3/14/2016

Bacili Gram pozitivi

Clostridium

Bacili Gram pozitivi

Planul cursului
• Genul Clostridium
– Clostridium botulinum
– Clostridium tetani
– Clostridium perfringens
– Clostridium difficile

1
 3/14/2016

Genul Clostridium

Genul Clostridium
Caractere generale

• Bacili Gram-pozitivi, sporulaţi

• d spor > d bacil
• Sporul situat:
– Terminal
• Clostridium tetani → «bat de chibrit », « bat de tobosar »
– sub terminal
• Clostridium botulinum  « rachetă de tenis »
– Central
• Clostridium perfringens  « bărcuţă »
• Mobili,
• Necapsulaţi
– excepţie Clostridium perfringens → imobil, capsulat
• Strict anaerobi

2
 3/14/2016

Clostridium tetani - spor situat teminal

Clostridium botulinum – spor situat sub terminal

3
 3/14/2016

Genul Clostridium
Caractere generale

• Toxigeni
• Majoritatea speciilor - saprofiţi
– sol, materie organică în descompunere

Clostridium botulinum

• Habitat : sol, intestinul omului şi animalelor

• Botulism
– toxinfecţie alimentară foarte gravă
• Paralizie musculara
– Botulismul copilului
– Botulismul de plaga
• Heroina: injectie
• Cocaina: sinusuri

4
 3/14/2016

Botulismul copilului
• Sirop de porumb
• Miere
• Ipoteze:
– Praf de aspirator,
– Praf/sol
– Constructii in vecinatate
– Camere prafuite cu curenti de aer.

Clostridium botulinum - contaminare

5
 3/14/2016

Factori de patogenitate : toxina botulinică

• cea mai puternică toxină cunoscută

• Neurotoxină
• Inactivata de fierbere 20 min
• Codificata de un bacteriofag
• şapte tipuri antigenice (A→ G)
– la om implicate tipurile A,B,E, F

Toxina botulinică

• Mecanism:
– blochează tramsmiterea influxului nervos
– prin inhibarea secreţiei de acetilcolină
– la nivelul sinapselor neuromusculare →
– moarte prin paralizie flască a muşchilor
• respiratori
• stop cardiac

6
 3/14/2016

Clostridium botulinum
Toxina botulinica
• Structura: bimodala A-B,
proteica
• Lant greu - legatura disulfidica
– Legatura cu receptorul
• Lant usor – proteaza
– Cliveaza SNARE
(Soluble NSF Attachment Protein REceptor)
NSF= N-Ethylmaleimide-Sensitive Factor

– Cresterea concentratiei de Ca 2+ in
sinapsa atenueaza efectul toxinei

Botulism

• Incubatie: ore de la ingestia toxinei

• Neuropatii simetrice craniale
– diplopia,
– Caderea pleoapei,
– Dificultate la inghitire,
– Disfonie
• Paralizie flasca descendenta
• Posibil:
– Durere abdominala
– Greata, varsaturi
– Diaree
– Disfunctie respiratorie – paralizie musculara.

7
 3/14/2016

Tratament

• administrare precoce de ser antibotulinic

trivalent (A, B, E)
• după identificarea tipului antigenic
administrarea ser monovalent
Profilaxie:
• metode de conservare/sterilizare care distrug
sporii de C.botulinum

Clostridium tetani

• Habitat : sol, mai ales cel

îngrăşat cu gunoi de grajd

• Tetanos : plăgi
contaminate cu spori de
Clostridium tetani la
nivelul cărora există
condiţii de germinare şi de
elaborare a toxinei

8
 3/14/2016

Tetanos
Patogeneză

• Infecţia =localizată
– plăgi, arsuri, plaga ombilicală, mucoasa uterină port-partum
post-abortum
• Germinarea sporilor →forma vegeta vă → eliberarea
toxinei 
• difuzează pe cale sanguină
• se fixează pe receptori (gangliozide ale SNC)
• opreste inhibiţia sinaptică
• crize de contractură spastică generalizată şi hiperreflexie
• toxină = unică (antigenic)

Factor de patogenitate : toxina tetanică

- are două componente:

• tetanospasmina → componenta neurotoxică

• tetanolizina → liza hema ilor

9
 3/14/2016

Exotoxine
• Toxina tetanică <= Clostridium tetani
• Neurotoxină (tetanospasmina)
• Codată plasmidic
• Acţiune: previne eliberarea
neurotransmiţătorului inhibitor glicina
=> spasm
• răspândire: axon / sânge
• Măduva spinării

Diagnostic :pe baza semnelor clinice (urgenţă medicală)

10
 3/14/2016

Tratament

• Toaleta corespunzătoare a plăgilor

• Imunizare pasivă cu ser antitetanic
– poate neutraliza toxina doar înainte de fixarea
acesteia pe receptori
• Penicilina
• ATPA (anatoxină tetanică purificată şi
adsorbită)

Profilaxie

• Imunizare activă cu toxoid (anatoxină tetanică

= toxină formolată care nu mai este toxică dar
este imunogenă).

• Administrat sub formă de trivaccin diftero-

tetanic-pertussis la copii = DTP (2 luni, 4 luni,
11 luni, 6 ani, 14 ani)

• ATPA

11
 3/14/2016

Germenii gangrenei gazoase

infecţie invazivă a plăgilor -> polimicrobiană:

• Clostridium perfringens
• Clostridium histoliticum
• Clostridium oedematiens (novyi)
• Clostridium septicum
• Clostridium sporogenes

Gangrena gazoasa

12
 3/14/2016

Gangrena gazoasa
Contaminarea umana
• razboi, accidente de circulatie, alte leziuni => plagi profunde
– Sporii din pamant, praf
• conditii de anaerobioza
– favorizata de oxigenarea redusa, tesuturi devitalizate, cheaguri, corpi
straini,
– infectii piogene,
– asocierea cu alte bacterii aerobe ca: Staphyloccocus, Streptococcus,
E.coli, Proteus, Pseudomonas, Corynebacterium
• germinare
• Principalul agent etiologic - Clostridium perfringens.

Germenii gangrenei gazoase

Anaerobi Aerobi
Clostridium perfringens Staphyloccocus
Clostridium septicum
Clostridium histolyticum Streptococcus

Clostridium sporogenes E.coli,

Clostridium aedematiens Proteus,
Pseudomonas,
 Corynebacterium

13
 3/14/2016

Gangrena gazoasa
Patogenie

• leziuni histotoxice grave

• evolutie rapida: edem, gaze, distensie, tesut livid,
necroze, miozite
• miros fetid,
• hemoliza→ anemie hemoli ca,
• febra.
• Exotoxină – Mecanism
– actioneaza asupra fosfolipidelor din membrana
mitochondriala.

Gangrena gazoasa
Patogenie

• Toxine si enzime cu rol necrozant:

• Clostridium perfringes
– α toxina - lecitinaza
• scindeaza lecitina din mitocondriile diferitelor celule si din SNC,
fiind letala,
– toxina teta: hemolitica, necrotica
• colagenaze,
• hialuronidaza,
• fibrinolizina,
• DNA-ze,
• neuraminidaza, etc.

14
 3/14/2016

Gangrena gazoasă
Tratament
• debridări largi, excizia ţesutului devitalizat
• ser antigangrenos: polivalent si mixt ( Ig
concentrate);
– cu anticorpi fata de toate Clostridiile implicate si
fata de toxinele lor
• antibiotice : Penicilină, Metronidazol
• Oxigen hiperbaric

Alte infectii produse de Clostridium perfringens

• toxinfecţie alimentara – carne

– toxina C. perfringens de tip A.

• infectii ale tesuturilor moi

– abcese vezica biliara, uterului, trompelor uterine si alte
abcese abdominale,
– celulita localizata,
– enterita necrozanta (frecvent fatala).

15
 3/14/2016

Clostridium difficile
• bacil noninvaziv
• produce citotoxinele A şi B,
– pot cauza moartea celulelor intestinale
– denudarea mucoasei
• Diareea postantibioticoterapie:
– administrarea prelungită de AB
• Clindamicina, Ampicilina, Cefalosporine
• simptome: greaţă, diaree apoasă şi uneori cu sânge, crampe şi febră.
• Colita pseudomembranoasă: complicaţie grava, letala
• Confirmarea diagnosticului problematică
– la persoane sanatoase 3% in microbiocenoza intestinala
– Pe durata bolii procentul creşte la 20%.
• Colonoscopia vizualizează leziunile mucoase tipice
– pseudomembrane sau microabcese
– riscanta

16
 3/14/2016

Clostridium difficile

17
 3/14/2016

Clostridium difficile
Tratament

• Metronidazol
• Vancomicina
– Recurenta 20-30%
• Macrolid nou
• Probiotice - dar nu in etapa acuta a bolii
– Saccharomyces
– Lactobacili
• Bacterioterapia fecala = transplant fecaloid

18
 3/14/2016

Precautii in vederea limitarii transmiterii prin contact

Pacienti cu Clostridium difficile:
- risc epidemic de extindere rapida, implicat in etiologia infectiilor nosocomiale
- Masuri :
- igiena stricta a mainilor pacientului si personalului medical : spalare cu apa si sapun (cel
putin 30 sec.)
SOLUTIILE HIDRO-ALCOOLICE NU SUNT EFICIENTE !!
- manusi la fiecare contact cu pacientul si articolele pacientului
- halat de protectie in cazul contactului cu pacientul
- dezinfectarea aparaturii dupa ce a intrat in contact cu pacientul
- supravegherea vizitatorilor ( aceleasi masuri de protectie)
- izolarea in camera cu toaleta proprie
- decontaminare si dezinfectie stricta in saloane, bai si toalete (dupa fiecare utilizare) ,
dezinfectie terminala (saltele, suprafete, bai)
- toate deseurile medicale si lenjeria pacientului tratate ca si contaminate
- Utilizarea soluţiilor clorinate

19