Bacterii anaerobe

Bacterii anaerobe
Caractere

Bacterii sporulate

Bacterii nesporulate

Taxonomie

Clostridium

variate genuri

Morfologie

Bacili Gram pozitivi sporulati

Coci/bacili Gram +/-, vibrioni, spirili

Habitat

Sol si microbiota indigena

Microbiota indigena

Patogenie

Determinata de exotoxine

Fara producere de exotoxine

Patogenitate

Conditionat patogeni (necesita Dublu conditionat patogeni

anaerobioza)
(anaerobioza locala si imunodepresie)

Clinic

Sindroame caracteristice

Manifestari clinice variate

Diagn. etiologic

obisnuit clinic

Necesita diagn bacteriologic

Diagn bacteriol.

Usor

Dificil

Testarea
sensibilitatii la
Atb

Nu este obligatorie:
sensibilitate natural pastrata
(ex penicilina, metronidazol)

Obligatorie: sensibilitate variabila in

functie de specie si de tulpina

Clostridium

Bacili Gram pozitivi (sau Gram variabil)

Majoritatea mobili (cu exceptia C perfringens)
Sporulati, cu endospori care uzual deformeaza bacilul
Anaerobi
Catalazo negativi
Habiteaza solul si intestinul animalelor
Specii de interes medical

Clostridium botulinum
C. tetani
C. perfringens
C. difficile

Clostridium botulinum
Neurotoxina botulinica
Produsa prin conversie lizogenica
Opt tipuri antigenice: A-H; la om mai frecvent A, B, E si rar F,
G, H
Rezistenta la aciditatea gastrica, dar termolabila
Cea mai puternica toxina bacteriana: DL50 (tip A) 1 ng/kg corp
Toxina de tip A-B
De la locul producerii disemineaza pe cale sangvina si
actioneaza la nivelul sist nervos periferic (nu strabate bariera
hemato-encefalica)
determina paralizie flasca, datorita inhibarii eliberarii de
acetilcolinal a nivelul jonctiunii neuromusculare

Clostridium botulinum
Clinic
Incubatie variabila, in functie de doza ingerata
Paralizii flasce la nivelul nervilor cranieni (vedere incetosata, diplopie,
disfagie, dizartrie), apoi si al nervilor periferici (trunchi , membre)
inclusiv tulburari respiratorii
Tulburari neurologice simetrice
Absenta febrei
Mentinerea starii de constienta

Clostridium botulinum
Forme clinice si diagnostic
Toxiinfectie alimentara
Ingestie de alimente in care endosporii au germinat si au produs toxina
Evidentierea toxinei in sange, fecale, resturi de aliment

Botulismul plagilor
Plaga infectata cu C botulinum, care produce toxina; plaga infectata, diplopie, disfagie
Identificarea toxinei in sange, a bacililor in plaga

Botulism infantil
Ingestia de alimente contaminate cu spori, care ulterior germineaza si colonizeaza
intestinul
Evidentierea bacililor si toxinei in fecale

Colonizarea intestinului la adulti ulterior interventiilor chirurgicale digestive

Evidentierea bacililor si toxinei in fecale

Botulism iatrogen rar, dupa adm de toxina in scop cosmetic

Clostridium botulinum
Diagn de laborator
Bacil Gram poz, cu spor oval central/subterminal
Izolarea Clostridium botulinum mediu Nagler, incubare
anaeroba 24-48 ore; colonii lipazo pozitive (aspect perlat,
iridiscent pe cresterea bacteriana si mediul adiacent)
Geloza sange colonii mari transparente, hemolitice
Evidentierea toxinei
test de neutralizare in vivo: inoculare intraperitoneala la soarece si
aparitia paraliziei flasce la animalele neprotejate de antitoxina
In vitro teste ELISA putin utilizate

Clostridium botulinum
Tratament necesita diagnostic precoce!
Ser anti-toxina (tipurile A, B, E) + Sustinerea functiilor vitale
Atb (penicilina) doar in botulismul plagilor, nu si in cel infantil

Profilaxie
Tratament termic al alimentelor (toxina - termolabila)

Clostridium tetani
Bacil cu spor sferic terminal, Gram pozitiv sau Gram variabil
Mobil

Clostridium tetani
Habiteaza solul si intestinul animalelor
Factori de virulenta
Tetanospasmina toxina de tip A-B, termolabila, codificata
plasmidic; blocheaza eliberarea neurotransmitatorilor
inhibitori (ex GABA) la nivel sinaptic, rezultand stimularea
excesiva a neuronilor motori
Tetanolizina hemolizina oxigen labila, termostabila

Patogenie
Sporii patrund (frecvent in cursul unui traumatism) in
tesuturi
Germinare; factori favorizanti: tesuturi devitalizate, corpi
straini, asociere cu alte bacterii
Tetanospasmina determina contractura prelungita a
musculaturii striate

Clostridium tetani
Diagnostic clinic!
Dgn de laborator - rar
Strict anaerob
Inoculare in anaerobioza ex bulion VF, apoi repicare
Geloza sange incubare 24-48 ore la 37 C, colonii mari, plate, cenusii, cu
suprafata mata, inconjurate de o zona ingusta de hemoliza
Identificare - biochimica + testul de neutralizare a toxinei in vivo

Tratament
Ser anti-toxina tetanica + toaleta chirurgicala a plagii +
Atb (metronidazol, penicilina); vaccinare (daca persoana nu a fost imunizata in
ultimii 5 ani)

Profilaxie
Vaccinare anatoxina tetanica
Seruri hiperimune

Clostridium perfringens
Bacil Gram pozitiv mare, drept, cu capete rotunjite; in frotiuri din
produs patologic - capsulat
Imobil
Nu sporuleaza in conditiile uzuale de incubare (mediu, atmosfera)
Cultiva in limite largi de temperatura (20-50 C), temp optima fiind de
45C
Pe geloza sange colonii medii, opace, alb-cenusii, opace, inconjurate
de o zona de dubla hemoliza

Clostridium perfringens
Pe mediul Nagler (cu galbenus de ou) evidentierea producerii
de lecitinaza (precipitare alba in jurul coloniei)
Testul Nagler test de neutralizare a lecitinazei in vitro:
precipitarea determinata de lecitinaza este inhibata de Ac antilecitinaza

Clostridium perfringens
Factori de virulenta
Toxine majore

lecitinaza (fosfolipaza C),

toxina letala; enterite necrotice
creste permeabilitatea mucoasei intestinale; toxina letala
efect dermonecrotic, enterotoxic

Alte toxine
Proteaze, colagenaze, neuraminidaze, hialuronidaze, DNAza
Enterotoxina produsa la nivelul colonului; altereaza transportul
transmembranar de ioni

Clostridium perfringens
Factori de virulenta
Bacterial Types
Toxins

+++

+++

+++

+++

+++

Lecithinase

Lethal, necrotizing

+++

+++

Lethal

++

++

Lethal, hemolytic

++

Lethal, necrotizing

+++

+++

Collagenase

+++

++

++

Proteinase

++

+++

Hyaluronidase

++

++

Deoxyribonuclease

++

++

++

++

Clostridium perfringens
Clinic
Celulite, fasciite
Gangrena gazoasa
Infectie a plagilor profunde (ex plagi impuscate, plagi intepate), cu
vascularizatie alterata (ex plagi zdrobite); avort septic
Fermentarea zaharurilor musculare cu producere de gaz, care destind
tesutul si reduc fluxul sangvin
Determinata de C perfringens, C novyi, C septicum, asociate cu alte
clostridii
Leziuni de mionecroza, reactie inflamatorie redusa
Scurgere fetida din plaga, edem crepitant, febra, hemoliza, uneori soc
toxic

Clostridium perfringens
Clinic
Celulite, fasciite
Gangrena gazoasa
Toxiinfectie alimentara
Tulpini enterotoxigene dureri abdominale, varsaturi, diaree
autolimitata

Clostridium perfringens
Dgn de laborator - bacteriologic
Probe in functie de localizarea infectiei
Izolare incubare in anaerobioza la 45C, cu repicari la 4 ore,
permit obtinerea culturii pure dupa 3 pasaje
Identificare caractere microscopice, cultivare, biochimice
(fermantarea zaharurilor cu producere de gaz), testul de
neutralizare a lecitinazei in vitro

Tratament
Atb (penicilina, clindamicina, metronidazol)
+
Toaleta chirurgicala a plagii

Clostridium difficile
Bacil Gram pozitiv, mobil, cu spor oval dispus subterminal
Strict anaerob

Clostridium difficile
Habitat
Colonizeaza la nivelul colonului in conditiile alterarii microbiotei (ex
consecutiv unor tratamente Atb cu spectru larg)

Transmitere
Sursa
bolnavi sau persoane colonizate cu C difficile (>20% dintre adultii
spitalizati)
Elemente de mediu contaminate cu spori de C difficile (sporii pot
supravietui pana la 5 luni pe suprafete)

Transmitere fecal orala (prin intermediul mainilor personalului,

suprafetelor de spital)
Doza infectanta: <10 spori

Clostridium difficile
Factori de virulenta
Toxina A (enterotoxina) - determina infiltrat inflamator cu PMN,
alterarea transportului transmembranar
Toxina B (citotoxina) - determina afectarea citoscheletului, ruperea
legaturilor intercelulare si apoptoza
Toxina binara la unele ribotipuri de C difficile, este asociata cu
virulenta crescuta (prin mecanism patogenic insuficient cunoscut)
Tulpini hipervirulente de C difficile
Produc toxina binara
produc cantitati crescute de toxine A si B (consecutiv unor deletii in gena unui factor
inhibitor al producerii de toxine)
Rezistente la fluorochinolone
Apartin anumitor ribotipuri (cel mai frecvent 027)

Clostridium difficile
Patogenie

4 Producerea de toxine B & A

determina lezarea mucoasei
colonului +/- pseudomembrane

1- Ingestia
de spori
2- Depasirea barierei
gastrice si germinarea
(in forme vegetative) in
intestin

3 Microbiota
intestinala alterata
(consecutiv Atb) permite
proliferarea C. difficile in
colon

Clostridium difficile
Clinic

Manifestari variate: de la infectii asimptomatice (colonizare) la forme

fulminante, fatale

Diaree post-antibiotice

Diaree apoasa (> 10 scaune /zi), dureri abdominale, febra, leucocitoza

Colita pseudomebranoasa post-antibiotice

Colita fulminanta

Dureri si distensie abdominale, febra, hipovolemie, leucocitoza

(>30000/mmc); diareea severa sau absenta (ileus paralitic)
Evolutie rapida necesita urgent diagn (imagistic) si interventie chirurgicala
(colectomie)

Alte infectii (rar)

Clostridium difficile
Colita pseudomebranoasa post-antibiotice
cel mai frecvent nosocomiala
apare obisnuit la 5-10 zile de la adm Atb, mai ales cu spectru larg:
clindamicina, ampicilina, cefalosporine, fluorochinolone
febra, leucocitoza (>15000 /mmc)
Reaparitia simptomelor (10-25% cazuri) la zile saptamani dupa
terapie semnifica frecvent recadere
recadere cu tulpina initiala
reinfectie cu alta tulpina toxigena de C difficile
Diaree cu evolutie potential severa (complicatii: perforatii intestinale,
megacolon toxic)

Clostridium difficile
Dgn de laborator
Probe
scaun diareic! (nu orice proba de materii fecale)
la pacienti cu ileus (absenta scaunelor emise spontan) - recoltare cu tampon/ sonda
rectala (diagn de urgenta!)

Evidentierea toxinelor/genelor care codifica toxine

PCR sensibilitate >93% si specificitate 97%, rapid (<1 ora); nu se foloseste
pentru monitorizarea terapiei
Teste imunoenzimatice
Evidentiaza toxine A+B, diagn rapid (ore)
sensibilitate variabila (50-75%),
eventual asociate cu teste imunoenzimatice de screening : evidentierea
glutamatdehidrogenazei (GDH) bacteriene (sensibilitate mare, specificitate
redusa GDH este prezenta la tulpinile toxigene si netoxigene de C difficile)
Test citotoxicitate pe culturi de celule sensibilitate si specificitate >95%,
durata >48 ore

Clostridium difficile
Tratament
Metronidazol forme usoare
vancomicina formele moderate si severe

Profilaxie nespecifica: reducerea

1. Numarului de surse (pacienti cu infectie cu C difficile, elemente
contaminate din mediul de spital)
2. Transmiterii
3. Numarului gazdelor receptive
Necesita depistare activa a surselor, supravegherea continua a
mediului de spital, educarea personalului si a pacientilor!

Clostridium difficile
Profilaxie
1.
.
.
2.
.
.
.
3.
.
.
.

Surse
Diagnosticare precoce si izolarea pacientilor cu C difficile
echipament dedicat
Transmitere
Utilizarea manusilor de unica folosinta
Spalarea mainilor cu apa si sapun, clorhexidina
dezinfectia si sterilizarea echipamentului medical, suprafetelor
Gazde receptive - utilizarea rationala a antibioticelor!
Reducerea numarului si respectarea duratei tratamentelor Atb
Limitarea utilizarii clindamicinei, cefalosporinelor, fluorochinolonelor
Utilizarea Atb in functie de etiologia infectiei si sensibilitatii la Atb

Bacterii anaerobe nesporulate

cultivare in absenta oxigenului
Pretentioase nutritiv (dependente de factori de crestere)
Frecvent comensale (domina microbiota indigena in proportie
de 10-100:1 la nivel oral, vaginal si de 1000:1 la nivelul
colonului)
Pot produce infectii, in general endogene, daca exista factori
favorizanti (brese ale integritatii mucoaselor, conditii de
anaerobioza)

Bacterii anaerobe nesporulate

Patogenitate - limitata
Nu produc exotoxine
Necesita conditii de anaerobioza (tesuturi hipovascularizate,
sinergism cu bacterii aerobe sau facultativ anaerobe)

Factori de virulenta

Adezine
Invazine colagenaze, elastaze, lipaze, neuraminidaze
Producerea de acizi grasi volatili inhiba fagocitoza
Factori procoagulanti

Bacterii anaerobe nesporulate

Infectii in general mixte (asociere de specii)
A. Infectii endogene- majoritatea
. cai respiratorii sup, cap, gat bacterii din microbiota orala
(Bacteroides, Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium,
Peptostreptococcus)
. abdominale Bacteroides, Fusobacterium, Peptostreptococcus
. pelvine
B. Infectii exogene
. Plagi muscate, abcese posttraumatice ale tesuturilor moi etc
C. Bacteriemii

Bacterii anaerobe nesporulate

Dgn de laborator principii
existenta unei suspiciuni clinice infectia plagii muscate,
pneumonii de aspiratie, infectii asociate distructiilor tisulare (ex
traumatisme), infectii aparute in cursul terapiei cu Atb inactive
asupra anaerobilor (aminoglicozide)
Probe din zone normal sterile (sange, LCR, puroi din colectii
inchise etc) si in absenta contaminarii cu microbiota indigena
Recoltare corespunzatoare (ex nu se recolteaza pe tampon)
Transport rapid, utilizand mediu/recipient pentru anaerobi
Insamantare imediata medii imbogatite, incubare in anaerobioza
Testarea sensibilitatii la Atb metoda dilutiilor in agar sau in
bulion, metode automate

Bacterii anaerobe nesporulate

Gram pozitivi

Gram negativi

Coci

Peptostreptococcus Veilonella
Peptococcus

Bacili

Actinomyces,
Propinibacterium,
Bifidobacterium,
Lactobacillus

Bacteroides,
Prevotella,
Porphyromonas,
Fusobacterium