Liceul "Charles Laugier" – Craiova

Școala Postliceală Sanitară

Specializarea: Asistent medical generalist

Modulul: Nursing în medicină internă

Viteza de sedimentare a hematiilor

VSH

Prof. Elev:
Sima Maria Oprișan Constantin Alin
Clasa: II C AMG

1
 Cuprins
Date generale..............................................................................................................................................3
Indicații........................................................................................................................................................3
Metode de stabilire a valorii VSH-ului.........................................................................................................4
Efectuarea tehnicii.......................................................................................................................................5
Bibliografie..................................................................................................................................................8

2
 Date generale

VSH este o analiză care masoară viteza de sedimentare (sau de așezare) a hematiilor

(globule roșii ale sângelui) în tubul de test în decurs de o oră.

Deși este un test care este efectuat frecvent, atunci când un pacient solicită un consult și
analize de sânge, există anumite semne și simptome, care care arată clar că este nevoie de
stabilirea valorii VSH:
 scădere bruscă în greutate;
 articulații rigide însoțite de dureri (în special dimineața);
 dureri dese de cap;
 sânge în scaun;
 dureri musculare mai ales în zona gâtului, a umerilor, a pelvisului;
 febră frecventă fără motiv;
 dureri abdominale dese;
 diaree care nu trece.

Indicații
 Test screening în suspiciunea de reacții inflamatorii, infectii, boli autoimune, discrazii
plasmocitare.
 Monitorizarea evoluției și tratamentului în anumite boli: arterita temporala, polimialgie
reumatica, artrita reumatoidă, reumatism articular acut, lupus eritematos sistemic, boala
Hodgkin, tuberculoză, endocardită bacteriană.
Valori ale VSH-ului crescute pot semnala:
 boli renale;
 pneumonie;
 anemie;
 cancer de sânge (mielom multiplu sau limfom);
 afecțiuni ale tiroidei;
 boala inflamatorie pelvină;

3
  preeclampsie;
 inflamația apendicelui.
Și anumite boli autoimune pot fi sugerate de o valoare crescută a VSH-ului: lupusul, arterită
cu celule gigante, vasculită necrozantă, poliartrită reumatoidă, macroglobulinemie, polimialgie
reumatică.
Valori ale VSH-ului sub cele normale pot indica:
 leucemie;
 hipofibrinemie;
 nivel redus al proteinelor plasmatice;
 policitemie vera (celulele sanguine sunt produse în exces de măduva osoasă);
 hipervâscozitate sanguină.
De menționat este faptul că VSH-ul în afara valorilor normale, nu trebuie neapărat să
îngrijoreze. Atunci când se efectuează acest test trebuie ținut cont că valoarea VSH-ului este
influențată de anumiți factori:
 sarcină;
 menstruație;
 vârsta înaintată;
 tratamentul cu antiinflamatoare.
Un test VSH nu ajută numai în stabilirea unui diagnostic. În prezența unei boli deja depistate,
valoarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor poate ajuta în verificarea eficienței tratamentului
recomandat și poate verifica evoluția bolii.
Ce presupune recoltarea unei probe de VSH
De regulă, atunci când se recoltează analize, VSH-ul este doar unul dintre testele recomandate.
Așadar, viteza de coagulare a sângelui este un simplu test care se face clasic, prin înțeparea unei
vene dintr-unul dintre brațe și recoltarea unei cantități de sânge.
În continuare, pentru stabilirea valorii vitezei de sedimentare a hematiilor,
specialistul amestecă sângele cu un agent anticoagulant. Apoi, este urmărită cantitatea de
eritrocite depuse în decursul unei ore.

Metode de stabilire a valorii VSH-ului

4
 Există mai multe metode prin care se măsoară viteza de sedimentare a a hematiilor, două
dintre ele fiind cel mai des folosite: metoda Westergren și metoda Wintrobe. Diferența cele două
este dată de tuburile diferite în care se testează proba. În cazul metodei Westergren este vorba de
un tub deschis la ambele capete, în timp ce la metoda Wintrobe se folosește un tub mai scurt (de
11 cm, față de 30 de cm cât are tubul din metoda Westergren) și închis doar în partea inferioară.
Mai există două metode, care se folosesc mai rar: metoda fotometrică capilară și metoda
automată de citire a VSH (prin intermediul unui sistem de raze infraroșii).
Valorile normale ale VSH-ului
VSH se măsoară în milimetri pe oră (distanța coborâtă de hematii într-o oră). În funcție de
metoda de stabilire a valorii, în funcție de vârsta și de sex, valorile  normale ale VSH-ului pot
varia. Astfel, valorile de referință sunt următoarele:
 nou-născuți – 0-2 mm/h;
 copii (până în 18 ani) – 3-10 mm/h;
 femei sub 50 de ani – sub 20 mm/h;
 bărbați sub 50 de ani – sub 15 mm/h;
 femei cu vârsta cuprinsă între 50 și 85 de ani – sub 30 mm/h;
 bărbați cu vârsta cuprinsă între 50 și 85 de ani – sub 20 mm/h.
 vârstnici cu vârsta de peste 85 de ani – pentru femei sub 42 mm/h, iar pentru bărbați 30
mm/h.

Efectuarea tehnicii
Specimen recoltat: sânge venos recoltat prin puncţie venoasă
Pregătirea materialelor
 materiale pentru puncţia venoasă
 seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
 eprubetă şi anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu citrate de
sodium 3,8% (capac negru)
 tampoane de vată
 alcool
 tăviță renală
 garou
 plasturi
Pregătirea pacientului
 se informează şi se explică pacientului procedura

5
   informaţi pacientul că recoltarea se face à jeun/postprandial;
 se obţine consimţământul
 se poziţionează ca pentru puncţia venoasă şi se alege vena cea mai uşor abordabilă
 se explică necesitatea tehnicii
 se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
 se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncție.
 hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
 se așază pacientul cu brațul în extensie, sprijinit pe o pernă.

Tehnica
– se utilizează tubul vacuette destinat recoltării VSH, cu dop negru și se efectuează puncția
venoasă conform tehnicii de recoltare prin metoda Vacutainer:
 Stabilirea locului puncției venoase
o Se alege brațul pentru puncție.
o Se examinează calitatea și starea vaselor de la plica cotului.
o Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.
 Tehnica
o Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
o Îmbracă mănuşile de protecţie.
o Se îndepartează capacul acului dublu (Obligatoriu desigilarea acului se face în prezenta
pacientului, după ce i s-a arătat faptul ca este steril/sigilat)
o Ia tubul holder la care ataşează acul de puncţie prin înfiletare;
o Se aplică garoul la 5-8 cm deasupra locului puncției;
o Se examinează calitatea venelor și se palpează locul puncţiei;
o Dacă venele nu sunt vizibile și nici nu se simt la palpare, rugați pacientul să închidă și să
deschidă pumnul de mai multe ori;
o O alta variantă este să se desfacă garoul și pacientul să stea cu mâinile coborâte sub
nivelul inimii pentru ca venele să devină turgescente; Aplicarea de comprese calde ar
putea da de asemenea rezultate;
o Aplicarea garoului pentru alegerea preliminară a venei nu trebuie să depaseașcă 1 minut;
o Se dezinfectează cu tampon cu alcool prin mișcare circulară de la centru spre exterior;
o Se cere bolnavului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el
închis;
o Se ancorează vena cu degetul mare sau cu indexul poziționat la 2.5-5.0 cm de locul
puncției;

6
 o Se puncţionează vena la un unghi de inserție de aproximativ 10-30 grade în condiţii de
asepsie perfectă, pe direcţia axului longitudinal, împingând acul infiletat pe holder 1-1,5
cm în lumenul venei;
o Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel încât diafragma
gumată a dopului să fie străpunsă;
o Dupa ce începe să curgă sângele în vacutainer, se cere pacientului să desfacă pumnul;
o Acul dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului. Se are în vedere ca tubul
să fie centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona centrală a capacului;
o Sângele este atras de vacuumul din vacutainer și curge cu viteză proprie. Se lasă tubul să
se umple până când vacuumul este epuizat și curgerea sângelui se oprește;
o Când tubul este plin, se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu degetul
mare;
o Se introduce un nou Vacutainer prin mișcare de împingere-rotatie, daca este necesar;
o Când se introduce ultimul Vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul;
o După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu
aditivul (Atentie!nu se agită energic tuburile deoarece sângele poate hemoliza);
o Se introduc câte Vacutainere sunt necesare, în ordinea corectă;
o După recoltare, se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul;
o Se menţine tamponul  cca. 5 minute fără a se îndoi braţul, pentru a se preveni
extravazarea sângelui în țesuturile din jur;
o Se etichetează corespunzător tuburile și se trimit la laborator;

Îngrijirea pacientului
– Aşezaţi pacientul în poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului
– Observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului, locul puncţiei
Reorganizarea locului de muncă
– Colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
– Îndepărtaţi mânuşile şi spălaţi mâinile
- Acul se aruncă necapişonat
-Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a efectuat
recoltarea, data și ora.

7
Bibliografie
https://paginadenursing.ro/recoltarea-sangelui-pentru-vsh-viteza-de-sedimentare-a-hematiilor/
https://portalmed.ro/hematologie/vsh-ce-este-care-este-rolul-acestuia/