbamielului, limba-oii.

Descriere :
Patlagina este una din cele mai raspandite plante. Este pretuita inca din vechime.
Doua varietati ale ei sant : Patlagina mare (Plantago major), care are aceeasi
valoare medicinala si este folosita in aceleasi scopuri si Patlagina moale (Plantago
media)
Toate aceste trei specii sant plante ierboase vivace, perene .

In pamant au un rizom scurt care da nastere primavara la o rozeta de frunze

bazilare, glabre(fara peri). Tulpina este cilindrica, nefoliata, de 10-15 cm.si florifera,
care poarta flori mici pana la 2 mm ,grupate intr-un spic terminal, compact-oval, sau
oval cilindric. Florile sant alcatuite din 4 sepale si 4 petale, Infloresc din mai
-septembrie .
Forma frunzelor variaza de la specie la specie.
- la Plantago lanceolata(Patlagina-lunga) frunzele sant lung petiolate si cu
varful ascutit, tulpina cu santuri longitudinale si florile de culoare alba .
- la Plantago media(Patlagina-moale) frunzele sant eliptice, scurt si lat
petiolate si cu varful limbului tot ascutit si florile de culoare roza.
- la Plantago major(Patlagina-mare) frunzele sant petiolate, lat-ovate, netede
sau putin paroase si asezate in forma de rozeta la suprafata pamantului si de
culoare bruna cu androceul din 4 stamine .
Fructul este o capsula ovala, cu 8-16 seminte .
Raspandire : se intalneste de la campie pana la etajul subalpin, prin locuri joase si
mai ales circulate (drumuri, poteci, curti)
Conditii de receptie : se recolteaza frunzele in perioada aprilie-septembrie si se
usuca intinse in straturi subtiri . Frunzele uscate trebuie sa aiba culoarea naturala .
Nu se admit frunze innegrite sau ingalbenite.
La patlagina mare , se recolteaza planta intreaga , impreuna cu radacina -Herba
plantaginis majors cum radice, fara lujerul floral.
Dupa ce se spala bine radacinile , herba se pune la uscat in straturi subtiri in
incaperi bine aerisite. Dupa uscare se pastreaza in saci sau in gramezi acoperite cu
hartie in incaperi ferite de umezeala .
Principii active - frunzele contin : mucilagii, pentazone, tanin, glicozizi(aucubina),
alantoina, vitamina K, triozida, filochinona, pectine, carotene, planteoza.
Actiune farmacologica :
Intern : emolient antidiareic, hemostatic, bactericid, cicatrizant, scade colesterolul
din sange, usor hipotensiv.
Extern : Antiseptic
Indicatii terapeutice : bronsite, astm bronsic, diaree, ulcer gastroduodenal,
hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie.
Extern : antiseptic -in ulcer varicos, ulceratii cutanate (se fac bai ), laringite,
traheite, blefarite, conjunctivite, tuse convulsiva, astm bronsic, T.B.C. pulmonar.
Are efect depurativ si de aceea este pretioasa pentru persoanele care au
insuficienta pulmonara , renala, eczeme, herpesuri.
Inten : ceaiul de patlagina in astm bronsic si bronsita este un
remediu bun. Pentru cazurile grave , se prepara proaspat, de 4 ori pe zi si se ia cu
inghitituri rare.

Ceaiul se face astfel : o cana de apa rece cu o felie de lamaie(fara coaja) si o

lingurita de miere se incalzesc pana la fierbere. Imediat ce am stins focul si
fierberea a incetat adaugam o lingurita dintr-un amestec de cimbrisorul de camp si
patlagina in proportii egale, si se lasa sa infuzeze 1/2 minut .
Siropul de patlagina depureaza sangele de toxine. Se ia o lingurita inainte de
masa , timp de 3 saptamani. Frunzele proaspete, spalate si zdrobite, se aplica pe
plagi taiate, excoriatii intepaturi de insecte veninoase, muscaturi de cainisi de
sarpe.
Frunzele de patlagina sunt eficiente in cazul trombozei si in gusa ( se strivesc ,
se amesteca cu sare si se aplica pe zona interesata).
Pentru a nu face flictene (basici) la picioare in timpul plimbarilor lungi, in pantofi se
pun cateva frunze de patlagina.
Este eficace in afectiunile glandulare maligne, se macereaza sovarv proaspat sau
uscat in ulei de masline. Se pune planta intr-o sticla si se toarna ulei deasupra ei.
Se lasa sa stea la loc calduros 10 zile. Uleiul obtinut se aplica peste zona afectata;
frunzele strivite de patlagina se aplica deasupra.
Aplicarea frunzelor sub forma de cataplasma pe ranile deschise favorizeaza
vindecarea lor, chiar la persoane in varsta.
Picioarele care prezinta pe langa rani deschise si umflaturi se vor imbaia mai intai
in infuzie rece de nalba, sau intr-un decoct de coada-calului. Marginile ranilor se vor
acoperi cu alifie de galbenele.
Mod de intrebuintare :
Infuzie : 1 lingurita cu varf de frunze la 250 ml apa clocotita se infuzeaza 1/2 minut
si se strecoara.
Ceai : se amesteca parti egale de patlagina si cimbrisor-de-camp, 1 lingurita la 250
ml apa clocotita.
Cataplasma : frunzele proaspete se spala, se maruntesc si se aplica pe zona
afectata.
Sirop: doi pumni cu varf de frunze spalate se maruntesc . Se adauga apa, astfel
incat, puse la foc, planta sa nu se arda si 30g miere. Se amesteca in continuu, pe
foc mic, pana cand amestecul devine mai vascos , apoi se imbuteliaza .