Sunteți pe pagina 1din 46

 

DISCIPLINA: NURSING ÎN DERMATOLOGIE


 

 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR
CU PIODERMITE
 
   
PIODERMITE

  Piodermitele sunt infecţii ale pielii


cu bacterii piogene. Sunt
implicaţi:
 stafilococii şi

 streptococii patogeni.

Pot interveni foarte rar şi:


•bacilii coli,
•piocianic, etc.
 

 
PIODERMITE
 
Pe suprafaţa tegumentului există
permanent o populaţie microbiană
comensală, formata din:
stafilococus epidermidis,

micrococi,

corynebacterium

cu rol important în apărarea


antiinfecţioasă locală.
 

PIODERMITE
 

La circa 60% din oameni sunt


temporar prezenti stafilococi
patogeni în:
 cavitatea nazala,

 pe scalp,

zonele inghinală şi perianală,

La circa 20% constant prezenţi în


fosele nazale.
 

 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PIODERMITE

 Piodermitele produse de:


stafilococii aurii hemolitici

(stafilodermii );
 streptococii β-hemolitici de
grup A (streptodermii ).
NGRIJIREA PACIENŢILOR CU
 

PIODERMITE

 În multe cazuri ( impetigouri,



intertrigouri, ectime, cheilite,
perionixis ) aspectul clinic al
bolii este acelaşi şi numai
examenul bacteriologic poate
evidenţia care din cele două
bacterii este agentul etiologic.
 

1. Culegerea datelor
Circumstanţe de apariţ ie:
condiţii de mediu propice (temperaturi
ridicate, umiditate crescută);
factori locali: hipersudoraţie, maceraţia
tegumentului;
igienă deficitară;

iritaţii mecanice;

deficienţe imunitare;

tratamente prelungite cu corticoizi,


medicamente imunosupresive;
boli metabolice (diabet, obezitate, denutri ţi).
 

Manifestări de dependenţă

I: Stafilodermii 
 pot fi clasificate
după structurile
anatomice
tegumentare
afectate, în
ordinea
descrescândă a
frecvenţei.
 
 

PIODERMITE
1. Stafilodermii
foliculare
foliculitele acute
superficiale Bockhart:
constau în apariţia unei
reacţii inflamatorii
stafilococice localizată
strict superficial la
suprafaţa tegumentului,
 în jurul câte unui orificiu
folicular;
se manifestă printr-o
pustulă centrată de un
NGRIJIREA PACIENŢILOR CU
 

PIODERMITE
 poate fi reprezentată
de o singură asemenea
pustulă, sau cateva
zeci ori sute;
nu afectează starea
generală şi se vindecă
fără cicatrici;
se localizează
preferenţial pe scalp la
copii, zona bărbii şi
mustăţii postpubertar la
bărbaţi, părtile păroase
 

 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PIODERMITE
Foliculite acute
 profunde:
orgeletul şi
vestibulita narinara;
firele de păr din
vestibulul narinar si
ale pleoapelor sunt
 în mod fiziologic cele
mai groase fire de
păr şi poseda cel mai
larg orificiu folicular;
 

 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
PIODERMITE
 infecţia stafilococică, initial
perifoliculară, se extinde rapid în tot
sacul folicular, devenind profundă;
 în ambele cazuri manifestarea clinică

constă în apariţia unui nodul
inflamator de mici dimensiuni ( câţiva
mm ) intens eritematos şi foarte
dureros, de regulă unic pe pleoapă, în
vestibulul narinar;
 

2.Stafilodermii perifoliculare
furunculul

 infecţia stafilococică depăşeşte


bariera reprezentată de sacul
folicular şi diseminează în dermul
din jur, eventual până în ţesutul
adipos subcutanat, producând
necroza şi o importantă colecţie
purulentă;
se constată apariţia unui nodul
inflamator, cu o pustuletă în vârf;
 

FURUNCULUL
 în câteva zile nodulul

devine fluctuent iar
vârful se necrozează,
devenind un "dop"
gălbui numit burbion;
 în urmatoarele

câteva zile, burbionul
se elimină spontan,
urmat de eliminarea
conţinutului
necrotico - purulent
şi constituirea unei
ulceraţii
 

Furunculul antracoid 
( carbunculul )
este o varianta clinică în care
se dezvolta concomitent un
grup de furunculi, de regulă la
barbaţi în regiunea cefei,
confluaţi într-o unică masă
pseudo - tumorală de mari
dimensiuni cu stare febrilă şi
adenopatie loco - regională
 

Furunculul antracoid (carbunculul)
burbioanele şi eliminarea
conţinutului furunculilor
au loc aproape
concomitent, apare
aspectul de "scurgere în
stropitoare" ;
vindecarea naturală se
face prin cicatrici
cheloidiene.
Se impune:
 antibioterapia generală şi
locală,
 intervenţie chirurgicală
obligatorie (incizie largă,
 

Stafilococia malignă a feţei (furunculul


malign)
 constă în dezvoltarea unui furuncul
banal şi unic, localizat pe buza
superioară;
 se poate palpa ca un nodul fluctuent
 în grosimea edemului buzei;
denumirea de malign provine de la
posibila complicaţie redutabilă a
acestui furuncul, deoarece sângele
venos de la nivelul buzei superioare se
drenează direct spre sinusurile venoase
 

 internarea este obligatorie, iar


tratamentul este strict conservativ;
 antibioterapie generală şi local
comprese antiinflamatorii cu soluţii
dezinfectante,
Interzisă intervenţia chirurgicală
sau autotraumatizarea (pericol de
tromboză septică de sinus
cavernos cu deces in 90 % din
cazuri)
 

3. Stafilodermii ale glandelor sudoripare


Hidrosadenita
 stafilococia unei glande sudoripare
apocrine;
aspectul şi evoluţia formei acute sunt
identice cu cele ale unui furuncul;
apare numai după pubertate, (din
momentul intrării în activitate a acestui
tip de glanda sudoripară);
se localizează pe ariile cutanate ce
prezinta glande apocrine, respectiv
axilele (90% ) si zona perigenitală;
 

hidrosadenita
 în lipsa

tratamentului
chirurgical,
antibioterapic
general şi local,
boala se
cronicizează,
conducând la
deformări
monstruoase ale
axilei afectate;
 afecţiunea poate
deveni bilaterală.
 
 .
(perionixis)

este o infecţie a
repliului ungheal
 întâlnită mai des la
femei, datorită
manichiurii şi
menajului;
aspectul este identic în
perionixisul de cauză
stafilococică,
streptococică şi cel
candidozic;
 repliul ungheal devine
edemaţiat, eritematos,
 

 uneori apare o picătura purulentă la


presiune între repliu şi unghie;
initial leziune unică şi acută,

netratat, afectează mai multe degete


si se cronicizează;
poate apare şi la picioare;

sunt necesare examinări bacteriologice


şi micologice;
tratamentul local de electie constă în
aplicarea unui dezinfectant general
(Betadine unguent), iodul are efect atât
antibacterian cât şi anticandidozic.
 

 5. Stafilodermii ale pielii glabre

pielea glabră este pielea relativ lipsită de fire


de păr, fiind prezent, cel mult, părul de tip
vellus (părul sub formă de puf).
impetigourile şi intertrigourile stafilococice au
un aspect clinic dificil de distins de cele de
alta etiologie;
se constată apariţia bruscă a unei erup ţii
buloase cu conţinut purulent pe un fond
eritematos difuz delimitat, urmată de
spargerea spontană a bulelor cu formare de
zone erozive şi de cruste purulente,
 

Impetigo
 

 În intertrigo, poate să apară fisuri


dureroase pe fondul pliului afectat.
 

Celulita erizipelatoidă stafilococică: 

se manifestă ca un placard


eritematos şi edematos
difuz delimitat, insotit de
stare subfebrilă;
este o infecţie a plexului
limfatic dermic, este
obligatorie prezenţa unei
porţi de intrare (plăgi,
ulcere cronice ale gambei,
fisuri interdigitale micotice,
traumatisme,etc);
necesita antibioterapie
generală şi comprese
 

 II.Streptodermii
  Streptodermii ale copilului
infecţia streptococică se localizează
superficial, la nivelul stratului cornos
al epidermului:
 pemfigusul epidemic al nou-
nascutului;
impetigoul contagios Tilbury - Fox  ;

intertrigoul streptococic al copilului;

streptococia scuamoasă a scalpului 


 

Pemfigusul epidemic al nou-


nascutului
 se manifestă clinic sub forma
unei erupţii buloase cu conţinut
sero - citrin inconjurată de un
halou eritematos;
 apare localizată pe torace şi
membre, respectând palmele şi
plantele;
usor contagioasă, pot fi întâlnite
mpe gou con ag os ury -
 

Fox  
afecteaza copii (2 si 10
ani);
 mini - epidemii de
colectivitate (crese,
gradinite, scoli);
iniţial peribucal sub
forma unor pete
eritematoase difuze
acoperite de cruste
melicerice ( galbene şi
translucide ) relativ
specifice;
boala se extinde pe
 

 Intertrigoul streptococic al copilului


• se localizează
preferenţial
retroauricular;
se deosebeste
de cel
stafilococic doar
prin prezenţa de
regula a unor
cruste
m li ri .
 

  Streptococia scuamoasă a
scalpului 
 este o infecţie streptococică a
scalpului;
 manifestată prin apariţia
unor arii cu depozite
scuamoase fie uscate, fie
scuamo-crustoase
( exudative ) pe scalp.
 

Streptodermii ale adultului


angulusul streptococic (perleşul,
 zăbăluţ a)
 apare ca o fisură dureroasa,
cu un discret halou eritematos,

la nivelul orificiului bucal


( comisurile labiale ),
unilateral sau bilateral;
 

 Cheilita acută streptococică


 semnifică infecţia
semimucoasei
buzelor, care apar
intens roşii
(carminate ),
cu o descuamaţie
furfuracee
persistentă şi fisuri
dureroase ale
buzelor;
 

 Perionixisul streptococic are acelaşi tablou


clinic ca şi cel stafilococic
Turniola- Panariţiu
superficial localizat în jurul
unghiilor
se localizează specific la
unul din degetele mâinilor;
apare ca o bulă cu conţinut
seros sau hemoragic care
porneste din partea
laterala a unei unghii şi se
extinde rapid înconjurând
complet unghia.
 

apare ca o leziune
unică, o crustă net
purulentă (precedată
de o bulă pasageră,
rar observabilă)
inconjurata de un
halou eritematos
larg;
după indepartarea
mecanică a crustei,
este caracteristică
prezenţa unei
ulceraţii superficiale
 

  Limfangita streptococică
 se manifestă printr-un
cordon eritematos, dur şi
dureros,
 pe fata dorsală a
piciorului,
 însotit de stare subfebrila.

 

Erizipelul
placard intens
eritematos şi lucios,
bine delimitat si
dureros;
 tendinţa la extensie
rapida de la o zi la alta;
 însoţită de febra înaltă
( 38 – 40 grade C ) cu
debut prin frison
solemn si adenopatie
reactivă;
localizarea
caracteristică la
 

2. Analiza şi interpretarea datelor


Probleme, diagnostic de nursing
Alterarea integrităţii pielii cauzate de infec ţia
stafilococică manifestate prin leziuni pustuloase;
Risc crescut de suprainfectare a pielii datorate
leziunilor pustuloase,
Risc crescut de alterare a imaginii de sine
cauzată de prezenţa pustulelor;
Disconfort cauzat de reacţia inflamatorie
manifestat prin prezenţa placardului eritematos;
Alterarea stării generale cauzată de
temperatura crescută manifestată prin apatie,
inapetenţă, transpiraţie;
Perturbarea somnului cauzată de durere,
 

3. Planificarea îngrijirilor
Cuprinde obiectivele de îngrijire.
Obiective:

pe termen scurt:


izolarea pacientului de restul colectivităţii ;

asigurarea igienei corporale, a lenjeriei de corp


şi de pat;
scăderea febrei;
 

Obiective
pe termen mediu:
diminuarea durerii,

asigurarea odihnei,

aplicarea tratamentului local;

igiena corespunzătoare a lenjeriei de


corp si de pat,
pe termen lung:
prevenirea complicaţiilor;

evitarea extinderii leziunilor.


 

 4. Aplicarea îngrijirilor (realizarea


intervenţiilor)
Intervenţ ii: Proteina C reactivă;
Delegate: Waaler Rose;
Electroforeză (cresc
Recoltarea de
analize: alfa si beta globulinele);
VSH crescut; Ex. bacteriologic direct,

Hemoleucogramă
cultură şi antibiogramă;
Ex. micologic (spaţii
(PN crescute;
leucocitoză); interdigitale, dacă este
Glicemie, uree;
cazul);
Explorări :
Probe hepatice;
EKG, Rx pulmonare,
ASLO;
ORL,
 Test HIV, RBW;

 

Aplicarea tratamentului recomandat de


medic: 
t ratamentul general este indicat în formele
febrile de boala;
stafilodermii (preferabilă administrarea unei
asociatii de doua antibiotice de spectru
larg,de regula o cefalosporina si un
aminoglicozid;
 streptodermii este suficientă penicilina per
os sau, specific pentru limfangita şi erizipel,
intramuscular ori intravenos.
imunoterapie (gammaglobuline),
vaccinoterapie, corticoterapie (în streptococii
asociate cu fenomene de sensibilizare
 

tratamentul local include comprese umede


antiinflamatorii cu soluţii apoase antiseptice
( azotat de argint 1 : 1000, cloramina 1 :
1000, acid boric 3% ) si topice cu antibiotice
de uz local;
topicele uzuale conţin negamicina si
bacitracina, kanamicina, gentamicina,
eritromicina;
topicele de rezervă conţin acid fusidic
( Fucidine ), respectiv mupirocina
( Bactroban );
pentru toate se indică, de regulă, doua
aplicaţii pe zi;
pregătire materialelor necesare 
 

Autonome:
igienă strictă cu apă şi săpun;

schimbarea lenjeriei de corp şi de pat;


repausul zonei afectate, pentru evitarea
diseminării infecţiei;
schimbarea pansamentului;

aplicarea de comprese reci pentru combaterea


febrei;
aplicarea de comprese cu substanţe
antiseptice, antiinflamatorii;
 

Măsuri de prevenţ ie
respectarea regulilor de igienă individuală şi
colectivă;
tratamentul precoce şi corect al dermatozelor
susceptibile de contaminare cu stafilococi;
tratarea focarelor de infecţie;

redresarea afecţiunilor generale care


favorizează infecţiile (diabet, denutriţi);
evitarea folosirii necontrolate a antibioticelor;

spălarea pe mâini a bolnavului şi personalului


sanitar;
asigurarea unei igiene riguroase a spaţiilor, a
efectelor de îmbrăcăminte , a lenjeriei de pat şi
de corp, în spitale, cabinete şi săli de
tratamente unită i de co ii
 

5. Evaluarea- Se
evaluează :
Rezultatul obţinut sau
schimbarea observată;
Satisfacţia pacientului.

S-ar putea să vă placă și