Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
suptului, care prin diencefal intretin secretia de prolactina si deci, eliminarea de lapte.
CLINICA SI ASISTENTA LEHUZIEI
Considerand lehuzia si nasterea fiziologice, lehuza nu trebuie privita ca o bolnava.
Sarcina medicului si a asistentei de obstetrica este sa supravegheze atent fenomenele
fiziologice ale lehuzei si sa ajute fortele organismului acolo unde ele sunt insuficiente.
Lehuza se mobilizeaza in primele 24 ore, atunci cand nasterea a decurs fara
complicatii majore. Mobilizarea precoce este recomandata deoarece:
- previne boala tromboembolica, prin normalizarea circulatiei sanguine;
- usureaza involutia organelor genitale;
- favorizeaza o mai buna evacuare a vezicii;
- stimuleaza evacuarea intestinului;
- are un puternic efect psihic, foarte favorabil, crescand increderea lehuzei.
Alimentatia, variata si apetisanta include o cantitate mare de lichide; se creste
procentul de proteine, calorii si vitamine. Cele ce nu alapteaza au o dieta normala.
Intr-o lehuzie fiziologica trebuie sa urmarim foarte atent, urmatoarele fenomene:
- Involutia uterului se manifesta in primele zile prin contractii accentuate care
duc la eliminarea de cheaguri de sange si a resturilor deciduei. In urma
acestor contractii uterine, uterul involueaza cu un deget/zi, astfel incat in
ziua a 6-a de lehuzie se gaseste la jumeitatea distantei dintre ombilic si
simfiza, iar in a 12-a zi nu se mai poate palpa deasupra simfizei, devenind organ
pelvian.
Uterul fals subinvoluat apare in anumite situatii, desi este o lehuzie fiziologica:
- cand uterul apartine unei mari multipare;
- cand este sediul unei tumori ( fibrom uterin );
- cand lehuza nu a avut scaun sau nu a urinat, uterul este dislocat in sus,
palpandu-se mai inalt.
Uterul subinvoluat cu sau fara infectie beneficiaza de actiunea uterotonicelor (
ergomet, oxitocin ) 1-3 fiole/zi, la care adaugam antibioticele, daca se poate, conform
antibiogramei.
Eliminarea lohiilor
Lohiile sunt secretii ale organelor genitale dupa nastere, care dureaza tot timpul
lehuzei, schimbindu-si calitatea, culoarea ci cantitatea.
Mirosul lohiilor este fad-caracteristic-spre deosebire de lohiile infectiei
puerperale - deci patologice - care sunt fetide.
In mod normal - in primele zile lohiile sunt sanguinolente, fiind formate din
sange necoagulat, uneori putand fi amestecate cu lichid amniotic si cheaguri sanguine:
- in ziua a 4-a sau a 5-a sunt serosanguinolente;
- in urmatoarele 6-10 zile lohiile devin seroase, uneori discret colorate in brunroscat;
- dupa 10 zile lohiile devin de nuanta galbuie;
- dupa 3 sapttnani de la nastere, lohiile se reduc cantitativ pans la disparitie, iau un
aspect de secretie alb-laptoasa. Acest moment coincide cu refacerea din punct de
vedere functional a endometrului ( 6-8 saptamani ) cand acesta isi reia ciclul
caracteristic;
- se observa uneori ( intre a 20-a si a 25-a zi de lehuzie ) o pierdere de sange
putin
abundenta, care dureaza aproximativ 3 zile, si nu necesita o ingrijire deosebita.
Un fenomen clinic asemanator il constituie pierderea de lohii in cantitate mai
abundenta, uneori cu aspect de sange proaspat. Acest fenomen clinic este datorat unui
mecanism reflex, in urma excitatiilor produse la nivelul mamelonului, reflex mamo-uterin.
In urma acestui reflex, uterul se contracta lehuza are senzatia dureroasa la nivelul
uterului ( rasuri ) adesea cantitatea de lohii sanguinolente este destul de mare.
Prin compozitia lohiilor si caldura de "termostrat" a corpului matern, lohiile sunt un
mediu de cultura bun pentru agentii patogeni. Din acest motiv este necesara indepartarea lor
minutioasa. In mod obligatoriu:
- se fac 4-5 toalete vulvovaginale, dimineata si seara si intotdeauna dupa evacuarea
vezicii si rectului.
Pulsul ( dimineata si seara )
In lehuzie, in mod normal, pulsul este plin, bine batut si aproape intotdeauna
bradicardic ( 70/min), ca urmare a vagotoniei ce se continua din timpul sarcinii. O
accelerare a pulsului cu caracter permanent in perioada lehuziei constituie un semnal de
alarma, indicand o posibila infectie puerperala sau o stare anemica pronuntata.
Curba termica
In majoritatea cazurilor, lehuza este cuprinsa dupa nastere de o senzatie de frig, find
marcata printr-un adevarat frison, "frisonul fiziologic", care se datoreste oboselii ce se
instaleaza dupa travaliu, pierderii de caldura, hemoragiei si, desigur datorita activitatii
musculare si nervoase din timpul nasterii.
In primele zile dupa nastere se inregistreaza ascensiuni neinsemnate ale temperaturii
corpului, fara sa depaseasca 37,5 0C.
In ziua a 3-a-a4-a, intrarea in functiune a glandei mamare poate fi marcata de o
crestere a temperaturii corpului care, odata cu instalarea secretiei lactate, cedeaza relativ
usor si spontan: "furia laptelui".
Daca temperatura peste 380C persista mai mult de 24 h, in primele 2 saptamani, se
eticheteaza inainte de toate ca o febra puerperala.
Involutia uterina, lohiile cu caracterele respective, pulsul si temperatura
au fost denumite simptome cardinale ale lehuzei, pentru ca ele se modifica primele in
lehuzia patologica.
Emonctorille
Daca lehuza nu urineaza sau diureza este sub 100 ml, se face cateterizare vezicala.
Tranzitul intestinal se reia dupa 24-36 h. Daca dupa 48 h nu s-a reluat, se face o
clisma evacuatoare sau se administreaza laxative usoare. La femeile cu epiziotomie se
administreaza un laxativ in a treia zi.
Secretia lactata si starea sanilor
Cea mai particulara si mai durabila manifestare a lehuziei o constituie aparitia
secretiei lactate. In timpul ultimelor luni de sarcina, sanii secreta o serozitate numita
colostru. La 3-4 zile dupa nastere se produc, la nivelul glandelor mamare, fenomene ce
duc in ultima instanta la galactopoieza. Lactatia este determinata de hormonul hipofizar
prolactina care in corelatie cu corticosuprarenala si tiroida, alcatuiesc complexul
hormonal lactogen, la care se adauga actiunea oxitocinei si stimularea mamelonului prin
suptul copilului.