Diagnostic de laborator n RABIE

Turbarea este o boal infecioas virotic, sporadico-

enzootic, ntlnit la toate speciile de animale
homeoterme, transmisibil la om, caracterizat prin
evoluie acut cu manifestri nervoase exprimate prin
hiperexcitabilitate i agresivitate, urmate de paralizii i
moarte.

Familia Rhabdoviridae,
Genul Lyssavirus, ARN
aspect cilindru cu vrf alungit (profil de glonte)
120 - 180 nm lungime / 60 - 80 nm lime
Conform Programului strategic , rabia se supravegheaza pe
teritoriul Ro
Scop: pentru apararea sanatatii publice si a sanatatii animale,
scaderea raspndirii rabiei n populatiile de animale domestice si
salbatice care va duce treptat la eradicarea rabiei in Romnia.
Grupa de animale tinta: toate animalele susceptibile la infectia cu
virusul rabiei n regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural
Supraveghere:
Prin examinare clinica obligatorie si punerea sub observatie timp
de 14 zile
a animalelor care au muscat sau zgriat persoane si animale.
Prin examene de laborator la animalele moarte/ suspecte si
ucise, care au manifestat tulburari de comportament ce pot fi
atribuite rabiei.
Suspiciunea de rabie se impune dac se constat urmtoarele aspecte epidemiologice i
clinice:
Date epidemiologice
Receptivitate: toate mamiferele slbatice i domestice
Surse de infecie: animale bolnave; rezervor urban, rezervor silvatic.
Ci de transmitere: muctur sau zgrietur; contact mucoasele sau pielea, inhalare,
ingestie.
Mod de evoluie: sporadico-enzootic.
Date clinice 2 forme clinice principale:
Forma furioas: debut cu modificri de comportament, hipersalivaie, dromomanie,
hiperexcitabilitate psihic i motorie, agresivitate, n final intervin paraze i paralizii i moarte.
Forma paralitic: paraze i paralizii i moarte
 Diagnostic in RABIE
! la animale doar postmortem
Aspecte epidemiologice
Suspiciune de rabie
Semne clinice

Prelevare probe: SNC

Confirmare

Confirmarea suspiciunii de rabie se bazeaza pe rezultatele urmatoarelor teste de laborator:

IMUNOFLUORESCENTA DIRECTA = IFD (detectarea antigenului viral prin intermediul unui ser

specific antirabic marcat fuorescent)

Examen histopatologic (evidentierea corpusculilor Babes-Negri = leziune patognomonica, incluzii

oxifile localizate in citoplasma neuronilor)

Bioproba (inocularea intracerebrala la soricei)

Inoculare pe culturi celulare (conform Programului strategic 2011)

 Prelevare probe

de la animalele de talie mare extremitatea cefalica si coloana vertebrala, encefal, cerebel de la bovine, iar de la animale
de talie mica se trimite cadavrul in totalitate.
Persoanele care recolteaza probele sunt expuse riscului de contaminare si vor respecta masuri de protectia a muncii:
manusi de cauciuc, ochelari.
OIE: Talamus, cerebel (! bovine), hippocamp (cornul lui Ammon)
RO: cerebel (! bovine), hippocamp (cornul lui Ammon), vermix

Probele se trimit catre laborator refrigerate sau in formol sau glicerol pt a evita degradarea tesuturilor. Pentru
examen histopatologic se trimite encefal formolizat, pentru bioproba organele se trimit refrigerate sau imersate in ser
fiziologic glicerinat 5%.
Recoltarea cornului lui Ammon: se practica doua sectiuni la nivelul emisferelor cerebrale pentru a se deschide
ventriculii laterali, apoi se sectioneaza transversal la limita dintre treimea mijlocie si cea posterioara si apoi o noua
sectiune longitudinala perpendiculara pe prima (se evidentiaza cornul lui Ammon, cu forma caracteristica si
culoare sidefie).
 Imunofluorescenta directa (IFd)

Scop: detectarea Ag rabic in sectiuni/amprente de SNC prin intermediul unui ser specific antirabic marcat
fluorescent
Principiu: detectia de Ag rabic in tesuturile infectate se produce in urma cuplarii specifice a acestui antigen de catre
anticorpii specifici antirabici din serul marcat fluorescent; pentru vizualizarea complexelor imune fluorescente se
examineaza la microscop in lumina UV.
Materiale si metoda: se fac amprente din SNC (cornul lui Ammon, cerebel, scoarta cerebrala, trunchi cerebral) pe
lame degresate si dupa uscare la temperatura camerei se expun la lumina UV pentru inactivarea virusului; ulterior
se fixeaza in acetona si dupa uscare se aplica o picatura de ser specific antirabic fluorescent. Preparatele se
introduc in camera umeda la termostat (37C) timp de 30 minute, dupa care se spala cu tampon fosfat salin, se
usuca si se examineaza la microscop cu UV.
Rezultat + cand amprenta prezinta fluorescenta evidenta, cu aspect de incluzii colorate galben-verzui (mar verde)
si Rezultat cand este absenta fluorescenta.
Valoare de diagnostic: este testul cu sensibilitatea si specificitatea cele mai mari pentru diagnosticul rabiei, test
oficial in Romania, test recomandat de OIE. Se practic n mod curent, fiind specific i rapid. Asigurnd un
diagnostic de certitudine pn la 98 - 100 % din cazuri, n 24 de ore, putndu-se folosi i ca metod unic de
diagnostic.
IF directa
 Examen histopatologic
!!!!! Corpusculi Babes-Negri - (leziune patognomic)
incluzii oxifile, form rotund sau ovalar, 0,25 - 30 microni diametrul (n medie de 4 - 5 microni),
unic/ multiplii n aceeai celul
situate n citoplasma neuronilor i n prelungirile acestora, mai ales n neuronii din cornul lui
Ammon, n celulele piramidale din scoara cerebral i n celulele Purkinje din cerebel (la bovine)
dar pot fi ntlnii i n alte zone ale sistemului nervos central sau periferic, chiar n unele organe i
glande.
Mrimea, numrul i prezena incluziilor sunt n relaie direct cu durata bolii clinice, cu specia
animal i tulpina de virus.
Metode de evidentiere: Mann, Giemsa, Sellers

!!!!!! Neuron cu corpuscului Babes-Negri

Neuron fara incluzii

!!!!! cine n 90 - 96 % din cazuri, la bovine n 64 %, la porcine n 53 %, la cabaline n 21 %.

!!!!!!! Prezenta incluziilor CONFIRMA RABIA, absenta lor NU EXCLUDE RABIA!!!!!!!!
Rabie - Corpusculi Negri n interiorul
celulelor Purkinje

Corpusculi Negri - cerebel

Corpusculi Babes-Negri
 Corpusculi Babes-Negri metoda Sellers

Others staining methods: Mann, Lentz

 Corpusculi Babes-Negri

Infiltrat celular mononuclear

Rabie - Corpusculi Babes-Negri n
interiorul celulelor Purkinje
Rabie - Corpusculi Babes-Negri - imunohistochimie
 Celule gliale noduli Babe Perivascularit limfocitar

Leziunile nespecifice: encefalit viral (nesupurat) - infiltraii de tip limfohistiocitar n jurul neuronilor (satelitoz i
neuronofagie) i al vaselor de snge (perivascularit), cu fenomene alterative neuronale (degenerare hidropic,
tigroliz, picnoz i cariorex)
distrucii neuronale (proces distrofico-necrotic)
se dezvolt un proces reparator cu celule gliale apar noduli Babe.
la nivelul encefalului meningoencefalit limfocitar nepurulent infiltraie limfocitar difuz n SNC.
perivascularit limfocitar
n ganglionii senzitivi proces de proliferare glial noduli (fenomen evideniat de van Gehuchten Nellis)
 Bioproba

soareci sugari de 48 de ore sau oareci de 3 - 4 sptmni (i.c.)

iepuri (i.m. musculatura cefei sau intra-ocular)
cobai (i.c. sau i.m.)
Soarecii si iepurii - forma paralitica, iar cobaii - forma nervoasa.
Raspunsul la infectia experimentala apare in 6-10 zile la soareci si 14-30 de zile la iepure.
- inoculare 6-8 animale/ proba.
animalele care mor in primele 4 zile nu se vor lua in considerare, moartea datorandu-se lezarii unor regiuni
intinse de la nivelul SNC.
dupa 6-10 zile apar manifestarile clinice (abatere, tremuraturi musculare, horipilatie, pareze si paralizii la
nivelul trenului posterior), iar animalele mor dupa cateva zile proba + daca
- examenul histopatologic + (corpusculi Babes-Negri) sau
- daca acestia nu se evidentiaza, dar infectia se transmite in serie si determina moartea animalelor inoculate
(cei inoculati cu material preparat de la animalele anterior inoculate experimental).
- Nu se exclude insa boala daca animalele mor cu semne clinice, dar nu se evidentiaza corpusculii
patognomonici si infectia nu se transmite in serie (neuroinfectie mortala autosterilizanta) sau daca animalele nu mor
(indivizi rezistenti la infectie).
Se afirma ca un animal nu a fost sau nu este turbat cand simptomele se remit si animalul supravietuieste,
aceasta avand in vedere ca vindecarile in turbare sunt exceptional de rare, practic inexistente.
 Examen virusologic

Virusul rabic este ncadrat n familia Rhabdoviridae, genul Lyssavirus, are aspect de cilindru cu vrf alungit
(profil de glonte), 120 - 180 nm lungime / 60 - 80 nm lime.
Cultivarea virusului in vitro este dificil, necesitnd perioade variabile de adaptare. Unele tulpini de virus au
putut fi cultivate n ou embrionate de gin i ra prin inoculare pe cale corioalantoidian, alantoidian,
intravitelin sau n creierul embrionilor. n toate cazurile virusul se gsete n cantiti mari n sistemul nervos
central al embrionilor. S-a reuit cultivarea pe celule tumorale de oarece, celule embrionare de gin, celule
renale de hamster, de porc, de cine, liniile celulare KB, BHK 21, Vero, celule diploide umane, fr a produce
efect citopatic.
Pentru confirmarea prezentei virusului - IFd

Examene serologice
ELISA, SN se utilizeaza cand se are in vedere evaluarea capacitatii imunogene a unui vaccin sau verificarea
statusului imun postvaccinal (titrul de anticorpi specifici antirabici)
IFd pe amprenta de SNC cu ser antirabic marcat cu substane fluorescente; limitele metodei - in de metoda i de
stadiul evolutiv al bolii n momentul recoltrii materialului patologic; reacii fals pozitive (captarea de ctre antigen
fluorescent a celulelor moarte). Avantaj rapiditate (maxim 3 ore).

Examen histopatologic necesit minimum trei zile

rezultat pozitiv: incluziile intracitoplasmatice oxifile Babe-Negri (absena lor nu exclude boala) unele tulpini nu
produc incluzii; la unele specii exist localizare mai frecvent n anumite regiuni (rumegtoare cerebel; cine
strat poliedric Ammon).

Bioproba inoculare de triturat de SNC aseptizat intracerebral la oriceii sugari sau n limbul sclerocorneean la
iepure;
- oriceii se in sub observaie 21 zile cei care au murit dup a 5-a zi se examineaz prin IFd i histopatologic.