ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,FEG”

DISCIPLINA: CHIRURGIE GENERALA NURSING SPECIFIC

CURSUL : 1

NOTIUNI GENERALE

Chirurgia generală – este specialitatea medicală care tratează o paletă largă de

afecțiuni care necesită tratament chirurgical : afecțiuni ale abdomenului,
traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, torace, endocrine folosind
metode invazive (chirurgie clasică) sau mini - invazive(chirurgie laparoscopică).

Din chirurgie generală s-au desprins neurochirurgia, chirurgia plastică, chirurgia

pediatrică, chirurgia toracică, chirurgia cardiacă, chirurgia
vasculară, transplantologia, traumatologia, ortopedia, chirurgia maxilo-
facială, chirurgie oncologică, otorinolaringologia, anestezia și urologia, care în
zilele noastre sunt discipline separate.

Organizarea si functionarea serviciului de

chirurgie
Spitalul poate fi pavilionar sau monobloc. Serviciul sau sectia de chirurgie are
o structura si functionalitate aparte si cuprinde mai multe compartimente:
blocul operator, statia de sterilizare, saloane cu paturi, sala de pansamente si
alte anexe (compartimente aseptice), precum si un compartiment septic- sala
de pansamente si saloane. Compartimentul ATI poate fi anexat sau separat de
blocul operator.

Blocul operator-este o unitate functionala aparte , trebuie sa fie izolat de

restul sectiei, are circuite aparte pentru sectorul septic si aseptic si trebuie sa
fie construit din materiale care se pot dezinfecta usor.

Structura blocului operator cuprinde mai multe incaperi:

 Camera filtru

1
  Camera de pregatire a chirurgilor
 Camera de imbracare a lenjeriei sterile
 Salile de operatie ( minim 3-4 pentru fiecare bloc operator), complet
izolate de exterior, climatizate cu trecerea aerului prin filtre speciale care
sa asigure sterilizarea aerului, temperatura intre 18-22 grade celsius si
umiditatea intre 50-70%.
Mobilierul unei sali de operatie:

 Masa de operatie cu lampa scialitica

 Mesele pentru instrumente
 Mese pentru casolete cu campuri
 Aparatul de anestezie generala, cu mmobilieru aferent.
 Aspiratoare, bisturie electrice, laparoscop, lampi mobile cu picior,
Blocul operator mai cuprinde:

-camerea de preanestezie si trezire

-camera de spalare a instrumentarului folosit

-camera de depozitare a lenjeriei murdare

-magazia cu aparatura si instrumentar de rezerva

-camera de repaus pentru medici si personal

Personalul blocului operator trebuie sa respecte cu strictete regulile de asepsie

si antisepsie, circulatia sa fie limitata la strictul necesar, iar discutiile inutile
sunt interzise.

Statia de sterilizare –este de obicei unica in spital, dar in unele spitale exista
statii mici, anexate blocului operator. Are circuite separate pentru septic si
aseptic si este prevazuta cu:

2
  Camera de primire si depozitare a materialelor pentru sterilizare
 Camera de sterilizare propriu zisa ce cuprinde autoclave si pupinele
 Camera de depozitare a materialelor sterilizate, de unde se elibereaza
pentru operatii
Saloanele pentru bolnavi- sunt amenajate pentru a raspunde cerintelor
specifice de ingrijire ale acestora. Dupa ultimele normative ale MS (1995),
sectia de spital cuprinde intre 25-75 de paturi. Ideal este ca un salon sa nu fie
mai mare de 1-3 paturi, suprafata pentru un pat de adult fiind calculată la 5-6
m patrati, iar cubajul la 18-20 de metri cubi. Temperatura optima este de 20-
22 grade, iar umiditatea de 40-50%.

Paturile trebuie asezate astfel ca sa permita abordul bolnavului pe trei laturi,

iar la fiecare pat trebuie sa existe lampa de noapte si sistem de semnalizare
pentru asistenta.

Paturile pentru bolnavi grav trebuie sa fie dotate cu posturi de oxigen, sisteme
de aspiratie si monitoare.

Salile de pansamente-servesc atat la pansarea bolnavilor, dar si la

efectuarea unor examinari clinice.

ASEPSIA si ANTISEPSIA

Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) reprezinta un ansamblu de masuri prin

care este împiedicat contactul germenilor cu plaga operatorie (contaminarea
plagii), fiind o metoda profilactica. Louis Pasteur (1822-1895) este considerat
parintele asepsiei moderne,

Antisepsia (anti = împotriva, sepsis = putrefactie) este alcatuita din totalitatea

mijloacelor prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni prezenti într-
o plaga, pe tegumente sau în mediu; este deci o metoda curativa.  

3
Antisepsia foloseste o serie de substante chimice denumite antiseptice sau dezin-
fectante.

Antiseptic – substanță cu acțiune bactericidă sau bacteriostatică care se aplica pe

tesuturi vii.

Dezinfectant – substanță folosită pentru distrugerea germenilor de pe diverse

obiecte, suprafete de lucru, mobilier.

Pentru a putea fi folosita în conditii bune, o substanță antiseptică trebuie sa înde-

plinească anumite condiții:

- sa aiba actiune rapida si durabila;

- sa distruga cât mai multi germeni în concentratii cât mai mici;

- sa nu actioneze toxic pe țesuturile pe care se aplica si să nu tulbure

mecanismele de aparare favorizând astfel o infecție bacteriană;

- sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza sa fie

dezinfectate;

- sa fie usor solubila în apă iar odata solvita sa dea un amestec stabil (să nu-și
modifice proprietățile în timp);

- să-și mențina proprietățile antiseptice în orice mediu.

Dezinfectia - reprezinta totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice si

farmacologice care urmaresc îndepartarea, inactivarea sau distrugerea
germenilor patogeni din mediu.

 Prindezinfectie se distrug germenii obisnuiti si nu cei sporulati sau virusi. Este

o metoda simpla, uzand de substante dezinfectante.

Sterilizarea - este procedura care, printr-o serie de mijloace, realizeaza

indepartarea sau distrugerea completa a tuturor microbilor, chiar a formelor
sporulate si a virusilor.

Sterilizarea se poate face cu mijloace fizice sau chimice.

Alegerea metodei de sterilizare este funție dematerialul de sterilizat.

Sterilizarea prin mijloace chimice sau dezinfectia de nivel inalt comportă un risc
atat pentru personalul medical căt si pentru dispozitivele medicale dacă nu se
respecta regulile de sterilizare.

4
SIMPTOME SI SEMNE PREZENTE IN CHIRURGIA GENERALĂ

 Durerea – senzația fizica sau mentală de disconfort sau suferință. Orice

durere are trei valențe:
 Fizică
 Psihică
 Socială

Când descriem o durere trebuie sa discutăm cu pacientul asupra următoarelor

aspecte:

 localizarea durerii
 intensitatea
 caracterul durerii
 iradierea durerii
 ce factori au determinato sau ce o accentuează si ce o ameliorează
 Greată – senzatia de varsatură.
 Varsătură – actiunea reflexă de expulzie forțată a continutului stomacal la
exterior prin cavitatea bucală.

In funcție de conținut pot fi:

 vărsături alimentare
 acide
 spumoase
 bilioase
 fecaloide

Vărsăturile mai pot fi:

 periodice
 recurente
 persistente

Vărsătura in jet este expulzia conținutului stomacal cu forță mare adesea fără a fi
precedată de greață.

 Disfagie – dificultate de inghițire a bolului alimentar.

5
  Anorexia – diminuarea sau pierderea poftei de măncare, absența dorinței
de a mănca.
 Regurgitație – curgere in sens invers, cum ar fi intoarcerea sucului gastric
in esofag insoțit de senzatia de arsură retrosternală(pirozis),umplerea gurii
cu lichid gastric(acid).
 Eructație – procesul de eliminare a gazelor din tubul digestiv superior prin
cavitatea bucală.
 Pirozis – senzatia de arsură esofagieană(retrosternală) determinată de
pătrunderea unor mici cantitățiu de lichid sau gaz din stomac.
 Febră – cresterea temperaturii corpului peste 370 C.
 Subfebrilitate – 37-37,90C
 Febră moderată – 38- 38,90C
 Febră ridicată – 39-39,90C
 Hiperpirexie – 40- 420C
 Frison- sezatie de frig insotită de tremurături ale corpului determinate prin
contracturi ale musculaturii pentru a determina creșterea căldurii.De
obicei frisonul este dat de descărcarea microbilor in sănge care determină
modificarea centrului de termoreglare.

Frisonul poate fi unic, solemn care să dureze aproximativ 30 min, urmat de

ascensiune febrilă mare sau de intensitate mai redusă, urmată de frisoane
mici(frisonete).

 Meteorism – distensia intestinelor prin acumularea de gaze, manifestată

prin balonare sau evidentiată la examenul obiectiv al abdomenului prin
tenesme.
 Diaree – eliminarea anormal de frecventă a materiilor fecale cu
consistență scăzută. Scaunele diareice pot fi insoțite de prezența
elementelor patologice mucus, puroi, sânge sau alimente nedigerate.
 Constipatie – diminuarea peristaltismului intestinal insotită de efort
prelungit de evacuare a unui scaun cu consistență foarte crescută urmată
sau nu de senzatia de evacuare incompletă.
 Hematemeza – eliminarea de sânge prin varsătură de culoare
asemaănătoare cu zațul de cafea.
 Melenă – evacuarea unor scaune ce conțin sânge digerat de culoare neagră
provenit in general din tractul digestiv superior.

6
 Rectoragie – eliminarea săngelui prin materii fecale, fie amestecat cu
acestea sau la exteriorul scaunului. Culoarea acestuia este roșu aprins
pentru că provine din zonele joase ale tubului digestiv.
 Hemoptizie - eliminare de sânge roşu, aerat cu tuse.
 Hematuria - reprezintă hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat
prin micţiune.

  echimoza (precoce sau tardiva) - apare prin ruperea vaselor din piele si
tesutul celular subcutanat
 - hematomul - apare prin ruperea vaselor din tesutul celular subcutanat si
acumularea de sange in acest spatiu; evolutia poate fi spre absorbtie,
incapsulare, infectare; in functie de evolutie, tratamentul poate fi unul
conservator (antibiotice, punga cu gheata) sau chirurgical (evacuare si
drenaj)
 - seromul posttraumatic Morel-Lavalle reprezinta o acumulare de limfa
intre hipoderm si fascia de invelis, in urma unui impact tangential (cele
mai afectate regiuni sunt coapsa, lomba, fesa, abdomenul).
 Hematoame profunde: afecteaza nervi, tendoane, muschi, viscere (in urma
unor traumatisme severe se pot forma hematoame profunde viscerale:
pulmonar, splenic, hepatic, retroperitoneal, etc.).