FAMILIA

PICORNAVIRIDAE
 PICORNAVIRIDAE
• particule virale mici (PICO) cu genom ARN
(RNA)
• peste 200 virusuri cu răspândire globală
• cauzează boli ale
• omului
• animalelor
• bovine
• porcine
• murine
• simiene
 CLASIFICARE
• GENUL ENTEROVIRUS – om, animale

• GENUL RHINOVIRUS – om, animale

• GENUL CARDIOVIRUS - șoarece

• GENUL APHTOVIRUS - vite

• GENUL HEPATOVIRUS – virusul hepatitei A

• GENUL ORPHANOVIRUS
CARACTERE MORFOSTRUCTURALE

• particule sferice sau cu contur hexagonal

• dimensiuni 24 – 30 nm
• în celulele infectate virionii sunt dispuși în
rețele hexagonale cristaline
 STRUCTURĂ
• genom ARN mc
• capsida
– cu simetrie icosaedrică
– 4 proteine capsidale
• VP1, VP2, VP3 – la exterior
• VP4 – la interior
– funcții
• protejează ARN-ul viral
• atașarea la receptorul celular și
eliberarea ARN genomic în citoplasmă
• determină tropismul și spectrul de gazdă
• induce răspuns imun – Ac neutralizanți
 ACȚIUNEA AGENȚILOR FIZICI ȘI CHIMICI

• Enterovirusurile
– rezistă mai multe zile la 22°C
– rezistă săptămâni – luni la 4°C
– distruse la peste 50°C
– stabile la pH 3-9
– conservate la -70°C
– poliovirusul distrus de H2O2, hipocloriți, hipermanganat
de K
• Rhinovirusuri
– stabile la 50°C
– inactivate de deshidratare și radiații UV
– instabile la pH 6
 REPLICAREA VIRALĂ

• atașare și pătrundere în celulă – receptori:

– Ig Like – membru al superfamiliei Ig, moleculă intercelulară de adeziune; prezenți pe celulele sistemului
imun
– Scr-short consensus repeat
– LDL-low density lipoprotein
– T/S/P threonine/serine/proline
INTRAREA ÎN CELULĂ: - viropexie și endocitoză mediată de receptor
IEȘIRE DIN CELULĂ: - liza celulei
GENUL ENTEROVIRUS
 Genul Enterovirus
• virusul poliomielitei serotip 1, 2, 3
• virusurile Coxsackie
– grup A – 23 serotipuri
– grup B – 6 serotipuri
• virusuri ECHO – 30 serotipuri
• enterovirusuri – 4 serotipuri
 VIRUSUL POLIOMIELITIC
• virus neurotrop
• agent etiologic al poliomielitei
– Landsteiner și Popper – 1908
• cultivat de Enders, Weller și Robbins – 1945
• 3 serotipuri
– tip 1 Brunhilde
– tip 2 Lansing
– tip 3 Leon
 V. poliomielitic - cultivare

• culturi celulare
– culturi primare
• rinichi de maimuță
• amnios uman
• rinichi embrionar uman
– culturi celulare continue
• HeLa, KB

• ecp:
– la 48-72 ore
– rotunjirea și creșterea refringenței celulare
– picnoză
– desprinderea monostratului de pe suport
– plaje circulare, clare, margini netede
 V. poliomielitic - cultivare
• animale
– virus adaptat speciei umane
– spectru de patogenitate pentru
• cimpanzei
• maimuțe Rhesus
• cercopithecus
 V. poliomielitic - patogeneză
• pătrundere – cale oro-faringiană
• incubație 7-14 zile
• multiplicare în țesuturile limfoide ale
– rinofaringelui
– intestinului – plăcile Peyer
• diseminare inițială pe cale limfatică – viremie tranzitorie
• proliferare în țesutul reticuloendotelial – viremie
persistentă cu invazia sistemului nervos
– creier
– măduvă
• accesul virusului la sistemul nervos – împiedicată de
Ac neutralizanți specifici (vaccinare, seroprofilaxie)
• o dată intrat în căile nervoase progresia virusului nu
mai poate fi oprită
 V. poliomielitic - patogeneză
• virusul invadează structurile motorii
– neuroni motori periferici din coarnele anterioare
ale măduvei spinării
– nuclei motori din trunchiul cerebral
– nucleii acoperișului din cerebel
• virusul se multiplică în neuron
– distrugerea acestuia
 V. poliomielitic – factori favorizanți
• ai infecției sistemului nervos
– tonsilectomia
– intervenții chirurgicale
– injecții
– lezarea terminațiilor nervoase
– stres
– oboseală fizică
– sarcina etc.
 poliomielita
• febră, cefalee, redoarea cefei (inflamația
meningelui), paralizii
• poliomielita
1. paralitică (paralizia infantilă)
1. forma comună (paralitică spinală)
2. forma respiratorie
3. forma encefalitică
4. forma cu paralizii izolate
2. neparalitică
1. meningita poliomielitică
2. miopericardita
3. abortivă – boala minoră, pseudogripală
4. inaparentă
 imunitate
• rezistență durabilă
– umoral – Ac neutralizanți față de proteinele capsidale
– celular

• transfer pasiv transplacentar de Ac materni

– protecție până la 6 luni
 epidemiologie
• boala cunoscută din antichitate
• virusul prezent pe tot globul
• infecția specific umană
• rezervor de infecție unic – omul
– secreție nazofaringiană
– materii fecale
poliomielită, aprox.
• transmitere 3500 î.c.

– direct – fecal-oral, aerogen

– indirect – apă contaminată, alimente (lapte nefiert
sau nepasteurizat), legume, zarzavaturi, fructe,
mâna murdară, muște
 profilaxie
• pasivă
– IgG înaintea contactului infectant
• protejează 5-8 săpt
• persoane la risc – personal medico-sanitar, persoane din
focare epidemice

• activă – vaccinare
– vaccin poliomielitic inactivat VPI (1955, Salk, parenteral)
• vaccin inactivat cu potențial imunogen crescut
– vaccin poliomielitic viu atenuat VPO (1962, Sabin, oral)
eradicarea poliomielitei

• = întreruperea circulației/transmiterii v. polio

sălbatice
• inițiată de OMS în 1988 - ținta fiind eradicarea
poliomielitei până în 2007
• vaccinare VPI și VPO pe parcursul unei jumătăți
de secol
• în 2002 – continentul american și european
indemne de poliomielită cu virus sălbatic
• eradicarea globală nu s-a realizat – zone de
conflict (Ucraina, Irak, Siria etc) – vaccinare
deficitară
 virusuri Coxsackie
• subgrup A
– serotipuri 1-22 și 24

• subgrup B
– serotipuri 1-6
 virusuri Coxsackie - cultivare
• culturi de celule
– cultivă greu
– culturi primare de rinichi de maimuță
– culturi primare de embrion uman
– linii celulare HeLa, Hep-2
– e.c.p.
• apare greu
• reducerea în dimensiuni, zbârcirea celulelor
• picnoză nucleară
• desprinderea celulelor de pe suport
 virusuri Coxsackie - cultivare
• animale
– șoarece n.n.
• virusul Coxsackie A
– i.cerebral, sc, i.peritoneal
– polimiozita musculaturii scheletice cu edeme și necroze
– paralizie flască
• virusul Coxsackie B
– i.cerebral, sc, i.peritoneal
– meningoencefalomielită cu ramolire cerebrală
– pancreatită
– miocardită
– hepatită
– paralizie spastică și tremor
– maimuța
• boală subclinică
• prezența virusului în rinofaringe și în sânge
• eliminarea virusului prin m.f.
• inducere de Ac
 virusuri Coxsackie - patogeneza
• poarta de intrare
– rinofaringiană și digestivă
– multiplicare locală
• viremie
• organe țintă
– sistem nervos
– miocard
– mușchi
– schelet
• eliminare
– secreție rino-faringiană
– materii fecale
 virusuri Coxsackie – aspecte clinice
• meningita ”aseptică”
• herpangină
• mialgia epidemică
• stomatita veziculară cu exantem
• miocardita nou-născuților
• gripa de vară
• boli febrile cu exantem
• sindrom de oboseală cronică
 virusuri Coxsackie
– imunitate - specifică de serotip

– epidemiologie
• rezervor de virus – omul
• transmitere
– contact direct
– aerogen
– fecal-oral
• susceptibilitate universală

– profilaxie
• generală – condiții de igienă
• specifică – nu este în uz
 virusuri ECHO
enteric cytopathogenic human orphan

• serotipuri 1-7, 9, 11-27, 29-33

– variații antigenice de tip ”antigenic drift” - noi
subtipuri

• cultivare
– culturi de celule renale de maimuță, linii celulare
HeLa
• e.c.p. – rotunjirea celulelor, desprindere de pe suport,
degenerarea completă a monostratului celular
– animale – nu sunt patogene pt. animale
 virusuri ECHO
enteric cytopathogenic human orphan

• poartă de intrare rinofaringiană sau orală →

multiplicare locală → diseminare prin viremie
• eliminare prin
– secreții nazo-faringiene
– materii fecale
• boala la om
– boli febrile nediferențiate
– rinofaringite
– boli minore cu erupții cutanate
– paralizii
– encefalite, etc.
 virusuri ECHO
enteric cytopathogenic human orphan

• răspuns imun specific de tip

• Ac materni se transmit transplacentar
• epidemiologie
– rezervor – omul
– transmitere
• directă: respiratorie, fecal-orală
• indirectă: alimente, apă, obiecte uzuale
• profilaxie
– generală – norme de igienă
– specifică – nu se practică
 Enterovirusurile serotipuri 68, 70-71

• conjunctivita hemoragică acută

• stomatita veziculară
• meningoencefalita
GENUL RHINOVIRUS
• 115 serotipuri
• cultivare
– culturi de celule de origine umană
• e.c.p.
– apare lent
– focare limitate de celule rotunde
– desprindere de pe suport
– animale
• cimpanzeu, gibon
• inoculare i.nazală
• infecție inaparentă
• Ac specific de tip
 patogeneza, aspecte clinice
• poarta de intrare – respiratorie
• multiplicare – în celulele epiteliale nazale
• incubație 1-5 zile
• simptome
– secreție nazală abundentă
– cefalee
– strănut
– tuse iritativă, persistă 1-2 săpt.
• imunitate
– specifică de serotip
– Ac neutralizanți
– durata imunității – 18 luni

• epidemiologie
– sursa – omul
– transmitere
• direct – aerogen
• indirect – obiecte recent contaminate cu secreții nazale
– susceptibilitate – generală

• profilaxie
– măsuri generală de igienă
– profilaxie activă – vaccinuri inactivate cu formol