TURBAREA

(lat. Lyssa; engl. Rabies)

IMPORTANŢA SANITARĂ
 Zoonoză gravă
Boala odată declanşată clinic,
este mortală, după o evoluţie deosebit
de dramatică

IMPORTANŢA ECONOMICĂ
 Cheltuieli cu profilaxia şi combaterea
 Mortalitate
 VIRUSUL RABIC
TULPINI
Sălbatice (de stradă)
 Atenuate natural
 Exaltate
Modificate
 fixe
 tulpina  Pasteur
 Babes
 avianizate
 tulpina  Kelev
 Flury
 prin pasaje pe culturi celulare
 CARACTERELE EPIDEMIOLOGICE

SENSIBILITATEA:
 toate mamiferele
 scăzută la păsări
RECEPTIVITATEA:
 unele specii de mamifere ( lilieci )
 Boală cu focalitate naturală

Rezervorul de virus
mamifere sălbatice

SURSELE DE INFECŢIE

 animalele bolnave
 animale aflate în perioada de incubaţie
 CĂILE DE INFECŢIE
calea cutanată
 prin muşcătură
 prin zgârietură
 leziuni ale pielii
calea respiratorie
 prin aerosoli încărcaţi cu virus
TRANSMITEREA
 directă
DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ

 sporadică
 endemică
 epidemică
 TABLOUL CLINIC
Perioada de incubaţie
 6-7 zile pînă la 2-3 ani
 influenţată de:
 specie
 vârstă
 rezistenţa individuală
 virulenţa virusului
 sediu şi gravitatea
muşcăturii
FORMELE CLINICE

 forma furioasă
 forma paralitică
 forme atipice
 FORMA FURIOASĂ (durata 5 – 10 zile)

Faza prodromică (durata 1-3 zile)

modificări de comportament:
- indiferenţă, apatie
- retragerea în locuri izolate
- nu răspunde la chemare sau devine
afectos
- irascibil
- pervertirea gustului
- prurit la locul muşcăturii
- voce răguşită
- disfagie

Faza de stare (durata 2 – 5 zile)

- agresivitate
- claustrofobie
- dromomanie
- atacă cu furie animale sau oameni
- fracturi ale mandibulei şi dinţilor
- facies agresiv
- strabism sau privire fixă
- voce răguşită
- salivaţie abundentă
 Faza paralitică
Paralizie progresivă
- afonie
- mandibula căzută
- limba atârnă din gură
- salivaţie
- deplasare dificilă, nesigură
- decubit permanent
- moarte prin asfixie
 FORMA PARALITICĂ
(durata de 2 – 4 zile)

 paralizia muşchilor maseteri,

faringieni, ai limbii,
corzilor vocale
 gura deschisă
 salivă filantă
 limba atârnândă
 afonie
 facies trist, suferind
 FORME ATIPICE

- evoluţie necaracteristică
Evoluţie atipică – modificarea
comportamentului

- devin sociabile
- lipseşte agresivitatea
- muşcă discret
- tulburări nervoase (pică, mişcări în
manej, paralizii)
FORMA FURIOASĂ (90%)
- durata 2 – 4 zile
- mieunat continuu
- agresivitate - muşcă
- zgârie
- privire fixă, pupile dilatate

FORMA PARALITICĂ (10%)

- durata 2 – 4 zile
FORMA FURIOASĂ

FORMA PARALITICĂ
TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Leziuni macroscopice
necaracteristice
 Leziuni histologice - nespecifice

Meningoencefalita limfo-histiocitară

- neuronofagie
- noduli gliali
- perivascularită
- distrofii neuronale
Leziuni histologice - specifice

incluziile virale ( Babeş-Negri )


În citoplasma neuronilor piramidali
din cornul lui Amon (carnivore) şi în
neuronii Purkinje (ierbivore).
Sunt oxifile, rotunde sau ovale.
 DIAGNOSTICUL

Examenul epidemiologic
Examenul clinic
Examenele de laborator
 Diagnosticul
• Confirmarea bolii se face cu ajutorul testelor de
laborator prezentate în Manual of Diagnostic Tests and
Vaccines for Terrestrial Animals 2013.

• Suspiciunea bolii: examen epidemiologic şi clinic.

• Confirmarea bolii: teste de laborator standardizate.

• Recoltarea probelor:
– prelevarea capului de la animale moarte şi de la animale
bolnave;
– expedierea la laborator în condiţii prevăzute de legislaţie;
– prelevarea probelor de creier prin orificiul occipital sau prin
orificiul retro orbital.

• Testele de laborator:
- Precizează diagnosticul;
- Identifică tulpinile de virus rabic.
• 1) Identificarea agentului etiologic:
a) identificarea imunochimică a antigenelor virale:
- imunofluorescenţa directă: - metodă curentă ;
- siguranţă 98-100%;
- identifică antigenele virale şi corpusculii
Babeş-Negri;
- testul cu imunoperoxidază
- tehnica ELISA – test rapid
- testul rapid de imunodiagnostic- identifică virusul
rabic în salivă
Evidenţierea
virusului prin
imunofluorescenţă
b) Detectarea multiplicării virusului rabic după inoculare:
- testul pe culturi celulare;
- bioprobă pe şoricei SPF.
c) Tehnici de biologie moleculară: - detectează ARN-ul viral
- RT-PCR;
- PCR-ELISA;
- Real-Time PCR (cantitativ);
- hibridizarea in situ.

d) Examenul histologic:
- identificarea corpusculilor Babeş-Negri;
-secţiuni histologice din ţesut nervos (col. Mann, Sellers);
-amprente pe lamă din ţesut nervos (col. Sellers).

e) Teste utilizate în laboratoarele de referinţă:

- izolarea şi identificarea virusurilor rabice.
• Testele serologice sunt utilizate pentru:
- evaluarea capacităţii imunogene a vaccinurilor;
- pentru verificarea statusului imun post-vaccinal;

- Testul de virus-neutralizare pe culturi celulare cu

anticorpi fluorescenţi;
- Testul rapid de reducere a focarelor de fluorescenţă;
- Testul de virus-neutralizare pe şoareci;
- Testul ELISA cu anticorpi contra proteinei G.
Titrul minim pozitiv de cel puţin 0,5UI/ml.

• Diagnosticul diferenţial se face faţă de boli infecţioase

virale şi bacteriene, care evoluează cu simptomatologie
nervoasă.
 PROFILAXIA

GENERALĂ
 Reglementarea circulaţiei câinilor
 Reducerea numărului de câini fără
stăpân
 Limitarea numărului de câini utilitari

SPECIFICĂ
Vaccinuri – cu tulpini de virus rabic
inactivate
 Vaccinarea preventivă

Obligatorie la câini şi pisici

O dată pe an (octombrie noiembrie)

Începând cu vârsta de 3 luni
 COMBATEREA
 Carantină de gradul III
 Zonă epidemică rază de 30 Km