Ministerul sănătații,muncii și protecției sociale al Republicii Moldova

USMF,,Nicolae Testemițanu’’

Catedra de Farmacognezie și Botanică farmaceutică

Curs obțional : Fitoterapia nativă și complimentară

TEMA : FITOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE SISTEMULUI

GASTROINTESTINAL

Coordonator : Cojocaru-Toma Maria ,doctor în științe

farmaceutice ,conferențiar universitar.

Student :Mihaci Ion,anul 5,SP1503

 Planul lecției

 Noțiuni,Scopul.
 Indicatii și contraindicatii.
 Avantaje , dezavantaje.
 Plante medicinale notiune,recoltarea și păstrarea
,prepararea și administrare.
 Fitoterapia în afecțiunele aparatului digestiv.
 Bibliografie.
 În unele afecţiuni digestive fitoterapia nu
este o metodă de terapie complementară,
ci chiar principală
 Sunt utilizate un număr mare de specii
de plante cu acţiuni diferite: tonic-amare,
laxative, antidiareice, carminative,
antiulceroase.
 Fitoterapia este o ramură a categoriei terapiilor
alternative şi semnifică terapia cu plante
medicinale. Este ştiinţa despre prevenirea, tratarea
si tratamentul afecţiunilor şi bolilor umane, animale
şi vegetale cu ajutorul plantelor socotite drept plante
medicinale.
 Scopul:fitoterapia pe lângă accepţiunea de
tratament, enunţat mai sus, implică şi conceptul de a
trăi în deplină armonie cu regnul vegetal, atât în
plan fizic cât şi afectiv. Prin administrarea unor
remedii naturale, acţiunea asupra organismului este
mult mai fină, mai coerentă, decât în cazul
tratamentelor alopate contemporane
 Indicații Contraindicații
1. in situatii urgente
1. hepatite cronice; medicale;
2. ulcer gastric; 2. in situatii urgente
3. cardiopatie ischemica; chirurgicale;
3. in cazul bolilor
4. hipertensiune arteriala; infectioase grave,etc
5. accidentele vasculare cerebrale;
6. astm bronsic;
7. dereglari hormonale,etc.
 Avantaje Dezavantaje
1. Accesibilitatea planetelor. 1. Efectele se intaleaza mai
2. Actiunea blinda si lipsa lent.
efectelor adverse.
2. Nu sunt foarte eficiente
3. Tratarea bolnavului ca un
in tratamentul bolilor
intreg.
acute.
4. Se adreseaza oricarei grupe
de virsta. 3. Colectarea plantelor din
5. Sunt usor de administrat. apropierea
6. Durata tratamentului fiind autostrăzi,uzine etc...
pe perioade mai lungi.
 Recoltarea produselor vegetale
Radacinile si celelalte parti subterane ale plantelor (tubercului,
rizomi) se vor recolta în perioada de repaus, adica toamna târziu
dupa vestejirea frunzelor, sau primavara devreme înainte de
formarea mugurilor sau lastarilor vegetativi. Radacinile se
recolteaza prin smulgere (daca tulpina e suficient de rezistenta)
sau cu ajutorul unui hârlet.
 Partile aeriene (tulpini, frunze, flori) se vor recolta cu putin
timp înainte de înflorirea completa sau în perioada de înflorire.
Unele flori se recolteaza la începutul înfloririi, iar altele în plina
înflorire, înainte de ofilire.
 Recoltarea produselor vegetale
Frunzele se recolteaza manual, una cîte una, când au ajuns la
maturitate completa. Nu se recolteaza prin strunjire deoarece
frunzele se rup. Cu putine exceptii, frunzele se culeg fara codite.
     Florile mari se recolteaza cu mâna.
      Inflorescentele se recolteaza cu foarfeca. Tehnica de recoltare
a florilor si inflorescentelor poate fi foarte variata de la caz la caz.
      Fructele, unele se recolteaza direct cu mâna. Altele, cum sunt
afinele, se vor recolta mult mai cu spor cu ajutorul unor piepteni
speciali. 
 Scoarta se recolteaza primavara, în perioada când începe sa
circule seva si când acestea se desprind cu usurinta
Recoltarea produselor vegetale
 Uscarea și păstrarea PV
 Plantele - recoltate nu se aseaza direct pe pamânt. Ele
trebuie întinse în strat nu prea gros, pe prelate, saci de pânza
sau de hârtie, cât mai aerisit cu putinta. Inainte de uscare, ele
trebuie curatite si alese. Se vor înlatura toate soiurile de
impuritati: plantele de alte specii care s-au amestecat
întâmplator sau din neatentie, corpurile straine. Pentru
îndepartarea  impuritatilor, de exemplu pamânt, este necesara
spalarea lor. Aceasta trebuie sa fie facuta operativ, într-un
timp cât mai scurt, pentru a evita dizolvarea unora dintre
principiile active ale plantei.
 Uscarea - trebuie sa înceapa cât mai curând dupa recoltare,
transport, curatire si selectare.  Plantele nu trebuie sa
transpire, sa  mucegaiasca sau sa fermenteze.
Uscarea naturală
Aeresire artificială
 Uscarea plantelor
 Uscarea - se poate face în mod natural, prin
actiunea caldurii aerului înconjurator, fie la soare,
fie la umbra, sau se poate face cu ajutorul unor
uscatoare speciale, în mod artificial. Uscarea
naturala se poate face într-o camera goala, în pod,
în magazie, în sopron, pe prispa, etc. Durata
uscarii naturale variaza în functie de anotimp si de
partile supuse uscarii (în timpul verii: 3-7 zile
pentru frunze si ierburi; 20-30 de zile pentru
radacini sau scoarte groase).
Păstrarea PV
 Formele fitoterapeutice
Decoctul Infuzia Siropul

Maceratul la rece Tinctura

 Anorexia
Anorexia(lipsa poftei de mâncare):
-pt.stimularea secreţiei salivare şi gastrice se folosesc
plante“tonic-amare” şi specii aromatice: ghinţură (Gentiana sp.),
lumânărica pământului (Centaurium umbellatum),lichenul de
piatră, anghinare, unguraşul, păpădia, coada şoricelului,
hamei, anasonul, feniculul, coriandrul, obligeana
-sunt recomandate pt. adulţi şi vinurile medicale;
administrarealor se face cu ½ oră înaintea meselor principale
 -legumele cu rol adjuvant în combaterea anorexiei: ardeiul
iute,hreanul, ridichea neagră, leuşteanul, pătrunjelul, tarhonul,
ţelina
 
Ardeiul iute Tarhonul Pătrunjelul

Ridichea neagră

Hreanul
Leușteanul

Țelina
 Vărsăturile,vomele.
-sunt simptome ale unor afecţiuni: infecţii sau
intoxicaţii alimentare, afecţiuni gastrice, hepatice,
renale, etc;
-se recomandă plante cu proprietăţi calmante,
antiemetice(antivomitive); atât infuzile cât şi
decocturile se beau reci, încet,preferabil neândulcit
-mentă, roiniţă, lichien de piatră, valeriană, pelinul,
cerenţel
 Mentă Roiniţă Pelinul

Cerențel lichien de piatră Valeriană

 Sindrome dispeptice (anaciditate şi hipoaciditate):

 lipsa sau concentracia redusă se acid clorhidric în

sucul gastric, activitate digestivă redusă, mai ales a
proteinelor
 favorizează dezvoltarea şi înmulţirea microbilor
 se recomandă plante ca: schinelul (Cnicus
benedictus) benedekfű, sovârvul szurokfű vagy
vadmajoránna oregánó
Gastrite hiperacide. Ulcer gastric şi duodenal
Cauzele sunt multiple: alimentaţia neregulată şi
neraţională, abuzul de alcool, de tutun, de condimente,
de ceai sau de cafea, datorită stării de agitaţie,
surmenajul fizic şi psihic, stresul, bacterii(Helico-pylori)
Fitoterapia recomandă ca adjuvante: busuioc, salcâm,
zmeur, gălbenele, obligeana orvosi kálmos , sunătoarea,
lemn dulce, muşeţel, pătlagină, coada calului, mentă,
varză albă
 Sunătoarea (Hypericum perforatum)

Se utilizează- părţile superioare ale plantei, recoltate

în timpul înfloririi
Conţine- glicozide, naftodiantrone (pigmentul roşu); derivaţi
polifenolici, flavone; saponine; acid ascorbic, nicotinic şi
valerianic; caroteni, pectine, ulei volatil, săruri minerale.
Acţiune farmacodinamică:
 Antidepresivă, sedativă, stimulentă (infuzie, tinctură, extract de sunătoare)
 Antiinflamatoare (extract uleios)
 Vasodilatatoare, hipotensivă
 Antibiotică, antimicrobiană (extract uleios)
 Colagogă (infuzie)
 Cicatrizantă (extract uleios, tinctură)
 Antiseptică, astringentă (extract uleios, tinctură)
 Afecţiuni biliare, hepatice şi gastrointestinale, hepatită acută (extract
 uleios, tinctură)
 Insuficienţă ovariană, dereglări de ciclu menstrual, menopauză (infuzie)

Administrare:
 Infuzie: 2 linguriţe plantă la 250 ml apă clocotită, se beau 2 căni
 dimineţa şi seara; tratamentul se face pe o perioadă de cel puţin 2-3
 luni; pt stimularea sistemului imunitar se beau 3 căni pe zi
 Tinctură (din plantă proaspătă): 1:2 cu 60% alcool, se iau 20-30
 picături de trei ori pe zi
 Extract uleios: 1:1 – flori de sunătoare tocată mărunt, se pun la
 macerat cu ulei, timp de 2 luni, se ia câte o lingură dimineaţa şi seara
 cu 30 minute înainte de masă, sau câte o linguriţă înainte de fiecare masă
 Extract standardizat: cu un conţinut de 0,2-1% hipericină (sub formă
 de tablete sau capsule – se iau 500 mg pe zi; în unele cazuri se iau
 până la 900 mg pe zi)
 Boli diareice: enterite (la nivelul intestinului
subţire), enterocolite “dispepsii” (intestinul gros)
 Sunt afecţiuni inflamatorii ale intestinului
subţire şi gros, cu evoluţie acută sau cronică
 Sunt caracterizate clinic prin:
 scaunele diareice, febră, vărsături, colici abdominale,
anorexie, stare de deshidratare, scăderea în greutate
 Cauzele:
 Infecţioase: bacteriene, micotice sau parazitare.
 Administrări masive şi prelungite de antibiotice cu
spectru larg de acțiune.
 Alergice: factori alergici din alimentaţie.
Tratamentul - este în aceeaşi măsură medicamentos
(antibiotice, chimioterapice, antispastice, antidiareice) şi igieno-
dietetic. Ca adjuvant preparatele obţinute din plante:
- plante care conţin taninuri (distrugerea bacteriilor şi un efect
astringent)
- plante care conţin uleiuri esenţiale (antibacterian, inhibă
dezvoltarea florei patogene)
Fitoterapie specifică - muşeţel, mentă, cerenţel
Alte plante utilizate - coada şoricelului, cimbrişorul,
sunătoare, urzică, gălbenele
 Muşeţel (Matracaria chamomilla, Chamomilla
recutita)
 Produsul medical:
 florile de muşeţel (se recolteză de 3-4 ori pe an pe timp frumos,
după ora 10; momentul optim de recoltare este între a 3-a şi a 5-
a zi de la înflorire), ulei de muşeţel
 Principii active:
 Ulei volatil de culoare galbenă: chamazulenele, derivaţi
flavonici. Cumarine, mucilagii, vitaminele (C şi B1), acidul
nicotinic, substanţe minerale.
Acţiune farmacodinamică, utilizare:
 Tulburări gastrointestinale, infecţii urinare, probleme menstruale
(infuzie)
 Ulcer gastric, enterocolită, colici abdominale, stimularea funcţiei
hepatice, menstre dureroase, diaree, gripă, guturai (infuzie, extract,
tinctură)
 Astm bronşic, toxoinfecţie alimentară (tinctură). Retenţie de urină
(decoct). Migrene (pulbere de muşeţel)
Extern:
 Sinuzite, afecţiuni bacteriene la nivelul căilor respiratorii,
infuzie fierbinte sub formă de inhalaţii cu aburi. Paralizia
membrelor, dureri reumatismale, lovituri, luxaţii, dureri
musculare (frecţii cu ulei volatil)
 Amigdalite, gingivite, abcese dentare, stomatite, conjunctivită
(infuzie uz extern). Răni, arsuri, tăieturi, inflamaţii ale pielii şi
mucoaselor (spălături şi gargarisme cu infuzie ptr. uz extern)
Tonic al sistemului nervos, reumatism (băi cu muşeţel).
Hemoroizi, ulcere varicoase, răni, răni purulente (spălături
locale cu infuzie ptr. uz extern de mai multe ori pe zi)
Eczeme (se presară cu flori de muşeţel şi comprese locale cu
infuzie ptr. uz extern)
Arsuri, arsuri solare (ulei volatil de muşeţel şi extract uleios de
muşeţel)
Administrare :
- Extract: 1-2 linguriţe flori ½ ceaşcă apă, se macerează timp de 30 minute;
se strecoară lichidul şi se pune deoparte; peste florile rămase se adaugă
½ ceaşcă apă clocotită şi se lasă la infuzat 30 minute, se strecoară şi se
amestecă cu maceratul la rece; se bea în 2 reprize pe stomacul gol.
- Tinctură: 20% cu alcool de 70º, se iau 10-20 picături pe zi, diluate în apă;
pt toxiinfecţie se iau câte 10 picături din 4 în 4 ore.
 Infuzie: 1-2 linguriţe flori la 200 ml apă clocotită, se lasă acoperită 30
minute, se beau 1-2 căni pe zi, pe stomacul gol.
 Decoct: (în vin), se bea dimineaţa un pahar şi seara unul.
 Pulbere: se ia câte 1 gr flori de muşeţel pulverizate la câteva ore după
masă.
 Frecţii (cu ulei volatil): 25 picături se diluează cu 50 ml de floarea
soarelui sau de măsline, iar pt a-i mări puterea calmantă se adaugă ulei
de muşeţel camforat.
 Infuzie (uz extern): 3 linguri flori la 200 ml apă clocotită
 Băi: se pun într-un săculeţ 200-400 g flori şi se introduce în apa de
baie la 37º, storcându-se bine
 Extract uleios: 20 g flori mărunţite se pun la macerat 3 ore cu 2
linguri alcool, după care se adaugă 200 ml ulei comestibil, se fierbe
2-3 ore pe baie de aburi, amestecându-se din când în când, se
foloseşte de câte ori este nevoie.
 Mentă (Mentha piperata)
Produsul medicinal: frunzele, uleiul volatil şi partea aeriană.
Se recoltează când planta este înflorită de 15-20%, frunzele
când ajung 6 cm.
Principii active: 0,5-4% ulei volatil: mentol, flavonoide,
taninuri, principiu amar, substanţe minerale şi proteice,
lipide, enzime
Utilizare:
Infecţii gastrointestinale, diaree, greţuri, colici abdominale,
digestie greoaie, balonări, vomă, colecistită; contribuie la
eliminarea calcalilor renali şi biliari; tonic general al
organismului, nervozitate; ajută la dezintoxicarea
organismului; bronşită (infuzie).
 Stimuleză pofta de mâncare, secreţia biliară (extract alcoolic
şi ulei volatil).
 Recomfortant al organismului (decoct sau infuzie penru băi).
 Reumatism, inflamaţii ale urechii (extract uleios).
 Guturai, gripă (inhalaţii cu oţet mentolat).
Administrare:
 Infuzie: 1 linguriţă frunze la 200 ml apă, se lasă acoperită 30
minute, se beau 1-3 căni pe zi
 Extract alcoolic: 2 linguri frunze se macerează cu 1 l alcool de
fructe de 38º, timp de 45 zile, se beau câte 50 ml înainte de
fiecare masă
 Decoct sau infuzie (pt băi): 200-300 g frunze uscate la 3 l apă, se
adaugă apei de baie la temperatura de 37ºC, se stă în baie 15-20
minute
 Extract uleios: 200g frunze la 1 l ulei, se macerează 4 săptămâni
 Uleiul volatil: se administrează intern sub formă de picături sau
de capsule gelatinoase; 30 de minute înainte de masă
 Cerenţel (Geum urbanum), erdei
gyömbérgyökér
Partea utilizată - rizomul de
cerenţel, partea aeriană (în
perioada de înflorire).
Recoltarea rizomilor se face
toamna sau primăvara
înaintea apariţiei frunzelor.
Principii active - taninuri,
glicozide fenolice (gein), ulei
volatil, principii amare,
flavone, un pigment, acizi
organici, mucilagii, minerale
(calciu, sodiu, fier)
Utilizare:
 Afecţiuni gastrointestinale (diaree severă, dizenterie,
gastrită, enterită, enterocolită, vomă, constipaţie,
indigestie, colici), colon iritabil, tulburări ale ficatului sau
bilei, hemoragii interne, uterină pasivă, tumori ale
ficatului (decoct şi pulbere din rizomi)
 Afecţiuni stomacale şi ale ficatului, tonic general (macerat
în vin)
 Nevroză depresivă, melancolie, hipocondrie (decoct, se
beau câte 2-3 căni pe zi)
 Hemoragie, hemoroizi (infuzie, decoct, tinctură)
 Nefrită (decoct, se bea după mesele principale în 3 reprize)
Extern:
 Gingivită, stomatită, abcese dentare, laringită, faringită,
amigdalită, hemoroizi, plăgi, răni, boli de piele
(gargarisme, spălături, comprese cu decoct)
 Conjunctivită (comprese pe pleoape cu decoct)
 Sinuzită (se face aspiraţii nazale de 2 ori/zi cu decoct)
Administrare:

 Infuzie: 1 lingură plantă la 250 ml apă, se iau 1-3 linguriţe de 3 ori

/zi
 Decoct: 2 linguriţe pulbere rizomi şi rădăcină la 250 ml apă, se
fierbe 25-30 minute, se bea dimineaţa pe stomacul gol
 Pulbere (rizomi şi rădăcină): se iau 1-2 vârfuri de cuţit pulbere
zilnic (2-4 g)
 Macerat în vin: 40 g rizomi şi rădăcini la 1 litru vin, se macerează
7 zile, se ia câte o lingură de 3 ori/zi
 Tinctură: 20 g produs cu 250 ml alcool, se iau câte 20 picături de 3
ori/zi
 Meteorismul “balonarea abdominală” şi
discomfortul abdominal
Nu sunt afecţiuni ci simptome ale căror cauze pot fi:
fermentaţii intestinale, aerofagia, gastrite hipoacide,
enterocolitele, afecţiunile colecistului sau al
pancreasului
Consecinţele pot fi: senzaţii de discomfort abdominal cu
saţietate şi de tensiune abdominală, senzaţie de
ameţeală, anorexie, palpitaţii, bufeuri de căldură,
dureri abdominale, astenie, insomnie etc.
Plantele folosite sunt denumite generic carminative, conţin
uleiuri esenţiale şi taninuri (împiedică procesele de
fermentaţie, favorizează eliminerea gazelor)
Plantele folosite:
 Muşeţel, coada şoricelului în părţi egale
 Roiniţă (citromfű): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană cu apă, din care
se beau 2-3 căni pe zi
 Salvie (orvosi zsálya): infuzie, dintr-o linguriţă de frunze la o
cană cu apă, se beau 2-3 căni pe zi
 Busuioc (bazsalikom): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană, din care se
beau 2 căni pe zi, în mai multe reprize
 Măghiran (majoránna): infuzie, 1-2 linguriţe la o cană cu apă, se
beau 2-3 căni pe zi, între mesele principale
 Obligeană (orvosi kálmos): decoct, dintr-o linguriţă la o cană cu
apă; se bea în trei reprize, în cursul zilei, după mesele principale.
1. În balonări datorate distoniilor neurovegetative, în formulele de
ceaiuri se introduc plante cu acţiune sedativă:
 Rădăcină de Valeriană20 g
 Talpa gâştii 30 g
 Fructe de Chimion 25 g
 Fructe de Anason 25 g

Infuzie: o lingură amestec la o cană de apă, din care se pot bea 3 căni pe zi
2. În meteorism cu tendinţă de constipaţie se recomandă:
 Flori de Coada şoricelului 10 g
 Frunze de Mentă 10 g
 Fructe de Chimion 20 g
 Fructe de Coriandru 10 g
 Fructe de Anason 20 g
 Coajă de Cruşin 30 g

Infuzie: o lingură amestec la o cană de apă, se pot bea 2 căni pe zi, numai după
mesele principale, maximum 7 zile
3. În meteorism cu tendinţă spre diaree:
 Flori de Coada şoricelului 20 g
 Frunze de Mentă 20 g
 Turiţă mare 10 g
 Coada racului 10 g
 Sunătoare 10 g
 Fructe de Coriandru 30 g
Infuzie, o lingură la o cană de apă; se beau 2-3 căni pe zi
 Dureri abdominale la adulţi
Apar în enterocolite, apendicite, pancreatite sau alte afecţiuni ale
tractului gastrointestinal, dar şi în tulburări neurovegetative.
Sindromul este dureros, este cauzat de contracţii gastrice sau
intestinale spasmodice sau de distensii ale unuia dintre
organele abdominale.
Ca prim ajutor fitoterapeutic se pot utiliza plante cu proprietăţi
antispastice.
Se recomandă:
Obligeană:
 decoct sau macerat rece: 1 linguriţă rizomi mărunţiţi, la o cană cu
apă; toată cantitatea se va bea în cursul unei zile, în mai multe
reprize
 tinctură: 20 g rizomi, în 100 ml alcool de 70º, prin macerare, timp
de 8 zile; se iau câte 20 picături de 2-3 ori pe zi, în puţină apă
 Mentă, Roiniţă, Mătăciune, Coada şoricelului,
Muşeţel, Anghinare, Coada racului, Măghiran,
Busuioc, Chimion, Anason, Salcâm, Valeriana
Reţete:
 Frunze de Roiniţă sau de Mătăciune 25 g
 Frunze de Mentă 25 g
 Flori de Sulfină 5g
 Flori de Coada şoricelului 25 g
 Rizomi de Obligenă 10 g
 Rădăcini de Valeriană 10 g
Infuzie: 1-2 linguriţe amestec la o cană cu apă; se beau 2 căni pe
zi, dintre care prima după masa de prânz, iar cea de a doua
după masa de seară
Medicamente: Berganol, Foladon, Lizadon,
Papaverină, Sulfat de atropină etc.
 Dureri abdominale la copii
 Apar ca urmare a spasmelor intestinale sau a acumulării de gaze în
stomac şi intestine
 Plantele recomandate trebuie să aibă acţiune antispastică şi
carminativă, din familia Labiatae sau Umbelliferae, ale căror substanţe
active sunt uleiurile esenţiale
 Se recomandă infuzii din plantele acestor familii, în cantitate de 3-6
linguri pe zi la sugari, iar la copii între 2-5 ani, 1-2 căni pe zi
 Preparate fitoterapeutice din: fructe de Anason, fructe de Chimion,
fructe de Coriandru, frunze de Roiniţă, frunze de Mentă

-Se obţin rezultate bune cu următoarea formulă,

sub formă de infuzie:
- Flori de tei 30 g
- Frunze de Roiniţă 30 g
- Frunze de Mentă 20 g
- Fructe de Anason10 g
- Fructe de Chimion 10 g
-Ca tratament extern, se recomandă aplicarea de comprese
călduţe pe abdomen cu infuzie de Măghiran, preparate din 2
linguri de plantă la o cană cu apă; compresa se schimbă la 10-
15 minute, pt. a se menţine în permanenţă căldură locală
 Constipaţia
Este o stare patologică care poate să apară ca un semn clinic în mai multe
circumstanţe patologice (boli digestive sau chiar extradigestive)
Poate fi:
acută: se recomandă purgative saline (sulfat de sodiu sau de magneziu) sau uleioase
(ulei de Ricin, de parafină)
 cronică: accentul se pune pe regimul igieno-dietetic, pe menţinerea reflexului de
defecare la ore fixe
Plantele acţionează înleşnind defecaţia prin:
- Creşterea peristaltismului intestinal: Cruşinul (kutyabenge), Ştevia stânelor
(Rumex alpinum) lósóska, Volbura (Convolvulus arvensis) apró szulák,
Muştarul alb (conţin: antracenozide, rezine, mirozine →au acţiune iritativă
locală

acţiune mecanică de mărire a volumului fecal, prin îmbibare cu mucilagiile pe care

le conţin, seminţele de In
- stimulează chemoreceptorii din mucoasa intestinului subţire, favorizează
creşterea peristaltismului intestinal: uleiul de Ricin
 Cruşin (Rhamnus frangula)
Se utilizează scoarţa, se recoltează după ploaie când este fină şi suplă, de pe ramurile tinere de 2-
4 ani (martie-aprilie)
Principii active: derivaţi antrachinonici glicozidaţi, mucilagii, oze, alcaloizi peptidici
Utilizare: Extern:
- poate fi utilizat decoctul ca apă de gură pt afecţiunile gingiilor şi infecţii ale gurii şi pt
infestări ale scalpului
- scabie (decoct pt uz extern)
Intern:
Obezitate (pulbere, se va lua în fiecare dimineţă)
 Ajută la refacerea florei intestinale
 Constipaţii cronice
 Parazitoză digestivă (decoct şi pulbere – se iau vârfuri de cuţit pe zi)
Administrare:
 decoct: 1 lingură produs la 200 ml apă fierbinte, se lasă acoperit 30 minute, apoi se fierbe 15-
20 minute la foc mic, se bea călduţ seara la culcare
 decoct (uz extern): 3-4 linguriţe de produs vegetal la 200 ml apă, se fierbe 15 minute, se lasă
acoperit 7-10 ore, se spală locurile afectate prin tamponare
 extract fluid: 1:1 cu 25% alcool, se iau 0,5-2,5 ml pe zi
 In (Linum usitatissimum)
Produsul medicinal: seminţele şi uleiul
Principii active: mucilagii, steroli, triterpene, albumine, enzime, acizi gra și nesaturaţi,
care au rol de vitamina F
Utilizare:
 Constipaţie, inflamaţii ale tubului digestiv (seminţe întergi)
Extern:
 cistite, inflamaţii vezicii urinare (se fac spălături calde sau băi cu decoct)
 contuzii (cataplasme)
 arsuri (ulei de in)
 răni deschise (cataplasme)
 furuncule, abcese, calmează durerile, ajută la fluidificarea şi evacuarea puroiului
(cataplasme calde)
 dermatoze uscate, răni cu cruste (30-50g făină de seminşe de in, se pune într-un
săculeţ, se umectează cu apă la 45ºC se aplică pe piele timp de 15-20 minute)
 Inflamaţii ale căilor urinare (cistite) (infuzie, macerat)
 Administrare:
 infuzie: 1 linguriţă seminţe la un pahar cu apă caldă, se
lasă în repaus 20-25 minute, se beau 1-2 căni pe zi
 Macerat: 1 lingură seminţe întregi macerate cu 100 ml apă,
timp de o jumătate de oră, are acţiune emolientă şi laxativă
 Cataplasme calde (cu făină de in): se amestecă 2 părți de in
(120 g), cu 3 părţi apă rece, după care se fierbe
amestecându-se cu o lingură de lemn; pasta obţinută se
întinde într-un strat mai gros, ca să nu se răcescă prea
repede
 Decoct (uz extern): 2-4 linguri seminţe la 500 ml apă
 Extractele hidroalcoolice: se condiţionează sub formă
uscată în medicamente care se utilizează în tratamentul
hipertrofiei benigne de prostată
 Helmintiazele (parazitoze digestive)
Un parazit foarte răspândit este Enterobius vermicularis
Fitoterapie specifică: ferigă
Alte plante utilizate: anason, bubernic csomós görvélyfű, busuioc,
cătină, cimbrişor, cruşin, măceş, pelinul fehér üröm, revent, tisă, troscot
keserűfű, usturoi
 Feriga (Dryopteris filix-mas)
Produsul medicinal: rizomul, se recolteză primăvara şi toamna
Principii active: derivaţi de floroglucină, tanin, ulei volatil,
principii amare, ceară, ulei gras, rezine, amidon
Utilizare: în tratamentul parazitozelor intestinale produse de
Taenia, Ascaris
Administrare: sub formă de extras eteric, care intră în
compoziţia capsulelor gelatinoase. Dozele terapeutice: 6g/24
ore la bărbaţi şi 5g/24 ore la femei. La o oră după administrarea
ultimei capsule se ia un purgativ, pt eliminarea paraziţilor.
 Gastrita
Fitoterapia recomandă ca adjuvante:busuioc,salcâm,
zmeur, gălbenele, obligeana, sunătoarea, lemn dulce,
muşeţel, pătlagină, coada calului,mentă, varză albă
Principiile active ale pelinului îl fac eficient în mai
multe afecţiuni, printre care şi în gastritele de aciditate
scăzută. Se pune o linguriţă de plantă într-o cană de apă
fiartă. Lichidul trebuie să se bea între mese, neîndulcit,
cu toate că este foarte amar.
Infuzia de gălbenele - din două linguriţe cu flori de
gălbenele la o cană cu apă se prepară o infuzie care se
bea pe parcursul unei zile, înainte de mese. Infuzia de
gălbenele are efect cicatrizant şi calmant, vindecă
ulceraţiile produse pe mucoase şi distruge anumiţi
microbi.
 Flori de coada şoricelului Flori de gălbenele

izmă-bună(mentă) Flori de muşeţel Rădăcină de valeriană

Ceaiul gastric - reprezintă o combinaţie pe care o
puteţi face chiar acasă. Are proprietăţi antiseptice,
uşor astringente, cicatrizante şi de calmare a durerilor,
iar prin acţiunea valerianei, mentei şi păpădiei se
calmează spasmele ce provoacă durerile violente
specifice crizelor de gastrită. Există două formule de
ceai gastric pe care le puteţi alterna.
1: flori de coada şoricelului, flori de gălbenele, flori
de muşeţel, rădăcină de valeriană, izmă-bună(mentă),
păpădie.
2: Sunătoare, coada-calului, troscot, ţintaură, anason,
coriandru.
 Sunătoare Anason Țintaură

Coada-calului Coriandru Troscot

 Colici abdominale
1Infuzie combinată de flori de tei, muşeţel şi frunze de mentă, uşor îndulcită cu
miere sau zahăr.
2Se bea călduţă, cu înghiţituri mici.
3Formula de ceai împotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada şoricelului,
flori de muşeţel, frunze de roiniţă, fenicul, izmă-bună, cimbru de cultură.
4Plantele care intră în compoziţia acestui amestec au acţiune antiseptică,
calmantă şi antivomitivă.
5Astfel, muşeţelul şi coada şoricelului, datorită uleiurilor volatile bogate în
aluzen, au o acţiune puternic antiseptică, calmând spasmele musculaturii
stomacului.
6Roiniţa, menta şi capsulele de mac opresc contracţiile ce provoacă durerile,
suprimă greţurile şi stimulează funcţiile digestive.
7Fructele de fenicul ajută la eliminarea gazelor, iar cimbrul şi celelalte plante
uleio-eterice au proprietăţi antiseptice şi stimulative
 Constipație
Coaja de cruşin - are cea mai puternică acţiune laxativă. Se foloseşte
coaja veche, de cel puţin un an, ca decoct, cu o linguriţă de coajă la o
cană cu apă clocotită. Se lasă timp de 20 de minute, apoi se fierbe,
timp de o jumătate de oră. Se bea îndulcit cu miere.
Seminţele de in - au acţiune mecanică rezolvând constipaţiile rebele.
Se face o pastă din două linguriţe de seminţe, puţin zdrobite, şi câteva
linguri de apă călduţă. Se consumă după amiaza sau seara, înainte de
culcare.
Seminţele de muştar - se consumă ca atare sau înmuiate în puţină apă,
timp de o săptămână, mărind progresiv cantitatea, de la o jumătate de
linguriţă la o lingură. Nu se consumă mai mult de o săptămână.
Ceaiul laxativ - coajă de cruşin, frunze de roiniţă, rădăcină de lemn
dulce, volbură. Se bea seara, la culcare, câte un ceai îndulcit cu miere.
În cazul constipaţiilor rebele puteţi repeta doza dimineaţa, pe stomacul
gol.
Frunze de roiniţă Seminţele de in Rădăcină de lemn dulce

Volbură Seminţele de muştar Coaja de cruşin

 Diaree
Ceai de mentă concentrat - infuzie cu 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită. Se
consumă câte 2-3 căni, neîndulcit, pe parcursul unei zile întregi.
Decoct de fructe de afine - se prepară fie decoct, dintr-o linguriţă de fructe puţin zdrobite la o
cană, fie soluţie macerată la rece, timp de 7-8 ore.
Frunze de fragi, mure şi zmeură - se face o infuzie din două linguriţe de frunze uscate sau
proaspete la o cană cu apă. Are un gust aromat, plăcut şi efect garantat.
Infuzie de frunze de nuc - se beau două căni pe zi dintr-o infuzie făcută din 2 linguriţe de
plantă la o cană.
Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepară şi dulceaţa) - este plăcută la gust şi se
foloseşte în diareele rebele şi cele cronice. Se pun 2 linguriţe de plantă la o cană cu apă clocotită
şi se pot bea trei căni pe zi.
Formula de ceai antidiareic: coajă de stejar, frunze de nuc, rădăcină de cerenţel, coada-racului,
răchitan, turiţă-mare, cimbrişor de câmp, izmă-bună. Turiţa-mare, răchitanul, coada-racului,
frunzele de nuc, coaja de stejar şi rădăcina de cerenţel au un puternic efect antidiareic, iar izma-
bună şi cimbrişorul calmează durerile şi au acţiune antiseptică. Se beau 2-3 căni pe zi, de
preferinţă neîndulcite.
Afine Zmeură Mure

Fragi Turiță mare Coada-racului

 Bibliografie
 http://vegis.ro/ceai-de-afin-50g-dac111201.html
 http://www.colonhelp.ro/alte-afectiuni-digestive/afectiuni-digestive-cronice/e
nterita.html
 http://www.terapiinaturiste.ro/plante-medicinale.php?planta=Cerentel
 http://www.terapiinaturiste.ro/plante-medicinale.php?planta=Afin
 http://www.diasan.ro/prezenta-gazelor-la-nivelulu-tractului-digestiv/
 http://fares.ro/produs/marar-seminte/
 http://www.biosimttera.ro/produse-naturale/suplimente-remedii/comprimate
-si-remedii-produse-naturale/carbocit-carbune-medicinal-biofarm-30cpr

 http://vegis.ro/carbune-medicinal-40cps-PON3454--p488457.html?utm_source=shopman
ia&utm_medium=cpc&utm_campaign=direct_link
 http://www.colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/constipatia-prevenire-si-tratare/totul-d
espre-constipatie.html

 http://www.terapiinaturiste.ro/plante-medicinale.php?planta=Anghinare
 http://www.terapiinaturiste.ro/plante-medicinale.php?planta=Cicoare
 http://www.divahair.ro/sanatate/pediatrie/dureri_abdominale_la_copii_-_cauze,_diagnosti
c_si_tratament