PLANTE MEDICINALE SI AROMATICE

VALERIANA
 SPECIE: VALERIANA (VALERIANA OFFICINALIS) ESTE O SPECIE DE PLANTE ERBACEE
PERENE DIN FAMILIA VALERIANACEAE. MAI ESTE DENUMITĂ
ȘI ODOLEAN, NĂVALNIC, GUȘA-PORUMBELULUI SAU IARBA-PISICII.
TULPINA CREȘTE PÂNĂ LA O ÎNĂLȚIME DE 70-170 CM. FLORILE SUNT ROȘII-LILIACHII
PÂNĂ LA ALBE, GRUPATE ÎNTR-O INFLORESCENȚĂ UMBELIFORMĂ. ÎNFLOREȘTE ÎN
PERIOADA IUNIE-AUGUST.
PRINCIPALELE SUBSTANȚE ACTIVE SUNT: ULEI VOLATIL, ACID IZOVALERIANIC ȘI 
ACID VALERIANIC, ALCALOIZI (CATININĂ, ALFA-METIL-PIRILCETONĂ, VALERIANONĂ).
PREPARATELE DIN RIZOM (CEAI, TINCTURĂ, EXTRACT USCAT), ADMINISTRATE INTERN ȘI
EXTERN (BĂI), SUNT INDICATE ÎN STĂRI DE AGITAȚIE, TULBURĂRI ALE SOMNULUI ȘI
ARITMII CARDIACE DE NATURĂ NERVOASĂ.
ÎNCADRARE
SISTEMATICĂ
 
REGN:
 PLANTAE
ÎNCRENGĂTURĂ:
 MAGNOLIOPHYTA
CLASĂ:
 MAGNOLIOPSIDA
ORDIN:
 DIPSACALES
FAMILIE:
VALERIANACEAE
GEN:
VALERIANA
SPECIE:
V. OFFICINALIS
 
 ISTORIC:
OMUL A UTILIZAT DIN TOTDEAUNA PLANTE PENTRU VINDECARE
ŞI APROAPE IMEDIAT
CE A ÎNVĂŢAT SĂ SCRIE EL A CONSEMNAT DESCRIERI ALE
PROPIETĂŢILOR CURATIVE ALE ACESTORA ÎN “TRATATE DESPRE
PLANTE” . PRIMUL TRATAT
DESPRE PLANTE CUNOSCUT A FOST SCRIS ÎN URMĂ CU APROAPE
5000 DE ANI DE ÎMPARATUL CHINEZ CHI’EN NUNG
 (SAU SUB AUSPICIILE LUI ).
SE NUMEA PEN TSAO ŞI CONŢINE DESCRIERI ALE UTILIZĂRILOR
MEDICINALE A PESTE 300DE PLANTE. PRIN 2000 I.HR., EGIPTENII
ANTICI UTILIZAU PLANTE ÎN MEDICINĂ, ÎN COSMETICĂ ŞI ÎN
ÎMBĂLSĂMARE.

VALERIANA A FOST FOLOSITA INCA DIN GRECIA SI ROMA ANTICA,

ATUNCI CAND HIPOCRATE I-A DESCRIS PROPRIETATILE, IAR MAI
TARZIU GALEN A RECOMANDAT UTILIZAREA EI PENTRU
AMELIORAREA INSOMNIEI. AMERINDIENII FOLOSEAU VALERIANA
PENTRU A TRATA RANILE SI ULCERELE, DAR SI CA REMEDIU
IMPOTRIVA TUSEI.
 PREPARARE MEDICINALA
Rădăcină de valeriană este denumirea comună
pentru părțile subterane ale plantei Valeriana officinalis
L.
Concluziile HMPC se referă numai la preparatele
din rădăcină de valeriană care se obțin prin uscarea și
triturarea (fărâmițarea) sau pisarea părților subterane ale
plantei, prin presarea sucului din rădăcina
proaspătă, precum și sub formă de extracte uscate sau
lichide. Extractele se prepară utilizând o
tehnică de extragere a compușilor prin introducerea
materialului vegetal într-un solvent (de exemplu
etanol, metanol sau apă) în vederea dizolvării compușilor
și a formării unui extract lichid. Pentru
obținerea extractelor uscate, solventul este apoi evaporat
 INSTRUCȚIUNI DETALIATE DESPRE CUM SE
ADMINISTREAZĂ MEDICAMENTELE DIN
RĂDĂCINĂ DE VALERIANĂ ȘI CINE LE POATE
UTILIZA POT FI GĂSITE ÎN PROSPECTUL CARE
ÎNSOȚEȘTE MEDICAMENTUL. CUM ACȚIONEAZĂ
RĂDĂCINA DE VALERIANĂ CA MEDICAMENT?
MODUL ÎN CARE ACȚIONEAZĂ RĂDĂCINA DE
VALERIANĂ NU ESTE PE DEPLIN CUNOSCUT,
DAR ÎN URMA EXPERIMENTELOR SE PRESUPUNE
CĂ EFECTELE SALE ASUPRA CREIERULUI, CARE
DUC LA RELAXARE ȘI LA SOMNOLENȚĂ, AR
PUTEA AVEA UN ROL ÎN ACEST SENS.
 ÎN ROMÂNIA ESTE RĂSPÂNDITĂ ÎN PODIŞUL TRANSILVANIEI (JUDEŢELE CLUJ, ALBA, MUREŞ,
BRAŞOV), ÎN DEPRESIUNI - HARGHITA (JUDEŢELE BISTRIŢA-NĂSĂUD, COVASNA), ÎN SUBCARPAŢII
RĂSĂRITENI (JUDEŢELE SUCEAVA, NEAMŢ).

PRIMA LUCRARE A SOLULUI ESTE REPREZENTATĂ DE ARĂTURA SOLULUI, CARE SE EXECUTĂ LA

ADÂNCIMEA DE 25-30 CM. DUPĂ EFECTUAREA ARĂTURII, PÂNĂ LA SEMĂNAT SAU PLANTAT, SOLUL SE
LUCREAZĂ CU GRAPA CU DISCURI, ÎN AGREGAT CU GRAPA CU COLŢI REGLABILI, IAR PENTRU O BUNĂ
MOBILIZARE A SOLULUI, ÎNAINTE DE SEMĂNAT SAU PLANTAT, SOLUL SE MOBILIZEAZĂ PRINTR-O
LUCRARE CU COMBINATORUL. ASTFEL PREGĂTIT, PATUL GERMINATIV TREBUIE SĂ FIE MENŢINUT BINE
MĂRUNŢIT ŞI NIVELAT.
ADÂNCIMEA DE SEMĂNAT ESTE DE CIRCA 0,5-1 CM PE TERENUL CARE, DE OBICEI, FORMEAZĂ
CRUSTĂ ŞI DE 1,5-2 CM, ATUNCI CÂND VALERIANA ESTE SEMĂNATĂ PE SOLURI MAI UŞOARE.
CANTITĂŢILE DE SĂMÂNŢĂ FOLOSITE PENTRU CAZURILE DE SEMĂNAT AMINTITE SUNT: 4-6
KILOGRAME/HECTAR, CÂND SE SEAMĂNĂ VARA; 8 KILOGRAME/HECTAR CÂND SE SEAMĂNĂ ÎN PRAGUL
IERNII.
 RECOLTAREA ÎN PRIMUL AN DE VEGETAŢIE,
RECOLTAREA SE FACE ÎN LUNILE OCTOMBRIE-
NOIEMBRIE. NU SE VA RECOLTA PRIMĂVARA,
DEOARECE CALITATEA ESTE INFERIOARĂ, MAI
ALES DACĂ AU PORNIT ÎN VEGETAŢIE MUGURII.
RECOLTAREA SE EXECUTĂ PRIN DISLOCAREA
RĂDĂCINILOR CU CAZMAUA, PLUGUL FĂRĂ
CORMANĂ, DISLOCATOARELE DE SFECLĂ, MAŞINA
DE RECOLTAT CARTOFI. DUPĂ RECOLTARE,
RĂDĂCINILE SE DECOLETEAZĂ, SE CURĂŢĂ DE
PĂMÂNT, SE AŞAZĂ ÎN COŞURI DE NUIELE ŞI SE
SPALĂ ÎNTR-UN ŞUVOI DE APĂ PENTRU A NU
PIERDE ULEIUL VOLATIL. DURATA PĂSTRĂRII ESTE
UNA SCURTĂ, DE NUMAI 5-10 MINUTE.
RĂDĂCINILE SE AŞAZĂ ÎN STRATURI DE 10-15 CM
GROSIME, PE STELAJE, PENTRU SCURGEREA APEI
ŞI ZVÂNTARE. PENTRU OBŢINEREA DE
SEMINŢE, DUPĂ ANUL II DE CULTURĂ, SE TAIE
INFLORESCENŢELE LA 30-40 CM DE LA VÂRF SPRE
BAZĂ, CARE DUPĂ USCARE SE TREIERĂ, IAR
SEMINŢELE SE SELECTEAZĂ.
USCAREA

SE FACE PE CALE NATURALĂ ÎN ÎNCĂPERI AERISITE, CURATE, PE RAME, ÎN

STRAT DE 5 CM ŞI PE CALE ARTIFICIALĂ (CU AJUTORUL USCĂTOARELOR CU
AER CALD LA 35-40 DE GRADE CELSIUS). RĂDĂCINILE USCATE SE
ÎMPACHETEAZĂ PRIN PRESARE, ÎN BALOTURI DE 50-100 KILOGRAME.

PĂSTRAREA

SE POATE FACE ÎN VRAC, ÎN ÎNCĂPERI USCATE SAU PODURI BINE AERISITE
ŞI CURATE SAU SE DEPOZITEAZĂ SEPARAT, PENTRU A NU ÎMPRUMUTA
MIROSUL SPECIFIC VALERIANEI ALTOR PRODUSE. PRODUCŢIILE OBŢINUTE
SUNT DE CIRCA 12-14 QINTALE/HECTAR RĂDĂCINI USCATE ŞI DE 3,5-5
QINTALE SEMINŢE.
 CERCETATORII SUNT DE PARERE CA VALERIANA POATE CREA UN ECHILIBRU IN
ORGANISM, DEOARECE ARE UN EFECT SEDATIV ASUPRA PERSOANELOR AGITATE SI
PROTEJEAZA SISTEMUL NERVOS IN CAZUL PERSOANELOR CE SUSTIN UN EFORT INDELUNGAT.
IATA CARE SUNT VALORILE NUTRITIONALE ALE VALERIANEI, CALCULATE PENTRU 100 DE
GRAME:

PROPRIETATI VALERIANA

PROTEINE 4,63 GRAME

GRASIMI 1,17 GRAME
FIBRE INSOLUBILE 77%
FIBRE SOLUBILE 7,3%
CARBOHIDRATI 2,24 GRAME
VITAMINA C 44,9 MILIGRAME
FOSFOR 328 DE MILIGRAME
CALCIU 829 DE MILIGRAME
FIER 272 DE MILIGRAME
ZINC 4,8 MILIGRAME
CUPRU 2,69 MILIGRAME
MANGAN 11,47 MILIGRAME
CROM 249 DE MICROGRAME
CAROTENOIZI 132,7 MILIGRAME