PLANTE TOXICE

MARARAS DE
APA
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA

1. Denumire: Oenanthe
aquatica, mararas de
apa, The water
dropworts, alte denumiri
populare: mararas sau
cucutica-de-balti .
2. Familia: Face parte din
familia Apiaceae .
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA

3. Descrierea botanica:
Mararasul-de-apa este o
planta cu ciclul de viata
anual sau bianual.
Aceasta planta de
mlastina creste inalta de
1,5 m, are rizomul lung
si fibros, tulpina fragila,
tubulara si striata,
frunzele bazale
scufundate mereu in apa
si cele superioare
puternic penate cu varful
indoit in jos.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
Florile mici si albe, hermafrodite, grupate in
inflorescente umbelate compuse, iar fructele au
miros neplacut, sunt alungite, de forma unor
achene in nuante de culori maronii-deschise cu
nervuri si doua seminte.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA

4. Raspandire: Creste in
regiunile cu mlastini,
pajisti inundate, iazuri,
rauri si lacuri din Europa
si Asia. Planta prefera
solul umed, fertil si
locurile insorite, se
inmulteste prin seminte
si este rezistenta la
temperaturile scazute.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
5. Organele otravitoare: Planta este considerata
toxica in totalitate, dar mai ales partile aeriene ce
contin substante active.
6. Compozitia chimica: contine ulei eteric volatil,
ceara, ulei gras, rasina si alte substante active
flavonoide. Uleiul volatil (eteric) conine compui
toxici.
7. Mecanismul actiunii toxice a compusilor
chimici: provoaca in doze mici o stare putin
asemanatoare cu cea de ebrietate, prin tulburarea
starii mentale a respectivei persoane care o
consuma. La supradozare se poate produce
paralizie centrala, coma si moarte.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA

8. Motivele otravirilor: Depasirea dozelor, uneori

si in cantitati foarte mici.
9. Simptomele otravirii: Intoxicaia cu mararas de
apa se manifest prin : tulburri digestive
(greata,voma,diaree), crize tetaniforme i
epileptiforme (contractii musculare), paralizie
central i chiar moarte.
10. Primul ajutor in cazul otravirii: De obicei se
administreaz tanin, iodur, crbune activat,
vomitive, splaturi stomacale, purgative, frecii
calde, contra comei, excitani: cafea, lichide din
abunden.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
11. Etimologia denumirii: Numele de Oenanthe
vine de la cuvintele din limba greaca ,,oinus
(vin) si ,,anthos (floare) si face referire la faptul
ca planta ar provoca in doze mici o stare putin
asemanatoare cu cea de ebrietate, deci ar
tulbura starea mentala a respectivei persoane
care o consuma.
12. Intrebuintarea in medicina stiintifica:
a) Actiune farmacologica:
Semintele plantei au proprietati expectorante
datorita uleiului esential. Efect diuretic si
proprietati diaforetice si analgezice.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
b) Indicatii terapeutice:
in cazuri de tuse, flatulenta, bronsita, pneumonie,
tuberculoza pulmonara, astm, infectii respiratorii;
un bun remediu impotriva balonarii, colicilor si
afectiunilor stomacale;
in tratamentul ipohondriei, in ameliorarea durerilor si
bolilor respiratorii.
c) Forme farmaceutice si fitopreparate:
Infuzia din mararas-de-apa se realizeaza astfel: se
adauga 2 lingurite de seminte macinate la 2 cani de
apa rece, se lasa timp de 8 ore la macerat, se
filtreaza si se bea in cursul unei zile cu inghitituri mici.
Tinctura din seminte este bogata in vitamina A, B si
C, substante furocumarine si ulei esential.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
13. Intrebuintarea in homeopatie:
Astazi planta se foloseste doar in homeopatie
deoarece este considerata toxica. Infuzia din
planta trateaza febra, dispepsia, tuberculoza
pulmonara, bronsita si calmeaza durerile de cap.
Tinctura din seminte este bogata in vitamina A,
B si C, substante furocumarine si ulei esential.
Ajuta in tratamentul bolilor respiratorii datorita
efectului puternic expectorant.
 PLANTE TOXICE MARARAS DE APA
14. Intrebuintarea in medicina populara:
Semintele plantei erau folosite inca din vremuri
de demult datorita continutului de ulei eteric
volatil, ceara, ulei gras, rasina si alte substante
active flavonoide in tratamentul unor boli si
afectiuni.