FITOTERAPIA APARATULUI RESPIRATOR

Funcţia respiratorie e vitală şi indispensabilă celorlalte funcţiuni biologice ale organismului.

Alterarea acută sau cronică a funcţiei respiratorii are deci drept consecinţă alterarea generală a
homeostaziei organismului, în special a activităţii SNC. Plantele medicinale au capacitatea de
a stimula funcţiile biologice, ameliorând afecţiunile căilor respiratorii, fie prin stimularea
apărării locale la infecţii, prin inhibarea dezvoltării microorganismelor, fie prin stimularea
secreţiei unor substanţe necesare (mucus) în neutralizarea şi evacuarea substanţelor inutile sau
dăunătoare.

În funcţie de specificul bolilor şi de stadiul afecţiunilor se diferenţiază mai multe categorii de

substanţe active cu efecte favorabile:

-antitusive (antispastice, miorelaxante bronşice) cu efect inhibitor asupa tusei, indicate în

special în fazele de debut ale infecţiilor respiratorii, când tusea e frecventă, uscată, iritativă

-emoliente şi fluidificante ale secreţiilor, indicate în faza de cocţiune a tusei (expectoraţie)

-dezinfectante ale căilor respiratorii superioare şi inferioare, indicate în afecţiunile microbiene

şi virale

-adjuvante ale tratamentului de bază al afecţiunilor cronice (bronşită cronică, astm,

scleroemfizem, silicoză)

Antitusive

infuzie,

petale de mac roşu (Flores Rhoeados) -30g

rostopască (Herba Chelidonii) – 10g

talpa gâştii (Herba Leonuri) – 40g

fructe de anason (Fructus Anisi) -20g

o lingură amestec la o cană apă, trei linguri de infuzie la 3 ore

scai vânăt (Herba Eryngii plani), decoct

cimbrişor (Herba Serpylli), infuzie

Emoliente

lumânărică (Flores Verbasci) – 2 linguriţe la o cană apă, infuzie, o cană pe zi, treptat
nalbă de cultură (Flores et folium Malvae) sau nalbă mare (Flores/radix Altheae), o lgţă la o
cană apă, infuzie, două căni pe zi, sau macerat la rece (se adugă NaHCO3).

frunze de podbal (Folium Farfarae), 2lgţe plantă la o cană apă, infuzie, 2-3 căni/zi

flori de tei (Flores Tiliae), 1 lgţă/cană, infuzie, 2-3 căni/zi, emolient dar şi sedativ şi calmant

frunze de pătlagină (Folium Plantaginis) -1lg/cană, infuzie, 1/zi, mai mult fluidifiant

Expectorante

ciuboţica cucului (Primula officinalis şi P. Elatior) – saponozide triterpenice, flavonoide,

vitamina C şi provitamina A – expectorante şi secretolitice.

lemn dulce (Glycirrhiza glabra), decoct de rădăcină

săpunariţă (Radix Saponariae), decoct

muguri de pin (Turiones Pini), decoct sau sirop

coada calului (Herba Equiseti), decoct

infuzie,

flori de nalbă (Flores Malvae)

flori de tei (Flores Tiliae)

flori de lumânărică (Flores Verbasci)

frunze de podbal (Folium Farfarae)

frunze de pătlagină (Folium Plantaginis), părţi egale, o lingură la o cană apă, 2-3/zi

Dezinfectante – uleiuri volatile cu efecte dezinfectante, din anason (Aetheroleum Anisi),

cimbrişor (Ae. Serpylli), coada şoricelului (Ae. Millefolii), muşeţel (Ae. Chamomillis),
eucalipt (eucaliptol), mentă (mentol)

Bronhopneumopatiile au ca tratament de elecţie tratamentul antiinfecţios, antibiotice,

chimioterapice, dar şi antitusive, emoliente, expectorante. Stările inflamatorii ale bronhiilor
asociate cu tulburări circulatorii se pot trata cu comprese revulsive cu făină de muştar (Semen
Sinopis nigrae) sau hrean (Cochlearia armoracia). Pentru stimularea centrilor respiratori din
bulcul cerebral se poate administra Lobelia inflata, lobelină, sau Coffea arabica, cofeină la
adulţi, în timp ce plantele cu acţiune sudorifică pot fi utile (soc, ciuboţica cucului, tei) pentru
reducerea temperaturii. Iedera (Hedera helix) este utilă ca expectorant, mucolitic şi
spasmolitic, cu uşor efect antiinflamator. Echinaceea, mierea, propolisul şi uleiurile din
chimenul negru (Nigella sativa) stimulează sistemul imunitar, ajutând la vindecarea rapidă şi
ameliorarea simptomelor, extractele de cătină albă (Hippophae rhamnoides) şi coada calului,
cu efect vitaminizant şi mineralizant sunt folosite în convalescenţe.

Astmul bronşic, caracterizat prin dispnee şi tuse, poate fi tratat în funcţie de cauză şi cu
antialergice (trei fraţi pătaţi – Viola tricolor, gheara mâţei – Uncaria tomentosa), sedative
generale (valeriana, levănţică, talpa gâştii), antispastice (cimbrişor, cimbru), antihipertensive
(vâsc), relaxante ale musculaturii bronşice (efedrina şi teofilina, ambele extrase din plante,
constituie tratament de elecţie în crizele uşoare).

FITOTERAPIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Bolile cardiovasculare au o frecvenţă din ce în ce mai mare şi la vârste din ce în ce mai mici,
terapia cu plante medicinale jucând deci un rol din ce în ce mai important. Numeroase
medicamente, cum sunt cele obţinute din specii de Digitalis (lanata, purpurea), din
lăcrămioară (Convallaria majalis), din specii exotice de Strophantus (hispidus şi kombe),
Rauwolfia serpentina, saschiu (Vinca minor), şi ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis) sunt
folosite pe scară largă, tipizate deja, iar unele sunt de neînlocuit. Dieta are de asemenea o
importanţă majoră în tratament.

Afecţiunile cardiace cu substrat nervos vor beneficia de tratamente cu plante care au şi

acţiune sedativă generală.

păducel (Crataegus monogyna, C. Oxycantha) conţine flavonoide cu rol de vitamină P, tonic

pe vasele de sânge(important în micrometabolismul mineralelor), care diminuează tensiunea
arterială şi stimulează funcţia miocardului- infuzie, flori cu frunze, 2lgţe/cană, 2 căni/zi

valeriana (Valeriana off.) conţine uleiuri esenţiale cu efect sedativ prin diminuarea
excitabilităţii, deşi extractul are efect sinergic. E recomandată în forme clinice de nevroze,
palpitaţii, tahicardie, insomnii, nervozitate, hipersensibilitate motorie şi senzorială, ere şi efect
antispastic moderat. Infuzie, o lgţă rădăcină/cană, 1/zi, sau tinctură (20 g la 100 ml alcool
60%), 3x10-15 pic/zi

talpa gâştii (Leonurus cardiaca) conţine glicozide cardiotonice şi flavonoide, sedativ chiar mai
puternic decât valeriana, hipotensiv, reduce ritmul contracţiilor cardiace – infuzie, 1lgţă/cană,
2 căni/zi, o săptămână la două luni sau tinctură (20g/100 ml alcool 70%), 3x20-40 pic

levănţică (Lavanda angustifolia) conţine uleiuri esenţiale, are efect sedativ la

nivelul sistemului nervos central, e utilizat deci în distoniile vegetative, ca spasmolitic asupra
căilor respiratorii, diuretic la nivelul căilor renale, carminativ, coleretic la nivel digestiv şi
antiseptic la nivelul plăgilor infectate, infuzie, 1 lgţă/cană, 1-2 căni/zi, ulei esenţial -3x10 pic
în alcool diluat, sau extern, pentru băi generale.

Frunze şi flori păducel, talpa gâştii, valeriana răd.- părţie egale, infuzie, 1-2 lgţe amestec/cană,
1-2 căni/zi

Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional

chinidina, extract din arborele de china (Cinchona off.) este un alcaloid cu efect antiaritmic,
indicat în fibrilaţii artiale, tahicardie paroxistică, extrasitole

distonocalm şi calmogen, conţin alcaloidul atropină extras din Atropa belladonna şi Claviceps
purpurea, indicate în distonii vegetative cu manifestări cardiovasculare, tulburări
neurovegetative din nevroza astenică, climacteriu, hipertiroidism, distonii abdominale

Afecţiuni vasculare

hemoragii

coada racului (Potentilla anserina)- infuzie sau decoct, 1lg/cană, 2-3 căni/zi.

cerenţel (Geum urbanum) – conţine tanin şi o glicozică care prin hidroliză se transformă în
eugenol, având deci proprietăţi antiseptice

măceş (Rosa canina) – multă vitamina C, provitaminaA, vitamina P, acid nicotinic, flavonoizi,
carotenoide, minerale şi cantităţi mici de K, B1 şi B2. Are proprietatea de a scădea fragilitatea
capilară şi rol antioxidant

sulfina (Mellilotus off.) - derivaţi cumarinici cu rol de scădere a permeabilităţii capilarelor,

potenţată de prezenţa flavonoidelor

păpădia (Taraxacum off.) -conţine sesquiterpene lactonice, carotenoide, xantofile, flavonoizi,

inulină, mucilagii şi pectine. Pe lângă acţiunea coleretic-colagogă, este diuretică, diaforetică şi
depurativă, cu acţiune favorabilă asupra aparatului cardiovascular, mărind permeabilitatea
capilarelor şi favorizând irigarea miocardului. Infuzie de rădăcini şi frunze, 1-2 lgţe/cană, 2-3
căni/zi, 4-6 săpt.

salvia (Salvia pratensis, S. Off.) - ulei esenţial (tuionă), sesquiterpene, taninuri, flavonoide,
substanţe estrogenice, vit. B1, C, minerale – efecte favorabile asupra vaselor mici şi a
circulaţiei sanguine.

vâsc (Viscum album) – compoziţie diferită în funcţie de gazdă, constând mai ales din
saponozide triterpenice, colină, acetil-colină, flavonoide, glicozide, vâscotoxină (inactivată
prin încălzire sau hidroliză), un polizaharid cu acţiune antitumorală şi minerală. Datorită
derivaţilor de colină are acţiune hipotensivă imediată şi de lungă durată, deşi datorită
componenţilor toxici e necesară supravegherea medicală.. Se utilizează fie macerat la rece, 3
lgţe la ½ l apă macerat 10 zile, de băut treptat pe parcursul unei zile, fie pulberea, 2-3 vf de
cuţit /zi, 7 zile, cu pauză alte 7.

pentru ulcerele varicoase se recomandă unguente, băi şi cataplasme,

pentru hemoroizi (tumefieri dureroase, uneori sângerânde, ale vaselor rectului şi anusului,
datoraţi stazei sanguine prelungite la acest nivel sau unor procese inflamatorii), intern: coada
şoricelului, cerenţel, anghinare, extern, comprese cu coada şoricelului, băi, cu tătăneasă,
coada şoricelului, nalbă, clisme cu nalbă, unguente cu muguri de plop, plus combaterea
constipaţiei

în leziuni vasculare acute sau cronice se pot utiliza extern muşeţel, coada şoricelului,
tătăneasă, pătlagină, răchitan, urzică, varză albă, castan sălbatic (Aesculus hippocastanum)
care conţine escină, o saponozidă cu acţiune antiinflamatorie, normalizatoare a permeabilităţii
capilarelor, şi flavonoide, saponine, fitosterine, derivaţi purinici care potenţează acţiunea
escinei.

Produse: Venoruton (castan), Tarosin (afin), Alchemilla (creţuşcă), Tanakan şi Bilobil

(gingko biloba), Detralex, Endotelon (struguri)

Angina pectorală este caracterizată de crize dureroase, produse de ischemia acută de scurtă

durată a miocardului, declanşate spontan cu ocazia unor eforturi. Arterele care irigă miocardul
devin rigide şi cu calibru redus, iar muşchiul nu e irigat suficient. Angina pectorală tinde să
fie încandrată într-un sindrom denumit cardiopatie eischemică, tratamentul igieno-dietetic
constând în evitarea frigului, eforturilor, fumatului, alcoolului, alimentelor sărate şi a
condimentelor, iar ca tratament adjuvant, plante cu acţiune coronaro-dilatatoare,
antitrombotice şi sedative.

Păducelul creşte fluxul sanguin coronarian şi permite o mai bună contractibilitate a

muşchiului cardiac, cresc utilizarea oxigenului şi metabolismul enzimelor, au o uşoară acţiune
vasodilatatoare periferică, anticolesterolemiant, împiedică formarea plăcilor de aterom.

Gingko biloba ameliorează circulaţia sanguină şi creşte randamentul schimburilor dintre

sânge şi celule

Ateromatoza şi ateroscleroza cardiovasculară sunt procese complexe caracterizate prin

depunere lentă şi progresivă în pereţii arterelor de colesterol, grăsimi animale şi săruri de
calciu sub forma unor plăci denumite ateroame, ca urmare, arterele îşi pierd elasticitatea şi se
îngustează. Tratamentul igieno-dietetic joacă un rol major şi în profilaxie, nu numai ca
tratament, regimul alimentar de asemenea. Usturoiul şi anghinarea au proprietatea de a scădea
nivelul colesterolului din sânge, la fel o specie de palmier, Yucca schindigera care conţine
saponozide ce formează împreună cu colesterolul din tubul digestiv complexe de tip de tip
colesteride reducând procentul de resorbţie a colesterolului. Viţa de vie (Vitis vinifera) are
efecte benefice datorită compuşilor de tip vitamină P (policianide, polifenoli) cu proprietăţi
antioxidante, de scădere a LDL din sânge.