Bacili gram negativi

CURS 8
Dr.GURAU GABRIELA

Familia Enterobacteriaceae

Regn: Bacteria
Phylum: Proteobacteria
Classa: Gamma Proteobacteria
Ordin: Enterobacteriales
Genul (30 genuri)
Specia (120 specii)

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Salmonella:
Salmonella enterica

Genul Shigella:
Shigella dysenteriae
Shigella flexneri
Shigella boydii
Shigella sonnei

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Escherichia:
ETEC = enterotoxigenic E. coli
EIEC = enteroinvasive E. coli
EPEC = enteropathogenic E. coli
EHEC = enterohaemorrhagic E. coli
EaggEC = enteroaggregative E. coli
UPEC = uropathogenic E. coli
NMEC = neonatal meningitis E. Coli
ExPEC = extraintestinal pathogenic E. coli

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Klebsiella
Klebsiella pneumoniae
Klebsiella oxytoca

Genul Enterobacter
Enterobacter aerogenes
Enterobacter agglomerans
Enterobacter cloacae
Enterobacter sakazakii
Enterobacter gergoviae

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Citrobacter:
Citrobacter freundii
Citrobacter amalonaticus
Citrobacter diversus
Citrobacter farmeri
Citrobacter youngae
Citrobacter braakii
Citrobacter werkmanii
Citrobacter sedlakii

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Yersinia:
Yersinia enterocolitica
Yersinia pestis
Yersinia pseudotuberculosis.

Genul Serratia:

Serratia marcescens
Serratia liquefaciens
Serratia rubidaeae
Serratia odorifera
Serratia plymuthica
Serratia ficaria
Serratia fonticola

Specii cu importan clinic

grupate n 10 genuri
Genul Proteus:
Proteus mirabilis
Proteus vulgaris

Genul Providencia:
Providencia alcalifaciens
Providencia rettgeri
Providencia stuartii

Genul Morganella:
Morganella morganii

Genul Hafnia
Hafnia alvei

Habitat

flora intestinal normal

unele n flora tractului respirator superior
n ap
pe sol
pe plante etc.

Enterobacteriile sunt responsabile de o

mare parte a infeciilor nosocomiale

Habitat
pot fi mprite n dou mari categorii:
saprofite, conditionat patogene:
Escherichia spp.,
Klebsiella spp.,
Enterobacter spp. etc.;

patogene:
Salmonella spp.,
Shigella spp.,
Yersinia spp.

Caractere morfotinctoriale

bacili Gram-negativi
dimensiuni de 0,3-1,0 x 1,0-6,0 m
ciliati sau neciliati
nesporulati
cu sau fr capsul

Caractere de cultur

nepretentiosi, cresc pe medii simple

aerobi, facultativ anaerobi
temperaturi de 22-37C

Caractere de cultur
pe mediile neselective
- colonii de tip S, M
excepie Proteus spp.

- fenomen de ctrare
- colonii de culoare gri
exceptie Serratia marcescens

-de culoare rosie

pe geloz-snge
- unele specii determin hemoliz .

Caractere biochimice si de
metabolism
catalazo pozitive
oxidazo negative
bacterii chemoautotrofe
- au ambele tipuri de metabolism:
respirator
si fermentativ

n urma fermentrii glucozei acid cu / fr

gaz
unele enterobacterii utilizeaz fermentativ
lactoza

Structura antigenic
Antigenul somatic O (endotoxina)
- format din:
unittile terminale repetitive polizaharidice ale LPZ din peretele
bacteriilor Gram-negative
dintr-un miez (core), similar la toate bacteriile Gram-negative
lipidul A,

- prezent la toate enterobacteriile,

- responsabil de activitatea toxic a acestora
n organismul gazd
- este termostabil, rezistent la alcool.
- poate fi detectat prin reacii de aglutinare
- determin, n organismul gazd, formare de
anticorpi tip IgM

Structura antigenic
Antigenul H (flagelar)
- natur proteic
- determin formarea de anticorpi tip IgG
care imobilizeaz bacteria
ceea ce duce la atenuarea virulenei acesteia

- se gseste la nivelul flagelilor

- este denaturat de alcool 50 si temperatur de
70C
- poate fi evidentiat prin reactii de aglutinare

Structura antigenic
Antigenul K (capsular)
- de natur polizaharidic
- prezent la bacteriile capsulate
- asigur bacteriilor
rezistenta la fagocitoz
si caracterul de invazivitate

- prezenta acestuia duce la

inaglutinabilitate n reactiile de evidentiere
a antigenului somatic O

Structura antigenic
Antigenul Vi (de virulen)
- de natur polizaharidic
- prezent la Salmonella serovar Typhi
- antigen de nvelis
- mascheaz antigenul somatic O
- este implicat n
scderea complementului seric
apariia leucopeniei

- asigur tulpinilor de Salmonella capacitatea de

a se multiplica n macrofag
- poate fi evidentiat prin reactii de aglutinare

Structura antigenic
Pe lng aceste antigene mai amintim si
exotoxina care este reprezentat de
toxina Shiga.
Enterobacteriile pot fi identificate datorit
prezenei antigenelor O, H, K si Vi,
clasificate n serogrupe si n cadrul
acestora n serotipuri.

Caractere de patogenitate
Enterobacteriile
- microorganisme care se gsesc n
mediul nconjurtor
- au evoluat pentru a alctui flora normal
intestinal

Caractere de patogenitate

Enterobacteriile
- unii membrii au necesitat n plus informatie genetic
asigurat prin intermediul
plasmidelor,
transpozonilor
si bacteriofagilor
informatia genetic
aditional
poate fi codat
cromozomial sau
extracromozomial

aparitia unor
factori de
patogenitate,
aceste tulpini
devenind
patogene

factorii de patogenitate
1. Adezine
pili (fimbrii) care asigur aderarea la mucoase
permit colonizarea si multiplicarea
mai multe tipuri de pili:
pili manozo-sensibili
se leag de celula gazd n acelasi locus ca si D-manoza
importanti n colonizarea normal a tractului gastro-intestinal

pili manozo-rezistenti
nu se leag de celula gazd n acelasi locus cu D-manoza

factorii de patogenitate
pili de tip 2
importanti factori de virulent
ajut microorganismele s determine afectiuni n
afara zonei lor normale de actiune

fimbrii asociate cu E.coli uropatogene

pilii P
adezinele X

BFP (bundle-forming pili)

particip la atasarea de celula gazd a unei tulpini
patogene de E.coli

factorii de patogenitate
2. Invazine
proteine
actioneaz local
distrugnd sau invadnd celula gazd
facilitnd cresterea si rspndirea agentului
patogen

Yersinia enterocolitica posed o astfel de

protein de suprafat, numit invazin

factorii de patogenitate
3. Toxinele
produse de unele Enterobacterii se mpart n
dou categorii:
exotoxine
endotoxine

Factori de patogenitate exotoxinele

toxina Shiga (Shigella)
codificat cromozomial
inhib sinteza de proteine n celula gazd
ducnd la moartea acesteia;

toxina Shiga-like
la Shigella si unele tulpini de E. coli
codificat bacteriofagic
are acelasi mecanism ca si toxina Shiga;

Factori de patogenitate exotoxinele

toxina LT
termic labil (E.coli)
codificat plasmidic
are efect similar cu exotoxina vibrionului holeric

- determin o secretie crescut de Cl-, Na+, H2O;

toxina ST
termic stabil (ETEC)
peptid codificat plasmidic

- analoag unei proteine hormonale (guanylina)

se leag de acelasi receptor ca aceasta (guanylat ciclaza C)
determin secretie de Cl

Factori de patogenitate exotoxinele

alfa-hemolizinele
citotoxine (E.coli);

beta-hemolizinele
legate de celul
inhib fagocitoza
inhib chemotaxia leucocitelor

Factori de patogenitate endotoxine

- de natur lipopolizaharidic
- responsabile de instalarea:
febrei
activrii cii alternative a
sistemului complement
(C3a, C5a)
efectelor asupra
sistemului circulator
leucopenia,
vasodilataia,
scderea circulaiei
periferice,
microhemoragii,
petesii,
hipotensiune

efectelor de coagulare
sangvin(CID, tromboze,
trombocitopenie)
afectrii metabolismului si
a functiilor hepatice
scderii sideremiei
hipoglicemiei
citotoxicitii
necrozei de organ
socului endotoxic

Factori de patogenitate
n organismul uman
- fierul nu se gseste liber, n form nelegat
- omul produce o serie de proteine cu afinitate mare de
legare a fierului
se gsesc n tesuturi si pe suprafata mucoaselor
- transferina,
- lactoferina,
- feritine,
- mioglobina
- hemoglobina
Acest mecanism de legare a fierului reprezint si o cale
de control a cresterii bacteriene

Factori de patogenitate

Enterobacteriile
- au nevoie de fier pentru crestere si dezvoltare
- au mai multe mecanisme de a-l acapara, cele mai importante
dintre acestea fiind:
capturarea fierului de la transferin/lactoferin;
folosirea Hem-ului rezultat n urma distruciei tisulare
producerea de siderofori speciali (enterobactin, aerobactin)
- actioneaz competitiv cu proteinele de legare a
fierului
- cheleaz fierul, formnd complexul siderofor-fier
transportat n celula bacterian prin receptori
specifici din membrana extern.
Acesti transportori servesc, de asemenea, ca
receptori pentru bacteriofagi si loc de legare pentru
colicin.

Factori de patogenitate

Structurile capsulare
- principala funcie a capsulei - apr microorganismul de fagocitoz
- antigenul K la E.coli

de natur proteic
rol n colonizare
diminu opsonizarea
diminu fagocitoza
antigenul K1

- similar structurilor self

- slab imunogen
- capsula de tip K1 a E.coli previne activarea cii
alternative a
sistemului complement
- antigenul K la Klebsiella spp.
antigen capsular

- antigenul Vi la Salmonella typhi.

Factori de patogenitate
6. Plasmidele
- codific
rezistena la antibiotice
caracterele de virulen ale enterobacteriilor

7. Antioxidanii
- compusi care protejeaz microorganismul de

distrugerile ce pot apare n prezena radicalilor liberi de

oxigen.
! Este important de reinut c o enterobacterie
patogen poate s nu prezinte toi factorii de
virulen.

ESCHERICHIA-SHIGELLA
studii de hibridizare ADN-ADN
caracteristici fenotipice

GENUL ESCHERICHIA
Genul Escherichia grupeaz 5 specii:
E. coli cu 2 biovaruri: normal i inactiv;
E. blattae
E. fergusonii
E. hermanii
E. vulneris.

HABITAT
tractul gastrointestinal
animale cu sange cald
oameni
flora dominant a intestinului gros
rol important
in meninerea unei fiziologii normale a
organismului
in sinteza unor vitamine din grupul B i K
eliminat in mediul extern cu materiile fecale
contamineaz apa, solul, alimentele etc.

HABITAT
Prezena constant a E. coli in
intestinul uman
intestinul animal
materiile fecale
indicator de poluare fecal a mediului, n special a
apei

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE

bacil Gram negativ

uneori forme
filamentoase
nesporulate
cili peritrichi *
necapsulate *
* exist tulpini de E. coli
imobile
unele prezent d capsul

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
Dg. cistit acut
Frotiu din sediment
urinar
colorat Gram
bacili/cocobacili Gram
negativi

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE
E. coli
Frotiu din puroi
colorat Gram

CARACTERE MORFOLOGICE

CARACTERE CULTURALE
nepretenios
crete pe medii simple in care glucoza
este singurul constituent organic
aerob, facultativ anaerob
poate avea deopotriv metabolism
fermentativ sau respirator

CARACTERE CULTURALE
pe medii solide
colonii de tip S

EMB (Levine)

Geloz snge

CARACTERE CULTURALE

Mediu ADCL
(Leifson)
colonii lactozopozitive

CARACTERE DE CULTURA

E. coli
endoagar: mediu
selectiv-diferenial
colonii rosii,
lactozo-pozitive

CARACTERE CULTURALE
in mediul lichid
tulburare uniform i inel aderent pe
peretele tubului

CARACTERE BIOCHIMICE
oxidaz negative
reduc nitriii in nitrai
fermenteaz unii carbohidrai (glucoza)
cu producere de acid i gaz
descompun proteinele cu formare de
indol

CARACTERE BIOCHIMICE
descompun lactoza cu eliberare de acid
E. coli,
Lactozo-pozitiv

enterobacterii
lactozo-negative

CARACTERE BIOCHIMICE
Nu produc ureaz
Nu descompun proteinele cu formare de
H2S
Nu folosesc citratul ca unic surs de
carbon
Tulpinile de Escherichia coli care posed
plasmidul col elibereaz colicine,
substane toxice pentru alte tulpini
bacteriene

CARACTERE BIOCHIMICE
Unele tulpini, de obicei cele implicate in
infecii urinare, determin hemoliz pe
geloza sange.

CARACTERE BIOCHIMICE
Identificarea galactozidazei la
coliformi
Identificarea b glucuronidazei la E. coli
Mediu selectiv cromogen (Oxoid)
E. coli
coliformi

REZISTENTA
rezistent in mediul extern
distrus de
antisepticele i dezinfectantele uzuale
de colorani

verde de malachit
cristal violet

REZISTENTA

capacitate deosebit de adaptare la modificrile de

mediu:

prezena unor minerale

modificri de pH
temperatur
osmolaritate.

poate sesiza prezena sau absena unor substane

chimice sau gaze in mediul su de via i, cu ajutorul
cililor, se poate apropia sau indeprta de acestea.
poate s devin imobil i s produc fimbrii de
adeziune care s-I permit aderarea de substratul
specific.

REZISTENTA
Rspunde la modificrile de temperatur sau
osmolaritate:
Isi modific dimensiunea porilor prin modificri ale
porinelor constituente ale membranei externe

Isi poate mri dimensiunea porilor

pentrua acumula moleculele
mari de nutrieni
pentrua elimina substanele
inhibitoare

REZISTENTA
are un mecanism complex de reglare a
metabolismului celuleibacteriene care ii
permite s-i asigure o via uoar:
sintetizeaz doar acele enzime necesare
utilizrii compuilor din mediu
Opretesinteza enzimelor necesare obinerii
unor metabolii atunci cand acetia sunt
prezeni in mediu de unde ii poate folosi ca
atare

REZISTENTA
Dezvolt rezisten fa de substanele
antibacteriene:
prin elaborarea de enzime care
hidrolizeaz betalactaminele
penicilinaze
cefalosporinaze

prin mutaii care afecteaz porinele

devenind astfel rezistente fa de
aminglicozide

STRUCTURA ANTIGENICA

antigenul O sau antigenul somatic

specificitate de grup
corespunde poliozidelor fixate pe lipopolizaharidele peretelui
bacterian
termostabil
acido-alcoolo-rezistent

prin reacii de aglutinare au fost identificate 180 de

serogrupe antigenice O
multe serogrupe O ale tulpinilor de Escherichia coli
prezint reacii incruciate cu antigene ale unor tulpini de
Klebsiella, Salmonella, Providencia, Vibrio;
Alte antigene O sunt comune cu grupul Shigella

STRUCTURA ANTIGENICA
antigenul H sau antigenul flagelar
specificitate de tip
prezent doar la tulpinile ciliate
format dintr-o protein specific numit
flagelin
termolabil
inactivat de alcool
prin reacii de aglutinare au fost evideniate,
greu, 56 de serotipuri H

STRUCTURA ANTIGENICA
antigenul K sau antigenul capsular
specificitate de tip
natur polizaharidic
a fost identificat la:

tulpini uropatogene de Escherichia coli

la tulpini implicate in cazuri de meningit
neo-natal (antigen K-1)
determin O-inaglutinabilitatea tulpinilor care-l posed

se cunosc 103 antigene K

STRUCTURA ANTIGENICA
antigenul B
cu diferitele sale variante, este un antigen de suprafa

antigenele de aderen

de natur proteic
adezine
pili
fimbrii

pe baza antigenelor O, H i K au fost identificate

peste 700 de serotipuri de E. coli
serotipia este util in identificarea acelor tulpini
implicate procese patologice umane.

CARACTERE DE PATOGENITATE

Adezine

CFAI / CFAII
fimbrii tip 1
fimbrii P (PAP)
fimbrii S
intimina (adezina non-fimbrial)

Invazine
hemolizina
siderofori
invazine Shigella-like

Mobilitate/chemotaxie
flageli

CARACTERE DE PATOGENITATE

Toxine

Toxina LT
toxina ST
Toxina Shiga-like
citotoxine
endotoxina (LPS)

Factori cu rol antifagocitar

capsula
antigenul K
LPS

Factori protectori la reacia bactericid a serului

LPS
antigenul K

CARACTERE DE PATOGENITATE

Factori protectori fa de rspunsul imun

capsula
antigen K
LPS
variaia antigenic

Factori genetici ai patogenitii

schimb de material genetic prin transducie i conjugare

plasmide transmisibile
plasmide de rezisten la antibiotice
plasmide pentru factorii de virulen
plasmide pentru producerea toxinelor

BOALA LA OM

Infecii intestinale patotipuri diareigene

Infecii extra-intestinale
infecii urinare patotipuri uropatogene
infecii intraabdominale
bacteriemie
oc endotoxinic
alte patotipuri
meningita neontal
infecii nosocomiale

PATOTIPURI DE ESCHERICHIA
COLI
Infecii intestinale

ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli)

EPEC (enteropathogenic Escherichia coli)
EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli)
EIEC (enteroinvasive Escherichia coli)
EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli)

Infecii extra-intestinale
ExPEC (extra-intestinal pathogenic Escherichia coli)

UPEC (uropathogenic Escherichia coli)

INFECTII INTESTINALE
ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli)
fimbrii de adeziune: CFA I, CFA II, K88, K99

produce enterotoxine
LT ( AMPc)
ST (GMPc)

non invazive

simptome

secreie de ap i electrolii

diaree apoas
fr inflamaie
fr febr
diareea cltorilor

calitatea apei potabile in lume/

INFECTII INTESTINALE
EPEC (enteropathogenic Escherichia coli)
adezine: EPEC adherence factor (EAF),
intimina
enterotoxina shiga-like invazia i modificarea

ultrastructurii celulelor
din epiteliul intestinal

moderat invaziv
simptome
diaree apoas
fenomene inflamatorii reduse
fr febr

INFECTII INTESTINALE
EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli) =
O157H7
adezine: intimina, E. coli common pilus (ECP)
enterotoxin Shiga (inactiveaz 60S ribozomal)
moderat invaziv
simptome
colit hemoragic
rspuns inflamator intens
! copii - uremie hemolitic (2-7%)

INFECTII INTESTINALE
EIEC (enteroinvasive Escherichia coli)
adezine non-fimbriale
nu produce toxine
invazive (distrugere mecanic a celulelor
intestinale)
copii
simptome
inflamaie sever
febr
diaree muco-sanguinolent

INFECTII INTESTINALE
EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli)
adezine
toxine: enterotoxin ST, hemolizin
neinvaziv
copii mici
simptome
diaree apoas persistent
fr febr
fr inflamaie

INFECTII EXTRA-INTESTINALE
ExPEC (extra-intestinal pathogenic E. coli)
cauzeaz o varietate de sindroame clinice

infecii urinare (UPEC *)

infecii intra-abdominale
pneumonie nosocomial
meningit neonatal
endocardit infecioas
sepsis

patogen extracelular
toxine: hemolizine, citotoxine necrotizante

INFECTII EXTRA-INTESTINALE
UPEC (uropathogenic E. coli)
responsabile de 90% din infeciile tractului
urinar
afectate cu precdere femeile tinere
active sexual
colonizate iniial in intestin cu tulpini UPEC

principalul factor de patogenitate: pilii P

afinitate spre celulele epiteliului urinar i eritrocite

tulpinile uropatogene aparin

serotipurilor O 1,2,4,6,7,16,18,75
serotipurilor K 1,2,3,12,13

INFECTII EXTRA-INTESTINALE
Infecii intra-abdominale
supuraii peritoneale, biliare, apendiculare,
genitale
tulpinile au proprieti antifagocitare
au aciune citotoxic asupra polinuclearelor
posed sisteme de captare a fierului

Bacteriemie
cauzat de tulpini de E. coli cu mare capacitate
invaziv
posed siderofori, citotoxine, capsul i lipopolizaharide care
asigur protecia fa de aciunea bactericid a serului

INFECTII EXTRA-INTESTINALE
Meningita neo-natal
80% - cauzate de tulpini de E. coli care sintetizeaz
antigenul capsular K-1 (NMEC - Neonatal Meningitis E.
coli)
asociat cu septicemie i ITU la copii
tulpinile ajung din naso-faringe sau din tractul intestinal
in torentul sanguin i pe aceast cale la meninge
Infecii nosocomiale
datorate rsp dirii infeciei de ctre personalul medical
sau prin instrumentarul medical la pacieni care prezint
factori predispozani
diabet, traumatisme, boli pulmonare cronice etc

INFECTII EXTRA-INTESTINALE
oc endotoxinic
apare in urma distrugerii masive de celule de E.
coli
eliberare brusc a unei mari cantiti de
endotoxin
eliberare masiv de
interleukin-1
factor de necroz tisular (TNF)
sindrom de rspuns inflamator sistemic
febr, hemoragii, CID, colaps circulator

TRATAMENT
In raport cu localizarea infeciilor

amoxicilin
peniciline, cefalosporine
carbapeneme
trimethoprim-sulfamethoxazole (Biseptol)
ciprofloxacin
nitrofurantoin
aminoglicozide

In conformitate cu rezultatele antibiogramei

! producere de -lactamaze cu spectru extins
ineficiena penicilinelor i cefalosporinelor

PROFILAXIE
respectarea igienei
colective
personale
alimentare

GENUL SHIGELLA

CLASIFICARE
Genul Shigella grupeaz 4 specii
Shigella dysenteriae (Grup A)
Shigella flexneri (Grup B)
Shigella boydii (Grup C)
Shigella sonnei (Grup D)

HABITAT
bacterii strict adaptate omului
Intotdeauna patogene
Intilnite in intestinul i materiile fecale ale:
bolnavilor
convalescenilor
Purttorilor aparent sntoi

Singurele animale care pot fi gazde

accidentale sunt primatele captive care vin
in contact cu oamenii.

CARACTERE MORFOTINCTORIALE

bacili Gram negativi

neciliai
necapsulai
nesporulai

CARACTERE CULTURALE
bacterii aerobe, facultativ anaerobe
se dezvolt bine la 37C
pe medii slab i moderat selective i
difereniale pentru enterobacterii:
CLED, ADCL, McConkey, SS
colonii S,
lactozo-negative
transparente

CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
ADCL
colonii lactozonegative

CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
mediu SS
colonii lactozonegative

CARACTERE CULTURALE

Shigella spp.
mediu CLED
colonii lactozo-negative

CARACTERE BIOCHIMICE

oxidazo-negative
reduce nitraii la nitrii
fermenteaz glucoza, fr producerede gaz
fermenteaz doar citiva carbohidrai
numai citeva tulpini decarboxileaz ornitina

dup prezena sau absena fermentaiei manitei,

shigelele pot fi imprite in dou mari subgrupe
biochimice:
Grupul manito-negativ (grupulA)
Grupul manito-pozitiv (grupele B,C,D)

CARACTERE BIOCHIMICE
Nu produc indol (excepie Shigella
flexneri)
Nu formeaz hidrogen sulfurat
Nu descompun lactoza
Nu metabolizeaz urea
Nu folosesc citratul ca unic surs de
carbon

REZISTENTA
rezist

10 zile in praf uscat,

9 zile in ape la 7-10C,
Dou sptmani pe lenjerie,
1-2 sptmani in alimente,
2 luni in ghea.

inactivate in 10 minute la 50-60C.

sensibili la
Antagonismul microbian
la bacteriofagi specifici.

STRUCTURA ANTIGENICA
Alte antigene ale tulpinilor Shigella sunt:
Toxina Shiga
exotoxin termolabil exprimat de
Shigella dysenteriae serotip 1
ShET 1 iShET 2
Ipa (Invasion Plasmid Antigens)
Ics (InterCellular Spread Protein)

STRUCTURA ANTIGENICA
rspuns imun neprotectiv;
imunitatea in dizenterie are un caracter
predominant local, la nivelul colonului, cu
o durat de 6-12 luni
Dup administrare de vaccin Shigella
dysenteriae
IgA vor reaciona cu tulpina omolog

CARACTERE DE PATOGENITATE
Virulena
exclusiv prin multiplicarea ei in epiteliul
colonului gazdei umane

Factorii de virulen
codificai plasmidic
au funcii identice la toate speciile Shigella

CARACTERE DE PATOGENITATE
Invasion Plasmid Antigens B iC (IpaB
i C)
InterCellular Spread A i B (Ics B iC)
Toxina Shiga
Enterotoxina ShET 1
Enterotoxina ShET 2

BOALA LA OM
Shigeloza este o boal diareic acut care
apare ca urmare a infeciei pe cale oral
cu Shigela spp.
Mecanismul patogenic al shigelozei
implic:
prodromul diareicenterotoxic i / sau citotoxic
inflamaia colonuluimediat de citokine;
necroza epiteliului colonului

Boala la om-patogeneza
efectul invaziv

Shigella

celulele M din plcile Peyer

Shigella - fagocitat de
macrofage

apoptoza macrofagelor
infectate

eliberare de IL-1

Shigellele eliberate spre

suprafaa bazolateral a
enterocitelor adiacente

aflux al PMN

Bacteriile infecteaz
enterocitele prin
endocitoz

INFLAMAIE
+
NECROZ
EPITELIAL

BOALA LA OM
efectele exotoxinei Shiga
Efectul enterotoxic
aderarea toxinei Shiga de receptorii intestinului subire
blocarea absorbiei electroliilor, glucozei i aminoacizilor din
lumenul intestinal

Efectul citotoxic
inhibarea sintezei proteinelor
cauz a morii celulare, leziunilor microvasculare a intestinului i a
hemoragiei locale
duce la apariia abceselor parietale in ileonul terminal, apoi a
necrozei, ulceraiei i hemoragiei

Efectul neurotoxic
are ca semne febra i crampele abdominale

Shigeloza = dizenteria bacterian

boal diareic acut
evoluie autolimitant datorit capacitii regenerative a
epiteliului intestinal.
debut dup 2-5 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii
febr, diaree apoas, colici abdominale intense.
perioada de stare
30-40 scaune nefecaloide, cu mucus, puroi i s ge.
deshidratare, tenesme rectale

TRATAMENT
tratamentul antibiotic al dizenteriei
doar in cazurile severe de boal
la pacienii varstnici
la copii
tratamentul antibiotic - conform antibiogramei
se reduce durata bolii de la aproximativ 5-7 zile
pan la aproximativ 3 zile i perioada excreiei
de Shigella in covalescen

EPIDEMIOLOGIE
S. flexneri
cea mai rspandit specie in lume
60% din infeciile din rile in curs de dezvoltare
S. sonnei
77% din infeciile din rile dezvoltate
S. dysenteriae
cauzeaz epidemii
in rile foarte slab dezvoltate, fr sisteme de
canalizare corespunztoare
lagre de refugiai, comuniti inchise

PROFILAXIE
Profilaxie nespecific
controlul i sigurana rezervelor de ap
controlul standardizat al sanitaiei generale
igiena alimentar, comunitar i personal
Profilaxia specific
vaccin dizenteric viu Vadizen
produs de Institutul Dr. I. Cantacuzino din Bucureti
constituit dintr-o suspensie de bacili S. flexneri 2a
(varianta apatogenT32)
administrare oral
imunitatea dureaz 6-12 luni.

GENUL SALMONELLA

Definitie. ncadrare
cuprinde o singur specie Salmonella enterica
aceast specie cuprinde peste 2300 serotipuri
diferentiate pe baza antigenelor somatice O si
flagelare H.
Subspeciile acesteia sunt

Salmonella enterica (subsp. I)

Salmonella salamae (subsp. II)
Salmonella arizonae (subsp. IIIa)
Salmonella diarizonae (subsp. IIIb)
Salmonella houtenae (subsp. IV)
Salmonella bongori (subsp. V)
Salmonella indica (subsp. VI)

Definitie. ncadrare
subspeciile sunt la rndul lor divizate n
serovaruri:
Salmonella serovar Typhimurium,
Salmonella serovar Enteritidis,
Salmonella serovar Typhi,
Salmonella serovar Paratyphi,
Salmonella serovar Cholerae suis etc.

HABITAT

tractul intestinal al oamenilor si animalelor

toate serovarurile de Salmonella enterica subspecia
enterica sunt parazite pentru om si mamifere
celelalte subspecii se ntlnesc preponderent la psri si
animale cu snge rece.
omul si animalele determin poluarea
solului,
apelor reziduale,
apelor de suprafa
n care pot supravieui de la cteva luni pn la civa ani de zile,
dac condiiile de temperatur, umiditate si pH sunt

favorabile

HABITAT
n mediul nconjurtor
doar supravieuiesc,
multiplicarea lor fiind nesemnificativ.

Majoritatea serovarurilor nu au specificitate de

gazd
exceptie

serovarurile Typhi si Paratyphi cu specificitate pentru om,

serovarul Abortus ovis pentru ovine,
serovarul Typhisuis pentru porci,
serovarul Gallinarum
serovarul Pullorum pentru psri

CARACTERE
MORFOTINCTORIALE

bacili Gram negativi,

fr capsul,
nesporulati,
prezint flageli
peritrichi care asigur
mobilitatea
exceptie S. gallinarum
si S. pullorum

Salmonella preparat Gram

Salmonella -cili

CARACTERE DE CULTURA
enterobacterie aerob, facultativ anaerob
poate creste foarte usor pe majoritatea mediilor
de cultur
creste pe mediile selective si diferentiale care
contin sruri biliare
determin colonii lactozonegative de tip S.
producerea de H2S, evidentiat prin aparitia
unei pete de culoare neagr n centrul coloniilor,
colonii n ochi de pisic

Salmonella geloz snge

Colonii de tip S

Salmonella mediu ADCL

Colonii lactozo-negative

Salmonella mediu SS
colonii n ochi de pisic

CARACTERE DE CULTURA
Mediile de mbogtire pentru Salmonella sunt
mediul selenit azid de sodiu
bulion Mller-Kauffmann

se dezvolt n 24 de ore si chiar mai rapid la

40C.
dup 24-48 de ore pot vira n crmiziu
culoarea mediului cu selenit cu sau fr depozit
si pot duce la decolorarea mediului Mller
Kauffmann.

CARACTERE BIOCHIMICE
lactozonegative;
fermenteaz glucoza cu formare de acid si
gaz.
S. typhi - singura specie care produce
doar acid, fr gaz.
nu formeaz indol si ureaz
descompun proteinele cu eliberare de H2S
folosesc citratul ca unic surs de carbon

REZISTENTA
germeni rezistenti;

n solul psunilor pot supravieui pn la 200 de zile,

n ap cteva luni
n alimente ntre 10 si 180 de zile,
n pulberile de ou 4 ani.

sensibile la cldur
distruse n 5 minute la 100C;

dezinfectantele le distrug n 30-120 de minute

REZISTENTA
Sunt sensibile la aciunea
cloramfenicolului,
streptomicinei, tetraciclinei,
ampicilinei etc.
a bacteriofagilor specifici.

Din ce n ce mai frecvent se identific

tulpini care prezint plurirezistent la
antibiotice, acestea fiind implicate n
infeciile nozocomiale.

STRUCTURA ANTIGENICA
Antigenul somatic O
rezistent la cldur si alcool
format din fractiuni antigenice notate cu cifre
romane (I,II,III,XI)
67 structuri antigenice diferite
folosite pentru identificare serologic
prezint specificitate de grup
ncadrarea salmonelelor n serogrupe
notate cu litere majuscule
fiecare grup contine serovaruri

STRUCTURA ANTIGENICA
Salmonella care nu posed secventa complet
de unitti repetitive a polizaharidului O
se numesc rough
determin colonii R
sunt n general avirulente sau putin virulente

Salmonella care posed secventa complet de

unitti repetitive a polizaharidului O
se numesc smooth
determin colonii S
sunt virulente

STRUCTURA ANTIGENICA
Antigenul de suprafat Vi
poate masca antigenul O
determin inaglutinabilitate O n reactiile serologice
ntlnit doar la trei serovaruri Salmonella:
Typhi,
Paratyphi C
Dublin

este asociat virulentei si invazivittii

Determin

o leucopenie,
o scderea nivelului complementului seric
o capacitatea de multiplicare intrafagocitar
reprezint substratul de fixare al bacteriofagilor

STRUCTURA ANTIGENICA
Antigenele flagelare H
proteine labile termic
situate la nivelul cililor
peste 50 de antigene H
care pot s fie subtipate ca antigene partiale
se pot prezenta sub una sau sub ambele forme:
faza 1 si/sau faza 2.

este notat cu
o singur cifr,
o liter mic a alfabetului
cu litera z urmat de un sufix

STRUCTURA ANTIGENICA
Endotoxina (lipopolizaharidul LPZ)
joac un rol important n patogeneza multor
manifestri clinice:

febra,
activarea complementului seric,
activarea kininelor,
activarea sistemelor de coagulare,
scderea contractilittii miocardului
alterarea functiilor limfocitelor.
responsabil, n parte, pentru multe manifestri ale
socului septic ce poate aprea n infectii sistemice

Identificare prezumptiv a serogrupelor

de Salmonella
Reactie de latex-aglutinare

RASPUNSUL IMUN
Dup infectia cu Salmonella serovar Typhi
si Salmonella serovar Paratyphi apar n
circulatie anticorpi circulanti anti-O,anti-H,
anti-Vi asigurnd imunitate pe viat.
Dup gastroenterite cu Salmonella
imunitatea dobndit lipseste de obicei
anticorpi secretori sau ai mucoasei tip IgA
protejeaz intestinul mpotriva salmonelelor

Boala la om
Salmonelozele includ 5 sindroame:
gastroenterite;
febre enterice;
septicemie;
infectii focale;

Gastroenteritele determinate de serovaruri

Salmonella
salmoneloza - o zoonoz
mecanismele de patogenitate:
atasarea si supravieuirea intracelular datorate
antigenelor de suprafat;
invazivitatea: salmonelele penetreaz mucusul, ader
si invadeaz enterocitele ileonului si ajung astfel si n
tesutul subepitelial;
infectia la nivelul tractului gastro-intestinal este limitat de
ctre polimorfonucleare
microorganismele se pot rspndi pe cale hematogen si
ctre alte locuri din organism

Gastroenteritele determinate de serovaruri

Salmonella
rspunsul inflamator stimuleaz AMPc si
activeaz secretia de fluid n lumenul
intestinal, ceea ce determin aparitia
scaunelor diareice;
distructia epitelial apare spre finalul bolii;
efectul exotoxinelor LT, ST nu s-a
identificat nc, pe cnd citotoxina este
implicat n invazia si distructia celular.

Gastroenteritele determinate de serovaruri

Salmonella
ptrund pe cale digestiv
ingerati ntr-un numr mai mare de 105 pot declansa
boala la adultul sntos.
aciditatea gastric distruge majoritatea germenilor
ingerati.
contaminarea masiv se realizeaz
prin ingestia alimentelor n care germenii s-au multiplicat ca
ntr-un mediu de cultur
de la persoan la persoan pe cale fecal-oral

Nou nscutii si copii mici sunt mult mai sensibili la

infectie care poate fi indus de ingerarea unui numr mic
de bacterii

Gastroenteritele determinate de serovaruri

Salmonella
Incubatia - de la cteva ore pn la o zi
microorganismele se multiplic n epiteliul
intestinal, provoac un sindrom inflamator
intestinal cu diaree mucopurulent si
sangvinolent
la debut diareea este nsotit de greturi si
vrsturi;
n perioada de stare a bolii - febr, colici
abdominale, mialgii si cefalee
la nou nscuti deshidratarea poate duce la o
stare de toxicoz grav

Gastroenteritele determinate de serovaruri

Salmonella
boal benign
rar septicemia - complicatie la
imunocompromisi
posibile localizri extraintestinale:
meningita cu Salmonella la copii, osteite etc.

persoanele care au fost infectate cu serovaruri

non-tifoidice de Salmonella sunt contagioase 3
luni de zile
n tara noastr marea majoritate a salmonelelor
care determin gastroenterite sunt reprezentate
de serovarurile Typhimurium si Enteritidis

Salmoneloze majore (febre enterale)febra

tifoid, febrele paratifoide
Serovarurile Typhi si Paratyphi sunt agenti etiologici ai
febrelor enterice
salmonelele ptrund n organism pe cale digestiv
antigenul Vi joac rol n atasarea si supravietuirea
intracelular:
microorganismele trec n snge prin enterocitele regiunii
ileocecale, infectnd sistemul limfatic regional, apoi pe
cale sangvin si alte prti ale sistemului reticuloendotelial
microorganismele sunt fagocitate de ctre macrofage si
monocite; n interiorul acestora salmonelele
supravieuiesc, se multiplic si sunt transportate ctre
ficat, splin si mduv osoas,unde continu s se
replice;

Salmoneloze majore (febre enterale)febra

tifoid, febrele paratifoide

n timpul celei de a doua sptmni, reintr n snge

cauznd bacteriemia si infectnd tractul biliar si alte
organe; endotoxemia determin cresterea si mentinerea
febrei
n sptmnile 2-3 de boal se colonizeaz vezica
biliar si tractul intestinal; apar simptome diareice si
posibile necroze ale plcilor Peyer
endotoxina poate fi responsabil de febra sau leziunile
enterice ntlnite n febra tifoid.

Salmoneloze majore (febre enterale)febra

tifoid, febrele paratifoide
calea de ptrundere este digestiv
transmiterea realizat de la persoan la persoan
OMUL este singurul rezervor de infectie pentru aceste
serovaruri.
incubare lung de 1-3 sptmni
timp n care microorganismele traverseaz mucoasa intestinal si
invadeaz plcile Peyer.
de aici germenii trec n circulaia limfatic apoi n cea sangvin
determinnd etapa septicemic a bolii

tabloul de septicemie se caracterizeaz prin

febr crescut
stare general alterat
prostratie
obnubilare

Salmoneloze majore (febre enterale)febra

tifoid, febrele paratifoide
simptomatologie digestiv (datorat
agresiunii intestinale, hepatice si asupra
vezicii biliare)
anorexie,
colici abdominale,
constipatie sau diaree.

Plcile Peyer pot s ulcereze si s duc la

perforatie intestinal si peritonit

Salmoneloze majore (febre enterale)febra

tifoid, febrele paratifoide
Eliberarea endotoxinelor
rol important n patogenia bolii
pericolul administrrii unei doze foarte mari de
antibiotic
distrugerea bacteriene masive - deci eliberarea n
cantitate foarte mare de lipopolizaharide ale
membranei externe bacteriene - instalarea socului
endotoxinic

dup vindecarea bolii pacientul poate rmne

purttor biliar de germeni timp de aproximativ un
an de zile.

Septicemiile
asociate infectiilor oricrui organ sau sistem de ctre serovaruri
Salmonella.
Infectiile focale
artrita reactiv aseptic postenteritic
sindromul Reiter (artrit + uretrit + conjunctivit) au fost raportate
dup aproximativ 3 sptmni de la debutul enteritelor cu
Salmonella spp. la indivizi cu sistem de histocompatibilitate HLA B27

Salmonella n snge

Tratament
n gastroenterite
se evit antibioterapia, boala fiind de obicei
autolimitat
antibioterapie conform antibiogramei
reechilibrare hidro-electrolitic

n febre enterale
spitalizarea si administrarea intravenoas de
antibiotice
tratament empiric: Ciprofloxacin, Ceftriaxone
ajustare conform antibiogramei
reduce perioada de stare la 3-5 zile (n loc de 3-4
sptmni)

Tratament
n infectiile nozocomiale la pacientii
imunocompromisi se pot ntlni si tulpini de
Salmonella plurirezistente la antibiotice.
Purttorii de Salmonella serovar Typhi n
vezica biliar
- interventie chirurgical de ndeprtare a
vezicii biliare+ tratament cu ampicilin
Aceast cale de tratare a purttorilor
prezint o eficacitate de 85%

Profilaxie
cele mai importante rezervoare animale
sunt ginile, curcanii, porcii si vacile;
se pot ntlni ca rezervoare si alte animale
domestice si slbatice.
supravietuiesc n ou, pulberi de ou,
carne crud si produse animaliere
incomplet preparate termic
transmitere: produsele animale

Profilaxie
Salmonelele sunt greu de eradicat, datorit rezervoarelor
importante de infectie reprezentate de oameni si
animale.
reducerea purttorilor animali reduce semnificativ expunerea
uman.
prin msuri care include:
schimbarea practicilor de tiere a animalelor pentru a reduce
contaminarea de pe carcasele acestora;
protejarea de contaminare n procesele de prelucrare a alimentelor;
asigurarea unui program de nvare a practicilor igienice pentru
personalul care manevreaz alimentele n abatoare, fast-fooduri,
cofetrii, restaurante;
prepararea si refrigerarea adecvat a alimentelor n restaurante si
case;
un program guvernamental de supraveghere a bolilor enterice

Profilaxie
Vaccinurile sunt valabile pentru febra
tifoid si sunt partial eficiente, n special la
copii.
Nu exist vaccin eficient pentru
salmonelozele netifoidice. Se continu
cercetrile n aceast arie prin acordarea
unei importante mari ntelegerii
mecanismelor imunitare a infectiilor
enterice.