Sunteți pe pagina 1din 39

Recomandari generale

privind vaccinarile
Conf.dr. Daniela Pitigoi
As.univ.dr. Maria Dorina Craciun
TEME
Definitii
Indicatiile vaccinarii
Vaccinare de rutina. Calendarul de vaccinari
Vaccinare selectiva
Vaccinare optionala
Tipuri de vaccinuri:
Vaccinuri virale
Vaccinuri bacteriene
Beneficii si riscuri
Administrare:
Mod, cale si loc de administrare
Intervalele dintre doze
Reactii adverse postvaccinale
Contraindicatii si precautii
Inregistrare si raportare (vaccinari, reactii adverse)
Definitii
Vaccin = produs biologic care conine suspensii (antigene) de virusuri
sau bacterii vii atenuate, inactivate (omorte) sau fraciuni din acestea
i care se administreaz cu scopul de a induce un rspuns imun
protector specific.
Denumirea de vaccin aminteste originea primului profilactic (E.
Jenner, 1798) utilizat in prevenia variolei.

Vaccinarea se defineste ca fiind manevra prin care se administreaz


un vaccin

Imunizarea este procesul prin care se induce imunitate activa (adica


rezisten fa de un agent infecios) prin administrarea unor vaccinuri
(antigene).
Vaccinuri - Importanta
Vaccinurile reprezint unele dintre cele mai valoroase
instrumente pe care le avem la dispoziie pentru a asigura
protecia mpotriva bolilor infecioase

Orice vaccin trebuie s fie:


eficace, adic s induc un rspuns imun
protector, a crui memorie s se pstreze n
timp i
sigur, adic lipsit de efecte secundare (reactii
adverse) majore
Beneficiile vaccinrii
Beneficii la nivel de individ
protecie fa de infecie
protecie fa de boala manifest clinic
prevenirea complicaiilor
prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
asigurarea imunitii de grup
prevenirea epidemiilor
scderea costurilor de ngrijire
Sursa: The National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID)
Indicatiile vaccinarii
- Vaccinare de rutina
- vaccinurile din programele nationale de
vaccinari
- Vaccinare selectiva
- in anumite situatii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri populationale
cu risc crescut de imbolnavire
- Vaccinare optionala
- la indicatie / cerere, cu plata
Indicatiile vaccinarii in Romania
Vaccinarea de rutina
Prin PNI sunt vaccinati copiii fata de urmatoarele boli
infectioase, considerate prioritati pentru sanatatea
publica din Romania:
- poliomielita
- difterie
- tetanos
- tuse convulsiva
- rujeola
- rubeola
- oreion
- hepatita B
- infectia cu Haemophillus influenzae tip b
- tuberculoza
Calendarul de vaccinari
Vaccinarea de rutina se face conform calendarului de vaccinari.
Fiecare ar i alctuiete un calendar al vaccinrilor care este un program oficial
recomandat pentru administrarea vaccinurilor tuturor persoanelor eligibile, n
funcie de vrst.

Calendarul de vaccinri se stabileste in functie de:


situatia epidemiologica a bolii prevenibile prin vaccinare
factorii care influeneaz rspunsul imun postvaccinal
disponibilitatea si eficacitatea vaccinului

Calendarul de vaccinri se revizuieste periodic in functie de :


evolutia epidemiologica a bolii
experienta acumulata in domeniu,
elaborarea unor vaccinuri noi
bugetul disponibil
Vaccinurile utilizate n programele de
vaccinri trebuie

S ndeplineasc criteriile de calitate


S fie sigure i s aib un impact semnificativ asupra
bolii n populaiile int;
S se adapteze cu uurin la calendarele i intervalele
de timp din Programele Naionale de Imunizri;
S nu interfere semnificativ cu rspunsul imun fa de
alte vaccinuri administrate simultan;
S fie condiionate astfel nct s ndeplineasc
cerinele tehnice legate de refrigerare/stocare;
S aibe un pre accesibil
Indicatiile vaccinarii in Romania
Vaccinarea selectiva
Recomandata unor anumite persoane /grupuri populationale sau in anumite
situatii epidemiologice cu risc crescut de imbolnavire sau complicatii:

Persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau complicatii:


Ex: Vaccin rubeolic adolescente
Vaccin gripal - persoane cu boli cronice etc

Persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale:


Ex: Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa potabila etc

Persoane care calatoresc in zone cu risc:


Ex. Vaccin impotriva febrei galbene

Persoane expuse ocupational:


Ex.Vaccin Hepatita B personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic in laborator
Vaccin meningococic personal medicosanitar (laboratoare, spitale de boli
infectioase)
Indicatiile vaccinarii in Romania
Vaccinarea optionala
Sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru care
exist vaccin specific, dar care nu este inclus n
programele de imunizare.

Se efectueaz n completarea vaccinrilor


obligatorii, costul fiind suportat de cel vaccinat.

Exist variaii de la o ar la alta: unele vaccinri,


care sunt recomandate n unele ri, pot fi
opionale n alte ri.
Ex.Vaccinul rotavirus
Vaccinul varicelos
Pneumococic
Compozitia vaccinurilor
Antigenul vaccinal (vezi tipuri de vaccinuri)
Adjuvani - sunt substane ncorporate n vaccin pentru a crete capacitatea imunogen a
antigenului vaccinal.
Cei mai folosii sunt compuii de aluminiu, care formeaz la locul de administrare precipitate
cu proteinele antigenice, asigurnd o eliberare lent a antigenului.

Prezervani - reduc riscul de contaminare, n special cnd vaccinul este condiionat n flacoane
multidoz.

Antibiotice - utilizate n procesul de producie al unor vaccinuri virale pentru a mpiedica


multiplicarea bacterian. Sunt recomandate antibiotice de tip kanamicin i neomicin (de ex.
neomicina pentru vaccinul rujeolic). Nu se utilizeaza penicilina i alte beta lactamine.

Stabilizatori - mresc rezistena antigenului la temperaturi crescute

Indicatori de culoare (de exemplu fenol, la vaccinul polio oral)

Diferite substane rezultate din procesul de producie


substane din mediul de cretere - drojdie de bere (ex. vaccin hep B), proteine de ou - pentru
vaccinurile preparate pe ou embrionate (ex. Vaccin gripal, vaccin amaril), tiomersal (ex.
vaccinurile hepatita B, gripale)

Coninutul unui vaccin poate diferi de la un productor la altul, de aceea este foarte
important a se citi prospectul care nsoete vaccinul, n care sunt precizate de
asemenea i reaciile care pot apare dup administrarea vaccinului respectiv
Compozitia vaccinurilor
In ultimii ani au existat diferite opinii cu privire la toxicitatea si
actiunea tiomersalului (un compus pe baza de mercur folosit ca
prezervant in anumite vaccinuri) care ar putea fi implicat in aparitia
unor tulburari neurologice, tulburari de comportament si de crestere.

Pe baza studiillor efectuate in mai multe tari (SUA, Anglia), expertii


au aratat ca vaccinurile care contin tiomersal sunt sigure.
Tiomersalul este un compus pe baza de etilmercur, care este diferit
de metilmercur din punct de vedere farmacocinetic si anume:
Prezenta etilmercurului in sange este mai scurta (mai putin de o
saptamana) fata de metilmercur (o luna si jumatate)
Etilmercurul se elimina prin intestin in timp ce metilmercurul se
acumuleaza in organe.
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
Corpusculare
cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic, rubeolic,
urlian, varicelos, amaril)
cu virusuri inactivate sau omorte (vaccin polio inactivat, rabic, Hep A)
Fraciuni antigenice sau subuniti virale (vaccin Hep B, gripal)

Vaccinuri bacteriene
Corpusculare (complete)
cu germeni vii atenuai (BCG)
cu germeni omori (vaccin holeric, pertussis)
Subunitare
Polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic, Hib, tifoidic
Proteice purificate pertussis acelular
Anatoxine difterica, tetanica
Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai puin
favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenei, fr a se modifica
capacitatea imunogen.
- Aceste vaccinuri determin o imunitate asemntoare cu cea
natural, obinut dup boal sau infecie.
- Sunt mai uor de produs, dar este foarte important testarea i
meninerea atenurii virale.

Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu formaldehid
sau propionolacton, n aa fel nct s-i pstreze proprietile
imunogene.
- Sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a produce
infecie sau boal.
- Eficacitatea lor depinde n mare msura de cantitatea de antigen pe
care o conin, de aceea sunt necesare doze repetate pentru a se
obine un rspuns imun adecvat.
Tipuri de vaccinuri
Anatoxine (toxoizii)
Sunt preparate biologice derivate din toxine (difteric, tetanic) cu
proprieti imunogene,

Inactivarea toxinelor i transformarea lor n produse atoxice are loc


n condiii dirijate, sub aciunea cldurii si a diferitelor substane
chimice.

Pentru a le creste capacitatea imunogena, anatoxinele sunt


adsorbite pe un suport mineral (sruri de aluminiu) care are rol de
adjuvant.
Pentru a fi utilizat ca vaccin, trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
s fie imunogen i s induc sinteza anticorpilor la un titru suficient
pentru a neutraliza in vivo, toxina nativ;
s fie complet lipsit de toxicitate;
s nu aib proprieti alergizante.

Dupa administrare, anatoxinele induc apariia anticorpilor antitoxici


circulani specifici (antidifterici, antitetanici) al cror titru se poate
determina prin metode de laborator.
Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii
Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Imunitate de lunga durata
Activeaza limfocitele LTc care distrug celulele infectate de virusuri
Riscuri
Recastigarea virulentei (si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielia,
rujeola, rubeola postvaccinala)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex. poliomielita
postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin polio oral)
Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii
Limite
Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in sarcina
Stabilitate scazuta la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului vaccinal, de
aceea trebuie pastrat un interval intre administrarea unui vaccin viu si a
imunoglobulinelor sau a transfuziilor de sange / produse de sange:
Daca se administreaza intai ROR sau vaccin varicelos trebuie pastrat un
interval de 2 saptamani pana la administrarea de imunoglobuline sau sange
/ produse de sange
Daca se administreaza sange / produse de sange / imunoglobuline trebuie
pastrat un interval de cel putin 3 luni pana la administrarea ROR sau a
vaccinului varicelos (CDC, 2011)
Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri inactivate
Beneficii
Nu determina boala postvaccinala
Se pot administra la persoane imunocompromise si in sarcina
Au stabilitate crescuta la temperatura camerei
Nu se excreta in mediu
Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor
specifici circulanti, de aceea poate fi administrate in acelasi timp,
inainte sau dupa administrarea de imunoglobuline (ex. Hepatita
B, rabie, tetanos)

Limite
Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate
Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
Nu induc imunitate mediata celular
Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri - antigenul provine de la o singur specie microbian
monovalente - conin o singur component (ex. vaccin rujeolic,
vaccin hepatita B)

polivalente - conin mai multe componente (tipuri) ale aceleiai


specii ex. vaccin polio (conine toate cele trei serotipuri ale
virusului polio), vaccin gripal, vaccin pneumococic

Vaccinuri asociate sau combinate - conin amestecuri antigenice.


bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB
Avantajele utilizarii vaccinurilor
combinate
La nivel de individ:
protectie simultana pentru mai multe boli
mai putine injectii = reducerea disconfortului si
creste acceptabilitatii
mai putine vizite la medic
Pentru Sistemul de Sanatate
scderea numarului de acte medicale
simplifica stocajul si sistemele logistice
Administrare
Pentru obinerea unui rspuns optim vaccinurile ar trebui s fie administrate la
vrsta i la intervalele recomandate. Atunci cnd acestea nu pot fi
respectate se va ine seama de urmtoarele aspecte:
- Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan sau n orice moment,
nainte sau dup administrarea unui alt vaccin inactivat sau viu

ntre dozele succesive ale aceluiai vaccin sau ntre vaccinuri diferite se
vor respecta intervalele minime recomandate

Antigen Interval minim recomandat ntre doze


2 sau mai multe vacc inactivate nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval ntre doze
un vaccin viu i inactivat nici unul, pot fi administrate simultan sau la orice
interval ntre doze*
2 sau mai multe vacc vii 4 sptmni, dac nu sunt administrate simultan
Administrare

ntreruperea schemei de vaccinare, nu impune reluarea


ntregii serii de administrri sau administrarea unor doze
suplimentare.

Un interval mai lung ntre doze nu reduce concentraia


final de anticorpi, dar protecia optim se obine dup
ce se administreaz numrul total de doze recomandate
(tabel intervale).

Un interval mai scurt intre dozele de vaccin poate


influenta raspunsul imun cu scaderea nivelului de
protectie.
Administrare
Vaccinurile nu trebuie administrate:
la intervale mai mici decat cele recomandate
Exceptie: se admite pentru situatii exceptionale
(calatorie etc) scurtarea intervalului minim cu maxim 4
zile (CDC, 2011)
inaintea varstei minime recomandate
Exceptie: in epidemiile de rujeola vaccinul rujeolic sau
ROR se adminstreaza incepand cu varsta de 7 luni
(dar aceasta doza nu este considerata ca o prima
doza si se va repeta administrarea la varsta
recomandata 12 luni) (Plotkin and Orenstein, 2008)
Varsta recomandata, varsta minima si intervalele intre dozele de vaccin
(adaptat dupa S.Plotkin, 2008)
Vaccinul si Varsta recomandata pentru Varsta minima pentru Intervalul recomandat pana la Intervalul minim pana la
numarul prima doza aceasta doza doza urmatoare doza urmatoare
dozelor

Hepatita B (HepB)-1 La nastere La nastere 14 luni 4 saptamani

Hep B-2 12 luni 4 saptamani 217 luni 8 saptamani

Hep B-3 618 luni 24 saptamani

Diftero-tetano- 2 luni 6 saptamani 2 luni 4 saptamani


pertussis
acelular
(DTPa)-1

DTPa-2 4 luni 10 saptamani 2 luni 4 saptamani

DTPa-3 6 luni 14 saptamani 612 luni 6 luni[**][]

DTPa-4 1518 luni 12 luni 3 ani 6 luni

DTPa-5 46 ani 4 ani

Haemophilus 2 luni 6 saptamani 2 luni 4 saptamani


influenzae
type b (Hib)-1

Hib-2 4 luni 10 saptamani 2 luni 4 saptamani

Hib-3 6 luni 14 saptamani 69 luni 8 saptamani

Hib-4 1215 luni 12 luni

Vaccin polio 2 luni 6 saptamani 2 luni 4 saptamani


inactivat
(VPI)-1

VPI-2 4 luni 10 saptamani 214 luni 4 saptamani

VPI-3 618 luni 14 saptamani 35 ani 4 saptamani

VPI-4 46 ani 18 saptamani


Calea de administrare
Este recomandat de productor. Administrarea n alt
loc poate determina o scdere a eficacitii vaccinului
sau poate crete riscul de reacii adverse.

Vaccinurile se pot administra:


oral (VPO, rotaviral etc),
intradermic (BCG, gripal),
subcutanat (rujeolic etc),
intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT
etc).

Vaccinurile nu se administreaz niciodat intravenos


Tehnica de administrare a
vaccinurilor

Pentru a aborda calea parenteral este necesar respectarea unui anumit unghi ntre ac i suprafaa de vaccinat (vezi figura)
Contraindicatii si precautii
Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse postvaccinale
severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie
de exemplu administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie
cunoscuta la ou ar putea cauza o reactie alergica grava chiar deces.

Contraindicaiile absolute, permanente sunt rare si sunt


reprezentate de:
reacii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre
componentele vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la neomicina)
encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis
celular (DTP)

Contraindicaiile temporare sunt cele mai numeroase.


reprezinta o amanare a vaccinarii - vaccinul se poate administra ulterior,
cand conditia / afectiunea care a impus contraindicatia a fost rezolvata.
Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele cu
imunodepresie
Contraindicatii si precautii
Precautia - este determinata de o afectiune / conditie pe
care o are persoana care se prezinta la vaccinare si care
poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
In general, daca o precautie este prezenta vaccinul
nu ar trebui administrat.
Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate
administra, dar numai dupa o evaluare atenta facuta
de medic si atunci cand beneficiile vaccinarii
depasesc riscurile de reactii adverse.
persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa
Cele mai numeroase precautii sunt temporare
de ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoana care
tocmai a primit o transfuzie
False contraindicaii

Reacii locale uoare sau moderate dup o administrare


anterioar
Febr uoara dup o administrare anterioar
Tratament antimicrobian curent
Convalescena dup o boala infecioas
Nscut prematur
Expunere recent la o boal infecioas
Alimentaia natural (alptarea)
Antecedente familiale de sindrom de moarte subit
Antecedente familiale de convulsii
Reactii adverse

Administrarea unui vaccin poate fi urmat, la unii


recipieni, de apariia unor reacii postvaccinale.

Aceste reacii pot fi locale, sistemice si alergice i pot


fi determinate de vaccin, de reactivitatea individuala la
vaccin, de erori n modul de administrare sau de alte
cauze coincidente care nu au nici o legatur cu vaccinul
sau cu vaccinarea.

Orice reacie postvaccinal trebuie consemnat n


documentele medicale i n carnetul de vaccinri al
copilului.
Reactii adverse
Supravegherea reaciilor adverse postvaccinale indezirabile
(RAPI) este o activitate care face parte din programul
naional de imunizri i se deruleaza conform metodologiei
elaborate de INSP- CNSCBT. Este o activitate deosebit de
important care trebuie cunoscut i respectat de ctre
fiecare medic care efectueaz vaccinri, deoarece
furnizeaz informaii valoroase despre:
reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui lot
de vaccin,
calitatea seringilor i a acelor utilizate pentru
administrarea vaccinului,
cunotiinele cadrelor medicale privind tehnicile de
administrare, condiiile de pstrare i manipulare a
vaccinului.
Reactiile locale
Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Exemplu: durere, edem, roseata la locul de
administrare.
In general, apar la cateva ore de la administare
si sunt de obicei autolimitate.
Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin, in
functie de tipul vaccinului:
Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul diftero-
tetano-pertussis).
Reactiile de tip sistemic
Sunt manifestari generalizate care includ febra,
mialgii, cefalee, artralgii, stare de rau etc.
Pot apare dupa administrarea vaccinurilor vii
atenuate si sunt determinate de replicarea
virala. Sunt similare unei forme usoare a bolii
naturale.
Erau relativ frecvente dupa administrarea vaccinului
DTP, datorita componentei pertussis (celulare).
Reactiile alergice
Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de
doze), dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara
etc).
ocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacii
care pot apare dup o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut i intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe protocolul
de management al socului anafilactic si trusa de urgenta.
Supravegherea vaccinatului 15 minute
nregistrarea i raportarea vaccinrilor
Efectuarea vaccinrii se nregistreaz n documentele medicale de la
nivelul cabinetului medicului de familie, ale maternitii pentru
vaccinurile efectuate imediat dup natere sau ale oricrei alte uniti
medicale/medic care a efectuat vaccinarea, n registrul electronic de
vaccinari si in carnetul de vaccinri care se nmneaz mamei la
externarea din maternitate.

Mama trebuie informat despre importana pstrrii carnetului de


vaccinare i despre faptul c trebuie s-l prezinte medicului la orice
vizit medical.

Vor fi consemnate n carnetul de vaccinri, eventualele reacii adverse


postvaccinale.

Medicul de familie are obligaia s raporteze lunar la Direcia de


Sntate Public judeean numrul de copii care au fost vaccinai, pe
tipuri de vaccinuri precum i reaciile adverse nregistrate (OG 53
aprobata prin Legea Nr. 649 din 20 noiembrie 2001).
Vaccinuri disponibile in Romania, 2014

1. Vaccin BCG 16. Vaccin haemophilus influenza tip b


2. Vaccin hepatita B 17. Vaccin diftero-tetanopolio inactivat (dT-VPI)
pediatric (0-15 ani)
18. Vaccin diftero-tetanopertussis - polio inactivat
adult (>15 ani) (DTPa-VPI)
3. Vaccin hepatita A 19. Vaccin diftero-tetanopertussis-hepatita B (DTPa-
adult (>18 ani) hepB)
pediatric (1 an 18 ani) 20. Vaccin diftero-tetanopertussis Haemophilus
4. Vaccin hepatita A+B influenzae tip b - polio inactivat (DTPa-VPI-Hib)
5. Vaccin HPV (de la varsta de 9 ani) 21. Vaccin diftero-tetanopertussis Haemophilus
6. Vaccin rotavirus (6 sapt 16 sapt) influenzae tip b - polio inactivat hepatitaB
7. Vaccin varicelos (de la varsta de 12 luni) (DTPa-VPI-Hib-HepB)
8. Vaccin rujeola-rubeola-oreion 22. Vaccin gripal
- de la 12 luni 23. Vaccin amaril (impotriva febrei galbene)
- de la 7 luni in epidemii de rujeola
9. Vaccin pneumococic conjugat 24. Vaccin tifoidic
7 serotipuri (6 sapt 2 ani) 25. Vaccin rabic
10 seroptipuri (6 sapt 2 ani) 26. Vaccin impotriva encefalitei de capuse
13 serotipuri (6 sapt 5 ani) 27. Vaccin holeric
10. Vaccin pneumococic (de la varsta de 2 ani) 28. Vaccin diftero-tetanic-pertussis (dTpa)
11. Vaccin meningococic A+C 29, Vaccin ROR - Varicela
12. Vaccin tetanic adsorbit (VTA)
13. Vaccin diftero-tetanic (dT)
14. Vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP)
DTPw (celular)
DTPa (acelular)
15. Vaccin polio inactivat (VPI)
Calendarul vaccinrilor n Romnia 2015

Sursa: Ministerul Sanatatii; Ord 386/2015 Norme tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate publica pentru anii 2015- 2016 (Anexa 2)