INFECTII CUTANATE BACTERIENE

INTRODUCERE:

Infectiile bacteriene,cunoscute sub denumirea de piodermite(pios-

puroi,dermita-inflamatia pielii), sunt manifestari cutanate
inflamatorii,deseori supurative,produse cel mai frecvent de stafilococi si/sau
streptococi.
Suprafata pielii umane si foliculii pilosi sunt colonizati imediat dupa nastere
de un numar important de bacterii comensale. Flora bacteriana a pielii este
formata din:
 Flora rezidenta:
 bacterii nepatogene care colonizeaza permanent pielea, cu
exceptia ductelor glandelor sudoripare ecrine si apocrine;
reprezinta flora cutanata normala.
 Este formata din: coci Gram pozitivi (Staphylococcus spp.,
Micrococcus spp), bacili Gram pozitivi (Corynebacterium spp,
Brevibacterium spp.) si bacili Gram-negativi (Acinetobacter
spp.).
 In foliculii pilosi se afla de regula Propioniacterium spp.
(principalii rezidenti anaerobi) si levuri (Pityrosporum spp.).
 Flora temporar rezidenta:
 bacterii care contamineaza pielea, se multiplica si pot fi
depistate o perioada de timp (doua ore in conditii normale);
 determina manifestari patologice.
 Flora tranzitorie:
 bacterii care contamineaza pielea pe o perioada scurta si care
nu se multiplica;
 S. Auriu este prezent la nivelul narilor si in regiunea perinazala
a unor indivizi si se poate raspandi de la acest nivel la piele.
 Enterobacteriaceae(prezente in flora normala intestinala) si
Pseodomonadaceae (prezente in mediu, mai ales in spatiile
umede) pot de asemenea contamina pielea.

1
  Daca bariera cutanata este intacta,acesti agenti nu produc nicio
boala.

Manifestarile infectioase bacteriene cutanate sunt influentate de:

 Tipul de bacterie (patogenitate),

 Gradul de contaminare,
 gradul de uscaciune sau de maceratie a tegumentelor ,
 eficacitatea antibacteriana a secretiei sebacee,
 rezistenta si continuitatea epiteliului,
 prezenta germenilor saprofiti cu rol de inhibitori competitivi,
 statusul imun al gazdei,
 pH-ul cutanat (5,4-5,9,mai ridicat in axile si ighinal. Acest pH usor acid
favorizeaza dezvoltarea florei saprofite. Utilizarea de sapunuri
antibacteriene alcaline duce la cresterea pH-ului si ladeshidraterea pielii,
ceea ce produce modificari ale florei normale si favorizarea contaminarii cu
S. Auriu).
 Contiunutul de apa si grasimi al stratului cornos.
 Temperatura cutanata.

Infectiile pielii cu bacterii piogene se numesc piodermite. Ele pot fi:

 Primare – leziunile apar pe tegumente neafectate anterior;

 Secundare- complica o afectiune cutanata preexistenta (eczema, arsuri etc.).

Germenii cel mai frecvent incriminati in producerea piodermitelor sunt

streptococul si stafilococul.

Stafilococul este coc Gram - pozitiv, care pe mediile solide (geloza,

geloza - sange) da colonii aurii, albe si citrine. Cel mai patogen este stafilococul
auriu hemolitic.
Frecventa crescuta a stafilocociilor (afecteaza 5 - 9 % din indivizi) este
explicata prin faptul ca 20 % dintre persoane sunt purtatoare permanente de
stafilococi patogeni in cavitatea nazala, iar 60 % sunt purtatoare intermitente.

2
 Acest germene este izolat pe pielea capului la 22% si in regiunea perianala si
inghinala la 13- 22% din persoane.
Streptococii sunt coci Gram - pozitivi, care dupa comportarea pe mediile cu
sange se grupeaza astfel:

> hemolitici : • beta- hemolitici (hemoliza completa):

- Str. Pyogenes gr A (peste 80 de subtipuri in functie de antigenicitatea prot M de
pe suprafata) serotipuri nefritigene: tip 1, 3, 4,12,18 si 25
- Str. Agalactiae gr B
- Str. Grup C si G
- Str gr D (enterococi + str. Bovis)
 alfa- hemolitici (hemoliza incompleta);
 viridans (prezinta zona verzuie in jurul coloniei).
> nehemolitici

Cei mai irnportanti pentru patologia cutanata sunt streptococii beta

- hemolitici (95 % din streptocociile cutanate). Conform clasificarii
Lancefield, streptococii piogeni apartin grupei A si mai rar grupelor C si G.
Frecventa purtatorilor de streptococi piogeni in randui populatiei este de 1 -
4 %. Ei sunt localizati in faringe, fosele nazale, cavitatea bucala.

INFECTII CUTANATE NEFOLICULARE

IMPETIGO:

DEFINITIE SI ETIOLOGIE: Este o piodermita superficiala, contagioasa.

Prezinta 2 forme:

 Impetigo veziculos (impetigo contagios, impetigo Tilbury-Fox), produs de

Stafilococ, Streptococ si rar de ambii.
 Impetigo bulos, produs de Stafilococ.

 Forma veziculoasa clasica(non bulos), numita si impetigo contagios sau

impetigo Tilbury- Fox, este intalnita mai frecvent la copiii de 3 - 10 ani.

3
 Este produsa de stafilococul auriu, streptococii piogeni de gr. A sau de
ambii microbi. Localizarea de electie este la fata (in jurul gurii si nasului),
gatul, pielea paroasa a capului, membre. S. Auriu se imprastie de la nas spre
pielea normala in aprox 11 zile si apoi se dezv in lez cutanate dupa inca 11
zile.
 Debuteaza prin vezicule/bula mica cu perete subtire sau pustule superficiale
care se rup,pe tegument eritematos,care se rup,produc exudatie iar pe
zonele denudate se acopera de cruste melicerice + eritem perilezional,poate
prezanta uneori prurit,arsura. Prin autoinoculare apar noi leziuni, rezervorul
microbian fiind de regula sub unghiile bolnavului.
 Contagiozitatea este explicata mai mult de promiscuitatea in sanul
aceleiasi familii
 Dg dif: dermatita seboreica, DA, ACD, tinea corporis, tinea capitis, herpse
simplex, varicella, herpes zoster, arsuri, eritem polimorf, pemfigus foliaceu,
celulita, scabie.
 Forma buloasa este: mai frecventa la nou nascut si sugar. Produs de
S.auriu gr fagic II tulpini 77 si 55 ca raspuns la toxine exfoliative
extracelulare stafilococice= exfoliatina tip A si B care act ca serin-proteaze
ale desmogleinei 1 => formare de bule
 Aspectul clinic se rezuma la prezenta de bule in piele sanatoasa, cu lichid
seros care in 2-3 zile devine purulent. Haloul inflamator din jurul fiecarei
bule sugereaza originea microbiana. Faptul ca altadata se produceau
frecvent mici epidemii in crese sau matemitati explica vechea denumire de
pemfigus epidemic al nou nascutului.
 Dg. Dif – inf. HSV secundar infectata – aspect policiclic, afectare mucoase,
eruptie postmedicam buloasa, intepaturi de insecte, EP, dermatita
herpetiforma, pmefigoid bulos, pemfigus, foliaceu
 Trat – topic – mupirocin, retapamulin, ac fusidic
 - sistemic – dicloxacilina (250-500 mg x 4/zi – 5-7 zile, Amox +
clavulanic – 250 -500 mg x 4/zi, cefalexin. Alergic la peniciline – azitro
500 mg/zi apoi 250 mg 4 zile

IMPETIGO NEONATORUM (pustuloza stafilococica neonatala) :

= varianta de impetigo bulos intalnita la nou-nascut.

4
  Dificil de deosebit de sindromul de epidermoliza acuta stafilococica
(staphylococcal sclalted skin syndrome).
 Infectia debuteaza la nivelul bontului ombilical sau la leziunea de
circumcizie (dar poate aparea si alte zone traumatizate: rectul, conjunctiva).
Regiunile intertriginoase sunt afectate important.
 Veziculele apar rapid.
 Se complica cu dezechilibre hidro-electrolitice si infectii secundare.
 De cele mai multe ori infectia este transmisa de un purtator asimptomatic de
S. Auriu.
 Uneori se pot produce epidemii in maternitati.

ECTIMA:

DEFINITIE SI ETIOLOGIE: infectie piogenica a pielii caracterizata prin

formarea de ulceratii acoperite de cruste aderente. Agentul etiologic este de obicei
Streptococul de grup A. In unele cazuri s-au izolat stafilococi sau asocieri de
streptococ c stafilococ.

EPIDEMIOLOGIE: poate aparea la orice varsta, fiind favorizata de: igiena

precara,malnutritie, injurii cutanate minore, afectiuni cutanate preexistente,
imunosupresie. Mai frecventa la copii din zonele tropicale.

MANIFESTARI CLINICE: organismal patogen patrunde in piele la locul unei

trame minore. Debuteaza cu bule pe fond eritematos, similare cu impetigo. In
scurt timp leziunile se acopera de crusta aderenta si sunt inconjurate de un halou
eritemato-edematos. La palpare, baza lor poate fi indurata. Infectia penetreaza in
profunzime, lezeaza dermul si produce ulceratii. Detasarea crustei lasa o ulceratie
cu fundul fibrinos. Leziunile se localizeaza mai ales pe membrele inferioare
(gambe, picioare, coapse si fese), cu limfangita si limfadenopatie regionala.
Vindecarea se face in cateva saptamani cu cicatrice. Se poate complica cu
glomerulonefrita.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Vasculita leucocitoclazica;

5
  Eritem indurat;
 Sifilis secundar si tertiar;
 Difterie cutanata.

TRATAMENT:

 Parenteral: Penicilina rezistenta la penicilinaza sau cefalosporina.

 Topic: comprese umede cu antiseptice (Betadina) pentru debridare. O data
ce leziunea este uscata si prezinta crusta, se lasa libera pentru a se reepiteliza
de la baza.

CHEILITA ANGULARA (PERLESUL STEPTOCOCIC):

Este o infectie streptococica, localizata a nivelul comisurii labiale. Afecteaza copiii

prescolari si scolari. Debuteaza cu vezicule pe fond eritematos, apoi apar fisuri
comisurale dureroase, care se acopera de cruste melicerice. Trebuie deosebita de
perlesul candidozic. Se vindeca sub tratament local cu solutii antiseptice, coloranti,
unguente cu antibiotice.

FISURA MEDIANA A BUZEI:

Este produsa de stafilococ. Leziunea apare in perioadele reci al anului, fiind

intretinuta de umectarea buzei. Semnele de infectie sunt discrete. Aplicarea de
emoliente nu conduce la vindecarea leziunii. Remisiunea se produce prin tratament
local cu AB.

INTERTRIGO STREPTOCOCIC:

Este favorizat de factori mecanici sau de alte afectiuni dermatologice. Se

caacterizeaza prin leziuni inflamatorii, exudatie, crustificare si fisuri in
profunzimea pliurilor. Conturul difuz il deosebeste de alte intertrigouri infectioase
(dermatofitic, candidozic, eritrasma) sau dermatoze intertriginoase (psoriazis
inversat).

TRATAMENT: indepartarea factorilor favorizanti si antibioterapie specifica.

ERIZIPELUL SI CELULITA ERIZIPELOIDA:

6
DEFINITIE: Erizipelul este o forma superficiala de dermohipodermita
streptococica acuta. Trasatura clinica caracteristica= margini bine delimitate si
supradenivelate.

Celulita este un proces inflamator acut, subacut sau cronic al tesutului

conjunctiv lax. Termenul este folosit in special pentru inflamatiile de cauza
infectioasa (de obicei bacteriana) ale tesutului subcutanat.

Celulita se poate extinde si mai superficial,iar erizipelul poate afecta zone mai
profunde,astfel incat cele 2 procese pot coexista.

ETIOLOGIE:

 Streptococul de grup A(depistata la 64-75% din cazuri)

 ocazional Stafilococul Auriu (singur sau asociat cu Streptococul),
 alte bacterii.

Poarta de intrare, de obicei o mica pierdere de substanta, este localizata distal fata
de regiunea cutanata afectata.

FACTORI DE RISC:

-locali: limfedem,intertrigo,ulcere de gamba

-generali: obezitatea.Diabetul si etilismul cronic nu par a fi factori de risc, contrar

unor idei mai vechi.

MANIFESTARI CLINICE:

 inflamatie locala (eritem,edem, caldura, sensibilitate);

 in erizipel, placardul inflamator este bine delimitat, cu margini
supradenivelate (burelet marginal).
 In celulita, placardul are limite difuze.
 debut brutal, cu manifestari sistemice (febra, frison).
 In erizipel apar relativ frecvent bule (erizipel bulos) , care pot avea
contnut hemoragic (erizipel hemoragic).
 Celulita severa poate prezenta si ea bule.
 In ambele cazuri este posibila evolutia spre necroza dermica.

7
  Regiuni cutanate afectate in ordinea frecvetei: membrele inferioare
(poarta de intrare este o eroziune/ulceratie produsa de o dermatofitie
si/sau un traumatism) si fata.
 O forma evolutiva particulara o reprezinta erizipelul recidivant, mai
frecvent la gambe,care conduce in final la limfedem.

COMPLICATII:

Apar de obicei la pacientii netratati si constau din:

 Abcese subcutante;
 Fasceita;
 Miozita;
 Glomerulonefrita poststreptococica;
 Septicemie;

Localizarile cefalice sepot complica cu:

 Tromboza de sinus cavernos;

 Abcese cerebrale;
 Meningita.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 Aspect clinic sugestiv;

 Examen bacteriologic;
 Cultura din aspiratele tisulare.
 Exudat nazal;
 Exudat faringian;
 Exudat conjuntival.

DIAGNOSTIC DIFERETIAL:

 Flebite profunde si superficiale

 Infectii fungice la imunodeprimati;
 Reactii inflamatorii produse de intepaturi de insecte;
 Reactii cutanate la toxinele unor plante;
8
  Dermatita de contact.

TRATAMENT:

SISTEMIC:

 Penicilina 2,4-4mil UI/zi.

 Penicilina depozit in cazuri recurente.
 Eritromicina, Oxacilina, Cloxacilina (daca se suspecteaza etiologia
safilococica).

LOCAL:

 comprese antiseptice(acid boric 1-2%, Cloramina 0,2-1%)

 Debridare chirurgicala, daca exista tendinta la gangrena;
 Identificarea si tratarea portii de intrare, igiena locala;
 Bandaje compresive, daca exista edem incipient.

LIMFANGITA

Definitie: manifestare inflamatorie interesand vasele limfatice subcutanata,in care

poartea de intrare este o solutie de continuitate,se manifesta prin
durere,eritem,edem in jurulul solutiei de continuitate,apoi cu aparitia unui cordon
eritematos,edematos,dureros,care se intinde pana la ganglioni regionali,care sunt
mariti de volum,durerosi,

-complicatii:septicemie,glomerulonefrita,abcese subcutanate;

-diagnostic diferential:flebita superficiala(nu are poarta de

intrare/adenopatie),erizipel

-se poate insoti de febra,frison,jena functionala;

FASCEITA MICROBIANA NECROZANTA (GANGRENA

STRPTOCOCICA):

9
DEFINITIE: infectie profunda produsa de streptococi piogeni, asociati frecvent
cu anaerobi, enterobacterii, stafilococ auriu, enterococi etc.

MANIFESTARI CLINICE:

 Poarta de intrare poate fi o leziune minima (intepatura sau taietura), greu de

decelat datorita modificarilor dramatice ulterioare.
 Se localizeaza frecvent la extremitati (membre, cap,gat).
 Debuteaza cu un placard eritemato-edematos, cald, dureros. Tesuturile
subiacente se necrozeaza, se formeaza bule, iar tegumentele supraiacete isi
pierd sensibilitatea. Ulterior regiunea afectata se acopera de escare care pot
ajunge pana la tesutul subcutanat si fascia musculara.
 Starea generala este confuzionala,bolnavul este hipotensiv,are
oligurie,hipotermie,hipoxemie si tromopenie.
 Este rapid extensiva si pune in joc prognoscticul vital.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Gangrena gazoasa produsa de Clostridium (la palpare se produc crepitatii);

 Gangrene produse de asocieri de germeni Gram-negativi (E. Coli, Proteus,
Klebsiella) si anaerobi.

TRATAMENT:

 Penicilina i.v. 10-20milUI/zi.

 Metronidazol.
 Indepartarea chirurgicala a tesuturilor necrozate.

BOTRIOMICOZA(granulom piogenic):

DEFINITIE SI ETIOLOGIE: reactie supurativa, cronica, granulomatoasa,

produsa de Stafilococul Auriu si, rareori, de Pseudomas Aeruginosa. Se intalneste
mai ales la imunodeprimati.

MANIFESTARI CLINICE:

 Aspect clinic similar actinomicozei.

10
  Abcese cutanate si subcutanate din care dreneaza o secretie sero-purulenta,
care contine granule galbui, “ca sulful”.
 In evolutie se pot forma traiecte fistuloase.
 Leziunile se localizeaza de obicei pe membre; rar, pe fata si in regiunea
perianala.
 Se videca cu cicatrice atrofice.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 Aspect clinic.
 Cultura.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Actinomicoza;
 Micetom.

TRATAMENT:

 Debridare si excizie;
 Antibiotice antistafilococice.

INFECTII CUTANATE FOLICULARE

FOLICULITA SUPERFICIALA:

DEFINITIE: inflamatie supurativa, produsa de S.Auriu, limitata la ostiumul

foliculului pilos sau care se extinde putin sub nivelul acestuia.

MANIFESTARI CLINICE:

 Pustule superficiale la nivelul foliculilor pilosi terminali, uneori inconjurate

de un halou eritematos.

11
  Evolueaza spre crustificare si se vindeca cu discret eritem postinflamator,
fara cicatrice.
 Se localizeaza pe fata, scalp si extremitati.
 Nu se insoteste de simptome generale.
 Netratata se poate croniciza sau extinde in profunzime generand fuuncule
sau sicozis.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Foliculite infectioase de alta etiologie (dermatofitice,candidzice, produse de

Pityrosporum).
 Foliculite neinfectioase (produse de corticoizi, androgeni, derivati
halogenati, vitamina B12).
 Miliaria pustuloasa.
 Dermatita pustuloasa subcornoasa.

FOLICULITA PROFUNDA (SICOZIS):

DEFINITIE: infectie piogenica subacuta sau cronica care afecteaza foliculul pilos
in totalitate.

ETIOLOGIE: S. Auriu, pe teren debilitat, ceea ce permite patrunderea sa in

profunzimea foliculului pilos (in mod normal stafilococul nu ajunge mai profund
de ostiul folicular).

MANIFESTARI CLINICE:

 leziunile caracteristice sunt papulo-pustule eritemat-edematoase, centrate de

firul de par, uneori confluate in placi,insotite de reactie inflamatorie in
profunzime(abces in in „buton de camasa” sau foliculita in „clepsidra”
 Leziunile pot deveni exudative si se acopera de cruste melicerice.
 De obicei, se vindeca fara cicatrice.
 Se localizeaza pe fata (barba),, scalp si, uneoeri, pe zonele piloase ale
membrelor, axile sau pubian.
 Modificarile inflamatorii granulomatoase pot da papulelor un aspect lupoid.

12
  Distrugerea foliculilor pilosi conduce la formarea de cicatrice. In aceasta
situate se foloseste termenul de sicozis lupoid.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Pseudofoliculita (pili recurvati);

 Sicozis micotic;
 Kerion celsi;
 Lupus vulgar.

FOLICULITA NARINARA:

 este o afectiune produsa de Stafilococ.

 poate aparea la pacientii cu rinita alergica sau cu dermatita atopica.
 Se caracterizeaza prin foliculite ale vestibulului nazal insotite si intretinute
de prurit.
 Are evolutie cronica sau subacuta, cu tendinta la recurente.

FURUNCULUL:

DEFINITIE:

 infectie foliculara si perifoliculara cu evolutie spre necroza.

 S-a dovedit o asociere puternica intre furuncul si stafilococul auriu
producator de leucocidina Panton-Valentine,o exotoxina stafilococica cu
putere necrotica.
 Produsa de S.Auriu.
 Afecteaza de obicei foliculii pilosi de tip vellus.
 Mai frecventa la adolescentii si adultii de sex masculin.
 Factori favorizanti: malnutritie, DZ, deficite imunitare, traumatizarea
mecanica a pielii.
 Infectiile recurente sunt mai frecvent intalnite la purtatorii nazali de S.
Auriu.

13
MANIFESTARI CLINICE:

 Debuteaza ca un nodul follicular inflamator, cald, dureros, care devine

rapid pustulos si apoi necrotic.
 In evolutie se elimina burbionul (miezul central format din tesut necrotic,
detritus cellular, secretii purulente), lasand o ulceratie cratetiforma, care se
vindeca cu cicatrice.
 Apare mai ales pe fata, gat, brate, fese regiunea ano-genitala.
 Durerea locala si impotenta funtionala sunt mai accentuate in cazul afectarii
zonelor sarace in tesut conjunctiv lax.
 Ocazional, pacientii sunt febrile, cu stare generala moderat alterata.
 Septicemia este o complicatie favorizata de imunosupresie.
 Pot fi unice sa multiple.
 Pentru leziunile multiple se foloseste termenul de furunculoza.
 Forme particulare: Furunculul antracoid este definit ca o infectie
stafilococica profunda a unui grup de foliculi pilosi adiacenti,insotita de
modificari inflamatorii ale tesuturilor inconjuratoare. Afecteza mai ales
barbatii. Se localizeaza frecvent pe ceafa, umeri, coapse. Eliminarea
burbioanelor alaturate situate in interiorul placardului inflamator genereaza
aspectul classic de “stropitoare”. Necroza masiva a zonei afectate conduce
la o ulceratie crateriforma. Se insoteste de stare generala alterata,febra,
frisoane.

Furunculul localizat in regiunea nazogeniana se

poate insoti de edem marcat al buzei superioare, obrazului, nasului si pleoapei si de
semne generale (febra, frison, alterarea starii generale). Frecvent, se complica cu
tromboflebita sinusului cavernos. Datorita severitatii manifestarilor, a fost denumit
furunculul malign al fetei.

TRATAMENT:

 Antibioterapie sistemica antistafilococica;

 Ingrijire locala;
 Incizie (chirurgicala sau electroincizie) si drenaj;
 Se contraindica exprimarea leziunilor, manevra prin care este favorizata
diseminarea.
14
FURUNCULOZA:

DEFINITIE: reprezinta aparitia concomitenta sau succesiva a mai multor

furuncule.

ETIOLOGIE SI PATOGENEZA: cand apar furuncule multiple sau recidivante

trebuiesc cautati factorii favorizanti ai acestei situatii: dermatita atopica sau portaj
nazal sau perineal de S. Auriu.

TRATAMENT:

 Profilaxie atistafilococica.
 AB sistemice: Clindamicina 300mg de 2 ori/zi,doze mici de clindamicina
pentru o perioada mai lunga de timp.

CARBUNCUL:

= Cea mai severa forma de furuncul, cu coalescenta mai multor furuncule

invecinate si inflamatie importanta.

CLINIC:

 Localizate cel mai frecvent pe gat si trunchi.

 Pustule multiple localizate pe o placa intens inflamata +/_ edem si fibroza.
 Leziunile localizate in zona gatului restrictioneaza mobilitatea.
 Majoritatea pacientilor prezinta manifestari sistemice.

TRATAMENT:

 AB i.v.;
 Incizie si drenaj.

INFECTII ALE PLEOAPELOR

ORJELET:

15
DEFINITE: infectie acuta a glandelor sudoripare apocrine sau sebacee de la
nivelul pleoapelor.

ETIOLOGIE SI PATOGENEZA:

 S. Aureus.
 Pacientii au de obicei blefarita asociata.
 Glandele sunt contaminate prin orificiile lor exterioare.
 Glandele Zeis= glande sebacee mici conectate cu genele.
 Glandele Moll= glande apocrine ale pleoapei.
 Glandele Meibom= glande sebacee mari.
 Toate aceste glande pot fi infectate producand tablouri clinice diferite.

CLINIC:

 Orjeletul extern:
 este produs de infectarea glandelor lui Zeis sau Moll.
 Se manifesta ca o papulo-pustula dureroasa, localizata la marginea
pleoapei, de cele mai multe ori centrata de geana.
 Pleoapa superioara este mai frecvent afectata, edematiata.
 Pacientul acuza initial senzatie de corp strain,apoi hiperlacrimatie si
fotofobie.
 In cele din urma pustula se sparge spontan evacuand puroi.
 La pacientii cu dermatita atopica si la cei cu blefarita leziunile pot fi
multiple.
 Orjeletul intern:
 Sunt afectate glandele Meibom.
 Este mai mare si mai dureros.
 Recidiveaza frecvent.

BLEFARITA:

DEFINITIE:

16
= inflamatia pleoapei cu formarea de scuame si cruste.

ETIOLOGIE: S. Auriu sau niciun agent patogen.

CLINIC:

 leziuni bilaterale multiple.

 Pacientii acuza prurit, senzatie de arsura, eritem.
 Secretiile sunt abundente si pot lipi pleoapele in timpul noptii.
 Indepartarea crustelor duce la sangerare.

TRATAMENT:

 Comprese calde pentru a indeparta crustele cu apa sau solutie sterila.

 Unguent oftalmic cu eritromicina sau bacitracina de 3-4 ori/zi.
 Picaturi cu sulfacetamida.
 Daca pacientul are dermatita seboreica concomitenta, aceasta trebuie tratata
simultan.

INFECTII ALE UNGHIILOR

PARONICHIA MICROBIANA

DEFINITIE: este o afectiune infectioasa, inflamatorie, a tesuturilor moi

periunghiale, cu evolutie acuta sau cronica.

ETIOLOGIE:

In formele acute:

 Stafilococul auriu;
 Streptococul piogen.

In formele cronice:

17
  Coliformi;
 Proteus;
 Candida.

Aparitia bolii este favorizata de:

 Traumatisme acute (manichiura);

 Iritatii cronice (umezeala, suptul degetului);
 Dermatoze preexistente.

MANIFESTARI CLINICE:

In formele acute, repliul unghial este eritematos, edematos, dureros spontan si la

palpare. La presiune si dupa incizie, din repliu se exprima puroi.

In formele cronice, se pierde cuticula si se produce retractia repliului unghial de pe

lama unghiala. Aceasta favorizeaza penetrarea corpilor straini sub repliul unghial si
aparitia unei reactii granulomatoase de corp strain (botriomicom). Uneori, la
presiunea repliului unghial se exprima puroi. Secundar paronichiei, poate aparea
distrofia unghiala (lama unghiala prezinta modificari de culoare si neregularitati de
suprafata).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Paronichie micotica;
 Paronichie herpetica;
 Paronichie psoriazica.

TRATAMENT:

In formele acute:

 Antibioterapie conform antibiogramei;

 Antiseptice tpice;
 Incizie si drenaj, urmate de indepartarea 1/3 proximalea a lamei unghiale, in
cazul in care simptomatologia nu se amelioreaza sub antibiotice.

In formele cronice:

18
  Inlaturarea factorilor favorizanti.
 Corticostreroizi (topic si/sau intralezional).

INFECTII ALE GLANDELOR SUDORIPARE

HIDRADENITA SUPURATIVA (HIDROSADENITA)

DEFINITIE: afectiune inflamatorie cronica, recurenta, a glandelor sudoripare

apocrine,indeseobi cele cu localizare axilara.

EPIDEMIOLOGIE SI ETIOLOGIE:

 Debuteaza dupa pubertate cand glandele apocrine sunt complet dezvoltate.

 Afecteaza mai frecvent femeile.
 Este neclar daca modificarile inflamatorii se datoreaza unei infectii
bacteriene sau unui mecanism obstructiv al foliculilor pilosi ,similar celui
din acnee. In evolutia bolii, infectia bacteriana joaca un rol important.
 Sunt incriminati: S. Auriu;

Streptococi anaerobi.

 Evolutia bolii este favorizata de variatii hormonale (recaderile sunt insotite

de scaderea nivelului estrogenilor).

MANIFESTARI CLINICE:

 Leziunile se localizeaza in zone bogate in glande apocrine: axile, regiunea

perineala, fese, regiunea mamara.
 Aparitia lor poate fi precedata de prurit si usor diconfort.
 Se formeaza noduli subcutanati, fermi, sensibili la palpare care pot ulcera.
 Prin fistule dreneaza o secretie formata din exudat seros, puroi si sange.
 Daca procesul inflamator se extinde in hipoderm se formeaza placi sau benzi
liniare indurate.
 Se vindeca cu cicatrici vicioase, care produc impotenta functionala.
 Evolutia este ondulanta, cu remisiuni partiale si exacerbari.

19
  Boala se poate complica cu sechele ale inflamatiei cronice (anemie
secundara, hiporoteinemie, amiloidoza).

STADIALIZARE CLINICA (HURLEY):

 Stadiul I: abces unic si abcese multiple, fara fistule si fara procese

cicatriciale fibroase.
 Stadiul II: abcese recidivante cu formarea de fistule si cicatrici. Leziuni
unice si multiple, dar noncoalescente.
 Stadiul III: extensie difuza, cu numeroase abcese si bride interconectate si
traiecte fistuloase atingand o regiune intreaga.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Scrofuloderma;
 Actinomicoza;
 Granulom inghinal;
 Limfogranolomatoza veneriana;
 Sinusul pilonidal.

TRATAMENT:

 Igiena locala;
 Solutii antiseptice;
 Local:clindamicina 1% x2/zi 6 saptamani
 Sistemic: antibiotice conform antibiogramei, doxiciclina
200mg/zi,tetraciclina 1g/zi sau minociclina 50-100 mg/zi,mai multe luni.O
lternativa este asocierea de antibiotice:rifampicina,moxifloxacina si
metronidazol(timp de 6 saptamani),apoi rifampicina si moxifloxacina,
ulterior asigurandu –se prevenirea recurentelor cu clotrimoxazol
 disulone
 Retinoizi si/sau antiandrogeni;
 Excizia chirurgicala urmata de grefa, elerocauterizarea sau chiuretajul
fistulelor, in cazurile refractare.,laserterapie cu laser CO2.
 Anti TNFalfa

ABCESELE MULTIPLE ALE GLADELOR SUDORIPARE ECRINE

20
DEFINITIE SI ETIOLOGIE: afectiune rara, care apare la nou-nascuti si sugari,
datorita imaturitatii sistemului lor imunitar. Este produsa S. Auriu coagulazo-
pozitiv.

MANIFESTARI CLINCE:

 Papulo-noduli eritematosi dermici,cat unbob de mazare, care se localizeaza

mai ales la nivelul extremitatii cefalice si regiunii fesiere.
 Ulcereaza central si elimina puroi.
 Se vindeca cu cicatrice.
 Se deosebesc de furuncule prin paucitatea fenomenelor inflamatorii si
absenta sensibilitatii locale.

TRATAMENT:

 Antibiotice antistafilococice.
 Bai antiseptice.
 Incizie si drenaj, uneori.

ALTE AFECTIUNI CUTANATE MICROBIENE

ERITRASMA

DEFINITIE:

 este o infectie superficiala, localizata, cronica, produsa de un bacil aerob,

Grm-pozitiv, numit Corynebacterium minutissimum.
 Este favorizata de umezeala si caldura.
 Afecteaza predominant adultii supaponderali.

MANIFESTARI CLINICE:

 Placi neregulate,bine delimitate, initial eritematoase,apoi ocru-maronii,

acoperite de scuame fine.
 Localizari frecvente: inghinal, axilar, interfesier, submamar, interdigital.

21
  Leziunile sunt asimptomatice, rareori pruriginoase.
 Prezinta o fluorescenta rosu-coral la examinarea cu lampa Wood.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Pitiriazis versicolor.
 Tinea cruris.
 Tinea pedis.
 Intertrigo candidozic.

TRATAMENT:

 Antifungice topice (azoli), 12-14 zile.

 Eritromicina, pentru leziunile extinse.
 Acid fusidic topic (Fucidin).
 Tetraciclina per os.

KERATOLIZA PUNCTATA PLANTARA

DEFINITIE:

 este o infectie superficiala a pielii, caracterizata prin aparitia unor depresiuni

punctifrme la nivelul plantelor.
 In producerea leziunilor sunt implicate: Corynebacterii, Streptomyces sau
asocieri ale acestora.
 Eroziunile punctiforme ale stratului cornos al plantelor se pot uni formand
depresiuni cu margini neregulate.
 Se asociaza frecvent cu hiperhidroza cu miros neplacut si cu macerarea
tegumentelor plantare.
 Simptomele sunt in general absente.
 Confirmarea diagnosticului clinic se face prin examen microscopic
direct,coloratia Gram a materialului racla,culturi.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Eritrasma;

22
  Tinea pedis;
 Hiperhidroza simpla.

TRATAMENT:

 Antibiotice topice (fusidat de sodiu);

 Imidazoli;
 Masuri pt reducerea hiperhidrozei.

TRICHOMICOZA AXILARA

DEFINITIE: infectie superficiala a parului axilar si pubian, caracterizata prin

formarea pe tija firului de par a unor mici corpusculi aderenti, galbiu, negri sau
rosii. Este frecventa in zonele temperate si tropicale. Incidenta nu este influentata
de rasa sau sex.

ETIOPATOGENIE: Corynebacterium tenuis si alte tipuri de corynebacterii

anaerobe.

MANIFESTARI CLINICE: Bacteriile cresc in interiorul in intre celulele

cuticulare si pot invada cortexul firului de par, care devine casant. Culorile diferite
ale corpusculilor se datoreaza producerii de pigment si nu diferitelor tipuri de
tulpini bacteriene. Transpiratia pateaza lenjeria, avand o culoare identica cu cea a
corpusculilor.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: cromhidroza (secretia sudorala apocrina

colorata).

TRATAMENT:

 Taierea firelor de par afectate;

 Antimicrobiene (acid benzoic);
 Formol 1%;
 Antiperspirante (clorura de aluminiu anhidra).

ERIZIPELOIDUL
23
DEFINITIE: infectie bacteriana acuta produsade Erysipelotrix insidiosa (denumit
anterior E. rhusiopathie), al carui rezervor este de cele mai multe ori porcin.

ETIOLOGIE:

 E. insidiosa este larg raspandita in natura.

 Infectia este contractata de cei care manipuleaza carcase de animale
(macelari, bucatari, pescari),rareori de animale vii.
 Contaminarea se face prin excoriatii sau intepaturi produse de oasele
animalelor infectate.

MANIFESTARI CLINICE:

La om se descriu 3 forme clinice:

 Forma cutanata localizata (cea mai freventa). Dupa o incubatie de 3-4 zile ,
la locul inocularii apare o leziune eritemato-violacee, bine delimitata, cu
contur policiclic, uneori veziculos, care se extinde centrifug. Se localizeaza
frecvent la nivelul degetelor, mainilor, antebratelor. Simptomele generale
sunt minime sau absente. Se vindeca spontan in 12-14 zile, fara descuamare
sau supuratie.
 Forma cutanata generalizata. Apar leziuni multiple, de aspectul celei
descrise la forma localizata si uneori manifestari sistemice. Evolutia este
autolimitata, dar prelungita si poate prezenta recurente.
 Forma sistemica- in cadrul careia pot aparea leziuni cutanate. Se
caracterizeaza prin: afectare cardiaca (endocardita), articulara, osoasa,
cerebrala. Pacientii au stare generala alterata, scadere ponderala si pot
prezenta manifestari cutanate cu evolutie spre necroza. Este singura dintre
forme in care hemoculturile sunt pozitive.

DIAGNOSTIC DIFERENTAL:

 Erizipel;
 Celulita.

TRATAMENT:

 Penicilina- de electie.

24
  Eritromicina;
 Cefalosporine.

ANTRAX (CARBUNELE)

DEFINITIE: afectiune infectioasa acuta produsa de Bacillul Anthracis,

caracterizata prin aparitia unei leziuni de aspect furunculoid, nedureroase, insotite
de adenopatie regionala inflamatorie.

ETIOPATOGENIE: B. anthracis este un bacil Gram-pozitiv. Infecteaza

animalele domestice si salbatice care consuma hrana contaminata. Supravietuieste
ani in blana animalelor, in grajduri si in sol. Se transmite accidental la om prin
manipularea animalelor bolnave sau a produsilor animali. Sunt expusi: veterinarii,
tabacarii, lucratorii in industria lanii. Transmiterea interumana este foarte rara.

MANIFESTARI CLINICE:

La om s-au descris 3 forme de antrax:

 Antraxul cutanat. Leziunile apar pe zone expuse (fata, gat, maini), fiind
favorizate de un traumatism cutanat si se insotesc de limgangita si semne
generale (febra, stare generala alterata). In 1-3 zile de la infectie se
formeaza o papula inflamatorie care apoi devine pustula (“pustula
maligna”). Prcesul inflamator evolueaza rapid, conducand la aparitia unei
bule flaste cu continut hemoragic sau purulent si halou eritemato-edematos
infiltrat. Ocazional este inconjurata de un inel de vezicule. Bula se rupe
spontan si se formeaza o crusta escarotica neagra (de unde si numele de
antrax sau carbune). Se vindeca in 2-3 saptamani
 Antraxul pulmonar. Contaminarea se produce prin inhalarea sporilor. Se
complica de obicei cu bacteriemie si meningita hemoragica.
 Antraxul intestinal. Apare prin ingerarea produselor contaminate cu spori
(lapte, carne). Sunt posibile hemoragii digestive datorita leziunilor
necrotice dezvoltate in ileonul terminal sau in cec.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

25
  Furunculul;
 Furunculul antracoid;
 Flegmon stafilococic.

TRATAMENT:

 Izolarea bolnavului;
 Repaus si imobilizarea zonei afectate;
 Penicilina G 6-8 mil. UI/zi i.v.,cel putin 7-10 zile.
 Tetraciclina 2g/zi, 14 zile- la cei alergici la penicilina.
 Comprese uscate-local.
 Incizia este contraindicata deoarece favorizeaza bacteriemia.

BOLI PRODUSE DE TOXINELE BACERIENE

SINDROMUL DE EPIDERMOLIZA ACUTA STAFILOCOCICA

(Staphylococcal scalted skin syndrome):

DEFINTIE:

 afectiune acuta, grava, caracterizata prin eritrodermie si necroliza

epidermica.
 Este produs de toxinele epidermolitice elaborate de unele tulpini de S. Auriu.
 Aceleasi toxine sunt implicate si in impetigo bulos, care este considerat o
forma usoara, localizata de sdr. De epidermoliza acuta stafilococica.

MANIFESTARI CLINICE:

 Sunt afectati nou-nascutii si sugarii, rareori copiii mici si exceptional adultii,

la care boala este favorizata de imunodepresie.
 Dup 2-3 zile de la o infectie cutanata sau mucoasa,apare un exantem
scarlatiniform insotit de semne generale (febra, frison).
 Leziunile sunt distribuite predominant in regiunile marilor pliuri si in zonele
periorificiale ti tind sa respecte mucoasele.

26
  In cateva ore se produc decolari epidermice masive, spontan sau la
traumatisme minore (semnul Nicolsky pozitiv).
 Suprafetele mari,erodate, exudative, care rezulta sunt marginite de lambouri
epidermice.
 A fost numit si “sindromul pielii oparite de stafilococ”.

HISTOPATOLOGIE:

 Locul de producere a leziunilor buloase este stratul granulos, ceea ce

deosebeste afectiunea de sdr. Lyell (necroliza toxica epidermica)si de sdr.
Stevens-Johnson, in care clivajul este la nivelul jonctiunii dermoepidermice.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: datorita localizarii superficiale a bulelor,

evolutia este favorabila, in ciuda suprafetei mari afectate. Se vindeca fara sechele.

TRATAMENT:

 Reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica.

 Antibiotic sistemic.

SINDROMUL SOCULUI TOXIC:

 Sindrom recent recunocut, produs de una sau mai multe toxine elaborate de
S. Auriu.
 caracterizat prin febra rash, urmate la 1-3 saptamani de descuamre, soc
circulator si afectare multisistemica.
 Principalul mediator= toxina 1 a sindromului de soc toxic (TSST-1),
cunoscuta anterior ca eritrotoxina stafilococica sau exotoxina
pirogenica.aceasta poate juca rol de superantigen si induce hiperproliferarea
limfocitelor T si cresterea secretiei de CK, responsabile de producerea
leziunilor.
 Manifestari similare pot fi produse si de infectii severe cu Streptococcus
pyogenes.

TRATAMENT:

 Antibioterape sistemica.
27
  Masuri de sutinere a functiilor vitale.

SCARLATINA:

DEFINITIE SI ETIOLOGIE:

= Infectie acuta produsa de tulpini de Streptococcus pyogenes, care

elaboreaza o exotoxina pirogena(toxina eritrogenica) cu 3 subtipuri (A,B,C).
 Poarta de intrare este respiratorie sau cutanata.
 Exista si o toxina stafilococica similara care determina scarlatina
stafilococica,denedistins clinic de cea streptococica.

CLINIC:

 Incubatie: 2-5 zile.

 Debut acut cu febra, anorexie,varsaturi, insotite de manifestari legate de
poarta de intrare (angina acuta, secretii ale plagilor cutanate).
 Apoi apare un rash eritematos punctiform, care se generalizeza in ore-zile. In
pliuri leziunile sunt purpurice, liniare, fiind favorizte de fragilitatea capilara
(liniile Grozovici-Pastia).
 Dupa 7-10 zile rashul este urmat de descuamare in lambouri mari,mai
accentuata palmo-plantar.
 Paralel cu modificarile cutanate exista un ciclu evolutiv al mucoasei
linguale: initial alba, incarcata,apoi descuamata cu aspect zmeuriu.

COMPLICATII:

 Prin mecanism toxic: miocardita.

 Prin mecansim alergic: glomerulonefrita, reumatism articular acut.
 Prin invazie bacteriana locala sau hematogena: artrita, meningita,
osteomielita.

28
DIAGNOSTIC POZITIV:

 Clinic;
 Cultura (evidentiaza prezenta Streptococului beta-hemolitic);
 Dinamica titrului ASLO (la debut si la 21 de zile);
 Test Schultz-Charlton (remiterea rashului in jurul locului de injectie a
antitoxinei).

LABORATOR LA DEBUT (recomandari INBI M. Bals):

 HLG;
 VSH;
 FIBRINOGEN;
 Uree si creatinina;
 Sumar de urina;
 Exudat faringian;
 ASLO.
 Analiza de urina va fi repetata saptamanal timp de 3 saptamani.
 In cazul aparitiei celui mai mic semn de boala (febra, dureri articulare,
palpitatii, scaderea cantitatii de urina, hematurie), bolnavul se va
prezenta la medic.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Rubeola.
 Eruptii potmedicamentase.
 Infectii stafilococice.

TRATAMENT:

 Internare obigatorie la Boli Infectioase pentru 7 zile.

 Repaus, izolare la domiciliu pentru inca 21 zile.
 Penicilina G 2,4-4 mil.UI/zi, minimum 10 zile, urmata de:
 Penicilina retard (benzatin-penicilina).

29
 BOLI DE ETIOLOGIE PROBABIL BACTERIANA

PIODERMITA VEGETANTA:

DEFINITIE:

= afectiune de etiologie neclara, caracterizata prin hiperplazie epiteliala si

modificari granulomaoase cronice. Denumirea este folosita pentru a descrie
manifestari clinice, care pot fi intalnite in mai multe afectiuni.

ETIOLOGIE:

 S. Auriu.
 Streptococ de grup A.
 Deoarece se vindeca si in absenta tratamentului antibiotic, rolul patogen al
bacteriilor este neclar.
 Este mai frecventa la pacientii cu imunitate alterata (leucemie, limfom,
colita ulcerativa).

CLINIC:

 Leziunile se localizeaza de obicei in zonele intertriginoase,unde apar placi

hperplazice, intens exudative.
 Leziunile se pot crustifica si vindeca spontan sau pot ulcera, mimand
pyoderma gangrenosum.
 Este posibila afectarea mucoasei orale (placi albicioase si pustule).
 Evolutia este de obicei cronica.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Haligenidele vegetante.
 Pyoderma gangrenosum.
 Pemfigus vegetant.

TRATAMENT:

 Antibiotice- eficacitate minima.

30
  Local- solutii antiseptice care sa favorizeze uscarea leziunilor.
 Dermatocorticoizi.

ACNEEA NECROTICA (VARIOLIFORMA):

DEFINTIE:

= afectiune foliculara necrotizanta, care aecteaza mai ales marginile scalpului si

care se vindeca cu mici cicatrici varioliforme.

 Denumirea de acnee este folosita pentru ca eruptia se localizeaza in ariile in

care apar de obicei leziunile de acnee.

ETIOLOGIE:

 Necunoscuta.
 Afectaza egal ambele sexe.
 Din leziuni s-a izolat S. Auriu (considerat de unii autori contaminant
secundar).
 Frecvent,indivizii afectati sunt nevrotici, ceea ce sustine ipoteza unei
interventii facticiale.

CLINIC:

 Debut cu papule eritematoase, foliculare, de 2-5 mm, unele ombilicate.

 Acestea se necrozeaza rapid si se acopera de cruste hematice aderente, care
se decapeaza dupa 3-4 saptamani lasand mici cicatrice varioliforme.
 Zonele de electie: fruntea, regiunea temporala.
 Mai rar: toracele, obrajii, nasul.

TRATAMENT:

 Daca a fost izolat S. Auriu se recomanda antibiotice antistafilococice.

 Alte alternative: antibiotice antiacneice (tetraciclina, clindamicina
topic),doxepin (actioneaza ca antidepresiv si antipruriginos), isotretinoin.

31
ACNEEA CHELOIDIANA A FETEI:

DEFINTIE:

= afectiune inflamatorie cronica a foliulilor pilosi localizati in regiunea cefei, care

evolueaza spre placi si placarde cicatriceale hipertrofice,pseudocheloidiene.

ETIOLOGIE:

 Nu s-a izolat un organism specific.

 Afecteaza barbatii.
 Se asociaza uneori cu acneea.
 Este frecventa la diabetici, obezi,persoane expuse la traumatisme repetate ale
regiunii nucale.
 Procesul declansator poate fi o foliculita bacteriana, o pseudofoliculita sau
un altul,necunoscut.

CLINIC:

 Debut cu papule si pustule foliculare grupate in regiunea cefei, la nivelul

interliniei paroase.
 Modificarile inflamatorii pot fi minime.
 Ulterior se formeaza un placard cicatriceal, care este mai degraba hipertrofic
decat cheloidian.
 Are evolutie cronica, cu tendinta la extindere.
 Nu se insoteste de cicatrice similare cu alte localizari.

TRATAMENT:

 Tratarea infectiei bacteriene asociate.

 Evitarea raderii parului de la nivelul cefei.
 Corticoizi intralezionali.
 Excizia zonei afectate,urmata de grefare.

CELULITA DISECANTA A SCALPULUI:

DEFINTIE:

32
= afectiune cronica, supurativa a foliculilor pilosi de la nivelul scalpului.

ETIOLOGIE:

 Posibil infectioasa- antibioterapie ineficienta.

 Afecteaza aproape exclusiv barbatii.
 S-a sugerat ca ar fi o reactie granulomatoasa la keratina care ajunge in derm
ca rezultat al distrugerii foliculilor pilosi.

CLINIC:

 Initial: noduli sensibili care apar in pusee.

 Perii cad sau pt fi usor indepartati.
 Din orificiile foliculare se elimina puroi.
 Leziunile pot conflua formandplaci boselate alopecice.
 Intre placi persista smocuri de par.
 Se vindeca cu cicatrice.

TRATAMENT:

 Antibiotice (daca exista suprainfectie bacteriana).

 Isotretinoin.
 Excizie si grefare.

FOLICULITELE PERFORANTE:

Sunt eruptii formate din papule eritematoase foliculare mici (2-5 mm),
asimptomatice, cu evolutie cronica.

 Se localizeaza mai ales pe suprafetele de extensie al bratelor, coapselor si pe

fese.
 Afecteaza mai ales adultii tineri.
 Foliculii pilosi sunt dilatati si umpluti cu keratina.
 Epiteliul folicular prezinta una sau mai multe perforatii in derm.
 Trebuiesc diferentiate de keratoza pilara si de foliculitele piogenice.
 Se intalnesc la bolnavii dializati si la diabetici.

33
  Sunt in general rezistente la tratament, singurul eficace fiind tretinoinul
topic.

INFUNDIBULOFOLICULITA DISEMINATA RECURENTA:

 Afetiune rara care debuteaza in copilarie sau in viata adulta si se

caracterizeaza printr-o eruptie de papule foliculare diseminate pe trunchi si
membre.
 Respecta zonele flexoare.
 In timp pot aparea pustule.
 Nu s-a izolat un aent infectios cauzal.
 evolutia este cronica, cu recurente.
 Nu are un tratament eficace.
 Unele cazuri pot fi ameliorate de administrarea orala de vitamina A.

PSEUDOFOLICULITA:

Este o leziune inflamatorie produsa prin penetrarea firelor de par in derm (numita
si pili recurvati).

 Factori favorizanti:
 Raderea prea curta sau prea lunga a perilor.
 Prezenta perilor creti (boala este mai frecventa la peroanele de culoare).
 Pliuri cutanate.
 Predispozitie genetica.
 Leziunile se pot suprainfecta secundar.

CLINIC : papulo-pustule si cicatrice ale pielii paroase din regiunea barbiei si

gatului.

TRATAMENT:

 Se opreste raderea cateva saptamani.

 Se extrag perii incarnati.

34
  Se rade barba cand firele au o lungime de 1-2 mm.
 Se contraindica smulgerea firelor.
 Topice cu antibiotice.

BOALA ZGARIETURII DE PISICA

DEFINITIE: infectie cronica cu limfadenpatie regionala importanta asociata cu un

defect cutanat si expunere la pisica.

ETIOLOGIE:

 Bartonella henselae este un bacil Gram-negativ, responsabil pentru 95% din

cazurile de boala.
 Afipia felis este responsabil pentru restul de 5 % din cazuri.

EPIDEMIOLOGIE:

 Afecteaza in special copiii si adolescentii; majoritatea au avut contact cu o

pisica de regula pui, contactul fiind de cele mai multe ori o zgarietura.
 Boala nu se transmite interuman.
 Este cea mai comuna cauza de limfadenopatie regionala la acest grup de
varsta.

PATOGENEZA:

 Inocularea se produced regula l nivel cutanat.

 Bacteriile se multiplica in ganglionii limfatici regionali.
 Rar poate disemina hematogen.

CLINIC:

 Papula, pustula sau nodul, cu localizare pe linia de zgirietura.

 Incubatie: variaza intre 3-60 zile.
 Limfadenopatie regionala frecvent supurativa,care persista in medie 2-4 luni.
 manifestari generale: febra,frisoane, stare generala proasta si,in cazuri
severe, encefalita, HSM,paralizie de nerv facial, artrita.

35
  Pacientii pot prezenta de asemenea exanteme nonspecific tranzitorii, eritem
polimorf, eritem nodos.
 Forme atipice:
 Sindromul oculo-ganglionar Perinaud,prin inocularea bacteriei la nivelul
pleoapelor si conjunctivelor, cel mai frecvent prin frecarea ochilor cu
mainile contaminate.
 Forme neurologice: neuroretinita, meningita aseptica, meningoencefalita,
atingeri neurologice periferice.
 Forma hepatosplenica: asociaza un sidrom infectios clinic si biologic cu
dureri abdominal, uneori HSM prin prezenta abceselor granulomatoase la
acest nivel.
 Sindromul oboselii cornice.
 Angiomatoza bacilara, pelioza hepatica, endocardita, la imunodeprimati.

LABORATOR:

 Identificarea organismului in ganglionii limfatici, folosind coloratia

Warthin-Starry sau PCR.
 Serologie (identificarea Ac de tip IgG este cea mai sensibila metoda).

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

 Evolutia este favorabila in cazul pacientilor imunocompetenti, rezolutia fiind

spontana.
 Encefalita se vindeca fara sechele.
 Boala confera imunitate pe viata.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Mononucleoza infectioasa.
 Tularemia.
 Bruceloza.
 Toxoplasmoza.
 Tuberculoza.

TRATAMENT:

 Nu este intoteauna necesar.

36
  Aspiratia nodulilor limfatici, incizie si drenaj.
 Ciprofloxacina 500 mg de 2 ori/zi,la pacientii imunodeprimati.
 Eritromicina este AB de electie.
 Altele: amoxicilina, cefalosporine de generatia a III-a, rifampicina,
claritromicina.

PRINCIPII DE TRATAMENT

Tratamentul infectiilor bacteriene se face local si/sau sistemic, in functie de

severitatea si de extensia procesului infectios.

TRATAMENT LOCAL:

Este suficient in formele de piodermita superficiala si consta din:

 Dezinfectarea si curatarea leziunilor cu solutii antiseptice
(permanganat de potasiu,cloramina, acid boric 1-2%, apa oxigenata,
nitrat de argint etc.), se poate recurge chiar la bai generale cu
antiseptice care au avantajul dezinfectarii tegumentelor in totalitate.
 Badijonarea leziunilor cu coloranti.
 Aplicarea de comprese umede pe leziunile intens exudative.
 Administrare de antibiotice topice (de obicei dintre cele care nu se
utilizeaza pe cale sistemica pentru e evita compromiterea lor prin
sensibilizare): neomicina, gentamicina, polimixina, bacitracina,
muprirocin, acid fusidic.
 Pansament steril pentru izolarea leziunilor de tesuturile indemne din
jur; acestea nu trebuie sa macereze tegumentele si sa nu favorizeze
extinderea infectiei sau grefarea alteia noi.

TRATAMENT GENERAL:

 Indicat in piodermite extinse, severe sau in cele produse de germeni

agresivi, la pacientii imunodeprimati, indiferent de severitatea

37
 manifestarilor infectioase si la cei la care exista indoieli cu privire la
corectitudinea aplicarii terapiei locale.
 AVANTAJE:
 Permite eradicarea focarelor infectioase, atat cutanate cat si extracutanate.
 La purtatorii cronici, actioneaza si asupra focarelo responsabile de
reinfectie si contagiozitate.
 Previne complicatiile septicemice.
 Alegerea antibioticului se face in functie de atiologia cea mai
probabila si, atunci cand este posibil, conform rezultatului
examinarilor bacteriologice si a antibiogramei (valoarea acestora in
cazul leziunilor cutanate deschise este doar orientativa).
 Cele mai utilizate antibiotice sunt:
 Pentru infectii streptococice: peniciline.
 Pentru infectii stafilococice: peniciline semisintetice
“antistafilococice” (oxacilina, cloxacilina), cefalosporine
(ceclor, zinat), fluorochinolone ( ciprofloxacina, norfloxacina,
ofloxacina).
 Pentru infectii mixte (strepto- si stafilococice): macrolide
(eritromicina propionil, claritromicina- klacid) si peniciline
anti-stafilococice.
 Pentru infectii cu germeni rezistenti la antibioticele uzuale su
cu Gram-negativi si pentru infectiile la imunodeprimati:
aminoglicozide si cefalosporine.

ANTIBIOTICE TOPICE

 In prezent – multiple optiuni de tratament antibiotic

 Selectia antibioticului potrivit :

- identificarea /nu a germenului infectant si a sensibilitatii la antibiotice,

rezistenta bacteriana

- tabloul clinic – infectie sugestiva/nu,gravitatea infectiei, localizarea si

extinderea infectiei

38
- varsta, comorbiditati - afectarea renala/ hepatica, sarcina, lactatie, costuri…

 Utilizate in tratamentul:

- Acneei ,

- Rozaceei,

- Infectiilor bacteriene superficiale ,

- Prevenirea infectiei postchirurgical/posttraumatic,

- Dermatoze suprainfectate.

 c%↑local, RA sistemice minime.

 Utilitate limitata la inf. superficiale localizate.

 Riscuri: DC alergica, inducerea rezistentei bacteriene.

I. ANTIBIOTICE TOPICE IN ACNEE SI ROZACEE:

1. ERITROMICINA:
 Macrolid.
 Bacteriostatic/ bactericid la c%↑.
 Actiune pe coci Gram pozitivi (Str. grupA βhemolitic, Staf.
Auriu); unii Gram negativi.
 Se leaga de subunitatea 50S ribozomala si inhiba sint de proteine
bact.
 Proprietati antiinflamatoare.
 Administrare - 2x/zi.
 Indicatii: acnee inflamatorie usoara - moderata, inf bacteriene
superficiale .
 Interactiuni: eritromicina, clindamicina si cloramfenicolul se pot
antagoniza (mecanism de actiune similar).
 Preferate combinatii de eritromicina cu acetat de Zn, peroxid de
benzoil , isotretinoin:

39
  Zineryt (eritromicina+acetat de Zn 40mg/12mg/ml sol cut) 32
RON
 Isotrexin gel (isotretinoin0,05%, eritromicina 2%) 89 RON
 Eryfluid (solutie 4%) –
 Benzamycin 3%/5% gel (eritromicina +BP) – nu in Ro

2. CLINDAMICINA:

 Lincosamid

 Bacteriostatic sau bactericid in functie de org. infectant si de c%

 Activa pe coci Gram pozitiv si anaerobi ( Stafilococi, Streptococi, P. acnes,

Corrinebacterium spp, Clostridium spp., Gardenela vaginalis )

 Se leaga de subunit ribozomala 50S si inhiba sint de proteine bacteriene

 Administrare –1x/zi sau 2x/zi

 Indicatii: acnee inflamatorie, infectii bacteriene superficiale, vaginoze

bacteriene

 Interactiuni:

- ! La cei ce primesc blocante neuromusculare poate potenta acest efect (are

proprietati similare)

- Clindamicina, Eritromicina, Cloramfenicolul se pot antagoniza in utilizare

concomitenta

 DUAC (clindamicina 1%+peroxid de benzoil 3%) 81 RON

 Maskrym (clindamicina 0,8%) 80 RON

 Maskplus gel( tretinoin 0,02%+clindamicina 0,8%) 90 RON

3. METRONIDAZOL:

40
  Nitroimidazol

 Actiune bactericidă faţă de bacilii Gram–negativ anaerobi (Bacteroides,

Helicobacter), faţă de cocii Gram–pozitiv anaerobi (Peptostreptococcus) ,
clostridii (C. dificile), Gardenela vaginalis

 Bioactivarea are loc la nivel intracelular, prin reducerea enzimatică a

grupării nitro;

 Rozacee – mecanism actiune neclar

 Poate cauza rupturi in AND-ul bact

 Antioxidant, antiinflamator

 Interactiuni: minore – disulfiram (↑toxicitatea), alcool, warfarina

 Administrare: 1x sau 2x/zi

 Indicatii: rozacee, inf ginecologice

 Metrocreme (metronidazol 0,75%) 45 RON

 Metroruboril crema, gel –

 Meclon (metronidazol 5%+clotrimazol 1%) – crema, solutie , ovule

vaginale

GENERIC EFECTE ADVERSE CATEGORIE RISC

SARCINA+LACTATIE

ERITROMICIN - Iritatie oculara, sensib piele, foliculita B

A cu Gram negativi, rar urticarie
generalizata, inducerea rezistentei
bacteriene

41
CLINDAMICIN - Foliculita Gram negativi B
A - Rar colita pseudomembranoasa - Crema vag nu se recomanda in timpul sa
→ evitata la cei cu BII/ colita
asociata AB
- Poate ↑ efectul blocantilor
neuromusculari
- Posib antagonizare cu
Eritromicina si Cloramfenicol

METRONIDAZ - umezirea ochilor, gust metalic, B

OL greata, parestezii, - Topic abs min/0
- posibil rx incrucisata la cei
alergici la forma orala
- Fm orala poate potenta efectul
anticoagulant al Warfarinei

4. ACIDUL AZELAIC:

 Derivat de acid carboxilic din cereale

 Bacteriostatic, bactericid in c%↑

 Actiune: Propionibacterium acnes, Staf. Epidermitis

 Inhiba sint de prot bacteriene

 Normalizeaza keratinizarea

 Efecte antiproliferative impotriva melanocitelor hiperactive / anormale

 Administrare: 1x sau 2x/zi

 Indicatii: acnee vulgara inflamatorie usoara/moderata, melasma si alte

hiperpigmentari, rozacee

 RA: prurit, intepatura, arsura, eritem, xeroza, descuamare,

DC iritativa/alergica, rar h-/de-pigm, hipertricoza, keratosis pilaris, exac

herpes labial recurent

42
 CI: istoric de HS la un comp (contine propilen glicol – posibil sensibilizant)

 Skinoren gel 15%, crema 20% - 1x/2x/zi 33 RON.

5. PEROXID DE BENZOIL:

 Agent oxidant

 Bacteriostatic pe Propionibacterium acnes

 Oxideaza proteinele bacteriene prin specii reactive de oxigen

 Keratolitic si descuamativ

 Administrare: 1-3x/zi

 Indicatii: acnee vulgara inflamatorie usoara – moderata

 Combinatii cu eritromicina, clindamicina, lactat de Zn

 RA:Iritant (↑ in util cu alte topice): ocazional bule, cruste, eritem intens,

edem, Decoloreaza parul si hainele, ↓activ tretinoinului (oxid)

 Brevoxyl (BP 4%) 20 RON, DUAC ,

Benzamycin

6. DAPSONA

 Sulfona

 Inhiba dihidrofuroat sintetaza→previne sinteza bacteriana de acid folic

 Antiinflamator - ↓chemotaxia neutrofile, ↓ activ mieloperoxidazei

 RA: Uscaciune, descuamare, eritem, ↓Hb la cei cu def de G-6-PD

 ACZONE 5% gel – nu in Ro

43
II ANTIBIOTICE TOPICE IN INFECTII BACTERIENE SUPERFICIALE:

1. NEOMICINA:
 Aminoglicozid (din culturi de Streptomyces fradiae)
 Bactericid pe Gram pozitivi si negativi inclusiv S. auriu, E coli, Proteus spp,
Serratia spp
 Se leaga de subunitatea 30S a ribozomala si inhiba sint de proteine
bacteriene
 Poate inhiba si ADN polimeraza
 Puternic sensibilizant
 Administrare: 1-2-3x/zi pana la 7 zile
 Indicatii: preventia si tratamentul infectiilor superficiale bacteriene
 Baneocin (neomicina 5000UI+Zn bacitracina 250UI) – crema, pulbere 13-
14 RON
 Nidoflor ( nistatina100000UI/g, sulfat de neomicina0,382%, triamcinolon
acetonid 0,1%) 8 RON
 Fluocinolon N (neomicina sulfat 0,5%,fluocinolon acetonid 0,025%) 7,4
RON
 Pimafucort (HC 1%+Natamicina 1%+Neomicina 3,5mg/g) – crema,
unguent, lotiune 10 RON
 Panderm (Triamcinolol acetonid 1 mg, Nistatin 100000 u.i., Neomicina 2.5
mg,Gramicidin 0.25 mg) unguent – nu in Ro
 Maxitrol pic oft (+dexa+polimixina) –

2. GENTAMICINA:
 Aminoglicozid (din culturi de Hidromonospora purpurea)
 Actiune pe tulpini sensibile de Str. Grup A α si β-hemolitic, S. auriu
(coagulazo pozitiv, negativ si unele tulpini producatoare de penicilinaza) +
Gram negativi: Ps. Aeruginosa, Aerobacter aerogenes, E coli, Proteus
vulgaris, Klebsiella pneumoniae
 Se leaga de subunitatea 30S ribozomala si inhiba sinteza de proteine
bacteriene
 Administrare: 3x sau 4x/zi

44
 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale
 Diprogenta(betametazona+ Gentamicina 0,5mg/1mg/g) - crema, unguent
13 RON
 Fluocinolon G (fluocinolon acetonid+sulfat de gentamicina 0,25mg/1mg/g)
8,2 RON
 Triderm(betametazona, clotrimazol, gentamicina 0,5mg/10mg/1mg/g)-
crema, unguent 15 RON
3. ACID FUSIDIC:
 Izolat din Fusidum coccineum
 Structura ≈ steroizi dar fara efecte adverse ale steroizilor
 Activ pe Gram pozitivi, in special S. auriu
 Inhiba sinteza de proteine bacteriene interferand cu elongarea factorului G
 Administrare: 2-3x/zi
 Indicatii:
- preventie+ trat infectii bacteriene superficiale
- DA cu infectii stafilococice supraadaugate in combinatie cu DC
- Eritrasma
- Copii
 Fucidin (2%) 15 RON
 Fucidin H (+ hidrocortizon acetat 1%) 22 RON
 Fucicort (acid fusidic 2%+betametazona0,1%) 24 RON
 Fucithalmic (1%) – gel oftalmic, pic oftalmice

4. RETAPAMULIN:
 Pleuromutilin (derivat din fermentatia unei ciuperci Clitophilus
Passeckerianus)
 Inhiba selectiv sinteza de proteine bacteriene – interactioneaza cu proteina
ribozomala L3 de pe subunitatea riboz 50S
 Administrare: 2x/zi, 5 zile
 Indicatii: impetigo cu Str. Piogen, S. auriu meticilino susceptibil, de la 9 L
de viata
 Altargo (1% retapamulin)
o 48 RON

45
 GENERIC EFECTE ADVERSE CATEGORIE RISC SARCINA
+LACTATIE

NEOMICINA DC alergica 5-15% in spec aplicari pe C

ulceratiicut/dermatita de staza→prurit,
eritem, edem
- Risc ↑la cei cu af R→ posibil
ototoxica
- F rar – nefrotoxicitate, blocaj
neuromusc, deces
- Posibil degran masto→elib de
histamina
GENTAMICINA - eritem, prurit, edem, C
fotosensibilitate
- Aplicata pe zone f colonizate cu
Ps. Aeruginosa → risc de
inducere a rezistentei
ACID FUSIDIC -putine, a fost raportata DC alergica

RETAPAMULIN - Iritatie la locul aplicarii, prurit B

46
 III. ALTE ANTIBIOTICE TOPICE:

BACITRACINA

 Polipeptid ciclic (produs de tulpina Tracey I a Bacilus subtilis)

 Activ pe Gram pozitivi – Stafilococi, Streptococi, Corinebacterium,

Clostridii

 Formeaza un cx cu C55-fenol trifosfat (comp al per bact) si impiedica sint

peretelui celular bacterian

 Administrare: 2x/zi

 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale

 RA: DC iritanta/alergica, anafilaxie raportata la cei cu utilizare multipla in

antecedente atunci cand a fost aplicata pe rani deschise

 Baneocin ( Zn bacitracina 250UI+neomicina 5000UI) – crema, pulbere

MUPIROCINA

 Acid A pseudomonic derivat din Pseudomonas fluorescens

 Bacteriostatic, bactericid in c%↑

 Se leaga reversibil de sintetaza ARN de transfer izoleucil bacteriana →

inhiba sint de proteine

 Administrare: 3x/zi, si la copii

 Indicatii:

- tratamentul/preventia inf bact superficiale

- Eradicarea portajului nazofar de S. auriu

 Interactiuni: cloramfenicolul interfera cu efectul mupirocinei pe sint ARN

bacterian

47
  RA: arsura, intepatura, durere, eritem, edem, prurit, exudat, DC
alergica/iritativa

- Intranaz: cefalee, rinita, congestie resp, faringita, pervertirea gustului,

arsura, tuse

- Pe zone intinse cu bar. Cut. Alterata posibil abs sist polietilenglicol→

toxic R

 Bactroban (mupirocina 2%) – unguent/ unguent nazal, crema

SULFADIAZINA ARGENTICA:

 Are proprietati de sulfonamida + Ag interactioneaza cu peretele si

membrana celulara bacteriana

 CI la cei cu istoric de HS la sulfonamide

 ! La cei cu deficit de G-6-PD, la cei cu afectare renala/hepatica, porfirie

 Administrare: 1-2x/zi

Indicatii : arsuri

 Dermazin ( sulfasalazina argentica1%) 25 RON

 Cicatrol (SA1%) 19RON

 Flammazine crema (SA1%) 83,5 RON

 Flammacerium (SA1%+nitrat de ceriu22mg/g) crema 120 RON

TETRACICLINE TOPICE:

 Bacteriostatice impotriva unei game largi Gram negativi si pozitivi

 Mecanism de actiune - inhiba sinteza proteica

 Formulate a.i. colorarea in galben a pielii - ↓/0

48
  RA:

- intepatura, arsura, miros neplacut

- NU se foloseste la femei insarcinate sau care alapteaza, copii <8ani → poate

cauza colorarea in galben/gri/brun a dintilor

- Contine bisulfit de sodiu → poate cauza anafilaxie la cei susceptibili

 Mai putin eficiente decat Eritromicina/ Clindamicina

 HIDROCLORID DE TETRACICLINA

- indicatii: acnee, infectii bacteriene superficale; Unguent/solutie 3%

 MELOCICLINA SULFOSALICILAT

- indicatii: acnee; Solutie/crema

 CLORTETRACICLINA

- indicatii: infectii bacteriene superficiale; Unguent

 Unguent cu clorhidrat de tetraciclina 3%

 Hemorzon (tetraciclina 1%, hidrocortizon 0,5%, lidocaina0,1%) – unguent

 Oxymed spray (clorhidrat de oxitetraciclina 0,255mg/g+hidrocortizon

0,085mg/g) - arsuri

POLIMIXINA B

 Lipopeptid ciclic (izolat din Bacillus polymyxa)

 Bactericid pentru Gram negativi

 Interactioneaza cu fosfolipide din mb. cel. bact. → ↑permeabilitatea

 Indicatii: preventie+ trat infectii bacteriene superficiale

 Combinatii cu bacitracina, neomicina

49
IODOQUINOL

 Oxiquinolin halogenat cu activitate antibacteriana si antifungica cu

mecanism de actiune necunoscut

 Indicatii: infectii bacteriene si fungice superficiale

MAFENID ACETAT

 Sulfonamida cu activitate antibacteriana si antifungica

 Indicatii: arsuri termice

 RA: senzatie de arsura, urticarie, edem facial, rar supresie medulara cu

anemie hemolitica la cei cu deficit de G-6-PD;

 Poate cauza AcM la cei cu af R/P

 Poate cauza durere intensa la aplicare

 Asociat cu suprainfectie cu Candida

NITROFURAZON

 Inhiba enzimele metabolismului bacterian

 Activ impotriva Stafilococi, Streptococi, E coli, Clostridium perfrigens,

Aerobacter enterogenes, Proteus spp

 Indicatii: arsuri termice, grefe cutanate

BORELIOZA LYME

50
DEFINITIE:

 infectie transmisa de capusa Ixodes Racinus.

 Boala este cauzata de 3 specii diferite: - Borellia burgdorferi sensu stricto;
 - Borellia afzelii;
 - Borellia garinii.
 Poate afecta organe diferite.
 Evolutia poate fi foarte severa.
 Manifestarile cutanate principale: - ERITEM CRONIC MIGRATOR;
 - LIMFOCITOM BORELIAN;
 - ACRODERMATITA CRONICA
ATROFIANTA.

EPIDEMIOLOGIE:

 Raspandire larga in emisfera nordica (Canada, SUA, majoritatea tarilor

europene, China, Coreea, Japonia).
 Nu se stie daca in ultimii ani se inregistreaza o crestere a incidentei bolii sau
daca numarul crescut de cazuri raportate se datoreaza recunosterii mai largi
si diagnosticarii mai frecvente.

ETIOLOGIE:

 Exista 13 specii identificate de B.burgdorferi.

 Borelioza este cauzata doar de 3 genospecii (vezi ai sus).
 VECTORII: boala este transmisa de nimfa capusei Ixodes Racinus. In
ciclul de dezvoltare a capusei exista 3 stadii: larva, nimfa si adult.
 Gazda preferata pt stadiul de larva si nimfa: rozatoarele.
 Gazda preferata pt stadiul de adult: caprioara.
 Nimfa infecteaza oamenii la inceputul verii.

TRANSMITERE:

 Capusele se ataseaza de vegetatie, fiind numeroase in habitatele bogate in

iarba si tufe.

51
  B. burgdorferi infecteaza omul dupa ce acesta este muscat de o nimfa sau,
mai putin frecvent, de capusa adulta in timpul unei excursii, in timpul unei
excursii in natura sau la cei traiesc in mediul rural.
 Anotimp: mai- iulie.

PATOGENEZA:

 Dupa inoculare, in timp ce nimfa/capusa adulta se hraneste, spirochetele se

multiplica si migreaza centrifug, producand leziunile de eritem migrator
(EM) si invadeaza vasele de sange, raspandindu-se hematogen la alte
organe.
 Spirochetele prezinta tropism pt:- piele;
 - SN;
 - articulatii.
 Spiochetele perista in tesuturile afectate pe parcursul tuturor stadiilor bolii.
 Raspunsul imun se dezvolta treptat: - Ac anti B. b. IgM- la 3-6 sapt e la
debut.
 - Ac anti B.b. IgG- la cateva luni.
 Tesuturile infectate elibereaza citokine proinflamatorii: TNF-α, Il-1.

CLINIC:

 INCUBATIE: - EM: 3-32 zile dupa muscatura;

- Manifestari CV: 3 sapt-5luni.

- Manifestari neuro: 2sapt-luni.

- Manifestari reumato: 4 zile- ani.

 PRODROM: cand infectia disemineaza apar stare generala proasta,

oboseala, letargie, cefalee, febra, frisoane, artralgii, mialgii, anrexie,
odinofagie,greata, varsaturi, dureri abdominale, fotofobie.
 Majoritatea intepaturilor sunt asimptmatice.
 Indepartarea aparatului cefalic in maxim 18 ore de la intepatura scade riscul
de transmitere a bolii.

52
  EM poate fi insotit de senzatie de arsura, intepatura, durere.
 Doar 75% din pacientii cu borelioza prezinta EM.
 Manifestarile articulare sunt mai fecvente in SUA, iar cele neurologice in
Europa.

STADIALIZARE:

STADIUL I/ INFECTIE LOCALIZATA:

ERITEM MIGRATOR (EM):
 Macule sau papule eritematoase care se maresc in cateva zile formand
o leziune anulara cu o periferie anulara si centru clar la locul
muscaturii.
 Leziunea poate prezenta mai multe inele cu nuante diferite de rosu.
 Leziuni multiple de EM= intepaturi multiple.
 Zone predilecte: coapse, axila, regiune inghinala.
 Centrul poate deveni indurat, veziculos, necrotic.

LIMFOCITOMUL BORELIAN (LB):

 Frecvent in Europa.
 Apare de regula la locul muscaturii.
 Exista istoric de EM sau EM concomitent in jurul sau in apropierea
limfocitomului.
 Este un nodul violaceu solitar sau o placa.
 Zone predilecte: lobul urechii (copii), areola mamara (adult), scrot.
 Este asimptomatic.
 Fara manifestari sitemice.

STADIUL 2/INFECTIE DISEMINATA/LEZIUNI SECUNDARE:

 2-100 leziuni.
 Rash, leziuni asemanatoare EM dar mai mici (migreaza mai putin, nu au
induratie centrala, pot fi scuamoase).

53
  Poate avea orice localizare, cu exceptia palmelor si plantelor.

MANIFESTARI GENERALE:

 Febra;
 Limfadenopatie regionala sau generala.

MANIFESTARI NEUROLOGICE:

 10-20% din cazuri.

 La 1-6 sapt dupa muscatura.
 Meningita (cefalee atroce, dureri cervicale).
 Manifestari encefalitice (tulburari de somn, dificultati de concentrare, alterar
I ale memoriei, iritabilitate, labilitate emotionala, dementa).
 Paralizie faciala bilaterala.
 Radiculoneuropatie senzitiva/motorie.
 Mononeurita multiplex.
 Mielita.

MANIFESTARI CARDIOLOGICE:

 Apar la aprox 4 sapt.

 BAV.
 Miopericardita.
 Disfunctie ventriculara stanga.
 Nu lasa sechele pe termen lung.

MANIFESTARI MUSCULO-SCHELETALE:

 Dureri migratorii in articulatii, tendoane,muschi, oase.

54
STADIUL 3/INFECTIE PERSISTENTA/ ACRODERMATITA CRONICA
ATROFICA (ACA)=ACRODERMATITA PICK-HERTXHEIMER (vezi
subiectul 32.).

 FAZA INFLAMATORIE INITIALA (LUNI-ANI)- initial eritem violaceu

difuz sau localizat, la nivelul unei extremitati, insotit de edem (in special pe
suprafetele de extensie si zonele periarticulare). Placi infiltrate edematoase
apar la nivelul extremitatilor (mai ales cele inferioare), care se extind
centrifug in decurs de luni sau ani, lasand in urma zone de atrofie centrala.
 FAZA FINALA: pielea devine atrofica, venele si tesutul subcutanat devin
proeminente (“piele in fita de tigara”). In jurul genunchilr si umerilor apar
placi si/sau fibroame care pot include capsula articulara, ceea ce duce la
impotenta functionala.
 PATOGNOMONIC: banda fibrotica/scleroasa de-a lungul ulnei (“banda
ulnara”).

MANIFESTARI SISTEMICE: NEUROBORELIOZA CRONICA

 are evolutie de luni-ani.

 Caracterizata prin:
 Encefalopatie subclinica (tulburari de memorie, dispozitie sau somn).
 Polineuropatie axonala (parestezii distale, durere radiculara spinala).

MANIFESTARI SISTEMICE: ARTRITA

 Artrita oligoarticulara a art.mari (genunchi) cu distrugerea cartilajului si a

osului.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

EM:

 Intepatura de insecta.
 Micoza.
 Dermatita alergica de contact.
 Placa heraldica din pitiriazis rozat.
 Granulom inelar.
 Morfee la debut.
55
  Celulita.
 Urticarie.
 Eritem polimorf.
 Eritem anular centrifug.
 Lichen simplex cronicus.
 Eruptie fixa post-medicamentoasa.

LIMFOCITOMUL BORELIAN:

 Inteptura de insecta.
 Pseudolimfom.
 Limfom cutanat.

LEZIUNI SECUNDARE:

 Sifilis secundar.
 Pitiriazis rozat.
 Eritem polimorf.
 Urticarie.

ACA:

 Insuficienta arteriala a membrelor inferioare.

 Insuf.venoasa cu dermatita de staza.
 Tromboza venoasa.
 Tromboflebita.

NODULI FIBROSI:

 Noduli reumatici.
 Tofi gutosi.
 Eritem nodos.

LABORATOR:

BIOPSIE CUTANATA:

56
  Infiltrate perivascular si interstitial cu limofocite si plasmocite cu afectare
vasculara(vasculita sau ocluzie).
 Evidentierea spirochetelor -40% din cazuri.
 ACA: infiltrate inflamator perivascuar,edem in derm, atrofie epidermica si
dermica, vase dormice dilatate, defecte ale elastinei si colagenului.

SEROLOGIE (se face in 2 pasi):

1. ELISA- daca rezultatul acesteia este pozitiv sau echivoc, se trece la etapa 2.
2. WESTERN-BLOT.
 In prima luna de la intepatura se determina Ac anti B. burgdorferi IgM si
IgG.
 La mai mult de o luna de la intepatura se determina Ac anti B. burgdorferi
IgG.
 Serologie pozitiva= infectie in trecut. Nu se poate face distinctia pe baza
serologiei intre:
 Infectie vindecata spontan.
 Infectie tratata cu succes.
 Infectie activa.

CULTURA:

 B. burgdorferi poate fi izolata din specimene de piele obtinute prin biopsie.

 Mediul de cultura: Barbour-Stoenner-Kelly.
 Permite stabilirea diagnosticului definitiv.

PCR:

 Identifica B. burgdorferi in:

 Piele.
 Sange.
 Fluid articular.
 Nu este disponibil de rutina.

DIAGNOSTIC POZITIV:

 STADIUL 1: clinic + epidemiologie.

 STADIUL 2 SI 3: clinic+ serologie.
57
  ACA: clinic+ biopsie cutanata.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:

 EM si leziunile secundare netratate dispar in aproximativ 28 zile (intre1 zi si

14 luni).
 EM si leziunile secundare pot aparea si disparea in acest interval. Dupa
tratament adecvat, leziunile initiale dispar in 2 sapt, iar manifestarile ardive
sunt prevenite.
 Manifestarile tardive idetificate la timp sunt remise dupa antibioterapie.
 Diagnosticul tardiv poate duce la dizabilitati articulare si neurologice
permanente.
 ACA raspunde slab la antibioterapie, o data ce atrofia s-a instalat.
 Pacientii tratati corect prezinta o scadere a titrului de Ac in 6-12 luni.
 EM tratat nu confera imunitate in cazul unei noi muscaturi.
 Daca borelioza ramane netratata timp indelungat, se poate dezvolta
imunitate ce confera protectie timp de ani de zile impotriva reinfectiei.

PROFILAXIE:

 Nu exista vaccine.
 A evita zonele cu iarba inalta si tufele.
 Pantaloni lungi bagati in ciorapi, pantfi fara gauri.
 Se merge pe centrul cararilor.
 Repelente: DEET 20-30% (N,N-dietil-m-toluamida)sau permetrina pe
pielea expusa sau pe haine.
 Baie sau dus cat mai repede dupa intrarea in casa (maxim 2 ore).
 Examinare completea a corpului.
 Examinarea hainelor si a animalelor de companie.
 Introduceti hainele in uscatorul de rufe la temperature ridicata timp de 1
ora.
 Indepartarea promta a capuselor in cazul identificarii acestora.
 NU SE RECOMANDA TRATAMENT PROFILACTIC CU
ANTIBIOTICE IN URMA UNEI INTEPATURI DE CAPUSA.

58
  NU SE RECOMANDA TESTE SEROLOGICE IN URMA UNEI
INTEPATURI DE CAPUSA.
 O doza unica de Doxiclina 200 mg (adulti) si si 4mg/kg, max 200mg
(copii peste 8 ani) poate fi administrate daca se intrunesc TOATE din
circumstantele de mai jos :
1. Identificarea capusei ca facand parte din genul Ixodes (nimfa sau
adult)si care a fost atasata pt mai mult de 36 ore, pe baza gradului
de angorjare a capusei cu sange sau cunoasterea exacta a
momentului expunerii.
2. Profilaxia poate fi initiata in maxim 72 ore de la indepartarea
capusei.
3. Informatiile epidemiologice indica ca rata locala de infectare a
acestor capuse cu B. burgdorferi este de peste 20%.
4. Tratamentul cu Doxiclina nu este contraindicate (copii sub 8 ani si
gravide).
 Pacientii care au fost muscati trebuiesc urmariti cu atentie timp de 30 zile
pentru a identifica semnele de EM sau alte simptome ale bolii Lyme.
Persoanele care dezvolta o leziune cutanata sau simptome de raceala in
interval de 1 luna de la indepartarea unei capuse, vor efectua serologie pt.
Borrelia.

TRATAMENT:

EM:

 Doxicilina 100mg, 1cp×2/zi, 14-21 zile.

 Amoxicilina 500mg, 1 cp×3/zi, 14-21 zile.
 Cefuroxim 500mg, 1 cp×2/zi, 14-21 zile.

Pt copii:

 Amoxicilina 50mg/kg/zi divizat in 3 doze,maxim 500mg/doza.

 Cefuroxim 30mg/kg/zi, divizat in 2 doze,maxim500 mg/doza.

59
Pt pacientii care nu pot lua cele de mai sus:

 Azitromicina 500mg/zi, 7-10 zile (copii: 10mg/kg/zi).

 Claritromicina 500mg, 1cp×2/zi, 14-21 zile (copii: 7,5mg/kg ×2/zi).
 Eritromicina 500mg, 1 cp×4/zi,14-21 zile (copii: 12,5mg/kg).
 Nu sunt la fel de eficiente ca cele din linia 1.

LIMFOCITOM BORELIAN: idem EM.

ACRODERMATITA : cele de mai sus pt 30 zile.

ARTRITA: cele de mai sus pt 30-60 zile.

BAV grad III +/_ MANIFESTARINEUROLOGICE: terapie i.v. cu:

 Ceftriaxon 2g/zi, 14 zile.

 Cefotaxim 2 g la 8 ore.
 Penicilina G 18-24 mil. UI/zi pt pacientii cu functie renala normal,divizat in
6 doze, administrat la fiecare 4 ore.

60
61