IDENTIFICAREA, ELABORAREA, APLICAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

PACIENTILOR CE NECESITA INGRIJIRI IN AFECTIUNI STREPTOCOCICE

CUTANATE

Streptocociile cutanate pot fi:

- eritematoase precum erizipelul si limfangitele;
- buloase precum impetigo bulos, pemfigusul acut al sugarului exfoliativ;
- erozive precum intertrigo
- ulceroase precum ectima
- eritemato – scuamoase precum pitiriazisul si psoriazisul.

Erizipelul şi celulita sunt infecţii ale ţesutului celular subcutanat caracterizate prin
inflamaţie acută difuză, edematoasă a dermului şi ţesutului subcutanat frecvent
asociată cu semne generale.
Manifestari de dependenta
- debut cu frison solemn, febra 38-400C, cu alterarea stǎrii generale, cefalee, greturi, varsaturi.
- local: dupa 24-48 de ore, in zona afectata, apare un placard rosu, edematiat, dureros, cu suprafata
lucioasa, bine delimitat de un burelet proeminent, semn caracteristic erizipelului. Edemul este mai
accentuat in localizarile la nivelul fetei, scalpului si pavilionului urechii. Placardul se extinde lent
prin periferia sa pana la 10-15 cm sau mai mare. Se asociaza cu limfangita si adenopatie regionala
inflamatorie.

Limfangita acută

- definitie: inflamaţie septică a vaselor şi trunchiurilor limfatice produsă prin afectarea peretelui
acestora de către germeni proveniţi de la o infecţie situată în teritoriul drenat de ele sau inoculaţi
printr-o soluţie de continuitate (plagă, escoriaţie, înţepătură, etc.)
- etiopatogenie: poate fi produsă de orice germene patogen (mai ales streptococul are tropism
limfatic) şi reprezintă un mod de reacţie a organismului la transportul limfatic al germenilor
Se descriu mai multe forme anatomo-clinice (evolutive):
- limfangită reticulară: localizată în reţeaua limfatică tegumentară superficială din vecinătatea
infecţiei sau a porţii de intrare; clinic se constată prezenţa de travée serpiginoase, roşii-violacee,
pe fond de hiperemie cutanată şi edem, cu durere accentuată de palpare şi dispariţia roşeţii la
digitopresiune; semne generale (febră, curbatură);
- limfangită tronculară: este stadiu evolutiv ulterior, în care în axul membrului afectat sunt
vizibile unul sau mai multe trunchiuri limfatice ce apar ca „lovituri de bici‖; sunt cordoane roşii
indurate şi dureroase, cu aspect rectiliniu, paralele sau anastomozate; adenită regională satelită;
semne generale (febră, frisoane, cefalee);
- limfangită supurată: în caz de virulenţă crescută a germenilor se produce tromboza septică a
vasului limfatic cu perilimfangită şi constituire de microabcese ce pot conflua (evoluează ca un
flegmon însoţit de fenomene generale accentuate);
- limfangită gangrenoasă (pare a fi la originea fasceitei necrozante): în caz de infecţii cu germeni
anaerobi sau asociaţii anaerobe, la bolnavi cu reactivitate scăzută, pe fondul unui placard de
limfangită reticulară apar flictene sero-sanghinolente care se sparg lăsând în urmă false membrane
cenuşii-murdare (instalare a supuraţiei cu aspect gangrenos

Impetigo este o infectie bacteriana foarte contagioasa cu gram-pozitivi a stratului

superficial al epidermului. Cele doua forme ale bolii sunt impetigo bulos si impetigo
1
nonbulos. Impetigo este cauzat de Staphylococcus aureus si streptococi beta-hemolitici de grup
A precum Streptococcus pyogenes. Ambele organisme pot fi prezente in acelasi timp in zona
afectata.

Impetigo streptococic sau impetigo contagios

Impetigo streptococic este o afectiune foarte contagioasa, care apare indeosebi la copiii
prescolari si scolari, evoluand sub forma de mici epidemii. Agentul patogen cel mai frecvent
este Streptococcus pyogenes de grup A, inclusiv tulpinile nefritigene.
Debuteaza cu o pustula sau o bula, cu halou inflamator, care se rupe si lasǎ o eroziune care va fi
acoperita de o crusta galbuie, dulce, numitǎ crusta melicerica. Frecvent se asociaza cu pustule
foliculare datoritǎ asocierii infectiei cu stafilococ. Localizarea cea mai frecventa este pe fata –
peribucal, perinazal, regiunea auriculara, si mai rar pe trunchi, membre, pielea paroasa a capului.
Vindecarea spontana se poate obtine in 2-3 saptamani, fǎrǎ cicatrice, dar apar noi leziuni prin
autoinoculare, cu evolutie indelungata si risc crescut de aparitie a complicatiilor la
distanta (glomerulonefrita acuta poststreptococica).
Dermatita seboreica a sugarului: afectiune dermatologica benigna a sugarului ce atinge,
in principal, fata si sezutul. boala lui Leiner-Moussous se observa intre a 2-a si a 4-a luna de viata.
Cauza este de cele mai multe ori necunoscuta. Eruptia debuteaza cel mai frecvent printr-o inrosire
a plicilor si a zonelor convexe ale bazinului (fese, organe genitale), precum si prin afectarea pielii
capului, ducand la scuame grase, groase, galbui sau cafenii pe o piele rosie (cruste de lapte).
Leziunile se propaga apoi rapid pe intreg corpul, formand scuame. Aceasta eruptie este, de obicei,
bine suportata de catre copil, care nu simte prurit.

Ectima streptococica este o infectie a pielii de tip ulceros produsa de streptococ (si
stafilococ). Se localizeaza mai ales la nivelul membrelor inferioare si apare la persoane cu igiena
deficitara, casectice, cu tulburari circulatorii venoase ale membrelor inferioare si la copii.
Debuteaza sub forma unor mici bule sau pustule localizate pe o zona eritematoasa, care in cateva
zile ulcereaza si formeaza o crusta neagra-cenusie care se poate indeparta descoperind o ulceratie
cu margini proeminente, cu fundul acoperit de un puroi galben-verzui.
Se vindeca cu cicatrice hiperpigmentate. Leziunile sunt de obicei multiple, recidivante, avand
capacitate de autoinoculare.
Tratamentul consta in antibiotice pe cale generala si topice cu antibiotice si coloranti. Evolutia este
trenanta chiar si sub tratament.

Pitiriazisul defineste o serie de boli dermatologice, care au cauze diferite insa se

manifesta asemanator: pete rosii pe piele care se descuameaza .

In mod normal, de-alungul a 28 de zile (ciclu celular), celulele tegumentului se matureaza,

ajung in straturile superficiale si se desprind cu ajutorul hainelor sau bailor.Aceste celule sunt
inlocuite de celule noi, tinere, venite din straturile profunde.
In cazul pitiriazisului, ca si in cazul psoriazisului, celulele nu se matureaza indeajuns, dar ajung in
straturile superficiale ale pielii si formeaza placi de celulele moarte care se descuameaza.
Responsabila de producerea pitiriazisului poate fi o infectie, o; uneori cauza aparitiei nu
este cunoscuta.

Exista mai multe tipuri de pitiriazis printre care: pitiriazisul rozat, pitiriazisul alb al fetei,
pitiriazisul versicolor sau pitiriazis rubra pilaris.
Factorii ce favorizeaza aparitia pitiriazisului
2
 - cel mai frecvent pitiriazisul apare dupa o infectie bacteriana(streptococ), virala (virusul herpetic
7, virusul ECHO) sau fungica;
- activitati zilnice stresante pentru o lunga perioada de timp, uneori asociate cu un mediu familial
tensionat;
-dezechilibru intre flora comensala de pe pielii(care se afla pe tegument fara a ne afecta in vreun
fel) si cea patogena (care determina aparitia bolii) prin penetrarea germenilor patogeni in piele..

-sistem imunitar foarte slabit;

-o infectie puternica.

-expunerea la un mediu cu caldura si umiditate excesiva.

- descuamarea pielii mai poate apare si ca urmare a unei predispozitii genetice, uneori cauza
aparitiei poate fi necunoscuta.

Psoriazisul este caracterizat de arii cutanate usor tumefiate, cu margini rosii si acoperite cu
cruste (scuame) mari, de culoare alba sau alb-argintii.
Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devin dureroase. Uneori pot aparea pruritul
(mancarimi) sau dureri articulare.
Psoriazisul se caracterizeaza prin existenta unor macule(pete) rosiatice acoperite de scuame
mici, asemanatoare fulgilor de tarate. Uneori este insotit de prurit si manifestarile sunt mult mai
atenuate decat la pitiriazis.
Pitiriazisul alb al fetei
Cauza aparitiei pitiriazisului alb al fetei este infectia cu streptococ si cei mai vizati sunt copii.
Este caracterizat prin prezenta de pete de 1-4 cm rotunde-ovale,de culoare alba,

scuamoase localizate pe fata, brate, git sau umeri. Scuamele sunt fine si aderente si afecteaza
frecvent pielea din jurul gurii, obrajii si barbia .
Se vindeca fara tratament.O problema poate fi aspectul estetic.
Pitiriazisul rozat Gibert
Este o eruptie care afecteaza toate grupele de varsta,in special femeile,cel mai frecvent
apare primavara si toamna.
Cauza. Pitiriazisul rozat apare in urma unei infectia virala sau daca ai facut tratament
cu Captopril, Metronidazol, Ketotifen , Barbiturice.
Simptome. Initial apare o pata rosie-roz localizata pe piept numita medalion primar, care
declanseaza eruptia. Leziunea initiala se mareste in citeva zile pentru adeveni o pata de 4-5 cm
cu scuame fine in interiorul marginilor bine demarcate. In cateva zile apar mai si alte pete
asemanatoare celei initiale care se localizeaza pe trunchi, la baza gatului si a membrelor.

Un alt simptom al pitiriazisului este pruritul care insa nu afecteaza starea generala.
Manifestarile pitiriazisului rozat evolueaza in 6-8 saptamani, dupa care se vindeca
spontan(dispare fara tratament ).
Pitiriazisul versicolor
Este o dermatoza cauzata de o ciuperca(micoza),Malassezia furfur, precum si predispozitia
genetica constituie cauza aparitiei pitiriazisului versicolor , iar transpiratia favorizeaza dezvoltarea
acestei boli.
Leziunile tegumentare au urmatoarele caracteristici:
3
 -sunt albe in zonele expuse;
-au culoarea maronie sau rosie-maronie in zonele acoperite;
- sunt netede cu margini bine delimitate si acoperite de scuame fine;
- nu fac cruste decat daca sunt frecate;
- initial au un diametru de 3 - 4 mm, apoi se extind;
- frecvent se unesc (conflueaza) si formeaza pete intinse;
Se localizeaza pe trunchi, in zona decolteului,zona inghinala si se pot extinde pegat, fata, maini
sau picioare.

Infectia este contagioasa, insa nu se cunoaste calea de transmitere.

Pitiriazis rubra pilaris
Este o dermatoza scuamoasa rara, a carei cauza este necunoscuta, care poate evolua catre
eritrodermie( eruptive cutanata rosie generalizata asociata cu alterarea starii generale). De obicei se
vindeca in 1 -3 ani de la momentul aparitiei.
Leziunile caracteristice acestui tip de pitiriazis sunt:

-keratodermita palmo-plantara(ingrosarea pielii palmelor si talpilor);

- papula cornoasa foliculara( basicute rosiatice prezente la radacina firului de par);
- hiperkeratoza subunghiala(ingrosarea unghiilor);
- leziuni de pitiriazis capitis(matreata)
- prurit.
Boala evolueaza treptat, raspandindu-se de la cap catre picioare. Initial se observa o roseata a
fetei, urmata de prezenta papulelor la nivelul pielii capului. Este urmata de ingrosarea unghiilor,
de roseata si ingrosarea palmelor si talpilor, care pot prezenta fisuri dureroase la mers si la
utilizarea mainilor. Leziunile se pot extinde si pot fuziona la nivelul intregului corp si uneori sunt
insotite de prurit.Pacientii se pot plange de durere si iritatie in gura, precum si de leziuni oculare
(ectropion, incetosarea si scaderea vederii).
Culegerea de date:
Se face prin interviu, observare, cercetarea documentelor medicale.
Intereseaza modul de aparitie a afectiunilor dermatologice : infectii virale precum herpesul, infectii
bacteriologice cutanate, infectii fungice favorizate de mediul aerob, prezenta parazitilor, consum
de alimente care determina uricarie, contact cu alergeni care pot da o dermatita de contact.
Manifestari de independenta
Datorita structurii, pielea indeplineste o serie de functii si anume:
- apararea organismului de agenti patogeni si de radiatiile u.v. prin secretarea melaninei
- participa la excretia substantelor rezultate in urma matebolismului:
- participa la termoreglarea atat prin termoliza cat si prin termogeneza cu ajutorul stratului adipos
avand si rol de isolator termic:
- participa la absorbtia unor medicamente care intra apoi in circulatia generala, participand la
inspiratie.
Manifetari de dependenta
La manifestarile de dependenta ne intereseaza:
- leziunile cutanate: macula, papula, vezicula, ulceratia, scuama;
- distribuirea pe piele simetric sau asimetric: perinazal, perioral, pe fata, pe membre, torace, gat,
ceafa, axile, peri-ombilical, fesier;
- sa ne notam data cand a aparut leziunea, modalitatea de debut, evolutia leziunilor in timp,
caracterul acut sau cronic sau recidivant al leziunilor si tratamentele facute anterior;
- alta manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabila si localizare frecvent in
zona afectata;
4
- alta manifestare o reprezinta pruritul, care poate fi localizat in scabie si pediculoza sau
generalizat in exeme si dermatitele, exacerbate nocturn, insotit de leziuni de grataj, febra, frison,
leziuni unghiale, paraziti adulti sau oua de paraziti, greturi, varsaturi, cefalee, si edeme.
Probleme de dependenta:
- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor;
- risc de complicatii;
- alterarea confortului psihic;
- alterarea imagini de sine;
- devalorizare;
- durere;
- murdaria;
- cunostinte insuficiente despre boala;
- vulnerabilitate fata de pericole.
Obiective:
Sa fie remisa complet infecţia.
Sa se previna recidivele.
Sa fie ameliorata durerea pacientului.
Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.
Sa fie prevenita extinderea leziunilor.
Pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala.
Sa se previna complicatiile.
Pacientul sa beneficieze de confort psihic.
Pacientul sa fie ferit de pericole.
Pacientul sa prezinte interes pentru igiena..
Pacientul sa aiba cunostinte suficiente despre boala.
Pacientul sa-si redobandeasca imaginea de sine pozitiva.
Pacientul sa se reintegreze socio-profesional.
Interventii
- identificarea si eliminarea factorilor favorizanti sau agravanti (ulcer de gambă, plagi traumatice,
escare, intertrigo interdigital);
- aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor si anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor,
secretie sudorala, leziuni cutanate);
- comunicare,
- hidratare,
- alimentare,
- igienă( igiena riguroasa a tegumentelor intacte, taierea unghiilor scurt si igiena acestora,
- utilizarea bazinetelor si urinarelor individuale, sterile;
- schimbarea lenjeriei de pat si de corp, ori de cate ori este nevoie;
- aplicarea antiinflamatoarelor si anti pruriginoaselor, a unguentelor cu actiune emolienta, a
cremelor cu actiune emolienta ce diminua deshidratarea cutanata.
- efectuarea bailor pentru indepartarea crustelor, scuamelor si pentru hidratarea cutanata,
comprese umede.
- observarea aparitiei unor complicatii;
- efectuarea educatiei sanitare a pacientului cu privire la : masuri de prevenire a transmiterii
infectiilor, asupra infectarii leziunilor, a necesitatii respectarii dietei prescrise de medic, continua
tratamentul prescris la domiciliu, necesitatea unei igiene riguroase si incurajarea pacientului in
aprecierea aspectului fizic, in vederea redobandirii imaginii de sine pozitiva.

5
In erizipel:
- asigurarea repausului la pat cu imobilizarea segmentului afectat si drenaj decliv;
- local : aplicarea compreselor umede si reci, schimbate la 1-2 ore, timp de 2-3 zile (cu atentie
pentru a nu se macera tegumentul) cu acid boric 1-2%, cloramina, rivanol, permanganat de potasiu,
ser fiziologic. Dupa linistirea procesului inflamator se pot aplica coloranti.
- administrarea tratament medicamentos: antibiotice antistreptococice: penicilină G 4 mil. U/zi im.
sau eritromicină 2g/zi sau macrolid echivalent, clindamicină 900 mg/zi sau fluorochinolone,
analgetice, antipiretice, antiinflamatoare; antiseptice.
In limfangita:
- atitudine corectă faţă de plăgi şi infecţii;
- administrarea tratamentului presacris: antibioticoterapie, analgetice, antipiretice,
antiinflamatoare; antiseptice şi revulsive local
- pregatire preoperatorie - în limfangitele supurate şi gangrenoase → incizii, lavaj, drenaj +
tratamentul infecţiei cauzale.
In Impetigo
- mentinerea unei igiene riguroase, tǎierea scurtǎ a unghiilor, baie zilnicǎ.
- aplicarea tratamentului local: se aplica comprese umede cu solutii slab antiseptice (acid boric 1-
2%, permanganat de potasiu, cloraminǎ) pentru indepartarea crustelor. Dupa linistirea procesului
exsudativ se vor aplica unguente cu antibiotice (neomicina, gentamicina, kanamicina, bacitracina,
acid fucidinic) si coloranti (violet de gentiana 1% - pioctaninǎ, solutie Castelani).
- administrarea tratamentul sistemic: se face cu antibiotice antistreptococice si antistafilococice pe
cale generala timp de 7-10 zile: peniciline antistafilococice (oxacilinǎ), cefalosporine (cefalexin,
cefuroxime), macrolide (eritromicina, roxitromicina, azitromicinǎ).
Asistenta medicala va respecta:
- modul de aplicare a tratamentului local ( tampoane, frictionare);
- contraindicatiile de aplicare pe pielea paroasa sau pe organele genitale;
- modalitatile de indepartare;
- pregatirea pacientului si participarea la efectuarea altor tratamente precum: tratamentul
chirurgical, biopsia facuta in scop de incizie sau excizie, electrochirurgical-electrocauterizant
folosit in distrugerea tesuturilor patologice, crioterapie respective distrugerea tesuturilor patologice
prin congelare, utilizandu-se azot lichid sau zapada carbonica, fototerapia cu raze ultraviolet,
radioterapia prin iradierea superficial si laserterapia;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (calmante, sedative, antibiotic) si
urmareste efectul terapeutic al acestora;
Investigatii si examene de laborator
Examen micologic: recoltarea produsului pathologic si examinarea lui la microscop .
Examen citologic: din produsul recoltat se face un frotiu ce se examineaza la microscop
Examen la lampa Wood: utilizat in special in infectiile produse de fungi si bacterii si in tulburarile
pigmentare
Biopsia cutanata: recoltarea unui fragment de piele care este examinat histopatologic
Teste cutanate care pot fi facute fie prin aplicare pe tegumente a unei dilutii standard si reactia se
citeste dupa 48-96 de ore sau prin scarificare.
I.D.R. la tuberculina prin injective intradermica, reactia se citeste la 24 de ore, 48 de ore si cel mult
72 de ore.
Rolul asistentei medicale consta in:
- pregatirea materialelor necesare;
- pregatirea psihica si fizica a pacientului;
- recoltarea produselor patologice la indicatia medicului;

6
- pregatirea produsului pentru laborator;
- efectuarea testelor cutanate.
EDUCATIE SANITARA PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR
DERMATOLOGICE

-evitarea factorilor declansatori sau favorizanti: leziuni contagioase, agenti iritanti,

microorganism, traumatisme, expunerea prelungita la razele solare.
-igiena: igiena tegumentelor prin spalare cu apa si sapun, prin dezinfectare cand se produc leziuni;
-igiena mucoaselor si anexelor pielii
-alimentatia echilibrata, evitand alimentele care pot da alergii.
-hidratarea corespunzatoare pentru a prevenii uscarea pielii si a pruritului
-prezentarea la medic imediat ce apare o leziune.
-evitarea autotratarii.
-prevenirea leziunilor de grataj, prin taierea scurta a unghiilor.

Profesor: Ploae Corina