IMPORTANŢA ECONOMICĂ
Cheltuieli cu profilaxia şi combaterea
Mortalitate
VIRUSUL RABIC
TULPINI
Sălbatice (de stradă)
Atenuate natural
Exaltate
Modificate
fixe
tulpina Pasteur
Babes
avianizate
tulpina Kelev
Flury
prin pasaje pe culturi celulare
CARACTERELE EPIDEMIOLOGICE
SENSIBILITATEA:
toate mamiferele
scăzută la păsări
RECEPTIVITATEA:
unele specii de mamifere ( lilieci )
Boală cu focalitate naturală
Rezervorul de virus
mamifere sălbatice
SURSELE DE INFECŢIE
animalele bolnave
animale aflate în perioada de incubaţie
CĂILE DE INFECŢIE
calea cutanată
prin muşcătură
prin zgârietură
leziuni ale pielii
calea respiratorie
prin aerosoli încărcaţi cu virus
TRANSMITEREA
directă
DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ
sporadică
endemică
epidemică
TABLOUL CLINIC
Perioada de incubaţie
6-7 zile pînă la 2-3 ani
influenţată de:
specie
vârstă
rezistenţa individuală
virulenţa virusului
sediu şi gravitatea
muşcăturii
FORMELE CLINICE
forma furioasă
forma paralitică
forme atipice
FORMA FURIOASĂ (durata 5 – 10 zile)
modificări de comportament:
- indiferenţă, apatie
- retragerea în locuri izolate
- nu răspunde la chemare sau devine
afectos
- irascibil
- pervertirea gustului
- prurit la locul muşcăturii
- voce răguşită
- disfagie
- agresivitate
- claustrofobie
- dromomanie
- atacă cu furie animale sau oameni
- fracturi ale mandibulei şi dinţilor
- facies agresiv
- strabism sau privire fixă
- voce răguşită
- salivaţie abundentă
Faza paralitică
Paralizie progresivă
- afonie
- mandibula căzută
- limba atârnă din gură
- salivaţie
- deplasare dificilă, nesigură
- decubit permanent
- moarte prin asfixie
FORMA PARALITICĂ
(durata de 2 – 4 zile)
- evoluţie necaracteristică
Evoluţie atipică – modificarea
comportamentului
- devin sociabile
- lipseşte agresivitatea
- muşcă discret
- tulburări nervoase (pică, mişcări în
manej, paralizii)
FORMA FURIOASĂ (90%)
- durata 2 – 4 zile
- mieunat continuu
- agresivitate - muşcă
- zgârie
- privire fixă, pupile dilatate
FORMA PARALITICĂ
TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC
Leziuni macroscopice
necaracteristice
Leziuni histologice - nespecifice
Meningoencefalita limfo-histiocitară
- neuronofagie
- noduli gliali
- perivascularită
- distrofii neuronale
Leziuni histologice - specifice
Examenul epidemiologic
Examenul clinic
Examenele de laborator
Diagnosticul
• Confirmarea bolii se face cu ajutorul testelor de
laborator prezentate în Manual of Diagnostic Tests and
Vaccines for Terrestrial Animals 2013.
• Recoltarea probelor:
– prelevarea capului de la animale moarte şi de la animale
bolnave;
– expedierea la laborator în condiţii prevăzute de legislaţie;
– prelevarea probelor de creier prin orificiul occipital sau prin
orificiul retro orbital.
• Testele de laborator:
- Precizează diagnosticul;
- Identifică tulpinile de virus rabic.
• 1) Identificarea agentului etiologic:
a) identificarea imunochimică a antigenelor virale:
- imunofluorescenţa directă: - metodă curentă ;
- siguranţă 98-100%;
- identifică antigenele virale şi corpusculii
Babeş-Negri;
- testul cu imunoperoxidază
- tehnica ELISA – test rapid
- testul rapid de imunodiagnostic- identifică virusul
rabic în salivă
Evidenţierea
virusului prin
imunofluorescenţă
b) Detectarea multiplicării virusului rabic după inoculare:
- testul pe culturi celulare;
- bioprobă pe şoricei SPF.
c) Tehnici de biologie moleculară: - detectează ARN-ul viral
- RT-PCR;
- PCR-ELISA;
- Real-Time PCR (cantitativ);
- hibridizarea in situ.
d) Examenul histologic:
- identificarea corpusculilor Babeş-Negri;
-secţiuni histologice din ţesut nervos (col. Mann, Sellers);
-amprente pe lamă din ţesut nervos (col. Sellers).
GENERALĂ
Reglementarea circulaţiei câinilor
Reducerea numărului de câini fără
stăpân
Limitarea numărului de câini utilitari
SPECIFICĂ
Vaccinuri – cu tulpini de virus rabic
inactivate
Vaccinarea preventivă