LEHUZIA NORMALA

Lehuzia este perioada de timp, dupa expulzia placentei, in care se realizeaza

revenirea modificarilor sistemice produse de sarcina pana la starea morfofiziologica dinaintea gestatiei. Dureaza 6-8 saptamani, practic lehuzia fiind terminata in momentul in
care aparatul genital este apt pentru a relua un nou ciclu gestational. Modificarile
sistemice in lehuzie intereseaza aparatele cardiovascular, pulmonar, renal, genital,
tabloul hematologic, care revin la normal in primele saptamani.
Modificarile organelor genitale externe:
- vulva isi reia tonicitatea, edemul dispare, orificiul vulvar se reface chiar a doua zi,
ramane insa beanta.
- Vaginul mult destins in urma actului nasterii revine destul de repede, iar micile
fisuri se cicatrizeaza.
- Membrana himenala, la primipare, prezinta dupd nastere rupturi profunde a caror
cicatrice poarta denumirea de carunculi mirtiformi sau himenali.
Modificarile organelor genitale interne.
Fenomenul de revenire la starea normala a uterului se numeste involutie uterina. Ea
se produce printr-un proces progresiv, interesand volumul, greutatea, consistenta, structura,
situatia si functiile uterului.
Procesul de involutie apare cu predominanta la nivelul corpului uterin. Dupa
delivrenta, uterul contractat are marginea superioara ( fundul uterin ) la nivelul cicatricii
ombilicale. El involueaza rapid, fundul uterin coborand cu 1 cm / zi, dupa 12 zile ajungand
organ pelvin. La forma naturala ajunge dupa 5-6 saptamani.
La primipare involutia uterina se face mult mai repede decat la multipare sau la
femeile care au avut inflamatii anterioare la nivelul sferei genitale. Odata cu volumul
uterului, scade progresiv si greutatea sa, de la 1000 1300 g ( la sfarsitul parturitiei ),
ajunge la 60 g la sfarsitul lauziei.
Segmentul inferior involueaza rapid si dispare la cateva zile, in locul lui
reconstituindu-se istmul uterin, adica portiunea intermediara intre col si corp. Colul permite
usor patrunderea indexului in primele 2 zile si este complet inchis dupa 15 zile. Lohiile sunt
sangvinolente in primele 2-3 zile, apoi serosangvinolente pana in ziua 8, dupa care devin
seroase. Surat constituite din sane de la nivelul plagii uterine, leucocite si plasma
extravazata. Modificarea culorii si a mirosului traduce infectia unor resturi cotiledonare sau
membrane.
Trompele, ovarele, ligamentele largi rotunde isi revin treptat si partial la un volum
normal aproximativ in 2 saptamani. Reluarea menstruatiei dupa terminarea lehuziei, este in
functie de alaptare si se manifests astfel:
- amenoree, cat timp dureaza alaptarea la 85% dintre lehuze;
- menstruatii neregulate, cat dureaza alaptarea, la 7-10% din lehuze;
- menstruatii regulate desi alapteaza la 5% din lehuze;
- pentru cele ce nu alapteaza, prima menstuatie apare la 6-8 saptamani.
Lactatia.
Prin procesul de mamogeneza, glanda mamara se dezvolta mult in sarcina. La
sfarsitul sarcinii, sub influenta secretiei hipofizare de prolactina, glanda mamara secreta doar
colostru. Dupa nastere, secretia de colostru se inlocuieste in 2-3 zile cu cea lactata.
Secreria abundenta de lapte ce stagneaza la nivelul sanului face ca acesta sa devina
ferm, dur, cu tegumente calde, uneori dureros si insotit de o usoara febra ( 37,5 C) "furia
laptelui". Dupa golirea sanului, congestia se reduce, putandu-se incepe alaptarea.
Galactopoieza se mentine reflex prin impulsuri senzitive de la mamelon in timpul

suptului, care prin diencefal intretin secretia de prolactina si deci, eliminarea de lapte.
CLINICA SI ASISTENTA LEHUZIEI
Considerand lehuzia si nasterea fiziologice, lehuza nu trebuie privita ca o bolnava.
Sarcina medicului si a asistentei de obstetrica este sa supravegheze atent fenomenele
fiziologice ale lehuzei si sa ajute fortele organismului acolo unde ele sunt insuficiente.
Lehuza se mobilizeaza in primele 24 ore, atunci cand nasterea a decurs fara
complicatii majore. Mobilizarea precoce este recomandata deoarece:
- previne boala tromboembolica, prin normalizarea circulatiei sanguine;
- usureaza involutia organelor genitale;
- favorizeaza o mai buna evacuare a vezicii;
- stimuleaza evacuarea intestinului;
- are un puternic efect psihic, foarte favorabil, crescand increderea lehuzei.
Alimentatia, variata si apetisanta include o cantitate mare de lichide; se creste
procentul de proteine, calorii si vitamine. Cele ce nu alapteaza au o dieta normala.
Intr-o lehuzie fiziologica trebuie sa urmarim foarte atent, urmatoarele fenomene:
- Involutia uterului se manifesta in primele zile prin contractii accentuate care
duc la eliminarea de cheaguri de sange si a resturilor deciduei. In urma
acestor contractii uterine, uterul involueaza cu un deget/zi, astfel incat in
ziua a 6-a de lehuzie se gaseste la jumeitatea distantei dintre ombilic si
simfiza, iar in a 12-a zi nu se mai poate palpa deasupra simfizei, devenind organ
pelvian.
Uterul fals subinvoluat apare in anumite situatii, desi este o lehuzie fiziologica:
- cand uterul apartine unei mari multipare;
- cand este sediul unei tumori ( fibrom uterin );
- cand lehuza nu a avut scaun sau nu a urinat, uterul este dislocat in sus,
palpandu-se mai inalt.
Uterul subinvoluat cu sau fara infectie beneficiaza de actiunea uterotonicelor (
ergomet, oxitocin ) 1-3 fiole/zi, la care adaugam antibioticele, daca se poate, conform
antibiogramei.
Eliminarea lohiilor
Lohiile sunt secretii ale organelor genitale dupa nastere, care dureaza tot timpul
lehuzei, schimbindu-si calitatea, culoarea ci cantitatea.
Mirosul lohiilor este fad-caracteristic-spre deosebire de lohiile infectiei
puerperale - deci patologice - care sunt fetide.
In mod normal - in primele zile lohiile sunt sanguinolente, fiind formate din
sange necoagulat, uneori putand fi amestecate cu lichid amniotic si cheaguri sanguine:
- in ziua a 4-a sau a 5-a sunt serosanguinolente;
- in urmatoarele 6-10 zile lohiile devin seroase, uneori discret colorate in brunroscat;
- dupa 10 zile lohiile devin de nuanta galbuie;
- dupa 3 sapttnani de la nastere, lohiile se reduc cantitativ pans la disparitie, iau un
aspect de secretie alb-laptoasa. Acest moment coincide cu refacerea din punct de
vedere functional a endometrului ( 6-8 saptamani ) cand acesta isi reia ciclul
caracteristic;
- se observa uneori ( intre a 20-a si a 25-a zi de lehuzie ) o pierdere de sange

putin
abundenta, care dureaza aproximativ 3 zile, si nu necesita o ingrijire deosebita.
Un fenomen clinic asemanator il constituie pierderea de lohii in cantitate mai
abundenta, uneori cu aspect de sange proaspat. Acest fenomen clinic este datorat unui
mecanism reflex, in urma excitatiilor produse la nivelul mamelonului, reflex mamo-uterin.
In urma acestui reflex, uterul se contracta lehuza are senzatia dureroasa la nivelul
uterului ( rasuri ) adesea cantitatea de lohii sanguinolente este destul de mare.
Prin compozitia lohiilor si caldura de "termostrat" a corpului matern, lohiile sunt un
mediu de cultura bun pentru agentii patogeni. Din acest motiv este necesara indepartarea lor
minutioasa. In mod obligatoriu:
- se fac 4-5 toalete vulvovaginale, dimineata si seara si intotdeauna dupa evacuarea
vezicii si rectului.
Pulsul ( dimineata si seara )
In lehuzie, in mod normal, pulsul este plin, bine batut si aproape intotdeauna
bradicardic ( 70/min), ca urmare a vagotoniei ce se continua din timpul sarcinii. O
accelerare a pulsului cu caracter permanent in perioada lehuziei constituie un semnal de
alarma, indicand o posibila infectie puerperala sau o stare anemica pronuntata.
Curba termica
In majoritatea cazurilor, lehuza este cuprinsa dupa nastere de o senzatie de frig, find
marcata printr-un adevarat frison, "frisonul fiziologic", care se datoreste oboselii ce se
instaleaza dupa travaliu, pierderii de caldura, hemoragiei si, desigur datorita activitatii
musculare si nervoase din timpul nasterii.
In primele zile dupa nastere se inregistreaza ascensiuni neinsemnate ale temperaturii
corpului, fara sa depaseasca 37,5 0C.
In ziua a 3-a-a4-a, intrarea in functiune a glandei mamare poate fi marcata de o
crestere a temperaturii corpului care, odata cu instalarea secretiei lactate, cedeaza relativ
usor si spontan: "furia laptelui".
Daca temperatura peste 380C persista mai mult de 24 h, in primele 2 saptamani, se
eticheteaza inainte de toate ca o febra puerperala.
Involutia uterina, lohiile cu caracterele respective, pulsul si temperatura
au fost denumite simptome cardinale ale lehuzei, pentru ca ele se modifica primele in
lehuzia patologica.
Emonctorille
Daca lehuza nu urineaza sau diureza este sub 100 ml, se face cateterizare vezicala.
Tranzitul intestinal se reia dupa 24-36 h. Daca dupa 48 h nu s-a reluat, se face o
clisma evacuatoare sau se administreaza laxative usoare. La femeile cu epiziotomie se
administreaza un laxativ in a treia zi.
Secretia lactata si starea sanilor
Cea mai particulara si mai durabila manifestare a lehuziei o constituie aparitia
secretiei lactate. In timpul ultimelor luni de sarcina, sanii secreta o serozitate numita
colostru. La 3-4 zile dupa nastere se produc, la nivelul glandelor mamare, fenomene ce
duc in ultima instanta la galactopoieza. Lactatia este determinata de hormonul hipofizar
prolactina care in corelatie cu corticosuprarenala si tiroida, alcatuiesc complexul
hormonal lactogen, la care se adauga actiunea oxitocinei si stimularea mamelonului prin
suptul copilului.

O conditie indispensabila pentru stimularea secretiei lactate si pentru calitatea

laptelui, o constituie alaptatul la san.
Ingrijirea sanilor se face zilnic, deoarece laptele uscat este corosiv pentru sani. Dupa
alaptat, mamelonul si areola se spala cu apa si sapun, dupa care se usuca. Daca apar
fisuri, femeia nu alapteaza 24 h, timp in care isi va goli sanul prin muls artificial.
Toaleta vulvovaginala si a perineului se face cu o solutie antiseptica: solutie de
permanganat de potasiu 1/5000, cloramina 1/1000, solutie de rivanol 1/4000, apa oxigenata,
etc. Dupa terminarea toaletei se usuca foarte atent pielea prin tamponaj, si nu prin frecare,
apoi se aplica un pansament vulvar steril, sub forma de torson.
Starea perineului in cazul perineorafiei
Asistenta medicala face toaleta organelor genitale externe de 2 ori / zi,cu apa sau
solutii antiseptice. Trateaza leziunile produse la nastere sau hemoroizii. Cu acest prilej face si
masajul uterin, pentru a-1 goli de cheaguri si lohii. Pansamentul vulvar trebuie sa fie steril.
Colicile uterine se trateaza cu analgezice.
Externarea din spital, in cazul unui fat la termen cu evolutie normala in travaliu,
nastere si lehuzie se face dupa cicatrizarea solutiilor de continuitate si scoaterea firelor
aplicate la tegument.
REGIMUL ALIMENTAR AL LEHUZEI
Dupa nasterea eutocica in mod firesc unneaza o lehuzie fiziologica, in care regimul
trebuie sa fie normal. Principiile de baza in alimentatie sunt: proteine, grasimi, hidrati de
carbon, enzime si vitamine.
In primele zile dupa nastere, lehuza va respecta un regim lactovegetarian: ceai,
limonada, supa, iaurt, etc.
A treia zi va trece la un regim normal, bogat in carne si mai ales in zarzavaturi si
fructe: lapte, branza, smantana, unt, carne, legume, fainoase, salata verde, ulei vegetal,
fructe, compoturi, etc.
Nu se recomanda in primele zile de lehuzie: ceapa, usturoiul, sparanghelul,
mezelurile, carnea, si pestele conservat, alcoolul, cafeaua, tutunul.
Plusul necesar pentru alaptare este de aproximativ 800 calorii. Daca, pe langa
alimentatia obisnuita, se adininistreaza zilnic 750 ml lapte, atunci este acoperit nu numai
consumul de lichide, marit prin alaptare, ci si 2/3 din plusul necesar de calorii.
NOU NASCUTUL NORMAL
Aspectul exterior al nou nascutului este caracterizat prin dezvoltarea relativ mare a
craniului ( din lungimea normala ), iar perimetrul cranian de 34 cm este cel mai mare, cu 3
cm mai mult decat cel toracic si cu 2 cm mai mult decat cel abdominal.
Fontanele si suturile isi pastreaza caracterul din timpul vietii intrauterine; ele se
osifica mult mai tarziu. Membrele stint scurte si egale intre ele, iar abdomenul este marit de
volum. Tegumentele au de obicei in primele zile o culoare rosie aprinsa ( eritrodennia nounascutului ); ele sunt acoperite la nastere cu o substanta grasa ( vernix caseosa ), careia i se
atribuie o actiune bactericida, nutritiva, antihemolitica si protectoare impotiva pierderii de
caldura, ea se resoarbe in primele 48 h. Cu predilectie pe umeri si spate se intalnesc peri fini
lipsiti de substanta. medulara, care cad in cursul primei luni de viata. ( lanugo ).
Datorita inchistarii glandelor sebacee pe nas si barbie pot exista formatiuni

albicioase, cat o gamalie de ac, care dispar cu varsta ( milium facial ).

Stratul cornos al pielii se descuameaza in tot cursul primelor saptamani,
determinand descuamatia fiziologica a nou-nascutului. Unghiile depasesc marginea libera a
falangei. Cordonul ombilical, ramasita a vietii intrauterine, se mumifica, dupa sectionare si
cade intre ziua a 6-a si a 9-a zi, in urma lui ramanand plaga ombilicala a carei cicatrizare
completa se termina abia la sfarsitul primelor 3 saptamani de viata. Pina la vindecare,
plaga ombilicala se panseaza steril, cu comprese peste care se trage o fasa.
Trecerea de la viata intrauterina la cea extrauterina determina modificari
importante in functia principalelor aparate. De aceea, pana la acomodarea la noile
conditii de mediu, nou-nascutul va prezenta un echilibru instabil al functiilor
respiratiei, circulatiei, termoreglarii, nutritiei si excretiei.
PRIMELE INGRIJIRI ALE NOU-NASCUTULUI NORMAL
Fatul ce s-a nascut poarta denumirea de nou-nascut.
Exista o lege de baza, care trebuie riguros respectata la nou-nascut: nu-1 traumatiza,
nu-1 raci, nu-1 infecta.
Imediat dupa expulzia fatului, vom proceda astfel:
- se aseaza nou-nascutul in decubit dorsal, usor inclinat spre extremitatea cefalica;
-se face dezobstructia cailor respiratorii superioare prin aspirarea mucozitatilor din
orofaringe si fosele nazale cu ajutorul aspiratorului electric sau a unei sonde
Nelaton subtire;
- sectionarea, legarea si pansarea cordonului ombilical. In cazul nou-nascutilor in
stare de asfixie, legarea cordonului ombilical se face dupa nastere. In general, se
face insa dupa disparitia pulsatiilor cordonului ombilical, in scopul de a nu priva
fatul de 50-100 ml sange. Legarea se face cu un fir rezistent de nylon sau matase, la
1,5 cm de insertia pe peretele abdominal, dupa care se executa. sectionarea. Se
badijoneaza cu iod suprafata sectionata. Se pun comprese sterile, iar deasupra se
trage o fasa circulara fixand pansamentul.
- exarninarea nou-nascutului-se face in vederea depistarii precoce a eventualelor
malformatii aparente (atrofie esofagiana, irnperforrnantie anala sau uretrala).
- cantarirea si masurarea-cantarirea se face cu cantarul pentru sugari, nou-nascutul
find acoperit cu un scutec; rnasurarea se face cu pediometrul.
- se face o prima toaleta nou-nascutului; dupa cantarire se sterg de singe fata si
corpul, cu comprese sterile. Se infaseaza nou-nascutul, iar la nivelul antebratului se fixeaza o
bratara cu numele mamei,
- se va completa foaia de obs. a nou-nascutului -cu date obsevate in cursul
travaliului (membrane rupte de mai mult timp, administrarea de meclicarnente la parturienta,etc.)
- aprecierea starii clinice (scorul APGAR)
- nou-nascutul nu se preda decit dupa reanimare cornpleta.
Medicul pediatru este prezent la reanirnarea nou-nascutului.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI IN PERIOADA NEONATALA
Primele 28 de zile de viata constituie perioada neonatala, iar zilele de 0-7 formeaza
perioada perinatala, grevata de cele mai man transformari biologice pentru non-nascut.
In perioada perinatala se urrnaresc: functionalitatea organelor vitale, temperatura, pulsul,
starea generala, modul in care se alimenteaza.

Incidente fiziologice ale nou-nascutului:

Scaderea fiziologica in greutate
In prirnele 3-4 zile dupa nastere, datorita efortului de acomodare, elirninarii de urina si
meconiu, a1 aportului scazut de hrana si lichide prin colostru, nou-nascutul scade in greutate 150200g. Dupa a 4-a zi, curba ponderala incepe -- sa urce zilnic cu 25-30g, pentru ca intre a 7-a si
a 9-a zi s revina la greutatea sa initiala.
Daca nu creste in greutate nou-nascutul este subalimentat sau bolnav. In primele 12 ore
se da nou-nascutului apa zaharata sau ser glucozat 5%. La san se pune la 12 - 24h
de la natere, alirnentatia facandu-se la interval de 3-4h (6-7 rnese/ 24h), cu pauza de 6h pe
timpul noptii. La inceput copilul se pune la ambii sani, apoi la fiecare supt se incepe cu alt san.
Alaptarea nu trebuie sa depaseasca 15-20 minute.
Icterul fiziologic
Debuteaza intre a 2-a si 3-a zi dupa nastere; e1 este mai intens la copiii imaturi si traurnatizati,
care prezinta ingalbenire a tegumentelor si mucoaselor, fara febra, cu stare generala buna si
urina ce nu pateaza scutecul. Dirninueaza la 7-8 zile si dispare spontan, fara sa necesite un tratament special. Aparitia lui este cauzata de cantitatea mare de pigmenti biliari, pusa in
libertate in urrna distrugerii hematiilor existente in exces in timpul vietii intrauterine (hernoliza
fiziologica).
Criza genitala
Se manifesta la ambele sexe, prin marirea sanilor,la baieti poate apare si tumefierea testiculelor, iar
la fetite o scurgere sangvinolenta prin vagin.
S-ar datora unei activitati tranzitorii a glandelor genitale ale copilului sub influenta
hormonilor materni transmisi prin placenta. Modificarile dispar spontan, fara s necesite un
tratament special.
Diareea de tranzitie
In primele 2-3 zile scaunele sunt rneconiale, devenind apoi galbui, moi, in nurnar de 4-5 in 24h.
Aceste scaune care fac trazitia spre scaunul normal de copil alimentat la sin, simuleaza o
diaree; ele s-ar datora iritatiei produse de flora microbiana normala care invadeaza in primele
zile tubul digestiv al nou-nascutului, precum si calitatilor laxative ale colostrului matern.
A LIM ENTATIA NOU-NASCUTULUI
Laptele de mama este alimentul cel mai potrivit pentru dezvoltarea perfecta a copilului.
Alaptarea este si in interesul mamei, din mai multe motive: revenirea dupa
lehuzie se face mai rapid, uterul se contracta si se normalizeaza ca volum si fiziologic in
perioada postnatala, cancerul se localizcaza mai rar la sanii care au produs lapte.
Exista medicamente speciale pentru stimularea lactatiei: ultraviolete 1-2 sedinte,
prostaglandina E, tiroida, progesteron, acupunctura; metoda cea mai eficienta ramane
actiunea mecano-reflexopshihica a suptului.
Daca, prin proba suptului s-a constatat ca nu exista lapte suficient si tratamentele
contra "hipogalactiei' nu au dat rezultate, se va completa, dupa supt, cu un lapte praf ales
de medic sau, mai rar,in rnaternitate, se poate da lapte colectat de la alte rname.
Prematurii se alimenteaza in mod special; pina nu ating 2500g nu se
extemeaza din maternitate. Ei primesc laptele pe sonda direct in stomac, apoi la biberon si
apoi spre plecarea din maternitate, sunt invatati sa suga la san.
NOU-NASCUTUL IMATUR
Sub denumirea de copii imaturi sunt inclusi toti nou-nascutii, care cintaresc la nastere
2500g sau mai putin si masoara sub 48 cm. Ei se caracterizeaza printr-o serie de deficiente
morfo-functionale, care ii impiedica sa se acomodeze cu usurinta la viata extrauterina,
deoarece se nasc inainte de termenul normal al gestatiei.
Pot exista si imaturi nascuti la terrnen, care prezinta isa aceleasi deficiente ca
cei expulzati prematur, datorita unor factori patologici cc au irnpiedicat evolutia lor in
uter.

Dupa greutatea la nastere,ei se impart in 3 categorii:

- imaturi de gradul I
(2500-2000g)
- imaturi de gradul al II-lea (2000-1500g)
imaturi de gradul al III-lea (sub 1500g)
Cu cit greulatea lor este mai mica, cu atit prognosticul si evolutia sunt mai nefavorabile.
Din punct de vedere clinic, imaturii se caracterizeaza prin deficiente in functia principalelor
aparate:
- deficiente respiratorii: tulburari in instalarea prirnei respiratii dupa nastere, crize de
cianoza;
- deficiente termoreglatoare: reglare defectuoasa a temperaturii corpului in
raport cu temperatura mediului ambiant;
- deficiente ale hemostazei: fragilitate capilara crescuta, pertutbarea factorilor
coagularii - cu tendinta la hemoragii
- deficiente ale opararii impotriva infectiilor :slaba putere de imunitate activa si
pasiva cu tendinta crescuta la infectii variate;
- deficiente ale functiei de nutritie: imaturitate nervoasa a centrilor de
sugere si deglutitie, dezvoltare insuficienta a muschilor buco-faringieni, capacitate
gastrica redusa, insuficienta secretie de fermenti digestivi, digestie si absorbtie redusa
pentru grasimi, necesitati crescute de proteine, saruri minerale si vitarnine.
Ingrijirea copiilor imaturi
Ingrijirea copiilor imaturi va tine seama in primul rand de combaterea principalelor
deficiente fanctionale.
- combaterea deficientelor respiratorii: se adrninistreaza oxigen in permanenta sau
intermitent cu masca.
- combaterea deficientelor termoreglatoare.
- combaterea tendintei la hemoragii.
- combaterea tendintei la infectii: copiii de greutate mica san cei care provin din
sarcini patologice vor fi tratati preventiv in prima saptamana cu antibiotice per os sau cu
injectii.
- asigurarea unei alimentatii adecvate: imaturii vigurosi pot fi pusi de la inceput la
san; cei cu - deficiente accentuate vor fi alimentati cu lingurita, pipeta san prin gavaj.
Laptele ce1 mai bine tolerat este cel de femeie, de aceea pentru imaturi alimentatia
naturala constituie in primele saptamani o necesitate absoluta.