Sunteți pe pagina 1din 25

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

◦ DEFINIȚIE

◦ FACTORI DETERMINANȚI / SURSE DE AGENȚI PATOGENI,


MODURILE ȘI CĂILE DE TRANSMITERE ALE AGENȚILOR

◦ FACTORI FAVORIZANȚI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

◦ RECEPTIVITATE, IMUNITATE, REZISTENȚĂ

◦ FORMELE DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC:


MANIFESTĂRI SPORADICE, ENDEMICE, EPIDEMICE ȘI PANDEMICE
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC (P.E.) IN BOLILE
INFECTIOASE
▪ Totalitatea factorilor si mecanismelor implicate in aparitia, extinderea si evolutia
unei boli infectioase printr-o populatie.
▪ Este constituit din 3 factori principali, majori (determinanti) :
-sursa de agent patogen (infectios) sau izvorul de infectie
-caile si modurile de transmitere
-populatia sau masa receptiva

▪ Acesti factori principali sunt influentati de factorii dinamizatori – favorizanti sau


secundari:
-Socio-economici
-Cosmo-meteoro-climato-geografici

• Procesul epidemiologic trebuie deosebit de Procesul infectios


 
• Procesul infectios rezulta din interactiunea agentului patogen cu organismul gazda, in
anumite conditii de mediu (ecologia infectiei) si constituie componeta biologica a
procesului epidemiologic.
FACTORII EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI

1. SURSA DE AGENT PATOGEN SAU IZVORUL DE INFECTIE

• Agentii infectiosi patogeni au un rezervor si o sursa de infectie.


• Rezervorul este locul unde agentii infectiosi exista, traiesc si se multiplica.
Rezervorul poate avea o specificitate inalta atunci cand provin in exclusivitate de la
om sau pot proveni de la animele dar exista si rezervoare inanimate.

♦ Sursa de agent patogen sau sursa de infectie


• -organismul uman sau animal care creaza conditii de viata, adapost si multiplicare
pentru microorganisme, de unde se elimina si trec la alte persoane receptive.
• -sursa de infectie impreuna cu teritoriul din jurul sau, unde exista oportunitatea de a
se transmite agentulpatogen, reprezinta focarul epidemic
• -eliminarea agentului patogen in mediu se realizeaza la nivelul portilor de eliminare
(cai naturale sau leziuni determinate de agentul patogen).
• Căile de eliminare (vehiculare) a microorganismelor de la sursa spre receptivi prin procese
biologice:

• 1. Secretii naso-faringiene (picaturi Flugge): infectii respiratorii (virale: gripa,viroze


respiratorii, bacteriene:TBC, Angine)
• 2. Saliva sau lichidul oral (suc gingival): infectie urliana, hepatita B, rabie, HIV.
• 3. Sputa sau secretiile bronhice: infectiile pulmonare; TBC.
• 4. Secretiile cutaneo-mucoase si purulente: erizipel, varicela, pesta bubonica, stafilocociile sau
streptocociile cutanate, scarlatina, otice, oftalmologice, bolile venerice virale, bacteriene,
chlamidiene, (HIV, SiFILIS)
• 5. Lichidele seroase: LCR, peritoneal, pericard, pleural, sinovial(articular), exudate, transudate.
• 6. Varsaturile in infectii digestive, febra tifoida, dizenterie, toxiinfectiile alimentare;
• 7. Materiile fecale: infectiile digestive, dizenterie, holera, hepatite enterale virale, poliomelita;
febra tifoida;
• 8. Sangele infectat cu virusuri, bacterii, richettsii, protozoare, HIV, malarie, tifos exantematic,
febra Q, encefalite, toxoplasmoza;
• 9. Secretiile genitale: vaginale si spermatice in infectiile venerice; HIV, HVB, HVC.
• 10. Urina: febra tifoida, leptospiroza, in infectiile urinare, TBC uro-genitala;
• 11. Secretia lactata umana: in HIV, VHB, antrax, bruceloza, febra aftoasa, encefalita de capusa.
• 12. Fragmente de tesuturi si organe: HIV, HVB, HVC, citomegalusvirus (CMV).
• Durata eliminarii agentilor infectiosi se numeste perioada de contagiozitate si este variabila
pentru fiecare proces infectios in parte.
♦ Sursele de infectie umana sau animala sunt:

▪ omul sau animalul bolnav cu forme tipice sau atipice de boala;


• - bolnavul elimina germeni in orice stadiu al bolii dar mai ales in perioada de
invazie si de stare a bolii;
• - epidemiologic, surse importante de agent patogen sunt bolnavii cu forme atipice,
fruste, ambulatorii sau infectii inaparente care raman nedescoperite si disemineaza
pe arii largi;
 
▪ purtatorii de germeni sunt reprezentati de :
• - fostii bolnavi: temporari, convalescenti sau cronici;
• - persoane sanatoase: care avand imunitate fie ca urmare a trecerii prin boala sau
postvaccinare nu au facut boala dar elimina temporar sau cronic germenii; purtatori
de contact, purtatori ocazionali.
• Purtatorii de germeni intretin nivelul endemic al unei boli si stau la baza unor
izbucniri epidemice in colectivitate.
♦ Sursele animale de infectie: mamifere, pasari, artropode.
- pot fi ele la fel bolnave sau purtatoare;
- germenii pot ajunge accidental de la ele la om;

Bolile se numesc antropozoonoze si reprezinta cam o treime din totalul bolilor


infectioase: leptospiroza, antrax, malarie, bruceloza, toxoplasmoza, trichineloza, etc.
2.CAILE SI MODURILE SAU MIJLOACELE DE TRANSMITERE
A INFECTIEI

Transmiterea, a doua componenta a P.E. se refera la miscarea agentului patogen de


la sursa la persoana receptiva.

Transmiterea se face in mod:


◙ 1. Direct
◙ 2. Indirect
1.TRANSMITEREA IN MOD DIRECT:

▪ Contact de imediata vecinatate: bolile arogene


▪ Contact fizic: sexual(bolile venerice, HIV, HVB), sarut(mononucleoza
infectioasa, difterie),muscatura(rabie), transcutanat (boala ghearelor de pisica), boli
de piele(scabie).
▪ Transplancentar: rubelola, toxoplasmoza, CMV, HIV, VHB.
▪ Transfuzii de sange: hepatite, retroviroze, sifilis
• Transplante: citomegalovirus, HIV, VHB, rabie, prionii.
2. TRANSMITEREA ÎN MOD INDIRECT

• elemente din mediu extern: aer, apa, pulberi de sol, alimente, maini, obiecte,
instrumentar, vectori.

• simplu: cand este implicat un singur element

• complex: de tip stafeta, cand sunt implicate unul sau mai multe elemente
♠ Transmiterea prin aer (aerogena):

- cea mai frecventa si comuna cale de transmitere


- microorganismele se elimina de la sursa prin picaturile septice: secretii naso-
faringiene sau secretiile plagilor de pe tegumente sau mucoase, din fecale, urina
- raspandirea prin aer se poate face:
• picaturi septice sau Flugge provenind din nasofaringe expulzate prin tuse,
stranut, vorbit, care se mentin virulente in scurt timp dupa eliminare (contact).
• nucleosolii sunt picaturile septice care si-au pierdut apa de la suprafata dar in
interior germenii sunt conser-vati: M. tuberculosis, stafilococii
• pulberi bacilifere care provin din secretiile uscate antrenate de particule de praf
si incarcate cu agentii patogeni rezistenți la uscăciune: stafilococi, streptococi, bacili
difterici.

Principalele boli cu transmitere aerogena: gripa, virozele respiratorii, tuberculoza


pulmonara, varicela, rujeola,difteria, tusea convulsiva, pneumoniile.
♠ Transmiterea prin apa sau hidrica

- cale importanta de transmitere, implicata in epidemiile hidrice


- apa de suprafata se contamineaza cu dejectele umane sau animale, adapatul
animalelor bolnave, inot, deversarea apelor fecaloid-menajere, etc.
- apa din instalatiile centrale de apa se pot contamina prin conductele fisurate,
incorect racordate care permit infiltrarea unor impuritati cu germeni;
- germenii sunt rezistenti variabili in apa de la cateva zile la cateva luni; sunt
germeni care pot rezista si in gheata (salmonele, dizenterici, virusuri), apa de mare,
sucuri, ape minerale, diverse bauturi, bere.

Principalele boli cu transmisie hidrica: holera, febra tifoida, dizenteria, hepatitele


acute virale enterale, leptospiroze, diverse parazitoze.
♠ Transmiterea prin solul contaminat:

- permite transmiterea germenilor rezistenti mai ales sub forma de spori care
impreuna cu pulberile contamineaza obiectele
- cel mai frecvent solul este implicat prin mecanismul complex, de tip stafeta si
mai rar simplu.
- germenii cei mai frecventi implicati in transmiterea prin sol: salmonele,
dizenterici, vibrioni holeri, geohelminti.

Principale boli cu transmitere prin sol: tetanos, antrax, botulism.


♠ Transmiterea prin alimente:

- mod frecvent de transmitere fie prin alimente de origine animala fie vegetala
alimentele pot fi contaminate direct de la sursa:
• carnea cu Trichinella spiralis, Salmonella sp., M. tuberculosis, laptele cu
Brucella, M. tuberculosis, Staph. Aureus, ouale cu Salmonella sp.
- in timpul transportului, depozitarii, conservarii, servirii:
• vegetale (legume si fructe) irigate cu ape contaminate, solul ingrasat cu dejecte
umane sau animale.
• maini nespalate sau cu infectii
• prepararea fara spalare suficienta: geohelminti
• conservarea casnica insuficienta termic si pastrarea necorespunzatoare: zacusca
de legume sau de peste, suc de rosii, carnati, jambon, etc.

Principalele boli cu transmitere alimentara: toxiinfectii alimentara, holera,


trichineloza, salmoneloze, lambliaza, etc.
 
♠Transmiterea prin obiecte contaminate:

• - cu secretii si excretii ale bolnavilor sau purtatorilor, sange, alte fluide biologice.
• - simplu sau complex
• - obiecte sanitare, de mobilier, diverse manere, intrerupatoare, efecte personale, etc.
• - in mediu sanitar, in mod special: lenjeria, vesela, instrumentalul medical,
medicamente, etc.

Principalele boli transmise prin obiecte: hepatite virale, parentale, scabie,


pediculoza, viroze.
♠ Transmiterea prin maini maini murdare:

- mod extrem de eficient si frecvent, mai ales pentru bolile cu transmitere


digestiva dar si respiratorie.
- simplu sau complex, autocontaminare sau de tip stafeta, prin intermediul apei,
alimentelor, obiectelor
- cale importanta in mediu spitalicesc prin ingrijirea bolnavilor, manipularea
aobiectelor sau produselor biologice.

Principalele boli transmise prin maini murdare: dizenterie, febra tifoida, hepatite
virale enterale, poliomelita, infectii cu poarta de intrare respiratorie.
 
♠Transmiterea prin vectori (insecte):

- cale importanta de raspandire a bolilor infectioase


- vectorii sunt membri ai increngaturii – arthropoda
◦ Vectorii pasivi: vehiculeaza germenii in mod mecanic, fara sa le fie gazde sau
loc de multiplicare: mustele, gandacii de bucatarie (blatide), furnicile.
- contaminarea vectorilor se face prin contact extern direct cu produse biologice,
in timpul hranirii, sugerii.
- pot transmite: dizenterie, salmoneloze, holera, stafilococii, oua de geohelminti.
 
◦ Vectorii activi hematofagi: sunt gazde intermediare, in care germenii isi
desfasoara ciclul de dezvoltare: paduchii, puricii, tantarii, flebotomi, capusele.
- germenii patrund in gazda in timpul pranzului hematofag deoarece exista
obligatoriu un timp de regurgitare al continutului digestiv imediat dupa intepare
- germenii sunt introdusi astfel odata cu continutul tubului digestiv si determina in
noua gazda infectia.

Principalele boli transmise prin vectorii hemtofagi: rickettsioza, malaria,


encefalitele virale (West-Nile, de taiga).
3. MASA ( POPULAȚIA) RECEPTIVĂ

Starea de receptivitate reprezinta capacitatea organismului de a face infectia sau


boala pentru ca nu poate invinge agresiunea microorganismelor.
Este a 3-a veriga determinanta sau obligatorie a P.E.

Imunitatea sau rezistenta organismului este proprietatea organismului de a nu


face infectia sau boala.
Este starea inversa receptivitatii si poate fi de doua feluri:
- rezistenta specifica este dependenta de prezenta anticorpilor (Ac) – umorala si de
prezenta unor celule cu capacitate protectiva antiinfectioasa (celulara)
- rezistenta nespecifica (generala) este data de: integritatea barierilor cutanate si
mucoase, hematopoeza, metabolizare, inflamatie, fagocitoza, sisteme secretorii,
aciditatea gastrica, etc.
• Rezistenta (imunitatea) este naturala si artificiala.
Imunitatea naturala – se realizeaza fara interventia omului si este datorata
trecerii prin boala, deci este o imunitate activa. Este specifica de specie si se transmite
transplancentar – imunitate pasiva.

Imunitatea artificiala – se realizeaza prin vointa omului prin scheme


preventionale. Este de tip artificial – activa prin administrarea de vaccin si artificial –
pasiva prin administrare de Imunoglobuline (lg) sau seruri imune.

◘ Fondul imunitar al unei populatii reprezinta proportia persoanelor posesoare a


unui anumit tip de anticorpi, aparuti dupa trecerea prin boala respectiva sau dupa
vaccinare.
◘ Receptivitatea la infectie este influentata de numerosi factori personali: varsta,
sex, rasa sau grup etnic, status hormonal, alimentatie, stare de nutritie, stress,
experienta imunologica, comportament la risc, profesie, etc.
◘ Stabilirea starii de receptivitate se face prin analiza morbiditatii si mortalitatii,
anchete epidemiologice si seroepidemiologice.
FACTORII EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI, FAVORIZANTI
(DINAMIZATORI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC)

Factorii determinanti ai PE sunt influentati activatori sau limitativi de o serie de


factori favorizanti (secundari). Ei provin din componenta naturala sau sociala a
ecosistemului uman.

♣ Factorii naturali: cosmici, meteorologici, climatici, geografici.


Cosmici : - gradul ionizarii atmosferice, regimul vanturilor, radiatiile ultraviolete
Meteorologici : - umiditate, regimul precipitatiilor, temperatura.
Geografici : - latitudine, altitudine, relief.
Se vorbeste de o patologie geografica – preponderenta unor boli in anumite zone
geografice.
Interventia unor factori F-D determina sezonalitatea unor boli: bolile aerogene in
sezonul rece, bolile diareice (BDA) in sezonul cald, trichineloza in sezonul de taiere a
porcilor, etc.
♣ Factorii socio-economici: conditiile de viata si munca.
• locuinta: - supraaglomeratie, umeda, intunecoasa, igrasie, invadata de rozatoare,
paraziti, prost ventilata, meniu poluat.
• alimentatia: -insuficienta, necorespunzatoare din punc de vedere a echilibrului
caloric si nutrientilor, conditii neigienice de preparare, pastrare si consum s hranei, etc.
• apa potabila: -insuficienta, necorespunzatoare din punct de vedere al
potabilitatii.
• brasaj populational: -navetism, turism intern si international, migratie pentru
munca; boli de import-export.
• caile de comunicatie: -mijloace de transport: terestru, aerian, naval, mijloace de
agrement.
• profesia si calificarea: -boli profesionale: sectorul zootehnic, medical.
• gradul de cultura si civilizatie: -generala, pentru sanatate.
FORMELE DE MANIFESTARE A PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC
Manifestarea PE este determinata de particularitatile factorilor determinanti,
momentul si ponderea interventiei factorilor secundari si determina anumite forme de
manifestare.

Formele de manifestare depind de: numarul, dispersia temporala si spatiala a unor


imbolnaviri intr-un grup populational.

Formele de manifestare ale PE sunt: 1. Sporadica


2. Endemica
3. Epidemica
4. Pandemica
La care se adauga caracteristici ca sezonalitatea și periodicitatea.
1. Manifestarea sporadica:
- cazuri de boala dispersate in timp si spatiu, fara legatura aparenta intre ele;
morbiditatea redusa; situatia epidemiologica favorabila; cazul bolilor supuse vaccinarii;
conditii socio-economice bune. Ex. Tetanos, rabie, antrax.

2. Manifestarea endemica:
- imbolnaviri in numar redus, dar constant in timp si spatiu; fara legatura
evidenta intre ele; exista tendinta de concentrare spatiala si temporala; morbiditate
redusa; situatia este intretinuta de factori biologici si sociali; este o situatie de risc
deoarece poate duce la aparitia unei epidemii. Ex. Scarlatina, dizenteria, tusea
convulsiva.

3. Manifestarea epidemica:
- îmbolnăviri acumulate intr-un spatiu anumit si timp scurt si care depasesc
estimarile (expectantele); morbiditatea crescuta intr-un interval de saptamani-luni;
exista populatie receptiva, cu risc, surse multiple, cai de transmitere contaminate;
exista legatura cauzala intre cazuri.
♦ Potentialul epidemic al unei boli este dependent de:
- constantele biologice: contagiozitate, mod de transmitere
- aspectele sociale: structura anului scolar, densitatea populatiei, dimensiunea
familiei.

♦ Caracteristicile epidemiilor:
- explozive in toxiinfectiile alimentare (TIA), hidrice;
- lente: in “pata de ulei”: boli sexuale
- severitate: boli emergente.
- durata de evolutie: lunga, scurta, medie.
- modul de stingere; brusc, lent, cu coada.
- perioade interepidemice: sezoane, ani, zeci de ani.
Dupa originea si modul de transmitere epidemiile pot fi:
♠ hidrice: - explozive in numar mare, aparute brusc;
- se limiteaza la populatia care a consumat apa contaminata din aceeasi sursa;
- se suprapune pe aria de distributie a apei din surse;
- cazurile scad brusc in momentul suspendarii sursei.

♠ alimentare: - asemanatoare celor hidrice dar de dimensiuni mai reduse;


- se identifica alimentul contaminat.
♠ de contact: - prin mod particular de viata;
- cazurile se extind in comunitate de la o persoana la alta, in
pata de ulei; ex. Bolile venerice, HIV..
♠ prin vectori: - infestatie rozatoare – ciuma, leptospiroza;
- tantari – malarie, encefalite.
4. Manifestarea pandemica:
- cumulare de epidemii cu caracter extensiv care intereseaza arii geografice intinse
(tari, continent, planeta).
- de a lungul timpului au avut manifestari pandemice: holera, variola, gripa, pesta
(ciuma), tifosul exantematic, febra recurenta; in prezent – HIV \SIDA, hepatitele virale
parentale B, C.
- în cazul manifestarii pandemice intervin numerori factori ca: gradul de
receptivitate a populatiei, natura si proprietatile agentului patogen, numarul si
mobilitatea surselor de infectie, factorii socio-economici, cultura religioasa.

Formele de manifestare de tip endemic, epidemic, pandemic traduc programe de


supraveghere epidemiologice deficitare ale sistemelor de sanatate si ale colaborarii
internationale.

S-ar putea să vă placă și