Curs 6 Medicamente Biologice

MEDICAMENTE BIOLOGICE CURS
Şef lucr. dr. Anca MOISEI

Vaccinuri corpusculare vii atenuate
• Bacteriene
–Vaccinul BCG
• Virale
–Vaccinul antipoliomielitic de uz oral
–Vaccinul antirujeolic
–Vaccinul antirubeolic
–Vaccinul antioreionic (antiurlian)
–Vaccinul antivaricelă
–Vaccinul anti-rotavirus
–Vaccinul anti-febră galbenă
Vaccinul anti-rotavirus
• Rotavirusurile şi boala diareică
–Au fost identificate drept cauză a

diareei în 1973
–Cauza cea mai comună a diareei la

sugarii şi copiii mici
•Apare mai frecvent până la 5 ani
Distribuţia globală
–Incidenţă estimată a deceselor
•Milioane de cazuri datorate infecţiei cu
•Spitalizare rotavirus (1 punct =
•Decese 1000 de decese)
– peste 500.000 de copii anual
–Familia Reoviridae
• 7 specii (grupuri antigenice VP6), 90% infecţiile
umane sunt produse de tulpina A
–Particulă sferică
• 7 proteine virale structurale:
–VP1-VP7
» VP4 şi VP7 (aspect de spini)
» Rol în inducerea imunităţii
• 5 proteine virale non-structurale:
–NSP1-NSP5
» NSP4 - enterotoxină virală
răspunzătoare de
manifestările enterocolitelor
cu rotavirus
–Epidemiologie
• Boală diareică înalt contagioasă
–1g materii fecale conţine > 1000 de particule infecţioase
–Virusul
» Infecţios în cantităţi mici (<100 particule)
» Stabil în mediul înconjurător
» Nu este eliminat în totalitate de măsurile sanitare normale
• Transmitere
–Fecal-orală
–Contactul cu suprafeţele contaminate
–Posibil prin apă, alimente, aer
• Responsabil de gastroenteritele sezoniere
–Toamna şi iarna în zonele temperate
–Tot anul în zonele tropicale
• Rezervor
–Tractul gastrointestinal uman şi animal

–Mecanism patogenetic
• Diaree apoasă datorată “secreţiei”
de fluide la nivelul intestinului
– Diaree de malabsorbţie
datorată distrugerii
enterocitelor
• Activarea sistemului nervos enteric

(enterotoxina NSP4)

–Perioada de incubare
• < 4 zile
–Febra
• Poate evolua cu febră mare > 39oC în 30% cazuri
–Vomismente, greaţă
• Preced diareea
–Diaree
• De obicei apoasă
• Durează 3-9 zile şi mai mult la imunodeprimaţi
• Poate evolua la nou-născuţi spre gastroenterite
hemoragice, sau necrozante
–Deshidratarea este principala cauză de mortalitate
–Poate avea ca şi complicaţii inducerea unui sindrom de
malabsorbţie al lactozei şi grăsimilor, sau poate să persiste o
diaree cronică
• Preparatul vaccinal
–Vaccinuri cu tulpini recombinante uman x animal
•Vaccin tetravalent simian-uman recombinant
- RotaShield – retras datorită reacţiilor adverse
•Vaccin polivalent bovin (WC3)-uman recombinant
- RotaTeq
–Vaccinuri umane natural recombinante

•Vaccinul uman monovalent
- Rotarix
• Vaccinuri cu tulpini recombinante uman x

animal
–VP4 + includerea în vaccin a proteinei VP7
– RotaShield
–Obţinere
–Co-infectarea celulelor de cultură cu
virus uman şi animal
• Avantaje
–Nivel patogenic scăzut
–Specificitate faţă de serogrupurile mai
frecvente
• Dezavantaj
–Reacţiile adverse - retragerea de pe piaţă
(RotaShield)
• Vaccinuri cu tulpini umane atenuate

–Rotarix
• Obţinere
–Izolare din fecalele unui copil infectat cu rotavirus
–Atenuare prin treceri multiple pe culturi de celule
• Avantaje
–Imunitate împotriva mai multor serotipuri diferite
–Toleranţă şi eficacitate bună
• Dezavantaje
–Sunt necesare treceri multiple prin culturile de celule
pentru a se obţine un vaccin cât mai atenuat
• Rotateq
–Recombinant uman x bovin – 5 tulpini
–Oral
–Schema de vaccinare
• Vaccin recomandat
• 3 doze administrate la interval de aproximativ 2 luni
• Prima doză se administrează la 6 săptămâni
• Rotarix
– Uman monovalent
– Oral
• Vaccin recomandat
• 2 doze administrate la interval de aproximativ 1 lună
• Prima doză se administrează la 6 săptămâni
(recomandare)
• Reacţii adverse
–Bine tolerat
–Foarte rar:
• tulburări psihice
• tulburări gastro-intestinale: vomă, diaree
• invaginaţii intestinale (RotaShield – retras de
pe piaţă)
• Duce la ocluzie intestinală, deshidratare

severă, necroză a intestinului invaginat
• Vaccinul RotaTeq
–Flacon preumplut, din plastic
–Conţine o singură doză de 2 mL sub formă lichidă,
stabilă, galben pal cu tentă de roz
–Se păstreză la frigider, 2-8oC
• Vaccinul Rotarix
–Pulbere de culoare albă şi solvent pentru
reconstituire (opalescent)
–După reconstituire se obţine 1mL vaccin
–Vaccinul reconstituit este uşor mai opalescent
decât solventul
–Se păstrează la frigider, 2-8oC
Vaccinuri corpusculare vii atenuate
• Bacteriene
–Vaccinul BCG
• Virale
–Vaccinul antipoliomielitic de uz oral
–Vaccinul antirujeolic
–Vaccinul antirubeolic
–Vaccinul antioreionic (antiurlian)
–Vaccinul antivaricelă
–Vaccinul anti-rotavirus
–Vaccinul anti-febră galbenă
Vaccinul anti-febră galbenă
• Febra galbenă
–Este o febră hemoragică virală
transmisă de ţânţari
–Endemică în zone tropicale din Africa
sub-sahariană şi America de sud,
interesând în special zonele rurale
• Febra galbenă
–Epidemiologic se disting două forme de
febră galbenă:
•Urbană şi de junglă
–Forma de jungla este intalnita la
maimute si este intretinuta de
tantarii din jungla
» Se transmite accidental la om daca
intra in ecosistem
–Febra galbenă urbană se manifestă
epidemic fiind transmisă de ţânţarii
Aedes aegypti, care se dezvoltă în
special în aria domestică şi
peridomestică
• Febra galbenă
–Manifestari clinice
•Forma tipica debuteaza rapid (3-6 zile) are 2 faze
–Faza congestiva: febra moderata, cefalee violenta,
mialgii, greturi, varsaturi, urina de culoare inchisa
–Faza galbena (hepato-renala): febra, icter, varsaturi
cu sange digerat, oligurie, diateză hemoragică
•Evoluţie variată de la forme uşoare la forme grave, cu
decese
– Formele clinice grave de febră galbenă

apar în special la adulţi, la care rata de
mortalitate poate ajunge la aproximativ
60% în lipsa imunizării
• YF-VAX (Aventis Pasteur - USA),

Stamaril (Aventis Pasteur - Europa)
–Vaccin viu atenuat
–Conditionare
• Pulbere liofilizată + solvent
• 1 doză 0,5mL
• Rapel la fiecare 10 ani
Clasificarea vaccinurilor
• După natura antigenului şi modalităţile de preparare
a acestora – cea mai utilizată
–Vaccinuri corpusculare vii atenuate
–Vaccinuri corpusculare
inactivate (omorâte)
–Vaccinuri subunitare
• Proteine
• Polizaharide
• Peptide sintetice
–Vaccinurile ADN
• Fragmente ADN
• Vaccinuri vectoriale
–Vaccinuri cu anatoxine
Vaccinuri corpusculare inactivate
• Vaccinuri bacteriene
- Vaccinul antipertussis
- Vaccinul antiholeric
• Vaccinuri virale
- Vaccinul antipolio inactivat
- Vaccinul anti-encefalită japoneză
- Vaccinul anti-hepatită A
- Vaccinul antirabic
Vaccinul pertussis corpuscular inactivat
• Tusea convulsivă
–Boală infecţioasă transmisibilă
determinată de Bordetella pertussis
•Colonizează mucoasa ciliară
•Toxina pertussis şi hemaglutinina
filamentoasă – responsabile de
manifestările clinice
– 2 mecanisme
» Toxinogeneză – toxina pertussis
» Virulenţă - se manifestă prin factorii
corpusculari de virulenţă – hemaglutinina,
etc
• Tusea convulsivă
–Caracterizată clinic prin accese paroxistice de tuse
spasmodică, precedate de un inspir cu sonoritate
particulară (ca un răget de măgar) = chinte
–Epidemiologie
• copiii sub 1 an = forme grave (chinte de tuse
asfixiante, cianoză şi convulsii) – mortalitatea 5-
10%
• copii sub 2 ani - mortalitatea se reduce la 3% şi
scade mult la vârste mai mari
• adulţii - forme clinice uşoare, frecvent atipice
• contagiozitatea este înaltă
• poate varia între 50% şi aproape 100%, funcţie
de receptivitate şi modul de expunere
–Complicaţii posibile:
• Bromhopneumonia
• Obstrurarea bronhiilor → convulsii
• Oferă protecţie faţă de infecţia cu B. pertussis prin stimularea

imunităţii umorale
–Se consideră că rolul cel mai important îl au anticorpii faţă
de toxina pertussis şi hemaglutinina filamentoasă a căror
concentraţie se utilizează ca indicatori serologici ai protecţiei
–Vaccinarea previne formele grave şi decesele
–este o suspensie de cocobacili B. pertussis proveniţi din
culturi şi inactivaţi chimic (tratare cu formol sau
glutaraldehidă).
–Oficinal în Farmacopeea Europeană
–Administrare: intramuscular
• Oferă protecţie faţă de infecţia cu B. pertussis prin stimularea

imunităţii umorale
–Se consideră că rolul cel mai important îl au anticorpii faţă de
toxina pertussis şi hemaglutinina filamentoasă a căror concentraţie
se utilizează ca indicatori serologici ai protecţiei
–Vaccinarea previne formele grave şi decesele
–este o suspensie de cocobacili B. pertussis proveniţi din culturi şi
inactivaţi chimic (tratare cu formol sau glutaraldehidă).
–Oficinal în Farmacopeea Europeană
–Administrare: intramuscular
–Tulburări gastro-intestinale: diaree, vărsături
–Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: febră ≥38°C, edem la
locul de injectare (≤50 mm), oboseală, durere, eritem
–Tulburări psihice: plâns anormal, iritabilitate, nelinişte, encefalopatie
(riscul creşte cu vârsta)
• Forme farmaceutice
–Fiole a 0,5 mL, cu suspensie cu aspect alb lăptos = o doză de vaccin (DTP)
–Fiole a 0,5 mL (o doză)
• Conservare
–La 4-15°C şi la întuneric
• Preparate
–Vaccin combinat diftero-tetano-pertussis adsorbit
–Tritanrix HB (vaccin combinat diftero-tetano-pertussis celular-hepatitic B)
Vaccinul pertussis acelular
• Din 2009 înlocuieşte vaccinul pertussis corpuscular inactivat în
schema obligatorie de vaccinare
–Conţine trei antigene pertussis purificate
• toxoidul pertussis (TP),
• hemaglutinina filamentoasă (HAF)
• pertactina (proteina de membrană externă), adsorbite pe săruri
de aluminiu.
–Preparatele asociate care au componenta pertussis acelulară

• Schema de vaccinare – se utilizează schema de la vaccinul
corpuscular
• Deosebirea esenţială este reprezentată de posibilitatea
administrării şi mai târziu după vârsta de 3 ani, având riscul de
reacţii adverse mult mai redus
• Aceleaşi indicaţii, contraindicaţii, precauţii şi efecte
imunogene comparabile cu forma corpsculară inactivată.
–Vaccinul antipertussis
–Vaccinul antiholeric
–Vaccinul antipolio inactivat
–Vaccinul anti-encefalită japoneză
–Vaccinul anti-hepatită A
–Vaccinul antirabic
Vaccinul antiholeric
• Holera
–Iniţial endemică în India (fluviul Gange) →

diseminare globală
• 7 epidemii
–Prima epidemie – 1817- 1923 (punct de
plecare Calcutta)
–Apariţii endemice – noiembrie 2008
– Congo
–Importanţă socială deosebită în

ţările subdezvoltate din Africa/Asia
• Procent ridicat în mortalitatea datorată
infecţiilor gastro-intestinale (în special la
copii sub 5 ani)
–Accent pe prevenţie
• Holera
–Etiologie
• Vibrio cholerae
–Foarte mobil (flagel)
–Tulpini patogene şi non-patogene
» 206 serotipuri
» 2 serotipuri patogene
–Distribuţie geografică
• Endemică în:
– India, Africa Sub-Sahariană, Asia de
Sud, America de Sud
• Foarte rară în ţările dezvoltate
–Cale de transmitere
• Prin apă (dulce, sau sărată)
• Fecal-orală Distribuţia geografică
–Sezonul de circulaţie a holerei
• Vara
– Poate persista în scoici, în plancton
• Holera
–Manifestări
• Extrem de contagioasă
• Incubaţie foarte scurtă
–ore (18-72) până la max 3 zile
• Boală diareică – datorată toxinei holerice (pomparea

ionului Cl- în lumenul intestinal)
–Mecanism patogenetic
» Blocarea proteinelor G (GTP-aza) → activarea
canalelor ionice → transportul ionilor spre
lumenul intestinal cu atragerea apei
–Severitatea depinde de gradul de expunere la
agentul patogen
–Diaree apoasă cu aspect de “zeamă de orez”
–Deshidratarea este cea mai importantă consecinţă
» Poate evolua până la şoc hipovolemic şi moarte
(în 12-18 ore)
• Vaccinul antiholeric
–Vaccin recomandat călătorilor în zonele endemice
–2 tipuri de vaccinuri
• Vaccinul atenuat – tulpină netoxigenă
–Administrare orală: 2 doze vaccinale
• Vaccinul inactivat: vibrion inactivat + fracţiunea B a toxinei
holerice
–Stimulează şi imunitatea antitoxică
–Administrare orală
» Primovaccinare
-Adulţi: 2 doze vaccinale la interval de 1-6
săptămâni
-Copii 2-6 ani: 3 doze vaccinale la interval de 1-6
săptămâni
» Revaccinarea: la 2 ani, doar persoanele cu risc
crescut
–Eficacitate minim 3 ani
• Vaccinul antiholeric
–Vaccinul inactivat: vibrion inactivat +
fracţiunea B a toxinei holerice
• Vaccinarea călătorilor în zonele endemice
• Preparat vaccinal: Dukoral
–Condiţionat sub formă de pulbere
liofilizată, ce conţie săruri care formează
un pH bazic la prepararea şi administrarea
ex-tempore
• Conservare
–Se păstrează la +4˚C (între +2˚C şi +8˚C),
ferit de lumină
Vaccinul anti-encefalită japoneză
• Encefalita japoneză
–Este o boală cauzată de virusul

encefalitei japoneze (VEJ)
•Mai multe tulpini circulante
–Virusul aparține familiei

Flaviviridae, alături de:
•Virusul febrei galbene
•Virusul febrei dengue
•Virusul West Nile
•Virusul St. Louis
• Distribuţia geografică a EJ
–Ţări din Asia de sud, S-E, E
–Schimbări recente în ariile
geografice
• Grupuri de risc
•Risc crescut pentru
călătorii din zona de sud-
est a Asiei
–Cel mai frecvent pentru
calatorii din zonele
rurale
•Riscul variază în funcție
de
–Vector
•Culex tritaeniorhynchus
•Aedes togoi
–Ciclul de transmitere
•Principala boală a ariilor rurale în care
țânțarii vectori coabitează cu porcii,
rațele
•Oamenii și caii se pot îmbolnăvi prin
înţepăturile tânţarilor
–Factori ce influenţează
transmiterea
•gazda:
–porcii
•virali:
–virulenţa tulpinilor
circulante
•ecologici:
–defrişările, plantaţiile
de orez
•sezonul
–Simptomatomatologia include:
•febră, cefalee, vomă, nivel redus al
cunoștinței, frecvent convulsii
•pot apare: slăbiciune, paralizie flască
(asemănătoare cu cea din
poliomielită), comă, chiar și moarte
•poate afecta sistemul respirator, caz
în care prognosticul de supraviețuire
este slab
–Complicaţiile bolii:
• sechele:
– slăbiciune persistentă și slăbire a membrului afectat (în funcție de
afectarea neurologică), clătinări ale capului, plescăieli ale buzelor,
grimase faciale bizare
• Tipuri de vaccin
–cu virusuri întregi, inactivate cu formaldehidă

•JE-VAX
•IXIARO
–virale cu subunități recombinante
–vaccinuri ADN
–cu flavivirusuri hibride

• JE-VAX
–Obţinerea vaccinului
•Alegerea unei tulpini de virus cu proprietăți
imunogenice
•Propagarea pe un substrat celular (creier de șoarece,
celule Vero, celule din rinichi de hamster, etc)
•Inactivare (formaldehidă)
–Vaccinul:
•licențiat în SUA, Japonia
•licențiat în China, utilizat în această țară și țările
învecinate
• JE-VAX
–Administrare:
• Subcutanat
• Schema de vaccinare
–Schema clasică
» la persoane peste 3 ani, 3 serii de 1mL în
zilele 0,7,30
» la copii între 1-3 ani, 3 serii de 0.5mL în
zilele 0,7,30
–Schema prescurtată (la nevoie) în zilele 0,
7,14
–Posibil o doză rapel la 2 ani de la prima serie
cu 1mL (peste 3ani), sau 0.5mL (între 1-3ani)
–Reacții adverse:
• Sistemice: cefalee, simptome gripale, febră
• Locale: eriteme, sensibilitate locală
–Condiţionare: pulbere liofilizată + solvent
• IXIARO
–Obţinere
•Atenuarea s-a realizat prin schimbarea unor AA la
nivelul secvenței genomice a virusului sălbatic
•S-a cercetat care secvență prezintă imunogenitate și care
prezintă virulență
•Virusul atenuat se multiplică în culturi celulare de rinichi
de hamster
•Inactivare (formaldehidă)
–Vaccinul:
•Licenţiat Europa
• IXIARO
–Administrare:
•Intramuscular în mușchiul deltoid
•Schema de vaccinare
–Persoane peste 17 ani
–Două doze la un interval de 28 de zile
•Seriile de vaccinare trebuie încheiate cu
cel puțin 1 săptămână înainte de un posibil
contact cu virusul
–Reacții adverse:
- Sistemice: cefalee, mialgii
- Locale: slăbiciune musculară, durere
– Condiţionare: seringi preumplute de 0.5mL
Vaccinul anti-hepatită A corpuscular inactivat
• Hepatita A - produsă de virusul
hepatitei A, familia Picornavirus
–Transmiterea se realizează în
principal pe cale fecal-orală
–Contactarea bolii
•În general în călătoriile din zonele
endemice
–Asia, Africa, America de Sud
–Aprox. 1,4milioane de cazuri
anual Distribuţia geografică a holerei
–Manifestări:
•icter (tegumente, mucoase),
fatigabilitate, hiperbilirubinemie
–Evoluţie:
•frecvent spre vindecare
– Se obţine cultivarea unei tulpini a virusului în culturi de celule diploide
umane, urmată de inactivare (formol) şi adsorbţie pe hidroxid de
aluminiu
– Oficinal în Farmacopeea Europeană
• Administrare:
– Vaccin recomandat
– Parenteral - i.m.
• Recomandat personalului medical şi călătorilor în zone endemice
• Primovaccinarea:
–Copii şi adolescenţi 1 an-18 ani inclusiv – 1 doză de 0,5mL
suspensie
–Adulţi începând cu vârsta de 19 ani – 1 doză de 1mL suspensie
• Revaccinarea:
–Între 6- 12 luni de la prima vaccinare
– Flacoane monodoză sau seringi preîncărcate cu
suspensie injectabilă:
• 0,5 mL - pentru copii
• 1 mL - pentru adulţi
• Conservare
– 2-8°C, nu se congelează
– Valabilitate 3 ani
• Preparate
– Monovalente:
• Havrix 1440 adult, Havrix 720 junior
• Vaqta 1440 adult, Vaqta 720 junior
– Bivalent :
• Twinrix
Vaccinul antirabic corpuscular inactivat
• Rabia
–Una dintre cele mai vechi şi de temut boli existente
• Considerată o boală 100% fatală
–2300 î.Hr. - prima menţionare a rabiei în documentele din

Eshnunna
–1881 - Louis Pasteur şi Emile Roux - cercetări pentru

descoperirea unui vaccin contra rabiei
–1903 – A. Negri şi V. Babeş - corpi eozinofilici de incluziune

specifici rabiei (corpusculii Babeş-Negri)
–1985 – introducerea pe piaţa de medicamente a vaccinului

• Virusul rabic aparţine genului Lyssavirus
din familia Rhabdoviridae
–Virus puternic neurotrop
• Rezervorul de infecţie:
–Animale domestice: câini si pisici
–Animale sălbatice: lilieci, vulpi, coioţi,
şacali Câine infectat cu
• Căile de transmitere: virusul rabic
–Muşcături (salivă)
–Transplacentar
–Accidental în laboratoare
–Transplant de cornee
–Pe cale respiratorie (lilieci)
• Anual pe glob se înregistrează 50000- 55000
de decese în urma infectării cu virusul rabic Distributia geografica a
rabiei - 2005
• Patogeneza infecţiei rabice
–Replicarea în ţesuturile periferice
• Perioada de incubatie 20 zile- 3luni
–Răspândirea de-a lungul nervilor periferici

şi a coloanei vertebrale până la creier
• Transport axonal retrograd
–Diseminarea în SNC
• Transport axonal retrograd
–Răspândirea centrifugă prin nervi la

diferite organe, inclusiv glandele salivare
• Manifestările clinice ale rabiei
–Prodromul
• Febră, frisoane, stare de rău generală
• Modificări de comportament, sensibilitate la lumină şi
zgomot.
–Rabia clasică (furioasă):
• Hiperexcitabilitate alternante cu perioade de
luciditate, comportament agresiv Rabie furioasă
• Hidrofobie, hipersalivaţie, transpiraţie
excesivă
• Paralizie, comă, insuficienţa organelor
vitale
• Moartea survine la 14 zile
–Rabiade la declanşarea simptomelor
paralitică: Odată apărută
•Paralizia muşchilor laringelui respiratori simptomatologia specifică
•Somnolenţă, mioedem, tulburări senzoriale rabiei, nu există terapie
•Moartea survine la 30 de zile de la declanşarea eficientă
simptomelor
• Oferă protecţie specifică faţă de infecţia produsă de virusul rabiei
–Inducerea unui răspuns umoral
–Cultivarea virusului pe culturi celulare şi inactivarea cu β-propiolactonă
–Administrare: i.m.
• Diferenţiat în funcţie de momentul administrării
–Pre-expunere: prevenirea rabiei la persoanele cu risc înalt de expunere
–Post-expunere: infecţie rabică confirmată (la persoane muşcate de
animale turbate/ suspecte de turbare)
• Preexpunere
–Primovaccinarea: 2 doze administrate la 0 şi 28 zile
–Revaccinarea
» La 1 an de la ultima doză
» La fiecare 3 ani
• Postexpunere
–Primul ajutor
• Spălarea plăgii din abundenţă cu apă şi săpun
• Aplicare de : alcool 70°/ tinctură de iod/ soluţie sare cuaternară de
amoniu 0.1%
–Vaccinarea
• La subiecţii nevaccinaţi antirabic:
–Primovaccinarea
» 5 doze administrate la 0 (+ser antirabic/imunoglobuline), la 3, 7,
14 şi 30 zile
–Revaccinarea (opţional)
» La 90 zile de la ultima doză
• La subiecţii imunizaţi anterior:
–< 1 an: 1 doză- ziua 0
–1- 3 ani: 3 doze- ziua 0, ziua 3, ziua7
–Vaccinarea mai veche de 3 ani sau incompletă: tratament antirabic
complet
–Reacţii locale: eritem, prurit, edem, durere la locul
injectării
–Reacţii sistemice:
• Febră, ceflee, vertij, frisoane, stare generală de
rău, greaţă, dureri abdominale, mialgii
• Foarte rar şoc anafilactic
–Fiole cu pulbere liofilizată
–Seringi cu 0,5 mL solvent pentru dizolvare
• Conservare
–2-8°C, nu se congelează
–Valabilitate 3 ani
• Preparate
– Verorab
– Imovax Rabies
Bibliografie
• Kaufmann SHE, Lambert PH, The Grand Challenge for the Future, Vaccines for
Poverty- Related Diseases from Bench to Field, Birkhäuser Verlag, Berlin,
Germany, 2005, 23-36.
• de Quadros CA, Vaccines: Preventing Disease & Protecting Health, Pan American
Health Organization, Washington D.C., 2004, 374.
• Ellis RW, New Vaccine Technologies, Landes Bioscience, Georgetown, SUA, 2001,
51-72, 134-182, 227-240.
• Kaufmann SHE, Novel Vaccination Strategies, Wiley-VCH Verlag GmbH & Co.
KGaA, Weinheim, Germany, 2004, 19-38, 228-284.
• André FE, Vaccinology: past achievements, present roadblocks and future
promises, Vaccine, 2003, 21, 593–595.
• National Institutes of Health, Understanding Vaccines, www.niaid.
nih.gov/publications/vaccine/pdf/undvacc.pdf
• CDC (2006). General Recommendations on Immunization Recommendations of
the Advisory Committee on Immunization Practices, MMW R, 55(No. 15-1)
• ***, Ordin nr. 570 din 29/03/2007
• Brumboiu MI, Bocşan IS, Vaccinuri şi vaccinări în practica medicală, Editura
Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2005

Curs 6 Medicamente Biologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 6 Medicamente Biologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEDICAMENTE BIOLOGICE CURS

Şef lucr. dr. Anca MOISEI

–Au fost identificate drept cauză a

–Cauza cea mai comună a diareei la

• Rotavirusurile şi boala diareică

• Activarea sistemului nervos enteric

• Rotavirusurile şi boala diareică

–Vaccinuri umane natural recombinante

• Vaccinuri cu tulpini recombinante uman x

• Vaccinuri cu tulpini umane atenuate

• Duce la ocluzie intestinală, deshidratare

– Formele clinice grave de febră galbenă

• YF-VAX (Aventis Pasteur - USA),

–Vaccin viu atenuat

• Oferă protecţie faţă de infecţia cu B. pertussis prin stimularea

• Oferă protecţie faţă de infecţia cu B. pertussis prin stimularea

–Preparatele asociate care au componenta pertussis acelulară

–Iniţial endemică în India (fluviul Gange) →

–Importanţă socială deosebită în

• Boală diareică – datorată toxinei holerice (pomparea

–Este o boală cauzată de virusul

–Virusul aparține familiei

–cu virusuri întregi, inactivate cu formaldehidă

–virale cu subunități recombinante

–cu flavivirusuri hibride

–2300 î.Hr. - prima menţionare a rabiei în documentele din

–1881 - Louis Pasteur şi Emile Roux - cercetări pentru

–1903 – A. Negri şi V. Babeş - corpi eozinofilici de incluziune

–1985 – introducerea pe piaţa de medicamente a vaccinului

–Răspândirea de-a lungul nervilor periferici

–Răspândirea centrifugă prin nervi la

S-ar putea să vă placă și