NĂTRUȚ GEORGETA

ANUL III A AMF

PIODERMITA

Piodermitele sunt determinate de bacterii piogene (stafilococi si

streptococI) si pot fi primare (apar pe tegumentul anterior nemodificat) si
secundare (se produc prin piodermizarea unei dermatoze preexistente: de
exemplu herpes impetiginizat). Un alt criteriu imparte infectiile cutanate in
foliculare si nefoliculare. Vechea clasificare in streptodermii si stafilodermii se
suprapune in mare parte acestei impartiri, deoarece stafilocicii determina
predominent infectii foliculare, iar streptococii sunt agentii cauzali ai
infectiilor nefoliculare.

I. Infectii cutanate nefoliculare

IMPETIGO-Popular poarta denumirea de "bube dulci". Agentul etiologic este

streptococul. Forma primitiva apare mai frecvent la copiii prescolari cu
conditii igienice precare, in timp ce forma secundara poate complica
majoritatea dermatozelor. Debuteaza cu vezicule (uneori chiar bule)
superficiale pe fond eritematos, care se erodeaza foarte usor, dand nastere
unor exulceratii. Secretia din leziune se usuca repede, formand cruste galbene
("melicerice", ca ceara de albine). Expunerea pacientului in acest stadiu la
razele solare va determina aparitia de pete hiperpigmentate inestetice,
persistente cateva luni. Impetigo-ul se localizeaza frecvent la nivelul fetei, in
jurul nasului si gurii, dar si la nivelul membrelor. Uneori se poate complica cu
glomerulonefrita acuta poststreptococica. Impetigo-ul bulos este cauzat de
stafilococ, apare mai frecvent la noi nascuti si sugari, determinand
"pemfigusul epidemic al nou-nascutului".

ECTIMA-Este o piodermita caracterizata prin formarea de ulceratii

acoperite de cruste aderente. Poate aparea la orice varsta, fiind favorizata de
igiena precara, malnutritie, microtraumatisme ale pielii (grataj). Se poate
localiza oriunde, cel mai adesea gasim la nivelul gambelor. Debuteaza cu bule
sau pustule pe un fond eritematos. In scurt timp se formeaza o ulceratie
acoperita de o crusta aderenta si inconjurata de un halou eritematos. Dupa
detasarea crustei putem observa fundul ulcerului, acoperit cu depozite
fibrinoase galbui. Dupa o evolutie de cateva saptamani se vindeca, lasand in
urma cicatrici, de obicei hipopigmentate, ce persista indefinit.
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
CHEILITA ANGULARA (PERLES STREPTOCOCIC)-Mai des intalnita la copii,
infectia se localizeaza la nivelul comisurii labiale, unde apar vezicule pe un
fond eritematos, urmate de ragade dureroase, acoperite de cruste melicerice.
Diagnosticul diferential se face cu perlesul candidozic, care are o evolutie
torpida, este mai putin inflamator, fara cruste melicerice si frecvent la
purtatorii de proteze dentare sau la diabetici

INTERTRIGO STREPTOCOCIC-Este favorizat de factorii mecanici (contactul

direct al suprafetelor cutanate ale pliurilor la obezI). Se caracterizeaza prin
aparitia unor leziuni inflamatorii eritemato-exudative cu contur difuz la
nivelul pliurilor si cu fisuri dureroase in profunzimea pliului.

ERIZIPELUL SI CELULITA ERIZIPELOIDA-Sunt infectii cutanate grave, relativ

frecvent intalnite. Initial erizipelul a fost descris ca o infectie cutanata
contagioasa care a determinat adevarate epidemii in sectiile chirurgicale.
Astazi nu observam contagiunea interumana. Erizipelul este cauzat de
streptococul beta-hemolitic. Debuteaza brusc cu febra (39 - 40°), frisoane,
alterarea starii generale. In acest stadiu, leziunile cutanate sunt discrete, ceea
ce explica frecventele confuzii diagnostice cu infectii acute ale cailor
respiratorii (gripa, pneumoniE). Dupa cateva ore bolnavul observa aparitia
unui placard extins eritemato-edematos, bine delimitat, cu margini
proeminente "in burelet". Erizipelul se poate localiza oriunde pe corp, dar in
ordinea frecventei, erizipelul se intalneste la nivelul gambelor (poarta de
intrare a bacteriei este reprezentata de plagi sau micoze interdigitale cu
fisurI), fetei (poarta de intrare: rinovestibulite, plagI), pavilionului urechii
(poarta de intrare posibila: otite externe gratate). Celulita erizipeloida are
simptome identice cu erizipelul dar difera de acesta prin aspectul marginilor
placardului eritematos care sunt difuze, fara burelet. Complicatii: abcese,
septicemii, glomerulonefrita poststreptococica, fasceita microbiana
necrozanta (gangrena streptococica), miozita. In localizarea faciala pot aparea
tromboflebita sinusului cavernos, abcese cerebrale, meningita.

ERIZIPELOIDUL-Este o infectie cutanata provocata de erysipelotrix insidiosa,

agent patogen larg raspandit in natura. Acesta determina rujetul porcului, dar
se poate gasi si la alte animale (pasari, pestI). La om apare in special in
conditiile manipularii carnii proaspete (macelari, bucatari, gospodine,
pescarI), inoculandu-se prin inteparea pielii cu oasele animalului infectat.La 3
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
- 4 zile dupa inocularea agentului infectios, apare in zona respectiva o leziune
eritemato-violacee bine delimitata, cu contur policiclic, lent extensiva.
Simptomele generale sunt absente sau foarte discrete (cefalee, frisonetE).
Vindecarea apare adesea spontan, fara supuratie, in 2 - 3 saptamani.

Tratamentul piodermitelor nefoliculare

General: antibiotice (penicilina, deoarece streptococul este sensibil la acest

atibiotic), in functie de gravitatea cazului. In cazurile in care banuim asocierea
stafilococului (raspuns slab la penicilina), se vor administra antibiotice
eficiente in stafilococi, rezistente la betalactamaze (oxacilina, eritromicina,
augmentin, cefalexina etc.) Local: deparazitare, igienizare, comprese
antiseptice cu cloramina B (2 cp. la 1/2 litru de apA), pansamente cu
unguente si pudre continand antiseptice (acid boric 3 %, acid fusidic,
hexaclorofen), antibiotice care nu se administreaza pe cale generala:
neomicina, polimixina, bacitracina, mupirociN).

II. Infectii cutanate foliculare

FOLICULITA SUPERFICIALA-Este o infectie stafilococica limitata la ostiul

folicular. Se caracterizeaza prin aparitia de pustule la nivelul ostiului
foliculului firelor de par terminal, uneori cu halou eritematos. Evolueaza prin
formare de crusta si vindecare fara cicatrice.

FOLICULITA PROFUNDA (Sicozis stafilocociC)-Este o infectie stafilococica a

foliculului pilos in totalitate, pe un teren debilitat. Se manifesta sub forma
unor papulo-pustule centrate de un fir de par. Se pot acoperi de cruste galbui-
maronii. Evolueaza subacut sau cronic. La nivelul foliculului se formeaza un
abces in forma de "buton de camasa" ceea ce explica esecurile terapiei
leziunilor superficiale, vizibile. O forma particulara de sicozis este acneea
cheloidiana a cefei, mai frecventa la barbatii de varsta medie, cu piele
seboreica. La locul de contact al tegumentelor cefei cu gulerul camasii se
gasesc pustule foliculare recidivante. Dupa cativa ani se formeaza un placard
indurat fibromatos, alopecic in care persista cateva fire de par. Leziunile
pustuloase se extind progresiv spre scalp, in timp ce la ceafa creste grosimea
tesutului fibros.
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
FURUNCULUL-Este o foliculita cu perifoliculita necrozanta stafilococica
produsa de stafilococul aureu hemolitic. Debuteaza ca un nodul inflamator
dureros care se acopera cu o pustula, totul centrat de un fir de par (sunt
atinse mai ales fire tip velluS). Se formeaza un dop necrotic (burbioN) care
este initial aderent (nu are rost sa "stoarcem" furunculuL), apoi se elimina,
lasand o ulceratie crateriforma ce se vindeca prin cicatrice. Localizarile mai
frecvente sunt: ceafa, fata, gat, membre, regiunea anogenitala. Complicatii:
limfangita, septicemie.

HIDRADENITA SUPURATIVA (HIDROSADENITA)-Este o afectiune inflamatorie

a glandelor apocrine. Apare dupa pubertate, mai frecvent la femei. Leziunile
se localizeaza in regiunile cu glande apocrine: axilar si perianogenital. Au
aspectul unor noduli subcutanati eritematosi, durerosi, care dupa colectare
fistulizeaza, eliminand o secretie purulenta, uneori sanguinolenta. Vindecarea
spontana se face cu cicatrici vicioase.

PARONICHIA MICROBIANA-Este inflamatia de cauza microbiana a

tesuturilor moi periunghiale. Deosebim forme acute si cronice. Formele acute
sunt cauzate de stafilococul aureu, cele cronice de bacili coliformi, proteus, la
care se poate asocia si candida. Este favorizata de traumatisme (manichiura),
mediu umed. Se manifesta prin edematierea repliului periunghial, cu durere
locala si eliminarea de puroi, spontan sau la presiune. In formele cronice,
repliul periunghial se retracta de pe lama unghiei, favorizand patrunderea de
corpi straini ce determina aparitia unei reactii inflamatorii granulomatoase cu
formare de tesut de granulatie.

Tratamentul piodermitelor foliculare

Tratament general: indicat in cazurile grave, febrile,se indica antibiotice care

sunt eficiente in stafilocociii, rezistente la betalactamaze (eritromicina,
oxacilina, augmentin, oxacilina, gentamicina, cefalexina = OSPEXIN) In
formele recidivante, se indica vaccinoterapie (vaccin si anatoxina stafilococica
in administrari subcutanate bisaptamanale in doze progresiv crescande;
vaccin polimicrobian; polidin; cantastin).

In formele incipiente si cu pustule superficiale, badijonarile repetate cu

solutie de alcool iodat 1 % asigura adesea vindecarea leziunilor. In formele
supurate este necesara dezinfectia prin comprese cu sol. cloramina B pana la
NĂTRUȚ GEORGETA
ANUL III A AMF
indepartarea crustelor si secretiilor, urmata de pansamente sterile
absorbante cu scopul de a impiedica insamantarea tesuturilor invecinate. Se
interzice baia la bolnavii cu leziuni supurate deschise. Colectiile purulente se
incizeaza si se asigura drenajul prin mesare. Tesuturile devitalizate se
excizeaza .

Epitelizarea leziunilor ulcerate este favorizata de aplicarea de pansamente

cu pudre sau unguente antiseptice si antibiotice (acid boric, acid fusidic,
mupirocin, polimixina, neomicina, bacitracinA)