Sunteți pe pagina 1din 15

Introducere in

morfopatologie
Dr. Andreea Mihai

Morfopatologia/Anatomia
Patologica (AP)
Cu ce se ocupa
AP?
-

Ramura a
medicinei care
studiaza
aspectul
macroscopic si
microscopic al
leziunilor
organelor are

Morfopatologia/Anatomia
Patologica (AP)
Anatomia Patologica a fost fondata in a doua
jumatate a sec. al XVIII-lea, de catre fiziologul
italian Giovanni Battista Morgagni, care a publicat in
1761, la varsta de 79 de ani rezultatul a peste 640
de necropsii, intr-o lucrare
intitulata De sedibus et causis
morborum per anatomen indigatis si a
fost dezvoltata in a doua jumatate a
sec. al XIX-lea de catre celebrul
anatomopatolog german
Rudolph Virchow

Dr. Rudolf Carl Virchow (18211902)


[C. Ardeleanu, M. Halalau Anatomie Patologica,
Buc 2012].

Introducere (I)
Metodele utilizate in prezent in anatomia patologica sunt:

Examen macroscopic - consta in evaluarea cu ochiul liber


a tesuturilor si organelor sau pieselor excizate chirurgical;
este util mai ales cand avem fragmente tisulare mari si
poate orienta in mod semnificativ diagnosticul; (ex: un
chist, o tumora, un ulcer, un abces..etc. Cel mai important
pas al acestei etape este selectarea zonelor ce vor fi
procesate pentru obtinerea de sectiuni histopatologice.

Examen microscopic- examinarea microscopica a


sectiunilor de tesut, prelucrate si colorate in prealabil in
laboratorul de histopatologie. Coloratia standard este
hematoxilina-eozina, dar exista si alte coloratii, in functie de
ceea ce urmarim sa evidentiem. Interpretarea sectiunilor
tisulare pe baza unor principii morfologice in vederea
diagnosticului histopatologic este metoda centrala in

Introducere (II)

Immunohistochimia (IHC)- utilizeaza anticorpi pentru a


detecta calitativ si semi-cantitativ prezenta si localizarea
unor proteine specifice in structura celulelor (fie pe
membrana, in citoplasma sau membrana nucleara). Este
folosita pentru a face diagnostic diferential in boli ce
prezinta pe hematoxilina-eozina o morfologie
asemanatoare; in aceste cazuri IHC face diferenta. De
asemenea in medicina moderna IHC da indicii despre
proprietatile unor celule tumorale cu urmari asupra
prognosticului si tratamentului.

Hibridizare in situ- Prin aceasta tehnica se identifica


secvente specifice de AND si ARN- se pun in evidenta
mutatii, translocatii, deletii. ale materialului genetic. Atunci
cand proba este marcata fluorescent se numeste FlSH
(hibridizare in situ cu fluorescenta). Complemetar pentru
IHC si utilizat mai mult in cercetare.

Introduction (III)

Microscopie electronica- examinarea de sectiuni


histologice la microscopul electronic; permite vizualizarea
organitelor celulare; in mare masura a fost inlocuita de IHC, in
prezent utilitatea ei clinica este redusa pentru cateva afectiuni
in nefropatologie si unele afectiuni genetice cum ar fi boala
cililor imobili..

Citogenetica tisulara- Teste genetice pentru a vizualiza


modificari genetice la nivelul cromozomilor; are avantajul este
ca necesita putin material biologic.

Imunofenotipare in flux- determinarea imunofenotipului


prin tehnici de citometrie in flux; este utilizata in diagnosticul
limfoamelor si leucemiilor.

Cum sa invatam Anatomie


(I)
A. Definim procesulPatologica
patologic prin :
natura procesului patologic:
-

Inflamatie acuta / cronica

infectioasa/neinfectioasa (ex - autoimun)

- Tulburare circulatorie:

Hiperemie activa/pasiva, ischemie

benigna / maligna /borderline

Tumoral

Boala degenerativa

Boala genetica : se investigheaza daca este mutatie


sporadica / agregare familiala
Malformatie

localizarea procesului patologic: pulmonar, intestinal,


cerebral, cardiac, piele, etc
etiologie (cauza): atunci cand este implicat un agent infectios

Cum sa invatam Anatomie


Patologica (II)
Mai putem preciza:
- o particularitate microscopica de grup care
include boala intr-o categorie restransa de afectiuni
de aceeasi natura: de exemplu inflamatie
granulomatoasa (formeaza granuloame)
resprezinta un grup restrans de inflamatii, sau
tumora maligna epiteliala = carcinom reprezinta
un grup de tumori maligne (diferite de tumorile
maligne conjunctive = sarcoame)
- evolutia naturala a bolii vs. evolutia sub cel mai
bun tratament disponibil
- eventual care ar fi cea mai eficienta profilaxie

Cum sa invatam Anatomie


Patologica (III)

B. Aspect macroscopic si microscopic:


-

Macroscopic - ce se vede cu ochiul


liber, aspectul exterior si pe sectiune
Microscopic examinarea la
microscopul optic

Descriere macroscopica

distributia antomica a leziunilor la


nivelul organului implicat,
unice/multiple, uni/bilateral in
organele pereche, etc..

Descriere microscopica in
inflamatii

Descriere microscopica in
tumori

atipii celulare si/sau nucleare: celule si/sau


nuclei cu variabilitate de forma si dimensiune
fata de tesutul de origine evaluam gradul
de diferentiere
profunzimea invaziei pt tumorile maligne,
+/-capsula, mitoze, invazie vasculara, invazie

Cerinte LP Morfopatologie
-

Sunt permise pe fiecare semestru 2


absente pentru care nu este
necesara recuperarea
Orice absenta in plus necesita
adeverinta de la secretariat prin care
se aproba recuperarea
O lucrare scrisa pe fiecare semestru,
aproximativ la jumatatea
semestrului, se poata da de maxim 2
ori, nota minima 6; cine nu ia

Bibliografie
-

http://www.pathpedia.com/

http://library.med.utah.edu/WebPath

http://www.pathologyatlas.ro/index.php
www.epathology.ro

http://www.pathguy.com/

http://www.pathologyoutlines.com/

http://www.pathologypics.com/

Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease - 8th Ed

Curs de Anatomie Patologica Carmen ardeleanu, F. Halalau

Curs de morfopatologie M. Sajin

VA MULTUMESC!

S-ar putea să vă placă și