Sunteți pe pagina 1din 4

Fitoterapia aparatului respirator

Plante medicinale pentru bolnavii de traheo-bronşită acută • Satureja hortensis (cimbrul de grădină) - se face o infuzie din 1-2 linguriţe de plantă uscată la o cană de apă clocotită. Dacă se doreşte mai concentrată, atunci infuzia se poate face din 2-3 linguriţe plantă la o cană de 250 ml. Se iau cîte 3-4 linguri pe zi (cel mult o cană), îndulcită cu miere, înaintea meselor. • Thymus vulgaris (cimbru) - se bea cîte o cană, de 3 ori/zi, înaintea meselor principale, dintr-o infuzie preparată din 1-2 linguriţe de plantă uscată la o cană de apă clocotită. • Castanea sativa (castan comestibil) - se beau 1-2 căni/zi dintr-o infuzie preparată din 2 linguriţe frunze uscate la o cană cu apă clocotită, îndulcită cu miere de albine. • Drosera rotundifolia (roua cerului) - se consumă cîte o cană pe zi, dintr-o infuzie de 2-3 g plantă uscată la 100 ml apă clocotită sau sub formă de tinctură 20 la sută (20 g plantă uscată la 100 ml alcool alimentar), din care se iau 10-40 de picături pe zi. Atenţie! Are şi acţiune antibiotică. • Eryngium planum (scai vînăt) - se beau 2-3 căni/zi de infuzie dintr-o linguriţă de plantă tocată la o cană de apă în clocot. Are proprietăţi evident calmante asupra spasmului tusei. Este cel mai eficient tratament fitoterapeutic în caz de tuse rebelă! • Marrubium vulgare (unguraş sau voronic) - se bea o cană pe zi, din infuzie 1-3 la sută (1-3 g plantă uscată la 100 ml apă în clocot) îndulcită cu miere de albine sau sub formă de pulbere 2-4 g pe zi. Se foloseşte în cazul bronşitelor însoţite de febră.

Pentru combaterea tusei seci, spastice Se amestecă Eryngium planum (scai vînăt) 50 g, Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g, Carlina acaulis (turtă) 50 g şi Castanea sativa (frunze de castan comestibil) 50 g. Se beau 2-3 căni/zi dintr-o infuzie de 1-2 linguriţe amestec la o cană. O altă reţetă este să se amestece bine Satureja hortensis (cimbru de grădină) 50 g, Drosera rotundifolia (roua cerului) 50 g, Herba Chelidonii (rostopască) 50 g, Eryngium planum (scai vînăt) 50 g şi Fructus Anisi vulgaris (anason) 50 g. Se face o infuzie dintr-o lingură de mixtură la o cană cu apă şi se lasă acoperit, pentru extracţie, timp de 20 minute. Se beau 1-2 căni/zi, în mai multe reprize, îndulcit cu miere de albine. Sirop preparat din lămîie sau oţet de mere Se fierbe la foc mic o lămîie. Dar atenţie! Coaja citricelor este toxică din cauza substanţelor conservante conţinute. Se fierbe timp de doar 10 minute, apoi se taie în două şi se stoarce bine într-un pahar. La sucul obţinut se adaugă două linguri de glicerină. Amestecul se agită bine, apoi paharul se umple cu miere de albine. În loc de lămîie se poate folosi şi oţetul de mere, iar după ce amestecăm bine conţinutul, atunci se folosesc chiar şi şase linguriţe pe zi, cînd tusea este rebelă: dimineaţa la trezire, înainte de miezul zilei, după prînz, la cină şi seara înainte de culcare. Pe măsură ce tusea cedează, se reduce cantitatea. Preparatul este eficient atît la adulţi cît şi la copii şi reprezintă unul dintre cele mai eficace siropuri naturale pentru calmarea şi eliminarea tusei.

Combaterea tusei însoţită de secreţie greu expectorabilă • Althaea officinalis (nalbă mare) - se beau 2 căni/zi dintr-o infuzie din flori şi frunze, cîte 2-3 g la o cană cu apă în clocot sau decoct (fiertură) din rădăcină, ambele preparate îndulcite cu miere de albine. • Malva sylvestris (nalbă de pădure) - se beau 2-3 căni/zi dintr-o infuzie preparată din 2 linguriţe plantă uscată la o cană cu apă în clocot. Se îndulceşte cu miere. Această infuzie este un foarte bun emolient al secreţiilor bronşice.

• Cetraria islandicus (lichen de piatră, de munte) - se beau 2 căni/zi decoct pregătit dintr-o lingură de plantă uscată la o cană de apă. Are proprietăţi emoliente, sedative şi antibiotice. • Hordeum vulgare (orz) - se beau 1-2 căni pe zi decoct 10 la sută (10 g seminţe la 100 ml apă), îndulcit cu miere. • Malva sylvestris (nalbă de pădure) 50 g, Cetraria islandicus (lichen de piatră) 50 g, se amestecă bine, iar din acest amestec se face o infuzie din 2 linguriţe la o cană de apă. Se beau două căni pe zi, îndulcit cu miere de albine. • Radix Altheae (rădăcină de nalbă mare) 20 g, Radix Liquiritiae (rădăcină de lemn dulce) 6 g, Folium Farfarae (frunze de podbal) 8 g, Folium Verbasci (flori de lumînărică) 8 g şi Fructus Anisi vulgaris (fructe de anason) 4 g. Se amestecă bine şi se face infuzie din 2 linguriţe de amestec la o cană cu apă în clocot. Se beau 2-3 ceaiuri/zi, îndulcit cu miere.

Combaterea tusei însoţită de secreţie abundentă mucopurulentă, cînd se utilizează şi remediile cu acţiune expectorantă • Primula officinalis (ciubotica cucului) - se beau cîte două căni/zi, îndulcit cu miere, din decoctul de rizomi şi rădăcini, cîte 3 g la cană pentru adulţi şi 0,5-1 g, pentru copii. • Saponaria officinalis (săpunariţă sau odogaci) - se beau 1-2 căni/zi, îndulcit cu miere, din infuzie de rizomi şi rădăcină 1 la sută, după o prealabilă macerare de 6-8 ore la rece. • Viola odorata (toporaşi) - se beau 1-2 ceşti pe zi, cu miere din decoct de rizomi, 10 la sută. • Viola tricolor (trei fraţi pătaţi) - se beau două căni pe zi, cu miere, din două linguri la o cană de apa. • Polygala amara (amăreală) - se beau două căni/zi, cu miere, din decoct de plantă uscată, 2 la sută.

• Allium sativum (usturoi) - este un bun expectorant şi are proprietăţi antibiotice(. Administrăm astfel: se toarnă într-o cană de 250 ml cu apă clocotită usturoiul dat pe răzătoare sau pisat bine, în cantităţile următoare: 15 g usturoi pentru copiii pînă la 2 ani, 25 g pentru copiii între 2-5 ani, 40 g pentru copiii de 10-12 ani şi 60-80 g pentru alte vîrste. Se dau 8-10 linguriţe din apa usturoiată copiilor pînă la 5 ani, 8-10 linguri ca desert copiilor de 10-12 ani, 8-10 linguri în supă pentru celelalte vîrste.

Pentru tratarea bronşitei însoţită de tuse cu secreţie abundentă • Decoct din rădăcină de Inula helenium (iarbă mare sau omag) 5 la sută, plus 50-70 g miere de tei sau de munte, la o cană de ceai. Se amestecă bine şi se beau doua căni pe zi. • Primula officinalis (ciuboţica cucului) ca decoct 3 la sută pentru adulţi şi 0,5-1 la sută pentru copii, plus 50-75 g de miere de tei sau de munte. Se beau 2 căni/zi. • Pinus sylvestris (pin) - se culeg ramurile mici de pin cu muguri şi cîteva ace. Se pun într-un vas cu apă de 3-4 l atît cît să le acopere şi se fierb înăbuşit la foc mic timp de trei zile. În acest timp, apa devine brună, iar lichidul se strecoară prin sită şi se îngroaşă cu miere de albine (75 g la 200 ml lichid). Se consumă cîte şase linguriţe pe zi din acestă soluţie (cîte o linguriţă la interval de două ore), pînă la vindecare.