Plan de Ingrijire A Bolnavului Cu Ulcer Gastric

Rolul AM in ingrijirea pacientului cu
ulcer gastro-duodenal
Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale la nivel de familie,
profesional, timp liber si genereaza anumite probleme sociale, motive care impun asistentei
medicale si celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu de ingrijire optim.
Intr-un spital, indiferent de sistemul de constructie – pavilionar / monobloc, functioneaza mai multe
servicii (sectii) in raport cu structura acestuia.
Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o functionalitate aparte si
cuprinde : saloane cu paturi, sala de tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict
necesare pentru desfasurarea activitatii – iar unele spitale avand chiar bloc operator si sala de terapie
intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in cazul unei urgente majore, cum este
hemoragia digestiva, sau pentru a evita transferul pacientului pe sectia de chirurgie, lucru care poate
creea o stare majora de teama si anxietate acestuia.
Atunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa reprezinte
compartimentul specific si de baza al sectiei fiind o unitate functionala aparte – el fiind izolat de
restul sectiei, avand circuite separate pentru septic si aseptic – construit din materiale ce pot fi
dezinfectate usor.
Structura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa-i asigure functionalitatea:
- camera “filtru” in care personalul medical se dezbraca de tinuta de spital si imbraca alta curata si
sterilizata.
- camera de pregatire a medicilor chirurgi care cuprinde un spatiu pentru spalarea mainilor, dotat cu
2-3 chiuvete cu robinete speciale, apa sterile, sapun si solutii pentru sterilizarea mainilor.
- camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie, prevazuta cu o masa pe care se gasesc
halate, masti si manusi sterile.
- sali de operatie (cel putin 3-4 pentru fiecare bloc operator), complet izolate de exterior, climatizate
cu trecerea aerului prin filtre speciale, care sa asigure sterilizarea aerului, cu o temparatura intre 180-
220 si umiditatea de 50-70%.
Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul necesar si va cuprinde:
- masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica
- mese pentru instrumentele necesare interventiei
- mese / polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a cutiilor cu instrumentar
- aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente
- aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica, aparatul Roentgen mobil, lampi
mobile cu picior, lampi pentru US, electrocauterizator, taburete rotative
- camera de preanestezie si de trezire, in care se face pregatirea anestezica si se asigura trezirea
completa a bolnavului operat.
- camera de spalare a instrumentarului folosit in timpul interventiei (de obicei o camera pentru 2 sali
de operatie).
- camera de depozitare a lenjeriei murdare, magazia cu aparatura si instrumentar de rezerva, grup
sanitar, o camera de repaus pentru medici si personal
Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene

clinice (tusee rectale / vaginale, anoscopii), a unor proceduri speciale (spalaturi vaginale, clisme,
punctii) sau la recoltarea de analize. In principiu trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru bolnavii
septici. Intr-o sala de pansamente trebuie sa existe in mod obligatoriu o canapea, o masa pentru
examinare, caruciorul cu solutii, instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru instrumente
(sterile si nesterile), chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor instrumente,
seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat produse biologice.
Igiena generala si corporala
Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, un
element primordial referindu-se la:
- aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele catre
fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate si cap); se va evita asezarea in zone
expuse curentilor de aer.
- mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie si
antisepsie.
- curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp – schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea
patului cu musama si aleza. Se urmareste ca lenjeria sa nu fie stransa si mototolita – favorizeaza
escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. In masura in care
bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu fie
expusi curentilor de aer.
Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu-se treptat
numai zonele care se spala.
Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descuamat
si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine
care adera la piele, avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort pentru
bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
- sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete
- sa menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi
- sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a-l feri de raceala
- sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile sa fie cat mai operative
- sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si de efort sau
oboseala.
Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu musama si aleza. Daca
bolnavul se poate deplasa, se prefera efectuarea baii generale in sala de dus.
Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se o
pozitie cat mai comoda (se aseaza un prosop pe marginea patului), pacientul fiind asezat sprijinit
(daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul cu mancarea,
iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.
Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa nu
incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura
alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si
efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei – deoarece favorizeaza formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele
pacientului, in limita restrictiilor impuse de medic. Asistenta medicala va respecta numarul de calorii
necesare, pentru a nu fi supraalimentat (problemele de tranzit fiind prezente in marea majoritate a
cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii).
Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase, cu
rol deosebit de important in cazul afectiunilor canceroase.
Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta,
deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.
Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina de
blandete, calm, sa fie preocupata de programul zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau eventual
cu patul) – atentia cu care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar
precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre bolnav.
In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol
primordial.
Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii
nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie
de varsta pacientului si solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale
acestuia.
Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al
pacientului, mai ales postprandial in perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba pacientul
daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va
cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate.
Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si

alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral
pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza
5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine si
electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari
patologice, adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C; 20-30% pentru agitatie,
convulsii, distructii celulare.
Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci,
oderite cu lingurita.
Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si
constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. Face
bilantul lichidelor ingerate si eliminate.
Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate
atragator. Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative si
cantitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite
simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald, confortabil, explicandu-i
scopul interventiilor si incurajand pacientul.
Rolul AM in aplicarea tratamentului
Tratamentul are ca obiective:
- ameliorarea durerii;
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.
Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medicul, asistenta
medicala doar ajutandu-l pe acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical sarcina revine
aproape in totalitate acesteia.
In cazul ulcerului gastro-duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament:

- regim de viata si igieno-dietetic
- tratament medical
- tratament chirurgical
Regim de viata si igieno-dietetic

- renuntarea la fumat
- reducerea consumului de alcool
- interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine – daca nu
se poate renunta la ele, cazul poliartritei, spondilitei
- dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri, conserve,
condimente si muraturi.
Tratament medical
Durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide
a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele
clase de medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm – acestea
amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele), antagonisti H2
(Cimetidina –Tagamet; Ranitidina, Famotidina – sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in
vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice (Pirenzepina, Telenzepina – sunt
mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia
gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni (Omeprazol, Lansoprazol – sunt cei mai puternici
antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de
actiune), protectoare ale mucoasei – prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil – acestea
cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa
gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei) – agenti activi topici (Sucralfat – Carafate – la pH acid
devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si
inactiveaza pepsina si acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal – formeaza un film protector pe
suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza
sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de
Helicobacter pylori; Carbenoxolona – stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai
putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA), antibiotice
(Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina – se adauga in primele 7-14 zile ale
tratamentului antisecretor).
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea
efectua educatia pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora. AINS
reprezinta un grup de substante care actioneaza asupra unor etape ale raspunsului inflamator vizand
diminuarea acestuia.
Cele mai frecvente efecte secundare sunt:
- digestive
- renale
- hepatice
- hematologice
- reactii alergice
Tulburarile digestive sunt urmarea inhibitiei rolului protector al PG asupra mucoasei gastrice.
In mod normal PG scad secretia acida si o cresc pe cea de mucus. Inhibitia lor prin AINS duce la
cresterea secretiei acide si la distrugerea barierei de mucus, favorizand aparitia / reactivarea ulcerului
gastroduodenal.
Tulburarile renale se produc prin anularea efectului normal vasodilatator produs de PG; de
aceea, la bolnavii cu flux sangvin renal scazut (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica cu ascita) AINS
pot produce IRA.
Tulburarile hepatice sunt reversibile si se manifesta prin cresterea enzimelor (TGP) si uneori
prin cresterea bilirubinei si a timpului de protrombina.
Modificarile hematologice cele mai frecvente sunt: agranulocitoza, anemia aplastica sau
tulburari ale hemostazei, iar cele alergice: rinita, astm, reactii cutanate.
Pot apare si tulburari neurologice: cefalee, vertij.
Calea de administrare a medicamentelor este indicata de medic in functie de:
- rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
- resorbtia si metabolizarea medicamentului
- interactiuni medicamentoase
- compatibilitatea tesuturilor fata de substanta administrata
Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie,
dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale
sau intraspitalicesti.
Pregatirea injectiei
Asistenta medicala are obligatia sa supravegheze si sa participle activ la administrarea
medicatiei, cunoscand foarte bine regulile generale de administrare a medicamentelor precum si
efectele secundare ale acestora, pentru a putea invata pacientul sa nu se sperie la aparitia lor, fapt
care ar putea declansa starea de anxietate a acestuia. Deosebit de importanta este cunoasterea de
catre asistenta medicala a cailor de administrare a medicamentelor, aceasta putand fi orala sau
enterala si parenterala (ocoleste tractul digestiv, are efect mai rapid), precum si a tehnicilor de
efectuare a tratamentului medicamentos parenteral (injectii s.c., i.m., i.v.) cu respectarea regulilor de
asepsie si antisepsie. Va urmari functiile vitale si va nota in FO valorile acestora, pentru a putea
constata efectul medicatiei si diminuarea simptomelor bolii.
Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca bolile,
extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din substante minerale. Actiunea lor asupra
organismului depinde de structura lor chimica, de doza administrata si de calea de administrare.
Aceeasi substanta poate functiona ca aliment, medicament sau toxic, dupa cantitatile introduse in
organism, asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine prezentarea medicamentelor,
cantitatea de substanta continuta, dozarea si timpul de actiune al acestora.
Diferentierea actiunii medicamentelor asupra organismului este in functie de dozele de
administrare. Se deosebesc:
doza terapeutica – doza utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, fara ca prin
aceasta sa se produca vreo actiune toxica asupra organismului;
doza maxima – este doza cea mai mare suportata de organism fara sa apara fenomene toxice
reactionale;
doza toxica – este cantitatea care, introdusa in organism, provoaca o reactie toxica
periculoasa;
doza letala – este doza care produce exitus-ul.
In vederea urmaririi efectului medicamentelor, asistenta medicala trebuie sa cunoasca: efectul
ce se asteapta de la medicamentul respectiv, pentru care a fost de fapt administrat, timpul necesar
dupa care poate fi asteptat efectul, efectele secundare ale medicamentelor, fenomenele de obisnuinta
si de acumulare, fenomenele de hipersensibilitate.
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim:
respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea etichetei si
a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a dozajului
prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea incompatibilitatii
intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise, respectarea ordinii succesive
de administrare a medicamentelor (solutii, picaturi, injectii, ovule vaginale, supozitoare),
administrarea medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului cu doze unice de
medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala, pentru evitarea
infectiilor nozocomiale.
Caile de administrare ale medicamentelor sunt:
- respiratorie,
- orala / bucala,
- percutana,
- rectala,
- parenterala,
- prin aplicatii locale.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea putand
fi introduse sub diverse forme: lichide (solutii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, extracte) sau solide
(prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase).
Se renunta la aceasta cale de administrare cand:
- medicamentul se descompune sub influenta sucurilor gastrice sau este inactivat de acestea;
- bolnavul refuza luarea medicamentelor pe aceasta cale;
- medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei digestive;
- bolnavul este inconstient (coma, are trismus)
- medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva;
- medicul doreste sa ocoleasca sistemul venei porte.
Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general, acestea se resorb la nivelul
mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar
asupra unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca atare sau diluate cu apa,
ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand
medicamentele solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot fi diluate cu apa
sau ceai.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala ofera anumite avantaje ce nu pot fi
neglijate:
- absorbtia este usoara, iar efectul se instaleaza rapid;
- dozajul este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile speciale ale tubului digestiv;
- medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive, nu sunt alterate sau modificate in stomac
sau intestin;
- se pot introduce medicamente si in caz de intoleranta digestiva sau cand calea enterala este
contraindicata.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea
medicamentelor prin injectare. Injectia reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea
medicamentelor prin injectare. Injectia reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Astfel:
- se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile, au densitate mica si presiune
osmotica apropiata cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza tesutului celular adipos de
sub piele;
- se recurge la calea intramusculara daca densitatea medicamentului este mai mare, daca prin
stagnarea in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul urmarit trebuie sa se instaleze rapid sau
daca intarzierea absorbtiei ar produce modificari in compozitia medicamentului injectat;
- calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand substanta
medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind suportata de celulele
tesuturilor moi.
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea medicamentelor pe cale
parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare tehnica foarte bine, locurile de electie, tipul
solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c., i.m. sau i.v.,regulile de asepsie precum si modalitatea de a
interveni in cazul unor accidente sau incidente, dintre care amintim: durere vie prin lezarea nervului
sciatic (situatie in care se impune retragerea acului), hematom prin inteparea unui vas (se evita
aceasta situatie printr-o aspirare dupa introducerea acului – daca apare sange se retrage sau se
introduce acul mai profund,pana trece de vasul de sange respectiv), supuratie aseptica datorita unor
substante ce nu sunt resorbite, ruperea acului ce impune extractia chirurgicala (toate acestea pentru
injectia intramusculara); injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea
tesuturilor si durere, flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante,
hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie sau colaps (toate acestea in cazul injectiei i.v.);
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sangvin, picatura cu picatura a unor
solutii izotone, hipertone sau hipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lichide si electroliti
sau pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica si introducerea unor medicamente
prin care se urmareste efectul prelungit.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a monitoriza functiile
vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza si scaunul.
Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul duodenal:
ulcerul complicat prin perforatie, penetratie, stenoza (indicatii absolute), hemoragie (indicatii
diferentiate in functie de caz).
ulcerul rezistent la tratament medical corect condus 6-8 saptamani. De obicei astfel de cazuri
au ca substrat ulcere penetrante, prepilorice sau postbulbare, ulcere endocrine. De mentionat de
asemenea rezistenta relativ frecventa la tratament medical a ulcerului aparut la adultul tanar sau
varstnic, sau in cazurile in care in antecedente exista un episod hemoragic sau perforativ.
O indicatie relativa este constituita de imposibilitatea bolnavului de a suporta costul ridicat al
unui tratament medical eficient care trebuie sa fie de lunga durata pentru prevenirea recaderilor.
Obiectivul principal al interventiei chirurgicale este reducerea secretiei clorhidropeptice,
factor patogenic esential in determinismul ulcerului duodenal. In masura in care este posibil, operatia
va ridica si leziunea ulceroasa.
Interventia chirurgicala implica – pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie
Se efectueaza diferentiat in functie de terenul bolnavului (varsta, tare biologice), de
gravitatea bolii si complexitatea operatiei care va trebui practicata .
Inaintea executarii interventiei chirurgicale, indiferent de varsta pacientului, de afectiunea pentru
care se interneaza si de durata actului operator, bolnavii trebuie pregatiti psihic, biologic si
chirurgical.
Pregatirea psihica a bolnavului incepe din momentul internarii si are drept scop adaptarea
bolnavului la noile conditii de viata, obtinerea increderii in personalul medical si restabilirea
echilibrului sau psihic.
Asistenta medicala are un rol foarte important in asigurarea confortului – care este unul din
factorii care ajuta bolnavul sa-si mentina un tonus psihic optim – astfel saloanele vor fi bine aerisite
si luminate, cu temperatura de 200-220C. Aceasta va cuceri increderea bolnavului printr-un
comportament corect si binevoitor, va calma teama care-l domina la gandul ca va suferi o interventie
chirurgicala cu posibile urmari nefaste, ii va explica, in termeni simpli, in ce consta boala sa si ce
posibilitati terapeutice exista, va combate anxietatea acestuia prin administrare de tranchilizante
usoare / barbiturice (Fenobarbital, Diazepam).
Pregatirea biologica difera in functie de varsta, afectiune, stare generala, natura interventiei si
vizeaza atat cercetarea constantelor hemostatice, cat si tratarea unor eventuale tare biologice, ce ar
putea ingreuna evolutia postoperatorie favorabila. Pregatirea preoperatorie presupune realizarea unui
bilant biologic riguros. In afara HLG, a VSH-ului, a probelor hepatice si a celorlalte constante
sangvine, se recomanda si efectuarea unei radiografii pulmonare si EKG. O urocultura de rutina se
va efectua la cea mai mica suspiciune de infectie urinara.
Examenul fizic si istoricul medical al pacientului pot impune necesitatea efectuarii unor teste
suplimentare sangvine si de alta natura cum ar fi: grup sangvin si Rh, timp de sangerare si coagulare,
uree sangvina, proteinemie, colesterol, EAB pentru intregirea investigatiilor si in cazul unei operatii
mai mari.
Evaluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru anticiparea complicatiilor generate de
substantele anestezice / alte medicamente, mai ales cand coexista afectiuni cardiace, pulmonare,
hepatice sau renale grave. Anemia si nivelul scazut de K trebuie corectate. Medicatia
antiinflamatoare trebuie intrerupta cu cateva zile inaintea interventiei chirurgicale.
Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei cu anestezie generala i.v. / intubatie
orotraheala, dar se poate efectua si anestezie rahidiana / bloc epidural. Alegerea ii apartine
anestezistului si se bazeaza pe existenta unor probleme medicale specifice.
Pregatirea chirurgicala a bolnavului, presupune aplicarea unor masuri care sa asigure

desfasurarea actului chirurgical in conditii optime.
Igiena bolnavului trebuie avuta in vedere inca de la internare, cand se face baie generala, apoi
acesta va imbraca rufe curate. De la aceasta regula fac exceptie doar urgentele majore a caror igiena
va fi facuta de asistenta medicala pe portiunea de interes chirugical.
In seara premergatoare interventiei bolnavul este din nou invitat sa faca baie generala,
imbraca lenjerie curata, tegumentele paroase din zona de interes chirurgical vor fi rase apoi
dezinfectate cu alcool si derivati de iod si pansate steril.
Clisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara – acelasi efect se poate obtine prin
administrarea cu 12-24 ore inainte de operatie, de laxative usoare cu efect mai putin brutal si
consumativ si cu un mai mic efect psihologic neplacut asupra bolnavului. In cazul persoanelor de sex
feminine se indeparteaza machiajul si lacul de unghii, pentru observarea corecta si atenta a
circulatiei.
Ingrijiri postoperatorii
Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea rapida a pacientului, prevenirea
sau, dupa caz, recunoasterea si tratarea complicatiilor, precum si asigurarea confortului pacientului
pana la externarea sa din spital.
In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta medicala joaca un rol foarte
important in evolutia favorabila a pacientului. Dupa operatie, pacientul va fi transportat, fie la
salonul de trezire, fie la sectia de terapie intensiva sau la salon, in functie de tipul de interventie
chirurgicala si de anestezie la care a fost supus si de tarele asociate de care sufera. Transportul din
sala de operatie se face cu brancardul. Este indicat ca pe timpul transportului sa fie insotit de medicul
anestezist, care sa-i asigure o ventilatie optima.
Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul trebuie sa ceara informatii despre
tipul de operatie, pierderea de sange estimata, tuburile de dren, diagnosticul postoperator si
complicatiile intraoperatorii.
Patul trebuie sa fie curat si incalzit, iar in sectia de terapie intensiva, cand pacientul se afla
inca sub efectul anesteziei, este indicat ca acesta sa fie dotat cu bare de protectie laterala care sa
impiedice caderea. In apropierea patului trebuie sa se gaseasca: tensiometru, stetoscop, aspirator,
apasator de limba, pipa impotriva inghitirii limbii, tavita renala, set de traheostomie, sursa de oxigen.
Pozitia bolnavului in pat trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor.

Pozitia trebuie sa fie schimbata obligatoriu odata la maximum 2 ore.
Asistenta medicala va fi pregatita sa dea date despre starea pacientului, valorile pulsului, TA,
temperaturii, drenajului, diurezei precum si despre eventualele alterari ale semnelor vitale, iar aceste
date le va nota in FO.
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca continuu pacientul in aceasta faza si sa semnaleze
oricare din modificarile ce pot surveni in starea acestuia. O atentie deosebita trebuie acordata
calmarii durerilor si a agitatiei de dupa trezire, existand acum posibilitatea de control asupra durerii
prin PCA sistem (patient control analgezic). Acest sistem este deosebit de util in primele 6 ore dupa
o interventie chirurgicala, putand fi monitorizata durerea pacientului si efectul analgezicelor
administrate.
Asigurarea aportului de lichide se realizeaza prin perfuzii i.v. in perioada imediat
postoperatorie, administrarea per os facandu-se imediat ce toleranta digestiva o permite, in prima zi
dandu-i apa, ceai neindulcit, limonada, zeama de compot, iar din a doua zi se poate da supa de
legume strecurata.
Pacientul fara sonda urinara trebuie sa urineze in primele 6-12 ore de la operatie, iar primul
scaun trebuie sa apara la 48-72 ore postoperator.
Pentru urmarirea evolutiei pacientului in perioada de convalescenta asistenta medicala
trebuie sa cunoasca o serie de date clinice:
- faciesul trebuie sa revina treptat la normal. Paloarea, cianoza, faciesul vultuos trebuie sa ridice
problema unor complicatii circulatorii sau de alta natura.
- limba uscata denota o proasta hidratare.
- temperatura moderat crescuta (37,50-380) din primele trei zile postoperator, denota o buna
reactivitate a pacientului. Febra care se mentine sau apare dupa trei zile de la operatie, poate fi
expresia unei infectii la plaga, a unor complicatii respiratorii, circulatorii sau a unei reactii alergice.
- diureza se evalueaza cantitativ si calitativ, notand eventualele modificari de culoare si transparenta,
VN fiind de ~ 1500 ml/zi.
Un rol deosebit de important are asistenta medicala in profilaxia complicatiilor postoperatorii.

Aceste complicatii pot fi:
- precoce (infectia, tromboza venoasa profunda, hemoragia)
- tardive
STUDIU PE CAZURI
CAZUL I
Date de identitate Pacientul E.N. în vârstă de 46 ani, născut pe data de 22

februarie 1967, cu domiciliul în Constanta. S-a internat pe data de
27.02.2013 cu diagnosticul de gastric în perioada dureroasă, în
secţia de chirurgie.
Motivele - dureri puternice în epigastru şi mezogastru;
internării - vărsături bilioase apărute după ingestia de carne tocată;

- scaune diareice.
Profilul Pacientul E.N. este căsătorit, are un copil (băiat) de 17 ani şi
pacientului lucrează la o firmă particulară de construcţii din Constanta. Este de
naţionalitate română şi de religie ortodoxă. Domnul E.N. are o
înălţime de 1,75 m şi o greutate de 75 kg.
Perceperea stării În legătură cu regimul pe care trebuie să-1 urmeze în continuare,
de sănătate domnul E.N. afirmă că este dispus să-1 respecte, fiind conştient de
importanţa regimului alimentar în cadrul ulcerului gastric; de
asemenea, este hotărât să urmeze tratamentul la domiciliu pentru a-şi
redobândi sănătatea.
Istoricul bolii Boala a debutat în urmă cu câţiva ani în urma unui tratament
îndelungat cu Aspirină; Ulcerotrat.
Bolnavul a suferit o rezecţie gastrică, în perioada de după
intervenţia chirurgicală, pacientul a respectat regimul alimentar
recomandat de medic. De asemenea nu a fumat şi nu a consumat
băuturi alcoolice şi nici cafea.
Antecedente - nesemnificative.
heredocolaterale
Antecedente - fumător păna la apariţia simptomelor de boală.
personale
patologice
Condiţii de viaţă - locuieşte într-un apartament, în condiţii salubre, împreună cu soţia
şi de muncă şi copilul de 17 ani.
Examenul clinic - stare generală satisfăcătoare;
general - stare de nutriţie satisfăcătoare;

- stare de conştienţă prezentă;
- facies necaracteristic;
- tegumente şi mucoase normal pigmentate;
- fanere normale;
- ţesut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
- ganglionii limfatici nepalpabili;
- muşchi vermo-motori şi vermokinetici;
- sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcţional.
- torace normal conformat;
Aparatul - vibraţii vocale transmise bilateral, simetrice;
respirator - murmur vezicular;
- fără raluri;
- disfonie;
Aparatul cardio- - şoc apexian perceput în spaţiul V intercostal stâng;
vascular - zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- puls periferic palpabil bilateral;
- TA = 140/80 mm Hg;
- AV = 70 b/min.
Aparatul digestiv - ficat şi căi biliare: - ficat la limita superioară în spaţiul V
intercostal drept;
- margini inferioare la rebord costal;
- splină nepalpabilă, nepercutabilă;
- dureri epigastrice.
Examen - inspecţie – abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii;
obiectiv - palpare – abdomen nedureros, fără formaţiuni tumorale palpabile;
- percuţie – sonoritate normală;
- auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
- inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.
Apratul uro - loje renale libere, nedureroase;
-genital - Giordano negativ bilateral;
- micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos - orientat temporo-spaţial.
central
Tuşeul rectal - sfincterul anal normaton, ampula rectală cu pereţii supli,
conţinând materii fecale de aspect şi consistenţă normală;
- prostata de dimensiuni şi consistenţă normală, corespunzătoare
vârstei.
Examen - rare levuri (ciuperci microscopice unicelulare).
coproparazitologic
Urocultura - sterilă.
Examene biochimice la internare
Hemograma Rezultat Valori normale

Hemoglobina 13,5g % 13-14 g %
Hematocrit 40 g % 43-45 g %
Leucocite 5500/mm3 4000-8000 /mm ³
VSH 10mm/h 5-15 mm /h
Proteine totale - 6-8 g / 100 ml
Coagulograma Rezultat Valori normale
Timp de protombină 88 % 11-135 %
APTT 45,9 sec 20-32 sec
INR 12,6 0,96-1,14
Biochimie sanguină Rezultat Valori normale
TGO 8,1 u.i. 0-30 U/I
TGP 4,3 u.i. 7-37 U/I
Bilirubina directă 0,09 mg /dl 0,03 mg /dl
Bilirubina totală 0.40 mg /dl 0-1 mg /dl
Glicemie 91 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 24,5 mg% 10-40 mg /dl
Creatinină 0,90 rng% 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
APRECIERE NURSING
PROCES DE ÎNGRIJIRE PERIOADA 27.02 2013-29.02.2013
Am preluat bolnavul E.N. în vârstă de 46 de ani, o înălţime de 1,75 cm, greutatea corporală
75 kg. Este muncitor la o firmă particulară din Constanta unde are şi locuinţa împreună cu soţia şi
copilul lor de 17 ani.
Din culegerea datelor pe care le-am făcut în vederea planului de îngrijire, am constatat că
pacientul se confruntă cu o perioadă de criză în ce priveşte sănătatea lui, fapt pentru care s-a
prezentat la spital, fiind adus de salvarea unităţii spitalului.
 Deşi îi place foarte mult salamul şi carnea tocată (preparată sub formă de mici) domnul
E.N. mărturiseşte că în momentul de faţă simte o repulsie faţă de aceste alimente deoarece, în urma
ingestiei de carne tocată, i-au apărut dureri puternice în epigastru, vărsături bilioase şi acide. Domnul
E.N. are o dentiţie bună şi preferă carnea de pui, carnea de vită, ouă, brânză de vaci. Dintre fructe îi
plac merele, bananele, perele iar dintre băuturile preferate amintim: vinul roşu şi berea. Pacientul
este nefumător şi nu consumă cafea şi alcool decât ocazional.
 Prezintă o respiraţie accelerată, frecvenţa respiraţiei fiind de 22 resp/min.
La măsurarea T.A, şi pulsului i s-au înregistrat valori ale T.A.=140/80 mmHg şi pulsului = 70
bătăi/min.
 De asemenea pacientul a avut scaune diareice, este hidratat parenteral la început cu 1000
ml soluţie de glucoză 10 % + 10 u.i. insulina şi elimină 800 ml urina/24 h. Transpiră foarte mult, mai
ales în timpul cât îi merge perfuzia.
 La măsurarea temperaturii domnul E.N. a prezentat valori cuprinse între 37,4-38,7ºC. Deşi
integritatea fizică este prezentă, domnul E.N. prezintă o slăbiciune fizică marcată şi ameţeală la
ridicarea din pat.
 Chiar dacă doarme cca. 8-9 h/noapte pacientul afirmă că se simte foarte obosit la trezirea
din somn, are ameţeli şi o durere de cap care persistă 1-2 h după trezirea din somn.
 Dată fiind situaţia în care se află, domnul E.N. este nevoit să stea imobilizat la pat în
timpul perfuziei (cca. 4 h pe zi), fapt care îl face să fie mai nervos, mai neliniştit.
Este un om simplu şi îşi alege îmbrăcămintea în funcţie de anotimp şi de locul unde urmează să
meargă (la locul de muncă, în societate). Pacientul se îmbracă şi se dezbracă singur.
 Domnului E.N. îi place să fie curat şi pentru a-şi satisface această nevoie, el face câte 1-2
duşuri/zi şi de 2 ori pe săptămână baie generală. Părul este tuns scurt, iar în fiecare dimineaţă pacientul
se spală pe dinţi, înainte de a pleca la serviciu.
Chiar dacă Domnul E.N. nu are o părere bună despre personalul medical în general, până la urmă
s-a decis să meargă la spital cu salvarea. Deşi a refuzat la început să i se monteze perfuzii, până la
urmă a fost convins de necesitatea lor, dar pacientul are în continuare o teamă faţă de tratament.
 Nu este prea comunicativ, se simte singur şi mărturiseşte că nu are încredere în personalul
medical. De altfel pacientul se lasă greu convins pentru efectuarea unor tehnici de către asistenta
medicală.
Este de religie ortodoxă şi merge foarte rar la Biserică.
El afirmă că este mulţumit de serviciul pe care-1 are pentru că este bine plătit şi la timp.
Nu prea îi place să citească ziarele, să vizioneze la televizor , în schimb îi plac excursiile la munte,
“la aer curat” şi dacă dispune de bani acest lucru îl face de cca. 3 ori/an împreună cu soţia şi copilul.
În legătură cu regimul pe care trebuie să-1 urmeze în continuare, domnul E.N. afirmă că este
dispus să-1 respecte, fiind conştient de importanţa regimului alimentar în cadrul ulcerului gastric; de
asemenea, este hotărât să urmeze tratamentul la domiciliu pentru a-şi redobândi sănătatea.
Din discuţia avută cu pacientul precum şi din datele culese din FO, am constatat că pacientul este
dependent de următoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu manifestări de dependenţă în
următoarele nevoi fundamentale, pentru care pacientul necesită să fie ajutat şi îngrijit:
1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
 Alimentaţie inadecvată din cauza distrucţiei ulceroase de la nivelul stomacului,
manifestată prin greaţă, vărsături, durere epigastrică.
2. Nevoia de aşi păstra temperatura corpului în limite normale.
 Hipertermie prin tulburări metabolice cu stare de deshidratare prin vărsături, temperatură,
slăbiciune fizică.
3. Nevoia de a respira.
 Potenţial de modificare a funcţiei respiratorii legat de anxietate manifestată prin nelinişte,
oboseală fizică şi psihică.
4. Nevoia de a elimina.
 Deshidratare legată de diaree, eliminare urinară insuficientă calitativ manifestată prin
oligoanurie, tulburări în peristaltismul intestinal. .
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
 Intoleranţă la activitate legată de slăbiciune fizică manifestată prin oboseală şi refuz de a
face activitate.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
 Tulburări de somn cauzate de durere epigastrică manifestate prin somn întrerupt, cu
diminuarea stării de confort.
7. Nevoia de a evita pericolele
 Anxietate legat de imobilizare manifestată prin nelinişte, nerăbdare, apatie, slăbiciune,
tristeţe.
8. Nevoia de a comunica
 Dificultate în satisfacerea nevoii de a comunica datorită statusului social defavorabil
manifestate prin retragere şi izolare.
După stabilirea problemelor de dependenţă apreciez că bolnavul este independent în satisfacerea
următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – bolnavul prezintă veşminte curate alese după gust şi
circumstanţe adecvate climatului şi anotimpului.
2. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele – configuraţie normală,
curăţenie, mucoase umede, duş, baie frecvent.
3. Nevoia de a practica religia – participă la slujbe religioase ocazional.
4. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – integritate psihică, manifestă ambiţie în
realizarea activităţilor specifice ale vârstei sale.
5. Nevoia de a se recrea – scăderea stării de încordare, capacitate fizică bună, dezvoltare
psihologică şi emoţională optimă.
6. Nevoia de a învăţa cum să-şi pastreze sănătatea – dorinţa şi interesul de a învăţa, acumularea
de cunoştinţe.
1.Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă, pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Alimentaţie inadecvată din - urmăresc ca pacientul - explorez preferinţele pacientului 27.02.2013
cauza distrucţiei ulceroase de să-şi diminueze greaţa asupra alimentelor permise şi interzise; - pacientul are o greutate corporală
la nivelul stomacului, şi vărsăturile în 24 h; - servesc pacientul cu alimente la o de 76 kg;
manifestată prin greaţă, - să-şi urmeze regimul temperatură moderată, la ore regulate 28.02.2013
vărsături, durere epigastrică. alimentar în fiecare zi şi prezentate atrăgător; - greaţa şi vărsăturile au diminuat în
Problema timp de 3 zile pentru a- 24h şi nu mai sunt prezente astăzi;
- alimentaţie după gust, respectând
- alimentaţie inadecvată. şi diminua durerea contraindicaţiile regimului; - pacientul a respectat regimul
Sursa de dificultate epigastrică; alimentar pe parcursul celor 3 zile
- recoltez sânge pentru următoarele
- distrucţiei ulceroase de la - să fie echilibrat psihic. de îngrijire;
analize: HLG, V.S.H., glicemie, uree,
nivelul stomacului. 29.02.2013
creatinină, acid uric, electroforeză,
Manifestări de dependenţă
TGO, TGP, urină pentru urocultură, - pacientul se hidratează singur.
- greaţă; materii fecale pentru examenul
- vărsături; coproparazitologic;
- durere epigastrică. - administrez medicamente prescrise de
medic în F.O.;
- Scobutil = 2fiole/zi;
- Papaverină = 2fiole/zi;
- Torecan = 2fiole/zi;
- Meprobamat = 2tb/zi;
- Stugeron = 2tb/zi, Zantac = 2tb/zi;
Dormicum = 1tb/zi, Diclofenac = 1tb/zi
2. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale
Reprezintă o necesitate a organismului în vederea conservării unei temperaturi aproximativ constante, pentru menţinerea unei stări de bine
Hipertermie prin tulburări - pacientul: să-şi - aerisesc încăperea; 27.02.2013
metabolice cu stare de diminueze - ajut să-şi menţină tegumentele curate şi uscate; - pacientul are o
deshidratare prin vărsături, temperatura cu temperatură de
- schimb lenjeria de pat şi de corp, asigur îmbrăcă-
temperatură, slăbiciune fizică. 1-2 ºC în timp de 37,4-38,57grade
minte uşoară şi comodă;
Problema 3 zile; C.
- menţin igiena riguroasă a plicilor şi spaţiilor
- hipertermie. - să fie echilibrat 28.02.2013
interdigitale;
Sursa de dificultate hidroelectrolitic; - pacientul are
- servesc pacientul cu cantităţi mari de lichide calde;
- tulburări metabolice cu stare - să aibă o stare de temperatura
de deshidratare.
- calculez bilanţul ingesta- excreta pe 24 h; corpului cuprinsă
bine fizic şi
Manifestări de dependenţă psihic. - Scobutil = lfiola/zi; între 36,5 36,7
- vărsături; - Metoclopramid 1fiolă; grade C axilar;
- temperatură; - Papaverină = lfiolă/zi; - pacientul nu mai
- slăbiciune fizică; - Clopromazin = 1 fiolă perfuzie cu; transpiră şi nu
- Glucoză 5%-1000 ml; prezintă stare de
disconfort fizic şi
- Ser fiziologic 1500 ml.
psihic.
29.02.2013
- pacientul este
echilibrat hidric.
3. Nevoia de a avea o respiraţie normală şi o bună circulaţie
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare şi de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Potenţial de modificare a - exerciţii de rela- - poziţionez pacientul în poziţia semişezândă pentru a 27.02.2013
funcţiei respiratorii legat de xare pentru putea favoriza respiraţia; R = 22/min
anxietate manifestată prin diminuarea - aerisesc salonul; - prezintă căi
nelinişte, oboseală fizică şi nelinişti şi respiratorii libere.
- monitorizez respiraţia;
psihică. oboselii fizice şi 28.02.2013
Probleme
- învăt pacientul să facă exerciţii de respiraţie, să
psihice; - pacientul nu mai
utilizeze tehnici de relaxare;
- potenţial de modificare a - pacientul să pre- are respiraţie
funcţiei respiratorii.
- pregătirea fizică şi psihică în vederea oricărei tehnici
zinte căi accelerată şi nu
Surse de dificultate la care va fi supus;
respiratorii libere prezintă o stare de
- anxietate. şi o bună
- administrez:
disconfort.
Manifestări de dependenţă respiraţie. - Metoclopramid = 3fiole/zi; 29.02.2013
- nelinişte; - Scobutil=3fiole/zi; - obiectiv realizat.
- oboseală fizică şi psihică. - Papaverină = 3fiole/zi;
- Zantac = 2tab/zi;
- Clopromazin = 1fiolă/zi;
- Diazepam = 1tb/zi.
4. Nevoia de a evita pericolele
Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe pentru menţinerea integrităţii sale fizice şi psihice
Anxietate legată de imobilizare - înlăturarea stării - asigur condiţiile de mediu adecvate pentru a evita 27.02.2013
manifestată prin nelinişte, depresive şi a pericolele prin accidentare; - la internare
nerăbdare, apatie, slăbiciune, anxietăţii în - amplasez pacientul în salon în funcţie de starea, pacientul prezintă
tristeţe. termen de 3 afecţiunea şi receptivitatea acestuia; anxietate,
Probleme zile; nelinişte, temeri,
- iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în
- anxietate. - pacientul să fie cazul îmbolnăvirilor cu boli transmisibile prin izolarea panică datorită
Surse de dificultate echilibrat fizic pacienţilor, respectarea circuitelor, măsuri de igienă atingerii
- imobilizare. şi psihic; spitalicească (condiţii de cazare, microclimat, integrităţii fizice.
Manifestări de dependenţă - să beneficieze alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea 28.02.2013
- nelinişte; de un mediu de rezidurilor, sterilizare, curăţenie, dezinfecţie); - pacientul prezintă
- nerăbdare; siguranţă fără - favorizez adaptarea persoanei la noul mediu; diminuarea
accidente şi anxietăţii care îi
- apatie; - creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată
infecţii. asigură confortul
- slăbiciune; exprima emoţiile nevoile;
fizic şi psihic
- tristeţe. - ajut pacientul să-şi recunoască şi să-şi accepte adecvat în urma
anxietatea;
intervenţiilor
- administrez medicaţie analgezică, sedative, anxiolitice, efectuate;
antiaritmice la indicaţia medicului; - TA =130/90
- oxigenoterapie pe sonda nazală; mmHg;
- Distonocalm; - AV=82 bătăi/min;
- Scobutil = lfiolă/8h; Zantac = 2tb/zi; - R=18 resp/min.
- Clopromazin = 1fiolă/zi; 29.02.2013
- perfuzie cu: glucoză 10%+10 u.i.; - obiectiv realizat.
insulina/500ml+KCl+10 u.i. insulina/500ml KC1.
5. Nevoia de a elimina
Reprezintă o necesitate a organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Deshidratare legată de diaree, - pacientul să fie - aerisesc îcăperea, ajut să-şi menţină tegumentele 27.02.2013
eliminare urinară insuficientă ehilibrat curate şi uscate, schimb lenjeria de pat şi de corp; - pacientul este
calitativ manifestată prin electrolitic şi - asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă, menţin echilibrat
oligoanurie, tulburări în nutriţional; igiena plicilor şi spaţiilor interdigitale; hidroelectrolitic.
peristaltismul intestinal. - reluarea 28.02.2013
- observ apariţia primului scaun;
Probleme tranzitului - pacientul nu mai
- observ eliminările şi le notez în foaia de observaţie;
- deshidratare. intestinal în 1-3 prezintă respiraţie
Surse de dificultate
- glucoză10%;
zile, în limite accelerată cu
- diaree; fiziologice; - (5 u.i. insulină la 250 ml glucoză); transpiraţii
- eliminare urinară insuficientă - să aibă - Administrez: abundente.
calitativ. tegumente - Metoclopramid = 2fiole/zi; 29.02.2013
Manifestări de dependenţă perianale curate - Scobutil = 2fiole/zi; - obiectiv realizat.
- oligoanurie; şi integre; - Zantac = 2tb/zi;
- tulburări în peristaltismul - să aibă o stare de - Clopromazin = 1fiolă/zi;
intestinal. bine, de confort - Epicogel = lflacon;
şi de securitate.
- Diazepam = 1tb/zi;
- Diclofenac gel.
Reprezintă o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, astfel încât sa-i permită organismului să obţină
randamentul maxim
Tulburări de somn cauzate de - pacientul să aibă un - asigurarea unei poziţii comode în limita 27.02. 2013
durere epigastrică manifestate somn liniştit, posibilului; - pacientul prezintă
prin somn întrerupt, cu odihnitor; - în timpul zilei să aibe un program recreativ; anxietate, stare de
diminuarea stării de confort. - să nu mai prezinte disconfort.
- aerisesc salonul;
Probleme oboseală; 28.02.2013
- observ şi notez calitatea somnului;
- tulburări de somn. - să-şi amelioreze - pacientul nu mai
- asigur lenjerie de pat şi de corp curate şi
starea generală; este anxios, este
confortabile;
- durere epigastrică. - să îndeplinească odihnit, comunică
- administrez : uşor îşi
activităţi zilnice după
- somn întrerupt cu - Hismanal = ltb/zi; îndeplineşte
ritm, dorinţă,
diminuarea stării de confort. intensitate; - Metoclopramid = 2fiole/zi; activităţile
- Scobutil = 3fiole/zi; cotidiene.
- să fie activ,
- Papaverină = 3fiole/zi; 29.02.2013
cooperant.
- Zantac = 2tb/zi; - obiectiv realizat.
- Clopromazin = lfiolă/zi;
- Diazepam = 1tb/zi.
7. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele
părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
Intoleranţă la activitate legată - pacientul să-şi - planific un program de exerciţii în funcţie de capacitatea 27.02.2013
de slăbiciune fizică manifestată recapete inde- pacientului; - pacientul are o
prin oboseală şi refuz de a face pendenţa în - pregătesc psihic pacientul în vederea oricărei tehnici de greutate
activitate. mişcare în 3 zile; îngrijire; corporală = 76kg.
Probleme - pacientul să-şi 28.02.2013
- redau încredere pacientului că starea actuală este
- intoleranţă la activitate. menţină tonusul trecătoare şi că se va face bine; - este echilibrat
Surse de dificultate muscular şi psihic;
- suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale, îl
- slăbiciune fizică. mobilitatea servesc la pat cu cele necesare; - vărsături
Manifestări de dependenţă articulaţiilor; diminuate;
- administrez medicaţia prescrisă de medic:
- oboseală şi refuz de a face - să fie echilibrat - toleranţă la efort.
- Scobutil = 2fiole/zi;
activitate. psihic. 29.02.2013
- Papaverină = 2fiole/zi;
- vărsăturile au
- Maprobamat = 2tb/zi;
diminuat în 24h;
- Stugeron = 2tb/zi;
- pacientul a
- Zantac = 2tb/zi; respectat regimul
- Dormicum = ltb/zi; şi se hidratează
- Diclofenac= ltb/zi; singur;
- Papaverină = 1fiolă/zi. - obiectiv realizat.
8. Nevoia de a comunica
Este necesitatea fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi
Dificultate în satisfacerea - pacientul să se - furnizez mijloace de comunicare adecvate stării 29.02.2013
nevoii de a comunica poată afirma şi să pacientului şi informaţiile de care are nevoie în ceea - la internare pacientul se
datorită statusului social aibă percepţie ce priveşte boala, tratamentul; prezintă cu lipsa de
defavorabil manifestată pozitivă de sine în - cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului şi încredere în personalul
prin retragere şi izolare. 3 zile; îi furnizez mijloace de comunicare; medical;
Probleme - să aibă o gândire - nu acceptă tratamentul
- asigur un mediu de securitate, linişte, îl familiarizez
- dificultate în pozitivă; cu mediul sau ambientul; medical.
satisfacerea nevoii de - să fie echilibrat 28.02.2013
- îl încurajez să discute cu persoanele din salon;
a comunica. fizic şi psihic; - comportamentul
- administrez medicaţia recomandată de medic:
- să fie dispus să bolnavului faţă de alte
- statusul social - Metoclopramid = 2f/zi;
socializeze cu cei persoane este bun.
defavorabil. - Scobutil = 2f/zi; 29.02.2013
din jur.
Manifestări de - Zantac = 2tb/zi; - pacientul comunică cu
dependenţă - Clopromazin = 1f/zi; cei din jur şi are o
- retragere şi izolare. - Epicogel = lf/zi; percepţie pozitivă faţă de
- Diazepam =1tb/zi; sine şi faţă de boală;
- Diclofenac = gel. - acceptă tratamentul
medical;
- obiectiv realizat.
Nevoia Fundamentală Manifestări de independenţă Obiective Intervenţii autonome
- să evite orice infecţie care
Nevoia de a-şi menţine
- configuraţie normală, curăţenie, ar putea determina - îl învăţ cum să se protejeze
tegumentele şi mucoasele
mucoase umede; atingerea integrităţii împotriva infecţiilor;
integre
- duş, baie frecvent. tegumentelor şi - îl învăţ măsuri de igienă.
mucoaselor.
- participă la slujbe religioase - determin pacientul să-şi
Nevoia de a-şi practica
ocazional. - respectarea convingerilor. exprime propriile
religia
convingeri.
- să-şi continue activităţile
- integritate psihică; - încurajez pacientul în orice
conform vârstei şi
- manifestă ambiţie în realizarea activitate care îl interesează;
Nevoia de a se realiza aptitudinilor sale;
activităţilor specifice ale vârstei - îl stimulez pentru a obţine
- să-şi cunoască resursele
sale. performanţa dorită.
intelectuale.
- scăderea stării de încordare; - planific cu pacientul
- capacitate fizică bună; activităţi recreative;
Nevoia de a se recrea - pacientul este mulţumit.
- dezvoltare psihologică şi - asigur condiţiile necesare
emoţională optimă. realizării activităţilor.
- pacientul trebuie să - îi susţin motivarea faţă de
- dorinţa şi interesul de a învăţa;
Nevoia de a învăţa cunoască norme de cunoştinţele pe care urmează
- acumularea de cunoştinţe.
menţinere a sănătăţii. să le dobândească.
CAZUL 2
Date de identitate Pacientul L.M. în vârstă de 66 ani, de naţionalitate română,

religie ortodoxă, domiciliat în Constanta, se prezintă pe data de
23.03.2013 ora 9, la camera de gardă a spitalului cu diagnosticul de
trimitere: ulcer gastric
Motivele - disfagie pentru alimente solide;
internării - durere sub formă de arsură în epigastru;
- inapetenţă;
- scădere în greutate;
- greţuri;
- vărsături;
- constipaţie.
Profilul Domnul L.M. având o înălţime de 1,80 m şi o greutate de 72 kg,
pacientului actualmente pensionar, a lucrat ca funcţionar la o bancă. Locuieşte
împreună cu soţia într-o casă în condiţii salubre. Au 3 copii care sunt
stabiliţi în locuinţe proprii, împreună cu copiii lor.
Pacientul este dispus să discute despre boala sa, răspunde
întrebărilor şi cooperează în vederea vindecării.
Perceperea stării Bolnavul doreşte să primească informaţii cu privire la starea
de sănătate sănătăţii sale, vrea să afle toate metodele prin care poate fi tratat,
citeste revistele de specialitate în speranţa că pe viitor va putea să
preîntâmpine anumite stări morbide.
Istoricul bolii Pacientul în vârstă de 66 ani, fără antecedente patologice
semnificative, se prezintă cu disfagie pentru alimentele solide, dureri
epigastrice, greţuri, vărsături şi constipaţie. Simptomatologia amintită
a debutat în urmă cu aproximativ 2 luni, cu dificultatea înghiţiri
alimentelor semisolide, apoi progresiv, şi a alimentelor solide,
pacientul înghiţind lichide în timpul meselor pentru a favoriza
tranzitul esogastric. În acest timp pacientul observă scăderea
ponderală de aproape 10 kg motiv pentru care se prezintă la medic.
Antecedente - nu cunoaşte.
heredocolaterale
Antecedente - fumător până la 30 ani;
personale - cataractă ochiul drept.
patologice
Condiţii de viaţă - bolnavul locuieşte la curte în condiţii salubre şi este pensionar.
şi de muncă
Examenul clinic - stare generală satisfăcătoare;
general - stare de nutriţie satisfăcătoare;
- stare de conştienţă prezentă;
- tegumente şi mucoase normal pigmentate;
- fanere normale;
- ţesut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
- ganglionii limfatici nepalpabili;
- muşchi vermo-motori şi vermokinetici;
- sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcţional.
Aparat respirator - torace normal conformat;
- vibraţii vocale transmise bilateral, simetric;
- murmur vezicular;
- fără raluri;
- disfonie.
Aparat cardio- - şoc apexian perceput în spaţiul V intercostal stâng;
vascular - zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- puls periferic palpabil bilateral;
- TA = 135/70 mm Hg;
- AV = 72 b/min.
Aparat digestiv - ficat şi căi biliare: ficat la limita superioară în spaţiul V intercostal
drept;
- margini inferioare la rebord costal;
- splină nepalpabilă, nepercutabilă.
Examen obiectiv - inspecţie – abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii;
- palpare – abdomen nedureros, fără formaţiuni tumorale palpabile;
- percuţie – sonoritate normală;
- auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
- inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.
Aparat uro- - loje renale libere, nedureroase;
genital - Giordano negativ bilateral;
- micţiuni fiziologice.
Sistem nervos - orientat temporo spaţial.
central
Tuşeu rectal - sfincterul anal normaton, ampula rectală cu pereţii supli,
conţinând materii fecale de aspect şi consistenţa normală;
- prostată de dimensiuni şi consistenţă normală, corespunzătoare
vârstei, cu şanţ median păstrat.

23.03.2013

Hemoglobina 11.7 g % 13-14 g %
Hematocrit 37 % 43-45 g %
Trombocite 275000 250000-400000 /mm ³
Leucocite 5600 4000-8000 /mm ³
Eritrocite 4200000 4000000-5200000 /mm ³
VSH 40mm /h 5-15 mm /h
Proteine totale 5.2 g / 100ml 6-8 g / 100ml
Biochimie saguină Rezultat Valori normale
Amilaza 44 U/I 28-100 U/I
TGP 8.1 U/I 7-37 U/I
TGO 12.2 U/I 0-30 U/I
Bilirubina totală 0.37 mg /dl 0.00-1.00 mg /dl
Glicemie 204.3 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 40.3 mg /dl 10-40 mg /dl
Creatinină 1.28 mg /dl 0.6-1.2 mg /dl
Na + 129 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 3.63 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
EKG – fără modificări funcţionale.
Spirometrie – funcţie ventilatorie normală.
Radioscopie pulmonară – fără leziuni evolutive pleuro-pulmonare.
Radioscopie abdominală pe gol – fără nivele hidro-aerice, pneumo-peritoneu.
24.03.2013
Ecografie abdominală
Ficat - dimensiuni = 69 mm diametru lob stang;

- ecostructura = normală, fără imagini metastatice;
- căi biliare intrahepatice = nedilatate;
- reţea vasculară = normală;
- cale biliară principală = 5 mm;
- ax splenoportal = 14 mm.
Colecist - dimensiuni şi conţinut normal.
Pancreas - ecostructură normală.
Splina - 140 mm ax longitudinal;
- ecostructură normală.
Rinichi - drept = normal, parenchim normal;
- stâng = normal, parenchim normal;
- rinichi stâng cu dilatări pielocaliceale;
- glande suprarenale de aspect normal.
Observaţii - fără lichid în peritoneu.
25.03.2013
Gastroscopie
- la 31cm de la arcada dentară superioară, formaţiune vegetantă voluminoasă care se
extinde, înlocuitoare de spaţiu;
- descendent pe 9 mm – se prelevează biopsie.
26.03.2013
Hemoglobina 12 g % 13-14 g %
Leucocite 7000 /mm ³ 4000-8000 /mm ³
VSH 60 mm /h 5-15 mm /h
Proteine totale 5.6 g / 100 ml 6-8 g / 100 ml
INR 12,6 0,96-1,14
TGO 22 U/I 0-30 U/I
TGP 26 U/I 7-37 U/I
Uree 20 mg /dl 10-40 mg /dl
Creatinină 1,2 mg /dl 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
APRECIERE NURSING
PROCES DE INGRIJIRE PERIOADA 23.03.2013 - 25.03.2013
Am preluat bolnavul L.M. în vârstă de 66 de ani, pensionar, internat în data de

23.03.2013 cu diagnosticul de ulcer gastric.
 Din culegerea datelor pe care am făcut-o în vederea planului de îngrijire am
constat că pacientul L.M. are dificultate în respiraţie cu intoleranţa la efort; se plânge de
neputinţa de aşi asigura un aport alimentar adecvat prin imposibilitatea de a înghiţi cu durere
retrosternală în timpul deglutiţiei. Acest discofort se prezintă de aproximativ 2 luni
accentuându-se în ultimul timp. Cavitatea bucală prezintă dentiţie bună, digestia este lentă,
deficit în ceea ce priveşte principiile alimentare. Nu are alimente preferate dar în acest
moment respinge anumite alimente cum ar fi: carnea, dulciurile, ouăle, smântâna. Ca urmare
a aportului insuficient, sunt modificări în eliminare; urini concentrate şi un scaun la mai
multe zile.
 Tegumentele şi mucoasele sunt modificate având semne de deshidratare prin
intoleranţa de postură, greţuri, vărsături şi inapetenţă cu scăderea TA=100/70 mmHg;
AV=72 bătăi/min.
Temperatura corpului este în limite normale.
 Deficitul ponderal îi determină o intoleranţă la efort, cu postură inadecvată.
 Domnul L.M. este o fire comunicativă, dar are momente de îngrijorare, teamă,
anxietate şi neadaptare la boală motiv pentru care nu se poate odihni având un somn
cantitativ şi calitativ nesatisfăcător.
Pacientul este de religie ortodoxă, fiind practicant al dogmelor religioase.
În spital acceptă şi urmează tratamentul prescris.
Se îmbracă singur, are o ţinută îngrijită iar atitudinea generală este de prudenţă şi
rezervat.
Deşi prezintă echilibru psihosocial, recunoaşte că este uşor speriat de ceea ce i se
întâmplă.
 În prezent nu se poate adapta la starea de boală, prezentând o stare de
irascibilitate, cu toate acestea comunică cu cei din jur.
Deşi în mod obişnuit se simte util, în acest moment este ajutat în ceea ce priveşte
luarea deciziilor.
Nu prezintă sentimente de indiferenţă.
Bolnavul doreşte să primească informaţii cu privire la starea sănătăţii sale, vrea să
afle toate metodele prin care poate fi tratat, citeşte revistele de specialitate în speranţa că pe
viitor va putea să preîntâmpine anumite stări morbide.
Analizând datele obiective şi subiective, culese din discuţia cu bolnavul, F.O., am
constatat că pacientul este dependent în următoarele diagnostice de îngrijire, probleme
cu manifestări de dependenţă cu afectarea nevoilor fundamentale pentru care pacientul
are nevoie să fie ajutat şi îngrijit.
1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

 Dezechilibru nutritiv prin aport insuficient manifestat prin inapetenţă,
slăbiciune, scădere în greutate.
2. Nevoia de a avea o bună respiraţie
 Dificultate în respiraţie legată de durere şi anxietate manifestată prin dispnee
şi stare de nelinişte.
 Eliminare urinară şi intestinală insuficientă cantitativ şi calitativ legată de
dezechilibru hidro-electrolitic şi nutriţional, manifestat prin oligurie, sete, tahicardie,
uscăciunea pielii şi a mucoaselor, balonare, crampe abdominale, dificultate în a
defeca, fecalom, tenesme.
 Intoleranţă la activitate prin modificarea stării de confort (dureri) manifestată
prin limitarea mişcărilor, tratament parenteral.
 Dificultatea sau incapacitatea de a se odihni, legată de perfuzie manifestată
prin somn neodihnitor, iritabilitate, oboseală.
După stabilirea problemelor de dependenţă, apreciez că bolnavul este independent în
satisfacerea următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – pacientul
prezintă temperatura corpului în limită normală.
2. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – îşi alege îmbrăcămintea corespunzătoare
climei, temperaturii mediului înconjurător, activităţii, vârstei.
3. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele – pacientul
este curat, îngrijit, tegumentele şi mucoasele sunt protejate.
4. Nevoia de a evita pericolele – se protejează contra agresiunilor interne şi celor
externe, îşi menţine integritatea fizică şi psihică.
5. Nevoia de a comunica – este comunicativ, are o imagine pozitivă despre sine,
înţelege semnificaţia mesajelor.
6. Nevoia de a practica religia – este practicant al dogmelor religioase.
7. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – este preocupat de realizarea sa,
are stimă şi respect pentru activitatea pe care o desfăşoară.
8. Nevoia de a se recrea – se recrează, recurgând pentru aceasta, la activităţi
agreabile pentru a se recrea fizic şi psihic.
9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - doreşte să primească informaţii
cu privire la starea sănătăţii sale, vrea să afle toate metodele prin care poate fi tratat.
1.Nevoia de a se alimenta şi hidrata:
Reprezintă necesitatea organismului de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări
Diagnostic de îngrijire Obiective Interventii autonome şi delegate Evaluare
Alimentaţie inadecvată - pacientul să fie - menţin şi supraveghez perfuzia 23.03.2013
prin deficit din cauza lipsei ehilibrat hidro- endovenoasă; - tranzit intestinal încetinit şi
sau scăderii poftei de mâncare electrolitic; - fac bilanţ intrări-ieşiri; respingerea anumitor
manifestată prin masa - să înregistreze o - urmăresc tranzitul intestinal; alimente.
corporală scăzută, fără poftă, creştere în greutate de - urmăresc reluarea apetitului şi curba 24.03.2013
are slăbiciuni, forţa musculară minimum 500g pe ponderală; - s-a reluat tranzitul intestinal.
scăzută. săptămână; - administrez: 25.03.2013
Probleme - pacientul să se poată - ser fiziologic 1000 ml; - creştere ponderală cu 500g;
- alimentaţie inadecvată prin alimenta pe cale - glucoză 10% ; - se alimentează pe cale
deficit. naturală; - fresubin f.4 (500 ml diluat în 500 ml naturală.
Surse de dificultate - să aibă greutate în de ceai menta +2 pastile de imodim)
- lipsa sau scăderea poftei limite normale. pe gastrostoma;
de mâncare. - să înţeleagă; - vit. B1,B2 , B6 f4.
Manifestări de dependenţă necesitatea dietei;
- masa corporală scăzută; - bolnavul să fie
- fără poftă; echilibrat fizic şi
- are slăbiciuni; psihic.
- forţa musculară scăzută.
2. Nevoia de a avea o respiraţie normală şi o bună circulaţie
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare şi de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Dificultate în - pacientul să respire - monitorizez respiraţia şi circulaţia; 23.01.2013
respiraţie legat de durere cu minimum de - aerisesc salonul, asigurarea unui pat cu - TA=100/70 mm Hg;
şi anxietate manifestată dificultate în termen posibilitatea unei poziţii antalgice; - AV = 72 b/min;
prin dispnee şi stare de de 24 – 48 h; - evaluez intensitatea dureri şi a stării de - R = 12 / min.
nelinişte. - sa prezinte căi anxietate; 24.01.2013
Probleme respiratorii libere; - poziţionez pacientul în poziţia semişezândă TA=110/80mmHg;
- dificultate în - liniştirea pentru a putea favoriza respiraţia şi a elimina - AV=74b/min;
respiraţie. pacientului în durerea; - R=14/min;
Surse de dificultate vederea diminuării - îl învăţ exerciţii de respiraţie; - prezintă căi respiratorii
- durere şi anxietate. anxietăţii; - administrez medicaţia conform prescripţiei; libere;
Manifestări de - să previn - lichide pentru fluidificarea secreţiilor libere 25.01.2013
dependenţă complicaţiile. montez perfuzie cu; - obiectiv realizat.
- dispnee; - glucoză 10 % = 1000 ml;
- stare de nelinişte. - ringer = 1000 ml;
- miofilin.
Reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Eliminare urinară şi intestinală - pacientul să fie - fac zilnic bilanţul hidric, măsurând ingestia şi 23.03.2013
insuficientă cantitativ şi calitativ echilibrat excreţia; - eliminarea urinară
legată de modificări ale eliminării hidroelectrolitic în - cântăresc zilnic pacientul; este deficitară.
prin alimentaţie neadecvată, termen de 3 zile; - corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea 24.03.2013
manifestată prin dezechilibru - să nu mai prezinte sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi - respiraţie
hidro-electrolitic, oligurie, sete, nici un semn de în funcţie de ionograma serică şi urinară; zgomotoasă;
tahicardie, uscăciunea pielii şi a deshidratare; - recoltez urina pentru examene chimice şi - nr. scăzut de
mucoaselor, balonare, crampe - să aibă pielea suplă şi bacteriologice; micţiuni şi scaune.
abdominale, dificultate de a bine hidratată; - asigur igiena corporală riguroasă, servesc 25.03.2013
defeca, fecalom, tenesme. - mucoasele şi pacientul la pat cu urinar şi bazinet când este - stare generală
Probleme conjunctivele să fie cazul; constantă cu tranzit
- eliminare urinară şi intestinală umede; - schimb lenjeria de corp şi de pat ori de câte intestinal în limite
insuficientă cantitativ şi - pacientul să aibă o ori este nevoie; normale;
calitativ. bună eliminare - administrez antiseptice urinare, antibiotice, - obiectiv realizat.
Surse de dificultate urinară şi intestinală; conform antibiogramei, la indicaţia
- modificări ale eliminării prin - să fie echilibrat medicului;
alimentaţie neadecvată. psihic; - efectuez, la indicaţia medicului, clisma
Manifestări de dependenţă - reluarea tranzitului evacuatoare;
- dezechilibru hidro-electrolitic intestinal 3 zile. - cercetez dezechilibrul acidobazic în funcţie de
oligurie, sete, tahicardie; rezerva alcalină, la indicaţia medicului.
- uscăciunea pielii şi a
mucoaselor, balonare;
- crampe abdominale;
- dificultate în a defeca;
- fecalom, tenesme.
Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele
părti ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
Diagnostic de
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire
Intoleranţă la - pacientul să-şi - schimb poziţia pacientului la fiecare 2 h 23.03.2013
activitate din cauza recapete şi masez regiunile predispuse escarelor, - TA=100/70mmHg;AV=72b/min;
diminuării mobilităţii independenţa în pudrez cu talc; - R=72bmin;
fizice manifestată prin mişcare în 3 - pregătesc psihic pacientul în vederea - pacientul prezintă intoleranţă la
dificultatea de a se zile; oricărei tehnici de îngrijire; activitate şi deficit motor parţial
mobiliza, aşeza, - pacientul să-şi - redau încredere pacientului, în sensul că recuperat.
spăla. menţină tonusul starea actuală este trecătoare şi că se va 24.03.2013
Probleme muscular şi face bine; - TA=110/80 mmHg; AV=74b/min;
- intoleranţă la mobilitatea - suplinesc pacientul în satisfacerea - R=74/min;
activitate. articulaţiilor; nevoilor sale, îl servesc la pat cu cele - bolnavul prezintă o ameliorare a
Surse de dificultate - să aibă necesare; nevoii de a se mişca şi a avea o
- diminuarea tegumente - administrez medicaţia prescrisă de bună postură dar încă are nevoie de
mobilităţii fizice. integre; medic; ajutor.
Manifestări de - să fie echilibrat - mobilizarea treptată a pacientului: la 25.03.2013
dependenţă psihic marginea patului apoi treptat să se poată - pacientul prezintă o bună postură şi
- dificultatea de a - pacientul să fie deplasa, spăla. mişcări coordonate active.
se mobiliza, mobilizat, astfel
aşeza, spăla. încât să nu apară
escarele.

Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să permită organismului să
obţină randamentul maxim
Diagnostic de
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire
Dificultatea sau - pacientul să - Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii 23.01.2013
incapacitatea de a se aibă un somn respiratorii, ofer pacientului o cană cu lapte cald înainte - a dormit 5 ore, somn
odihni, legată de liniştit, de culcare, o baie caldă; agitat.
perfuzie, manifestată odihnitor, fără - identific nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu 24.01.2013
prin somn agitat, treziri insomnie; - a dormit 6 ore, somn
iritabilitate, oboseală; frecvente; - observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de liniştit.
Probleme - să nu mai satisfacere a celorlalte nevoi; 25.01.2013
- dificultatea sau prezinte - întocmesc un program de odihnă corespunzător - a avut un somn
incapacitatea de a se oboseală şi organismului; corespunzător;
odihni. iritabilitate. - aerisesc salonul; - nu mai prezintă
Surse de dificultate - administrez tratamentul medicamentos recomandat de iritabilitate şi
- perfuzie. medic;observ efectul acestuia asupra organismului; oboseală.
Manifestări de - anxiolitice: fortral, sedative, antalgice;
dependenţă - la indicaţia medicului, administrez o fiolă de
- somn agitat; fenobarbital şi piafen.
- iritabilitate;
- oboseală.

De a se mişca şi a avea o - postură şi mişcări adecvate. - menţinerea unei posturi adecvate. - stabilesc cu pacientul un
program de exerciţii moderate
bună postură
în funcţie de capacitatea fizică.
- învăt pacientul să-şi aleagă
De a se îmbrăca şi - mobilitate articulară; - asigur condiţii pentru menţinerea
îmbrăcămintea
dezbrăca - tonus muscular păstrat. stării de mobilitate.
corespunzătoare.
- învăţ pacientul să consume
De a menţine temperatura - transpiraţie minimă; - menţinerea temperaturii în limite
lichide;
corpului în limite normale - tegumente integre. normale.
- aerisesc salonul.
- stabilirea de relaţii - pacientul să-şi păstreze - învăţ pacientul să aibă
De a comunica
armonioase cu cei din jur. independenţa. încredere în echipa de îngrijire.
- determin pacientul să-şi
- folosirea obiectelor religioase
De a-şi practica religia - pacientul să-şi practice religia. exprime propriile convingeri şi
(iconiţe, mătănii).
valori.
- integritate psihică; - să-şi continue activităţile conform - încurajez pacientul în orice
De a fi preocupat în - manifestă ambiţie în vârstei şi aptitudinilor sale; activitate care îl interesează;
vederea realizării realizarea activităţilor - să-şi cunoască resursele - îl stimulez pentru a obţine
specifice vârstei sale. intelectuale. performanţa dorită.
- scăderea stării de încordare; - planific cu pacientul activităţi
- capacitate fizică bună; recreative;
De a se recrea - pacientul este mulţumit.
- dorinţa şi interesul de a - îi susţin motivarea faţă de
De a învăţa cum să-şi - pacientul trebuie să cunoască
învăţa; cunoştinţele pe care urmează
păstreze sănătatea norme de menţinere a sănătăţii.
- acumularea de cunoştinţe. să le dobândească.
CAZUL 3
Date de identitate Pacientul S.M.. în vârstă de 37 de ani, domiciliat în Ovidiu,

strada Valea Târgului, salariat, se internează în data de 19.03.2012
cu diagnosticul de Ulcer gastric cu HDS (hemoragie digestivă
superioară), secţia Chirurgie Generală.
Motivele internării - dureri epigastrice;
- melenă;
- hematemeză;
- astenie.
Profilul Domnul S.M. are 37 de ani, este căsătorit şi are 2 copii, de 5
pacientului respectiv 7 ani. Este o persoană agreabilă cu care se pot purta
discuţii. Este foarte preocupat şi îngrijorat de boala sa care a dus la
întreruperea serviciului. Este o persoană conştiincioasă, respectă
toate recomandările medicului: regimul alimentar şi tratamentul
medicamentos.
Perceperea stării În spital s-a adaptat destul de uşor, este amabil cu personalul
de sănătate medical şi cu pacienţii din salon; se odihneşte bine, se
alimentează, în timpul liber se plimbă, primeşte vizite, citeşte ziare
şi reviste pe care le primeşte de acasă.
Istoricul bolii Pacientul, în vârstă de 37 de ani, cunoscut cu ulcer gastric de
aproximativ 5 ani, prezintă hematemeză şi melenă cu debut în
urmă cu 10 ore după consum de aspirină (2tb/zi, timp de 5 zile).
Se internează pentru investigaţii şi tratament.
Antecedente - tatăl cu ulcer gastric.
heredocolaterale
Antecedente - apendicectomie (1981);
personale, - ulcer gastric (2000);
fiziologice şi - sifilis (2004);
patologice - fumător;
- consumător înrăit de cafea.
Examenul - stare generală bună;
clinic general - stare de nutriţie bună;
- stare de conştienţă: cooperant;
- tegumente palide;
- mucoase palide;
- fanere fără modificare;
- ţesut conjunctiv adipos: normal conformat;
- sistem ganglionar: grupe ganglionare nepalpabile;
- sistem muscular: normoton normokinetic;
- sistem osteo-articular: aparent integre.
Aparat - torace normal conformat; frecvenţă respiratorie de 20
respirator resp/minut;
- V V (vibraţii vocale) transmise bilateral;
- MV (murmur vezicular) prezent bilateral.
Aparat cardio- - cord normal;
vascular - şoc apexian în spaţiul V ic.stâng;
- zgomote cardiace ritmice şi regulate;
- A V = 82 b / minut;
- TA = 130 / 80 mm Hg.
Aparatul digestiv - limbă normală ;
- dentiţie îngrijită;
- abdomen normal conformat cu panicul adipos normal;
- mişcări respiratorii;
- scaun melenic;
- tranzit intestinal prezent;
- ficat în limite normale;
- limita – superioară: spaţiul VI ic. Drept;
- inferioară la rebordul costal;
- splină nepalpabilă.
Apratul - loje renale libere;
urogenital - Giordano pozitiv bilateral;
- micţiuni fiziologice;
- urină normală, limpede.
Sistemul nervos - ROT pozitiv bilateral;
central - orientare temporo-spaţială
Examenul clinic Abdomen normal conformat cu panicul adipos normal
local reprezentat, cu cicatrice postapendicectomie, participă uniform la
mişcările respiratorii.
Abdomen dureros la palpare în epigastru, fără semne de
iritaţie peritoneală, tranzit prezent, scaune de aspect melenic.
Regiunea peritoneală de aspect normal, sfincter normoton,
mucoasă anorectală suplă, prostată normală, materii fecale de
aspect melenic.

Hemoglobina 13,5g % 13-14 g %
Leucocite 5500 /mm3 4000-8000 /mm ³
VSH 10 mm/h 5-15 mm /h
Proteine totale - 6-8 g / 100 ml
INR 12,6 0,96-1,14
TGO 8,1 u.i. 0-30 U/I
TGP 4,3 u.i. 7-37 U/I
Uree 24,5 mg% 10-40 mg /dl
Creatinină 0,90 rng% 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
APRECIERE NURSING
PROCES DE ÎNGRIJIRE. PERIOADA 19.03.2013 - 27.03.2013
Am preluat cazul de la internare. Am participat, împreună cu asistenta medicală din

secţie, la îngrijirile acordate pacientului.
Din FO am constatat că dl S.M. are 37 de ani, este căsătorit şi are 2 copii: de 5,
respectiv 7 ani. Este o persoană agreabilă cu care se pot purta discuţii, răspunde la
întrebări, pune întrebări suplimentare, hotărât să înfrunte situaţia actuală.
 Este foarte preocupat de boala sa care l-a determinat să întrerupă serviciul
pentru o perioadă de timp. Este conştiincios şi hotărît să urmeze toate indicaţiile cadrelor
medicale în vederea restabilirii sănătăţii.
 Cunoaşte regimul dietetic şi îl respectă. Cavitatea bucală prezintă dentiţie bună,
digestia este lentă.
 Se prezintă la spital deoarece este foarte îngrijorat din cauza vărsăturilor cu
sânge şi a scaunului negru.
 Pacientul, după un consum de aspirină, prezintă o hemoragie digestivă
superioară care îi alterează starea generală.
 Tegumentele şi mucoasele sunt palide, se poate observa un anumit grad de
deshidratare, pliul cutanat persistând. Tensiunea arterială are valori de 140/100 mmHg,
pulsul cu valori de 100 bătăi/min şi o frecvenţă respiratorie de 20 resp/min.
 Somnul nu este satisfăcător, bolnavul trezindu-se de mai multe ori în timpul
nopţii datorită durerilor epigastrice, ceea ce îl face ca în timpul zilei să aibă o stare de
anxietate, acceptând cu dificultate situaţia de criză.
 Pacientul prezintă fatigabilitate, prezintă neîncredere în evoluţia bolii legat de
înţelegerea inadecvată a informaţiilor, manifestată prin cunoştinţe insuficiente, anxietate şi
a condiţiei fizice precare (slăbire fizică, adinamie, lipsa forţei).
 Pacientul este amabil şi cu cei din salon. În timpul liber se plimbă, primeşte
vizite, citeşte ziare şi reviste pe care le primeşte de acasă, de la familiari.
În urma corelării datelor culese din foaia de observaţie, am notat că acesta prezintă
următoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu manifestări de dependenţă în
următoarele nevoi fundamentale pentru care pacientul trebuie să fie îngrijit, susţinut fizic şi
psihic:

 Dureri epigastrice datorate leziunii ulceroase ale stomacului manifestate prin
facies crispat, agitaţie.
 Hematemeza datorată leziunii ulceroase, manifestată prin eliminarea pe gură a
conţinutului stomacal amestecat cu sânge.
 Melena cauzată de leziunea ulceroasă, manifestată prin scaun negru moale şi
lucios.
 Anxietate cauzată de hemoragia digestivă, manifestată prin nelinişte,
îngrijorare, agitaţie, nervozitate.
4. Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.
 Paliditatea tegumentelor şi mucoaselor cauzată de hemoragia digestivă şi
pierderea de lichide, manifestată prin culoarea în galben a tegumentelor şi
mucoaselor.
 Astenia cauzată de evoluţia bolii manifestată prin stare depresivă.
5. Nevoia de a evita pericole.
 Risc de complicaţii datorat dezechilibrului hidroelectrolitic manifestat prin
alterarea circulaţiei, tahicardie, hipotensiune arterială, colaps, şoc.
După stabilirea problemelor de dependenţă apreciez că bolnavul este independent în
satisfacerea următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a menţine temperatura în limite normale - pacientul este afebril.
2. Nevoia de a practica religia - participă la slujbe religioase ocazional.
3. Nevoia de a fi preocupat - integritate psihică, manifestă ambiţie în realizarea
activităţilor specifice vârstei sale.
4. Nevoia de a se recrea - scăderea stării de încordare, capacitate fizică bună,
dezvoltare psihologică şi emoţională optimă.
5. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - dorinţa şi interesul de a învăţa;
acumularea de cunoştinţe.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – bolnavul prezintă veşminte curate şi îngrijite,
adecvate climatului şi anotimpului.
7. Nevoia de a se realiza – integritate fizică şi psihică, interes faţă de activităţiile sale
intelectuale.
8. Nevoia de a comunica – bolnavul prezintă un debit verbal normal, relaţii bune cu
familia, prietenii, colegii.
9. Nevoia de a dormi şi a se odihni – pacientul are un somn odihnitor, manifestată prin
starea de bine.
EVOLUŢIE
Pacientul a evoluat cu stare generală bună, este echilibrat hidro-electrolitic şi

nutriţional, este supravegheat. Se externează pe data de 27.03.2013 ţinând cont de
recomandările medicului, de regim, tratament; revine la control medical.
În urma investigaţiilor s-a stabilit tratamentul care trebuie administrat în spital:
- glucoză 10 % - 200 ml
- Ringer – 1000 ml
- Axid – 2 f
- Metoclopramid
- Adrenostazin – 3f
- Etamsilat – 3 f
- Fitomenadionă
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă, pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări.
Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective Evaluare
autonome şi delegate
Reprezintă o necesitate a organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective autonome şi delegate Evaluare
Hematemeza datorată - pacientul să fie - evaluez gravitatea hemoragiei prin măsurarea P şi T.A 22.03.2013
leziunii ulceroase, echilibrat ( AV = 82 b/min; TA = 130/80 mmHg ); - pacientul nu mai prezintă
manifestată prin hidroelectrolitic; - liniştesc şi încurajez pacientul; conţinutul stomacal amestecat cu
eliminarea pe gură a - diminuarea şi - îl imobilizez total la pat în poziţie semişezândă; sânge, nu mai prezintă
conţinutului stomacal, dispariţia - protejez lenjeria cu muşama şi aleză; hematemeză.
amestecat cu sânge. hemoragiei - aplic măsuri de hemostază;
Probleme digestive. - aplic pungă cu gheaţă sau comprese reci pe epigastru; 23.03.2013
- hematemeza. - îi ofer cuburi de gheaţă mici să le ţină în gură; - pacientul nu mai prezintă
Surse de dificultate - administrez lichide reci; hemoragie digestivă superioară;
- leziunea ulceroasă. - colectez sângele eliminat, îl măsor şi îl notez în foaia - pacientul este echilibrat
Manifestări de de observaţie, apreciind cantitatea şi aspectul; hidroelectrolitic şi nutriţional.
dependenţă - administrez hemostatice ca Adrenostazin (3f),
- eliminare pe gură a Etamsilat (3f) împotriva vărsăturilor, Metoclopramid;
conţinutului - alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu
stomacal. glucoză 10 %, Ringer, ser fiziologic.
Diagnostic de îngrijire Intervenţii

Obiective autonome şi delegate Evaluare
Melena cauzată de leziunea - pacientul să prezinte - urmăresc şi notez în foaia de observaţie 21.03.2013
ulceroasă, manifestată prin scaun normal; ritmul eliminărilor, consistenţa şi - pacientul prezintă scaun normal.
scaun negru, moale şi lucios. - pacientul să nu mai culoarea scaunului;
Probleme prezinte hemoragie - îndemn pacientul să consume lichide
- melena. digestivă superioară. reci; 23.03.2013
Surse de dificultate - alimentez pacientul prin perfuzii cu - pacientul nu mai prezintă
- leziunea ulceroasă. glucoză, ser fiziologic, Ringer; hemoragie digestivă superioară.
Manifestări de dependenţă - însoţesc pacientul să facă clismă;
- scaun negru, moale şi - liniştesc, supraveghez şi încurajez
lucios. pacientul;
- protejez lenjeria cu muşama şi aleză;
- administrez tratamentul prescris de
medic.

Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele părţi
ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
Intervenţii
Anxietate cauzată de - pacientul să fie - explic pacientului factorii declanşatori ai 19-20.03.2013

hemoragia digestivă, echilibrat psihic şi hemoragiei; - anxietatea a diminuat.
manifestată prin nelinişte, emoţional; - îl învăţ să păstreze repausul fizic şi psihic;
îngrijorare, agitaţie, - pacientul să - identific gradul anxietăţii şi cauzele care
nervozitate. cunoască boala sa şi au declanşat-o;
Probleme măsurile de prevenire - testez pacientul prin discuţii; 21.03.2013
- anxietate. ale complicaţiilor. - angajez discuţii repetate cu pacienţii din
- pacientul este calm, liniştit;
Surse de dificultate salon;
- hemoragia digestivă. - îi creez în jur o atmosferă de calm şi - el cunoaşte modul de viaţă ce
Manifestări de dependenţă siguranţă; trebuie respectat pentru a preveni un
- nelinişte; - îl liniştesc şi îl încurajez să aibă încredere
nou episod hemoragic.
- îngrijorare; în personalul medical;
- agitaţie; - îi explic toate intervenţiile şi tehnicile de
- nervozitate. îngrijire;
- îl ajut să-şi exprime sentimentele.
4. Nevoia de a fi curat, îngrijit; de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Reprezintă necesitatea organismului de a-şi menţine o ţinută decentă şi o piele sănătoasă, aşa încât aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile.
Intervenţii
Paliditatea tegumentelor şi a - pacientul să prezinte - echilibrez pacientul hidroelectrolitic şi 23.03.2013

mucoaselor, cauzată de tegumente şi mucoase nutriţional; - diminuarea palidităţii.
hemoragia digestivă şi normale. - am grijă ca pacientul să prezinte tegumente
pierderea de lichide, curate şi integre;
manifestată prin culoarea în - îl încurajez, îi explic să-şi facă toaleta 25.03.2013
galben a tegumentelor şi tegumentelor şi mucoaselor; - pacientul prezintă tegumente şi
mucoaselor. - am grijă ca pacientul să fie echilibrat fizic mucoase normal colorate.
Probleme şi psihic;
- paliditatea tegumentelor şi a - îi verific pulsul şi tensiunea arterială,
mucoaselor. periodic;
Surse de dificultate - asigur starea de bine şi confort prin masajul
- hemoragia digestivă; pielii cu creme hidratante.
- pierderea de lichide.
- culoarea în galben a
tegumentelor şi mucoaselor
Intervenţii
Astenia cauzată de evoluţia - pacientul să prezinte stare de - identific cauza care a determinat 20-21.03.2013
bolii, manifestată prin stare bine, să fie optimist, liniştit. starea pacientului; - pacientul este optimist,
depresivă. - încurajez pacientul că, în viaţă, binele liniştit, prezintă o stare de
Probleme alternează cu răul; bine şi confort.
- astenie. - angajez discuţii repetate cu el şi îl
Surse de dificultate îndemn să fie comunicativ cu ceilalţi
- evoluţia bolii. pacienţi;
Manifestări de dependenţă - îi testez preferinţele şi i le
- stare depresivă. îndeplinesc;
- îi explic demersurile şi evoluţia bolii;
- îl liniştesc şi îl încurajez să aibă
încredere în personalul medical;
- discut cu familia să facă vizite
permanente.
5. Nevoia de a evita pericole.
Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea
integrităţii sale fizice şi psihice.
Intervenţii
Risc de complicaţii datorat - pacientul să aibă - asigur repaus la pat în decubit dorsal, în 23.03.2013
dezechilibrului hidroelectrolitic respiraţia şi circulaţia poziţie Trendelemburg; - pacientul este echilibrat
manifestat prin alterarea restabilite; - repaus circa 3 zile după oprirea hemoragiei; circulator, hidroelectrolitic şi
circulaţiei, tahicardie, - să fie corectată - monitorizez pulsul, TA, respiraţia la intervale psihic.
hipotensiune arterială, colaps, anemia, în decurs de 5 stabilite, în funcţie de gravitatea cazului
şoc. zile. - recoltez sânge pentru examen de laborator în
Probleme vederea aprecierii anemiei şi al şocului
- risc de complicaţii. hemoragic.
- dezechilibru hidroelectrolitic.
- alterarea circulaţiei;
- tahicardie;
- hipotensiune arterială;
- colaps;
- şoc.
- îl învăţ cum să se protejeze
Nevoia de a menţine - să evite orice infecţie care împotriva infecţiilor;
- pacientul este afebril.
temperatura corpului ar putea determina creşterea - îl educ în ceea ce priveşte
în limite normale temperaturii. îmbrăcămintea adecvată în funcţie
de anotimp.
Nevoia de a-şi practica - participă la slujbe religioase - determin pacientul să-şi exprime
- respectarea convingerilor.
religia ocazional. propriile convingeri.
- integritate psihica; - să-şi continue activităţile - încurajez pacientul în orice
- manifestă ambiţie în realizarea conform vârstei şi activitate care îl interesează;
Nevoia de a se realiza activităţilor specifice vârstei sale. aptitudinilor sale; - îl stimulez pentru a obţine
- să-şi cunoască resursele performanţa dorită.
intelectuale.
- scăderea stării de încordare; - planific cu pacientul
- capacitate fizică bună; activităţi recreative;
Nevoia de a se recrea - pacientul este mulţumit.
- pacientul trebuie să - îi susţin motivarea faţă de
- dorinţa şi interesul de a învăţa;
Nevoia de a învăţa cunoască norme de cunoştinţele pe care urmează să le
- acumularea de cunoştinţe.
menţinere a sănătăţii. dobândească.
- scăderea stării de încordare, - să-şi cunoască vestimentaţia - învăţ pacientul să-şi aleagă
Nevoia de a se îmbrăca
capacitate fizică bună, dezvoltare şi să menţină independenţa îmbrăcămintea corespunzătoare
şi dezbrăca
psihologică şi emoţională optimă. în satisfacerea nevoii. climei, vârstei, statutului social.
- bolnavul prezintă un debit verbal - menţinerea independenţei. - Învăţ pacientul să utilizeze mijloace
normal, relaţii bune cu familia, specifice de exprimare a
Nevoia de a comunica
prietenii, colegii. sentimentelor, emoţiilor.
CONCLUZIE
Boala ulceroasa cu localizare gastrica si duodenala este frecventa atat la barbati

cat si la femei. In etiopatogenia bolii remarcam factorii de stres si greselile alimanare.
Incidenta infectiei cu Helicobacter pylori este de peste 90% din pacientii cu ulcer
gastric sau duodenal, comparativ cu 30-50% cât se întâlneste la persoanele
asimptomatice.
Diagnosticul bolii se stabileste pe date clinice si paraclinice, dintre ultimele, o
importanta din ce in ce mai mare o are endoscopia.
Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de
acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut
coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate
cu H. pylori.
Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului
infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.
Interventia chirurgicala este foarte rar necesara in tratamentul ulcerelor peptice.
Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de
eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata
Exista o oferta foarte mare de medicamente care se compliaza la tratamentul
ulcerelor si eradicarea bacteriei H. pylori si reduce recurenta ulcerelor.
Dintre complicatiile ulcerului gastric notam: hemoragia, penetrarea, perforarea,
stenazarea si specific malignizarea.
Boala ulceroasa beneficieaza de tratament igieno-dietetic si medical, iar formele
complicate de tratamanet chirurgical.
Ingrijirile nursing sunt de foarte mare importanta, atat in cazurile operate cat si
neoperate.
Ulcerul gastric este o afecţiune des întâlnită în ţara noastră şi afectează vârste tot
mai tinere datorită evoluţiei societăţii care impune un ritm de muncă tot mai alert şi cu
mari responsabilităţi ce au ca urmare apariţia stresului, dereglarea orarului alimentar,
consum exagerat de cafea şi tutun. Toate acestea duc la apariţia suferinţei gastrice.
Din acest motiv, prima sarcină a oricărei îngrijiri este cunoaşterea bolnavului în
complexitatea sa psihosomatică, boala de care suferă, afecţiunea (ulcerul gastric), faza în
care se găseşte aceasta, modul în care bolnavul suportă suferinţa lui ca şi problemele lui
psihosociale, familiale sau profesionale, care eventual îl frământă şi, sub tensiunea lor,
însăşi spitalizarea constituie pentru el o suferinţă majoră.
Studiul realizat şi prezentat în această lucrare aduce clarificări legate de tehnicile
şi practica îngrijirii bolnavilor de ulcer gastro-duodenal, fiindu-mi de un real folos în
activitatea desfăşurată.
De asemenea, impactul fizic şi psihic al acestei boli, precum şi necesitatea
formării unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat să
analizez, să studiez şi să aprofundez cunoştinţele legate de aceasta, pentru o mai bună
educare a bolnavilor aflaţi în tratament şi sub îngrijirea mea.
Pacientul E.N. în vârstă de 46 ani, s-a internat cu diagnosticul de ulcer gastric. În

perioada în care l-am avut spre îngrijire a răspuns favorabil la tratamentul medical, a
respectat regimul alimentar iar la externare prezenta o stare fizică şi psihică bună.
Pacientul L.M. în vârstă de 66 ani s-a prezentat la camera de gardă cu diagnosticul
de trimitere ulcer gastric. În timpul cât a fost în îngrijire am putut constata că a fost
cooperant cu cadrul medical, a acceptat şi a urmat tratamentul prescris.
Pacientul S.M. în vârstă de 37 ani se externează cu stare generală bună, afebril,
echilibrat hemodinamic, hidroelectrolitic şi nutriţional, nu prezintă dureri epigastrice; este
optimist, liniştit, calm; tegumentele şi mucoasele au aspect normal. La domiciliu va urma
în continuare tratamentul prescris de medic, se va hrăni şi hidrata.
Prin evoluţia favorabilă urmărită la bolnavii pe care i-am avut în îngrijire pot să
trag concluzia că orice afectare a organismului, prin îngrijire, în majoritatea cazurilor
duce la vindecare. Pentru a realiza acest lucru am creat condiţii prielnice, necesare
ridicării forţei de apărare şi regenerare a organismului şi scoaterii şi scoaterii lui de sub
eventualele influienţe nocive ala mediului înconjurător.
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura Alt,

Bucureşti, 2000.
2. Chiru F., Simion S. , Mărcian C., Iancu E. – „Urgenţe medicale. Manual – Sinteza
pentru asistentele medicale”, Editura RCR. RINT, Bucureşti, 2003.
3. Dumitraşcu D. – „Bolile aparatului digestiv, vol I”, Editura IMF, Cluj –
Napoca, 1981.
4. Dorobanţu E. Ch. Gal, M. Seuchea, Titircă L, . Udma F – „Îngrijiri speciale
acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, Editura Medicală Romanească,
Bucureşti, 2007.
5. Iamandescu, I.B., Psihologie medicala, Editura InfoMedica, Bucuresti, 2008
6. - Iamandescu, I.B., Luban-Plozza,B., Dimensiunea psihosociala a practicii
medicale, Editura InfoMedica, Bucuresti,2003
7. Jocu Ioan – „Radiodiagnosticul clinic al ulcerelor gastrice”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1976
8. Mozeş C. – „Cartea asistentului medical (Tehnica îngrijirii bolnavului)”,
Editura Medicală, Bucureşti, 1999.
9. Mogoş VT – „Urgenţe în medicina clinică”, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti. 1993.
10. Niculescu Th. Voiculescu B., Niţă C, Cârmaciu R, Sălăvăstru C, . Ciornei C.–
„Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 2001
11. Papilian V – „Anatomia omului, vol II”, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1979.
12. Dr.Păun. R dr. Solomon E, dr. Seropian E – :”Medicină Internă vol II (Tubul
digestiv. Peritoneul)”, Editura Medicală Bucureşti, 1956.
13. -Papilian, V., Anatomia omului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
14. Puscas,I., Ulcerul gastric si duodenal. Editura Medicala, 1986
15. Titircă L – „Urgenţe medico – chirurgicale”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994.
16. Titirca L.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale. Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2006
17. - Titirca, L., Ingrijiri speciale acordate pacientiilor de catre asistentii medicali.
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2004
18. Zorila, C., Nutritie, Dietetica si Sanatate Comunitara, suport de curs, UVVG Arad

Plan de Ingrijire A Bolnavului Cu Ulcer Gastric

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Plan de Ingrijire A Bolnavului Cu Ulcer Gastric

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Rolul AM in ingrijirea pacientului cu

Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene

Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si

In cazul ulcerului gastro-duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament:

Regim de viata si igieno-dietetic

Pregatirea chirurgicala a bolnavului, presupune aplicarea unor masuri care sa asigure

Pozitia bolnavului in pat trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor.

Un rol deosebit de important are asistenta medicala in profilaxia complicatiilor postoperatorii.

Date de identitate Pacientul E.N. în vârstă de 46 ani, născut pe data de 22

internării - vărsături bilioase apărute după ingestia de carne tocată;

general - stare de nutriţie satisfăcătoare;

Examene biochimice la internare

Hemograma Rezultat Valori normale

PROCES DE ÎNGRIJIRE PERIOADA 27.02 2013-29.02.2013

Date de identitate Pacientul L.M. în vârstă de 66 ani, de naţionalitate română,

Examene biochimice la internare

Hemograma Rezultat Valori normale

Ficat - dimensiuni = 69 mm diametru lob stang;

Am preluat bolnavul L.M. în vârstă de 66 de ani, pensionar, internat în data de

1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Nevoia Fundamentală Manifestări de independenţă Obiective Intervenţii autonome

Date de identitate Pacientul S.M.. în vârstă de 37 de ani, domiciliat în Ovidiu,

Hemograma Rezultat Valori normale

PROCES DE ÎNGRIJIRE. PERIOADA 19.03.2013 - 27.03.2013

Am preluat cazul de la internare. Am participat, împreună cu asistenta medicală din

1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.

Pacientul a evoluat cu stare generală bună, este echilibrat hidro-electrolitic şi

Diagnostic de îngrijire Intervenţii

3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Anxietate cauzată de - pacientul să fie - explic pacientului factorii declanşatori ai 19-20.03.2013

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit; de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Paliditatea tegumentelor şi a - pacientul să prezinte - echilibrez pacientul hidroelectrolitic şi 23.03.2013

Boala ulceroasa cu localizare gastrica si duodenala este frecventa atat la barbati

Pacientul E.N. în vârstă de 46 ani, s-a internat cu diagnosticul de ulcer gastric. În

1. Borundel C. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura Alt,

S-ar putea să vă placă și