Sunteți pe pagina 1din 152

Usernam

email ******

Login

Am uitat parola x C

Home
Administratie Arta cultura Biologie Casa gradina Diverse Economie Geografie Gradinita Istorie Jurnalism Limba Literatura romana Management MedicinaAlimentatie
nutritieCosmetica

Exploreaza

Upload

ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ENTEROCOLITA


medicina

MOTO "SN ALTE DOCUMENTE TATEA FACTORI TERATOGENI CARDIOMIOPATIA DISGRAVIDIC ESTE O MEDICAIA DIURETIC STARE DE Tehnici de autoexaminare a sanilor Voce ECHILIBRU Fara panica - Adevarul despre gripa aviara, H5N1, vaccinuri si SIDA BIO - PSIHO Dezlipirea de retina poate duce la orbire Arsurile SOCIAL, Bataturi si coarne cutanate CULTURAL sI partner-pub-9275 ISO-8859-2 SPIRITUAL, Cutare STARE DE AUTONOMI E sI INDEPENDEN, FR A FI EGAL CU ABSENA BOLII SAU A INFIRMITII". VIRGINIA HENDERSON

Personalitati Profesor scoala Sociologie Stiinta Tehnica mecanica Timp liber

CAPITOLUL I ROLUL PROPRIU sI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENILOR CU ENTEROCOLIT


MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERINE VORBIND DE CALITILE SALE SUFLETEsTI, SE REFER LA: RENUNARE, RBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUN DISPOZIIE, AMABILITATE, VOIOsIE, PREZEN DE SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE. PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZIC, PSIHIC sI MENTAL CARE L PRSEsTE VERTIGINOS N MOMENTELE DE SUFERIN, ASISTENTA MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR sI O BUN sI CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.

RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTR, NE RESPECTM PE NOI sI PROFESIA NOBIL PE CARE NE-AM ALES-O".

PLANUL LUCRRII
MOTO MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale n ngrijirea pacientilor cu enterocolita A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie A5.Interventii autonome pacientilor cu enterocolita si delegate acordate

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic A7.Educatia pentru sanatate

CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacientilor cu enterocolita B1.Culegerea datelor B2.Analiza si interpretarea datelor B3.Planificarea ngrijirilor

B4.Aplicarea planului de ngrijire B5.Externarea pacientului

CAPITOLUL III
C1.Concluzii C2.Evaluarea Finala C3.Anexe

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I APARATUL DIGESTIV NOIUNI DE ANATOMIE sI FIZIOLOGIE


A1.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive. Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv. TUBUL DIGESTIV Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:

- bucal - anal El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri. ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt: -cavitatea bucala; -faringele; -esofagul; -stomacul; -intestinul subtire; -intestinul gros. Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu toate acestea, n general au o structura asemanatoare. STRUCTURA DIGESTIV PEREILOR TUBULUI

Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior spre interior sunt: a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, n regiunea faringiana si n portiunea superioara a

esofagului si din fibre musculare netede n tot restul tubului digestiv. Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt:

longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate n interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv. Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice. b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment. c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului. Ea este formata din doua straturi: 1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinznd de functiile pe care le ndeplinesc segmentele respective. Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar n restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.

Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale alimentelor. 2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate. Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor. Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie. n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului. Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele. d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV


CAVITATEA BUCAL Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar n interior cu faringele. Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri

musculomembranoase, avnd n grosimea lor muschiul orbicular al buzelor. FARINGELE Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag. ESOFAGUL Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol are aspectul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.

STOMACUL Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n cavitatea abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal. Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic, avnd n partea de sus, nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina. Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml. Prezinta trei portiuni: -fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm; -corpul - este partea mijlocie; -portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai ngusta a stomacului. Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi: -mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;

-marea curbura - care este convexa si orientata spre stnga, avnd o lungime de 40 cm. Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu esofagul si intestinul subtire. Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul piloric. La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica. INTESTINUL SUBIRE Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 - 9 m. ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala. Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala. Intestinul subtire are doua portiuni: -duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputnd sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al

abdomenului. Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - n grosimea careia se afla ampula Vater. Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini). -jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. ncepe de la unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala. Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost mpartit n jejun su ileon. Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal. Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de 14 - 16. Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-se

n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire. INTESTINUL GROS Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal. Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic. Intestinul gros prezinta trei portiuni: -cecul. Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formndu-se astfel dedesubtul

deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua n jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm. -colonul Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este mpartit n patru portiuni:

-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta. -colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pna la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stnga si este situat orizontal sau n forma literei "V"; -colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga. -colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa iliaca stnga si tine pna n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine n raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul. Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaza . Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu. Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros.

Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe. ABSORBIA INTESTINAL Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung n mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule

conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor. Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine. Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive. a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara mpotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice). b)Mecanismele pasive sunt: -difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o

concentratie mica. -osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala; -pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern. Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi n prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora n snge. Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului. Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a intestinului subtire, sun trei forme: -prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate; -prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil; -prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care

refac trigliceridele si sarurile biliare se rentorc n ficat prin sistemul port. Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic. Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind n acolo, Na +, Cl -, Ca 2+ , P 3 , Fe 2+. Absorbtia vitaminelor - se face n functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat. n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal. La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n materii fecale solide, de consistenta moale. Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica. Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol n formarea si progresia materiilor fecale de-a

lungul colonului. Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K. Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata n principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le pna la monozaharide si apoi la acid lactic. Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua a colonului transvers si n colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub control cortical, determinnd

decarbogazificarea si dezaminarea acestora. Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie. Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale. Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar. La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical. RECTUL

Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, avnd o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme. Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta canalul anal. Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri: -intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar; -extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar. La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce i confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila. GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid n cavitatea bucala; -produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala; -se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si glande salivare mari. Ficatul - este cea mai mare glanda din organism; -se afla situata n cavitatea abdominala n partea superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pna la epigastru sau n loja hepatica; -este asezat transversal n abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, naltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu (contine o mare cantitate de snge). Pancreasul I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n asa fel nct sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge si limfa la nivelul peretelui acestuia.

DIGESTIA

Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si limfa. Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism. Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare. a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n nmuierea acestora. Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o prefacere a lor n particule ct mai mici. b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a moleculelor substantelor alimentare. Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv. Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale

glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionnd prin componentele lor, n special apa si fermenti digestivi. APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, ntruct le nmoaie si usureaza astfel sfarmarea lor. Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n transformarea chimica a alimentelor, contribuind la

fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu natura alimentelor. FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra anumitor substante, provocnd anumite transformari. Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate numai n prezenta unor anumite substante si ntr-un mediu cu o anumita reactie. Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza n: -proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra

proteinelor, pe care le descompun pna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere; -amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pna la monozaharide; -lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza, transformndu-le n glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, dect daca acestea se gasesc n stare de emulsie. Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin. 1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC Enterocolita intestinului subtire. ETIOPATOLOGIE Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene. Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt acuta este o inflamatie acuta a

provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice). Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa. 1.COLITELE sunt afectiuni provocate de

inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul n ntregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare). ETIOPATOGENIE Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare. Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa). Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau

prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa. Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas. 2.ENTEROCOLITELE CRONICE sunt

inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare. Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lnga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala. Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc. 3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial

(jejunite, ileite), fie n totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica. ETIOPATOGENIE Enteritele functionale, ca sunt urmare provocate a unor uneori de tulburari nervoase

dereglari

corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia). Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas). 4.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare biochimica nnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza. Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. n acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda. Principala alteratie morfologica este atrofia

vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare

(enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice.

Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare. Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT


ENTEROCOLITA ACUT Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice. Simptome: -inapetenta; -greata; -cefalee; -stare de neliniste; -dureri abdominale progresive pna la colici; -balonare (zgomote hidro - aerice); -varsaturi alimentare si bilioase; -scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urt mirositoare; -febra; -frisoane. n cazurile mai grave se instaleaza:

-deshidratare - prezinta sete; -fenomene de colaps periferic; -adinamie; -transpiratie; -cianoza; -racire a extremitatilor; -puls mic; -hipotensiune; -hipotermie. Problemele pacientului: -oligurie; -piele uscata; -ameteli. ENTEROCOLITA CRONIC Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara. Simptome: -dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau

generalizate; -eructatii; -balonari; -barborisme; -eliminari de gaze; -scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia; -febra; -frisoane. Problemele pacientului: -deshidratare; -discomfort abdominal; -hipertermie; -riscul raspndirii infectiei.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAIE


Pentru punerea corecta a diagnosticului de

enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii: -tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior; Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie: -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice; -descoperirea unor modificari anatomo-

patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; -evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare. Scop Terapeutic drenarea cailor biliare si

introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice; -alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante

si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire; -aspiratie continua n cazul ocluziilor sau

subocluziilor intestinale; -dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator); -investigatii de laborator. Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na. Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sngelui prin punctie venoasa. -recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune. Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic). Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului.

Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze nainte de defecare. -recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml snge simplu. Recoltarea se face dimineata, pe nemncate. -recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.

INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT


INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT -plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el; -acopar patul pacientului cu musama si aleza; -linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el; -asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -supraveghez durerile abdominale si caracteristicile

lor; -supraveghez scaunul (frecventa, consistenta); -asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie; -mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic; -recoltez produsele pentru examenul bacteriologic; -ncurajez permanent pacientul; -educ membrii familiei n privinta dietei; -masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, pacientului); -calculez bilantul ingestie - excretie; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; -respect nosconiale; masurile de prevenire a infectiilor diureza, pulsul, TA, comportamentul

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor; -explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare; -i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; -fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei; -la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii; -fac demersurile necesare externarii; -nsotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor. INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT -recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie; -recoltez materii fecale pentru coprocultura; -administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1 f.i.m.; -Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;

-Furazolidon 4x1/zi; -Algocalmin o fiola f.i.m.; -Amoxicilina 500 mg/8 ore; -Piafen o fiola/zi; -Ercefuril 1-4 capsule/zi; -administrez tratament infectios recomandat de medic; -duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator; -n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi; -Streptomicina per os 1-2 g/zi; -Tetraciclina 2 g/zi; -la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i administrez aniseptice; -tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare. EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC EVOLUIE

Enterocolita acuta Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza. Enterocolita cronica Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc) n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale. Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 - 3 luni. Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul. Enterocolita glutenica Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale.

COMPLICAII Enterocolita acuta si enterocolita cronica Complicatiile sunt: a.locale -posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei; -manifestari rectosigmoidiene; -manifestari rectale; b.generale -sindromul de denutritie severa cu multiple

manifestari carentiale; -neuroza secundara; -deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice. Enterocolita glutenica Complicatiile sunt: -osteomalacie; -distrofie; -tetanie;

-hemoragii; -anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI ENTEROCOLITEI CRONICE


Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndusi capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale. Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea suferintei. Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor. Susceptibilitatea definitiva. Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta la accidente diareice ramane

dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei enterale. ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectnd evitarea unor

categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate. Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala. n enterocolita glutenica, prognosticul se

mbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten. n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica. Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

EDUCAIA PENTRU SNTATE


Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai putine. n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata. Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.

Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate. Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme. Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine. Pentru a combate diareea se dau produse bogate n: -tanin -ceai oriental concentrat; -ceai de coarne; -suc de gutui; -suc de afine; -calciu (brnzeturi); -mucilagii (orez). Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe. Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus an ratii mici. Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele.

Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.

CAPITOLUL II PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENILOR CU ENTEROCOLIT PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.R. CU ENTEROCOLIT ACUT
PRIMUL CAZ PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R. CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor. 1.1.Date privind identitatea pacientului

Date relativ stabile: Nume: A. Prenume: R. Vrsta: 27 ani Sexul: M Religia: Catolica Nationalitatea: Romna Stare civila: Casatorit Ocupatie: Profesor Date variabile: Domiciliu: Bucov, judetul Prahova Conditii de viata: -pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine ncalzite; -pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool; -dispune de venituri materiale bune; Conditii de munca: satisfacatoare Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si

sosuri; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi. Mod de petrecere a timpului liber: -vizioneaza programele TV, iese n oras cu familia Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune 1.2.Date privind starea de sanatate anterioara 1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg; -naltime - 1,81 m -grup sangvin AB IV -RH (+) 1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari; -acuitate auditiva normala; -acuitate tactila normala; -acuitate gustativa normala -somnul - normal, linistitor, odinitor; -mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi; -eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei. -neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica. 1.2.c)Antecedentele importanta 1.2.d)Antecedentele apendictomie la 14 ani 1.3.Informatii legate de boala 1.3.a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri, lichide - 10/zi; -crampe abdominale; -paloare. personale patologice: hetero-colaterale: fara

1.3.b)Istoricul bolii: Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare. 1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta 1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30. 1.3.e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata; -tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci; -sistem ganglionar limfatic neglijabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile. -sistem musculo - adipos: bine reprezentat; -aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia; -murmur vezicular prezent, bilateral; -R=18 r/minut Aparat cardio - vascular: -matitate cardiaca n limite normale; -soc apexian n spatiul V intercostal stng;

-zgomote cardiace ritmice; -T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. Aparat digestiv si anexe: -dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal sever afectat; -dureri abdominale; -ficat si splina n limite fiziologice; -scaune diareice multiple. Aparat uro - genital: -loji renale libere, nedureroase; -Giordano (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organele genitale externe normal conformate; -S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.

ANALIZA sI INTERPRETAREA

DATELOR PACIENTULUI A.R. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE


N Nevoia Nr. crt. 0 1 Manifestari de Manifestari de dependenta 3 Surse de dificultate 4 -

fundamentala independenta 1 2 1 Nevoia de a -frecventa respiratorie respira si a avea o normala vrstei 17 buna circulatie r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice; -miscari libere; respiratorii

Nevoia de a bea si 2 2 de a mnca

-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace. -greata, varsaturi; -crampe abdominale;

-procesul inflamator intestinal

3 Nevoia elimina 3

de

-lipsa poftei de mncare -scaune apoase -procesul si multiple; inflamator -transpiratii; -risc deshidratare -adinamie; -crampe abdominale; de -discomfort abdominal intestinal

Nevoia 4 de a se misca si a avea o buna postura

Nevoia 5 de a dormi si de a se odihni

Nevoia 6 de a se mbraca si dezbraca

Nevoia 7 de a-si mentine temperatura corpului n limite normale Nevoia 8 de a fi curat, ngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-varsaturi -pacientul doarme ore suficiente de somn (68 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit -pacientul se poate mbraca singur, si alege vestimentatia n functie de anotimp si stare psihica -usoara hipertermie 38,3 0 C

-procesul - inflamator intestinal

-par curat, ngrijit; -urechi de conformitate normala, curate; -cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente dintilor si roz; -unghii taiate scurt, ngrijite;

9 Nevoia de comunica 9

-pacientul are deprinderi igienice normale, prezinta aspect curat, ngrijit a -functionarea adecvata a organelor de simt; -debit verbal regulat; -exprimare usoara;

10

Nevoia 1 actiona propriilor convingeri valori

-imagine pozitiva despre sine de a -are convingeri fata conform de realitate;

11

12

13

14

face si -pacientul rugaciuni la masa si seara Nevoia 1 de a fi -pacientul ia singur preocupat n decizii; privinta realizarii -uneori si manifesta si stari de bucurie Nevoia 1 de a evita -starea generala -alterarea pericolele alterata tranzitului intestinal Nevoia 1 de a nvata -pacientul prezinta cum sa-si pastreze dorinta de a nvata sau sa-si despre cum sa-si recupereze recapete starea de sanatatea sanatate cu usurinta, cunostinte medicale Nevoia 1 de a se -momentan -boala n recrea pacientul nu se sine; poate recrea, de fiind preocupat -frica complicatii de vindecare 2.2.a)Probleme actuale de dependenta: -durere abdominala; -dificultatea de a se alimenta si hidrata; -greturi si varsaturi; -diaree; -hipertermie; -anxietate;

-vulnerabilitatea fata de pericole; -dificultatea de a se odihni; -deficit de cunostinte medicale. 2.2.b)Probleme potentiale: -risc de deshidratare; -risc de transmitere a infectiei. 2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11) -dependenta moderata bolnavul este partial

dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane; -dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare).

PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.


1.OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 1- 2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. 2.INTERVENII ZILNICE: -asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 curentilor de aer; -schimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -administrez medicatia prescrisa de medic; -efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
0

C), lipsa

-colaborez cu echipa de ngrijire; -asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii; -pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator; -supraveghez comportamentul bolnavului; -ntocmesc bilantul ingera - excreta; -pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii; -sustin educatia pentru sanatate; -verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI A.R. APLICAREA NGRIJIRILOR


Probleme de dependenta 1.Durere abdominala de conditii de microclimat si mediu securizat; Obiective e -pacientul sa beneficieze -amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune receptionate; -asigur conditii de mediu -se efectueaza ecografie abdominala n scop explorator; -recoltez produse biologice de la pacient; 17.11.2007 T.A=125/70 mm Hg R=18 r/min T=38,3 0 C Ficat cu dimensiuni INTERVENII Autonom Delegate Evaluare

-pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala;

adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante; -masor functiile vitale ale pacientului (P, R, T, T.A), diureza, scaun, greutate corporala; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ orice modificare aparuta n starea bolnavului la F.O.; -pregatesc pacientul pentru orice explorare; -pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorari; -transport probele de laborator n sectorul clinic; -aduc rezultatele probelor la F.O. -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta; -observ instalarea unor reactii

-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie; -examen coprocultura si coproparazitologic; -nsotesc bolnavul la explorari; -administrez medicamente prescrise de medic.

usor marite. Colecist moderat, destins, cu pereti hiperecogenici, ciudat, septat incomplet. -Glicemie 105 mg/dj -Sidermie 59,0 micrograme % -VSH 76 mm/h -Timp de protombina 14 sec -Fibrinogen 850 mg % Amilazemie 9 U/l -Uree 38,4 mg/dl

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;

Administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1x2 f/zi; -Algocalmin 1x2 f/zi; -Papaverina 1x2 f/zi; -Amoxicilina 500

17, 18.11.2007 -pacientul ncearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta. 19,20.11.2007 -pacientul si reia ncet-ncet functia

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

adverse la administrarea medicamentelor

mg la 8 ore -Metoclopramid 1x2 f/zi

digestiva 21,22.11.2007 -stare generala ameliorata T Hewell = 230 sec

-pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile -pacientul sa fie -explorez nivelul alimentat de cunostinte al conform pacientului despre diagnosticului alimente, modul lor si zilei de de preparare si boala, pe tot despre respectarea parcursul meselor; spitalizarii -permit pacientului sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului (regimul); -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile -asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -mentin igiena tegumentelor, a

Administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1x2 f/zi; -Algocalmin 1x2 f/zi; -Papaverina 1x2 f/zi; -Amoxicilina 500 mg la 8 ore -Metoclopramid 1x2 f/zi

TGO=25U/L TGP=30U/L Chol=161 mg/dl TRG=100 mg/dl Creatinina=0,93 mg/dl Na=132 mmol/l K=3,9 mmol/l Cl=203 mmol/l Ex. Urina: Densitate=1015 Ph=5 Leu=neg Nitrati=steril Rare epitelii, rare oxalatii de calciu

3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diarei n timp de 1-2

17.11.2007 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 18,19.11.2007

zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic

-pacientul declara o mbunatatire a starii generale 20, 21.11.2007 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 23.11.2007 -stare generala buna

-servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe; -calculez ratia calorica 24 ore n functie de activitate si vrsta -recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura); -mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului; -ncurajez permanent; -educ membrii familiei n privinta dietei -masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare,

4.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional n 1-2 zile

17.11.2007 -pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree 18, 19.11.2007 -pacientul simte o ameliorare, nu mai prezinta scaune 20,21, 22.11.2007 -stare de sanatate buna -administrez tratament antiinfectios recomandat de medic 17.11.2007 -pacientul prezinta hipertermie (38,3 0 C) 18, 19, 20.11.2007 temperatura n limite

5.Hiper-termie

-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului -sustin permanent pacientul, ncurajndu-l; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

normale 21, 22.11.2007 temperatura n limite normale

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

17.11.2007 -pacientul respecta regulile de igiena 18, 19.11.2007 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 20, 21, 22.11.2007 -stare generala ameliorata 17.11.2007 pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte

8.Dificultate de a se odihni. 9.Deficit de cunostinte

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate;

medicale

odihnit n decurs de 2-3 zile

-rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientilor de catre medic va fi externat

medicale18,19.11.2007 -pacientul ntreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 20, 21, 11.2007 -pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostintele medicale din spital

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.


1.Denumire 2.Doza unica 1 Cp 3.Doza pe 24 ore 4 Cp 4.Actiune si indicatii -activitate antibacteriana larga, cuprinznd microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli; -efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare. Indicat n: -diaree acuta si cronica; -colite acute si cronice; -diareea reziduala 5.Reactii adverse 6.Contraindicatii

ERCEFURIL

METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

PAPAVERIN

1 fiola

2 fiole

dupa dizenterie -varsaturi de -poate etiologie variata, produce preventiv n efecte extra chimioteraia piramidale, antitumorala, mai gastropareza frecvent la diabeticilor, copii, tineri adjuvant n si batrni; explorarea functionala a -poate stomacului si simula duodenului, secretia de profilaxia greturilor prolactina, si vomelor producnd postoperatorii, galactoree usurarea intubarii interstinale cnd -poate pilorul este dificil produce de trecut, sughit, dureri migrena abdominale diaree -toate tipurile de -efecte dureri, inclusiv alergice post-operatorii, cutanate, colici renale si leocupernie biliare si noduli cutanati -antispastic n litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita -adjuvant n ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenorice, anexita -toate tipurile de dureri, inclusiv post-operatorii, colici renale si biliare

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

-leucopernie, alergie la pirazoli

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

Hiposalivatie, somnolenta, diminuarea reflectivitatii

-glaucom; -abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.


Numele probei
1.Timp Quick

Tehnica de recoltare
Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat Punctie venoasa, vacutainer cu dop rosu Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na Punctie venoasa 10 ml snge pe sticlute heparinate

Valori normale
T.Q.=12 - 14 11 T.H. =1 1 30
11 11

Valorile pacientului
12 11

2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH

-21 30

160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora

1,80 - 2,80 g 0 /00 1 - 10 mm/ora 7 - 13 mm/2 ore Na=135-152 m Eq/l K + =3,5-5,4 m Eq/l Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =80-120 y% I 1 =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg %

5.Ionograma serica

Na=137,7 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie

7.Fibrinogen

8.Lipidemie

Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % snge sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg snge + 0,5 ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg ml snge

94 mg %

241 mg %

815 mg %

9.Transaminaze

Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. ml snge TGP = 2 - 16 U.I. 10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % ml snge 11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin Negativa punctie venoasa pe mediu de cultura 12.Uree sanguina Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 punctie venoasa 5 - 10 ml snge 13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin Ph acid Densitate 1025 1010

17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa

0,40 g %0

-rare epitelii -frecvente leucocite

- -numeroase hematii

Urdulinogen: normal Sedimente: epitelii rare

Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti absenti 14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor genito urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun n recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite biliari: -negativa -negativa

15.Coprocultura

-negativa

-negativa

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.


Data externarii: 22.11.2007 Numarul de zile de spitalizare: 6 Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna. BILANUL AUTONOMIEI -tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic: nepalpabil; -sistem osteoarticular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min; -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice; -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. RECOMANDRI LA EXTERNARE -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;

-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata; -fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate; -evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor; -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic PROBLEME LA EXTERNARE -inapetenta; -sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale. PROBLEME DE RECUPERARE -va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului; -va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate; -va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor); -va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile. n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% nainte de masa cu 5-10 minute.

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI R.S. CU ENTEROCOLIT ACUT


CAZUL II PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor 1.1.Date privind identitatea pacientului a)Date relativ stabile: Nume: R

Prenume: S Vrsta: 49 ani Sexul: M Religia: Ortodoxa Nationalitate: Romna Stare civila: Casatorit Ocupatia: Administrator b)Date variabile Domiciliu: Baicoi - Prahova Conditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu familia ntr-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine ncalzite; are trei copii. Dispune de venituri materiale decente. Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator Conditii de munca: Satisfacatoare Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi

Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 n 2 saptamni. Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna c)Date privind starea de sanatate anterioara 1.Date antopometrice: Greutate corporala: 86 kg naltime: 1,79 m Grup sangvin A2 RH (+) 2.Limite senzoriale: -pacientul vede foarte bine; -acuitate auditiva normala; -acuitate gustativa normala; -acuitate tactila normala; -somnul normal, linistitor, odihnitor; -mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii; -alimentatia: -doua mese principale, doua gustari; -lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase; -pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei; -neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc. 3.Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta. 4.Antecedente personale patologice: -apendictomie la vrsta de 8 ani 1.3.Informatii legate de boala a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice lichide de 10 ori/zi; -durere abdominala difuza; -paloare; -adenomie.

b)Istoricul bolii: Pacientul n vrsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza. c)Diagnostic de internare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45 e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata; -tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre; -turgor normal; -sistem ganglionar limfatic nepalpabil; -sistem osteo-articular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos bine reprezentat; -aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie; -murmur vezicular prezent bilateral; -R=20 r/min -aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite

normale -soc apexian n spatiul V intercostal stng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. =130/65 mm Hg, -A.V. =75/min -retea venoasa periferica; -artere periferice pulsatile. APARAT DIGESTIV sI ANEXE: -dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal sever afectat; -durere abdominala; -ficat si splina n limite fiziologice; -scaune diareice multiple APARAT UROGENITAL: -lojii renale libere, nedureroase; -GIORDANO (-) bilateral; -mictiuni fiziologice;

-urini normocrome; -organe genitale externe normal conformate; -SNC iritabilitate; -ROT prezente bilateral;

2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S. 2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE


Nr Nevoia . fundamental crt a . 1 -Nevoia de a respira Manifestari de Manifesta ri de Surse de dificultat e -

independent dependent a a -frecventa respiratorie vrstei 20 si de a avea o r/min; buna circulatie -respiratii ritmice, fara zgomote patologice; -miscari respiratorii libere; -amplitudine normala, egala de ambele hemitorace. -greata; -Nevoia de a bea si a mnca

-proces inflamator intestinal

-varsaturi; -dureri abdominal e; -lipsa poftei de mncare -scaune -proces apoase si inflamator multiple; intestinal transpiratii; -risc de deshidratar e -adinamie; discomfor -durere t abdominal abdomina a difuza; l -varsaturi -

-Nevoia de a elimina

-Nevoia de a misca si a avea o buna postura

-Nevoia de a -pacientul dormi si a se doarme ore odihni suficiente de somn 6-9 ore si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit -Nevoia de a -pacientul se se mbraca si poate dezbraca mbraca singur; -si alege

vestimentatia n functie de anotimp, stare psihica si mai ales adecvata vrstei -Nevoia de a-usoara -proces si mentine hipertermie inflamator temperatura , 37,8 0 C intestinal corpului n limite normale -Nevoia de a -par curat, fi curat, ngrijit; ngrijit, a-si -urechi de proteja tegumentele conformitate si mucoasele normala, curate; -cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente la dinti si roz; -unghii taiate scurt, ngrijite; -pacientul are deprinderi normale, prezinta aspect curat, ngrijit; -Nevoia de a -functionarea comunica adecvata a organelor de

simt; -debitul verbal regulat; -exprimare usoara; -imagine pozitiva despre sine -Nevoia de a -are actiona convingeri conform personale propriilor fata de convingeri si realitate; valori -foloseste obiecte religioase personale; -pacientul face rugaciuni seara -Nevoia de a -pacientul ia fi preocupat singur n privinta decizii; realizarii -uneori si manifesta starile sufletesti;

10

11

12

-este singur ca se va face bine si-si va duce viata normal -Nevoia de a -starea evita generala

-alterarea tranzitului

13

pericolele -Nevoia de a nvata sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea

alterata -pacientul prezinta dorinta de a nvata despre cum sa-si recapete starea de sanatate; -

intestinal -

14

-acumuleaza cu usurinta cunostintele medicale -Nevoia de a -momentan se recrea pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare

-boala n sine, frica de complicat ii

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN -dificultatea de a se alimenta si hidrata; -greturi si varsaturi; -diaree; -durere abdominala difuza; -hipertermie; -anxietate; -vulnerabilitatea fata de pericole; -dificultatea de a se odihni;

-deficit de cunostinte medicale b)PROBLEME POTENIALE -risc de deschidratare; -risc de transmitere a infectiei c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A PACIENTULUI R.S. -dependenta moderata bolnavul este partial

dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgnd la ajutorul unei alte persoane; -dependenta temporara - independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare, dar mai ales cnd constientizeaza gradul de risc al bolii). d)DIAGNOSTIC NURSING 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie

din

cauza

procesului

inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul anemiere. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. de deshidratare si de

3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.


OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n aproximativ 1-2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii; -pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;

-pacientul

sa

fie

alimentat

corespunzator

diagnosticului, pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei n timp de 1-2 zile; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. INTERVENII: -shimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C; -administrez medicatia prescrisa de medic.

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI

A PACIENTULUI R.S.
Probleme de dependenta 1.Durere abdominala Obiective INTERVENII Autonom Delegate e -amplasez pacientul ntr-un salon luminat, linistit, fara factori perturbatori - pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan; -acopar patul pacientului cu musama si aleza; -linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el; -asigur mediu securizant si conditii de microclimat; -supraveghez scaunul, frecventa, consistenta; -supraveghez durerile abdominale -recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze, bilirubinemie; -examen coprocultura si coproparazitologic Evaluare

-pregatirea conditiilor de ngrijire; -pacientul sa prezinte disparitia durerii n cteva zile; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala, pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului pe timpul internarii

20.11.2007 -pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de ngrijire 21, 22.11.2007 -pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit 23.11.2007 -starea de sanatate a pacientului s-a mbunatatit 24.11.2007 -pacientul prezinta stare de sanatate buna 20.11.2007 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 21, 22.11.2007 -pacientul declara mbunatatire

2.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de comfort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1-2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic

o a

zile

starii generale 23.11.2007 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 24.11.2007 -stare generala buna 20.11.2007 -pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree 21, 22.11.2007 -recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor -pacientul simte o ameliorare, nu simtitor; -scaunele sunt de consistenta semisolide; 23.11.2007 -stare de sanatate buna la 20.11.2007

3.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional n 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic; -mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;

4.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii; -pacientul sa fie supravegheat

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez); -regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fier moale; dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile

Administrez indicatia medicului:

-pacientul ncearca sa se -Scobutil, adapteze la noul Algocalmin sau rol, declara Papaverina cte o ca durerea nu fiola din fiecare n mai este chiar injectie, asa de evidenta. intramuscular; 21, 22.11.2007 -Furazolidon 4x1 /zi -pacientul nca nu se poate

atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile

alimenta normal, se simt slabit 23.11.2007 -pacientul ncepe sa mannce n cantitati mici, respectnd indicatiile medicului; mai prezinta scaune apoase 24.11.2007 -stare de sanatate buna 20.11.2007 -pacientul de prezinta hipertermie (38 0 C) 21, 22.11.2007 -termperatura n limite normale 23, 24.11.2007 -temperatura n limite normale 20.11.2007 -pacientul anxios este

5.Hipertermie

-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile

-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului

-administrez tratament antiinfectios recomandat medic

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

-sustin permanent pacientul, ncurajndu-l; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si raportez meidcului orice modificare aparuta n starea de

21, 22.11.2007 -pacientul ncepe sa-si revina, nu mai este speroat

sanatate a acestuia; -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

23, 24.11.2007 -stare buna generala

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

20.11.2007 -pacientul respecta regulile de igiena 21, 22.11.2007 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 23, 24.11.2007 -stare generala ameliorata 20.11.2007 -pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce l mpiedica sa se odihneasca 21, 22.11.2007 -pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma 23, 24.11.2007 -pacientul doarme normal 20.11.2007 -pacientul nu prezinta interes

8.Dificultate de a se odihni.

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit n decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate; -rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientului de catre medic, acesta din urma l anunta ca n ziua urmatoare va fi externat

9. Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore

-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n

si sa prezinte ntelegerea lor

procesul de vindecare; -i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; -fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei; -fac demersurile necesare externarii; -nsotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor

pentru cunostinte medicale 21, 22.11.2007 -pacientul ntreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 23, 24.11.2007 -pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S. Data externarii: 24.11.2007 Numar zile spitalizare: 5 Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata Starea pacientului la externare: Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna. BILANUL AUTONOMIEI: -tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;

-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile; -sistem musculo - adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min; -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala. RECOMANDRI LA EXTERNARE: -evitarea consumului de conserve; -evitarea consumului de afumaturi; -respectarea regulilor de igiena att personal ct si alimentar; -evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele termenul de valabilitate; -revenirea si acutizarea simptomelor impune

prezentarea de urgenta la medic; -prezentarea periodica la medicul de familie. PROBLEME LA EXTERNARE: -anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid

folic); -inapetenta; -infectie urinara; -risc de transmitere a infectiei. PROBLEME DE RECUPERARE: -respectarea regimului hidrio-electrolitic conform

indicatiilor medicului; -consumul de lichide de la surse autorizate; -va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei; -va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea minilor); -evitarea unor categorii limitate de alimente; -respectarea regimului hiposodat; -va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea

antibioticelor - Biseptol.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.


1.Denumire 2.Doza 3.Doza unica pe 24 ore 1 Cp 4 Cp 4.Actiune si indicatii -activitate 5.Reactii adverse 6.Contraindicatii

ERCEFURIL

antibacteriana larga, cuprinznd microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli; -efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare. Indicat n: -diaree acuta si cronica; -colite acute si cronice; -diareea reziduala dupa dizenterie -varsaturi de etiologie variata, preventiv n chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant n explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si varsaturilor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale cnd pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena

METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

-poate produce efecte extrapiramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrni; -poate simula secretia de prolactina, producnd galactoree; -poate produce dureri abdominale, diaree

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic n litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita -adjuvant n ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

PAPAVERIN

1 fiola

2 fiole

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati -

-leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati -hipersalivatie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivitatii

-leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom; -abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.


Numele probei 1.Timp Quick Tehnica de recoltare Punctie venoasa Valori normale T.Q.=12 - 14 11 Valorile pacientului 12 11 160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora

2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH

9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 oxalat de potasiu Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 rosu Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 1 - 10 mm/ora ml citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l sticlute heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l Cl =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =80-120 y% I =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg % Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg % ml snge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 - 400 mg ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 600 - 800 mg Punctie venoasa 5 - 10 ml snge TGO=2 - 20 U.I. TGP = 2 - 16 U.I. 0,6 - 1, 20 mg % Negativa 0,20 - 0,40 g %0 Culoare galben citrin Ph acid Densitate 1010 - 1025 Urolulinogen: normal Sedimente: rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti absenti Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa genito - urinare, se recolteaza urina biliari:
1 -

Na=137,7 Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie 7.Fibrinogen 8.Lipidemie 9.Transaminaze

94 mg % 241 mg % 815 mg % 17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa 0,40 g %0 -rare epitelii -frecvente leucocite -numeroase hematii

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu 11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura 12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu 13.Examen de Sumar de urina urina

14.Urocultura

-negativa

15.Coprocultura

din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun n recipiente -negativa sterile speciale, din trei locuri diferite

-negativa

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CU ENTEROCOLIT ACUT


CAZUL III PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.T. CU ENTEROCOLIT ACUT:
1.CULEGEREA DATELOR 2.DATE PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE: Nume: M. Prenume: T. Vrsta: 54 ani Sexul: M Religia: Ortodoxa PRIVIND IDENTITATEA

Nationalitatea: Romna Stare civila: Casatorit Ocupatie: Inginer DATE VARIABILE: Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova Conditii de viata: -pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine ncalzite; -dispune de venituri materiale bune; -pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator. Conditii de munca: bune Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi. Mod de petrecere a timpului liber: -pacientul asculta muzica, i place desenul tehnic Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR: a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg; -naltime - 1,83 m -grup sangvin O (I) -RH (+) 2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari; -acuitate auditiva normala; -acuitate gustativa normala -acuitate tactila normala; -somnul: odinitor; -mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers; -alimentatia - trei mese principale, doua gustari; -lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi; -eliminari - mictiuni fiziologice normale; -1scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase; normal, linistitor,

-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei; -neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II d)Antecedentele importanta 1.3.Informatii legate de boala a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri, lichide - 10/zi; -durere abdominala colicativa; -paloare. b)Istoricul bolii: Pacientul n vrsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare. c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de personale patologice: fara

cauza neprecizata d)Data internarii: 24.11.2007 e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata din cauza simptomatologiei; -tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic neglijabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile. -sistem musculo - adipos: bine reprezentat; -aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia; -murmur vezicular prezent, bilateral; -R=22 r/minut Aparat cardio - vascular: -matitate cardiaca n limite normale; -soc apexian n spatiul V intercostal stng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min -artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala. Aparat digestiv si anexe: -dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal alterat; -durere abdominala colicativa; -ficat si splina n limite fiziologice; -scaune diareice multiple. Aparat urogenital: -loji renale libere, nedureroase; -Giordano (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organele genitale externe normal conformate; -S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral. 2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T. 2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nr. crt. 0 1

Nevoia

Manifestari de

Manifestari de dependenta 3

Surse de dificultate 4 -

fundamentala independenta 1 2 Nevoia de a -frecventa respiratorie respira si normala vrstei 22 r/min, respiratii ritmice, fara a avea o buna zgomote patologice; circulatie -miscari respiratorii libere;

-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace. -greata, varsaturi; Nevoia de a -procesul bea si inflamator -durere abdominala colicativa; de a mnca intestinal -lipsa poftei de mncare -scaune apoase si -procesul multiple; inflamator -transpiratii; intestinal

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si de a se odihni

-risc de deshidratare -adinamic; disconfort -durere abdominala abdominal colicativa; -

Nevoia de a se mbraca si dezbraca Nevoia de a-si mentine

-varsaturi -pacientul doarme ore suficiente de somn (8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit -pacientul se poate mbraca singur, si alege vestimentatia n functie de anotimp si stare psihica -T=37,9 0 C masurata sub axila

-posibil proces

temperatura corpului n limite normale Nevoia de a fi -par curat, ngrijit; curat, ngrijit, de a-si proteja -urechi de conformitate tegumentele si normala, curate; mucoasele -cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii roz, aderente dintilor; -unghii taiate scurt, ngrijite; -pacientul are deprinderi igienice normale Nevoia de a -functionarea adecvata; comunica -debit verbal regulat; -exprimare usoara;

infectios

10

-imagine pozitiva despre sine Nevoia de a -are convingeri personale, pe care si le respecta; actiona conform -citeste carti, poarta discutii propriilor convingeri si cu colegii de camera si cu echipa; valori -pacientul si respecta valorile religioase Nevoia de a fi -pacientul este optimist n preocupat n privinta vindecarii; privinta -uneori si manifesta si stari realizarii de bucurie; -el spune ca boala lui este ceva trecator Nevoia de a -starea evita alterata pericolele

11

12

generala -alterarea tranzitului intestinal

2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL PACIENTULUIM.T. -dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat n spital; -dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare). 2.4.DIAGNOSTICUL NURSING: 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ. 2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Hipertermie din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului

infectios, manifestata prin riscul complicatii

de deshidratare si alte

8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.

3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.


3.1.OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii; -pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele

3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1- 2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. 3.2.INTERVENII ZILNICE: -asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 curentilor de aer; -schimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -administrez medicatia prescrisa de medic; -colaborez cu echipa de ngrijire; -asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii; -pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor
0

C), lipsa

biologice si patologice si pentru examenele de laborator; -supraveghez comportamentul bolnavului; -ntocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc recoltarii;

materialele

si

instrumentele

necesare

-sustin educatia pentru sanatate; -verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T. APLICAREA NGRIJIRILOR


Probleme de dependenta 1.Durere abdominala Obiective Autonome -pregatirea conditiilor de ngrijire; -pacientul sa prezinte disparitia durerii n cteva ore; -pacientul sa beneficieze De un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii; INTERVENII Delegate -recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie; -examen coprocultura si coproparazitologic Evaluare

-plasez pacientul ntrun salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cte se poate izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el; -acopar patul pacientului cu musama si traversa; -linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;

24.11.2007 Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de ngrijire. 25.11.2007 Pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit. 26.11.2007 Starea de sanatate s-a mbunatatit Scaunul de 2/zi, de

-asigur mediu -pacientul sa fie securizant si conditii de microclimat; alimentat corespunzator diagnosticului si -supraveghez scaunul, a zilei de boala frecventa, consistenta; pe tot parcursul internarii; -supraveghez durerile abdominale; -recomand pacientului pozitia antalgica de

diminuare a durerilor

consistenta aproape normala 27.11.2007 Stare generala buna 24, 25.11.2007 -pacientul ncearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta. 26.11.2007 -stare generala buna simtitor; -scaunele sunt de consistenta semisolida

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile, pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe timpul internarii

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

Administrez la indicatia medicului: -Scobutil +Algocalmin + Papaverina cte o fiola din fiecare n injectie intramusculara; Furazolidon 4x1/zi

3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei n timp

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei; -administrez

24.11.2007 -pacientul prezinta greturi si varsaturi

de 1-2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

tratamentul antispastic

25.11.2007 -pacientul declara o mbunatatire a starii generale 26.11.2007 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 24.11.2007 -scaune diareice multiple 25, 26.11.2007 -frecventa scaunelor s-a mai redus

4.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional n 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura); -mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului; -ncurajez permanent pacientul; -educ membrii familiei n privinta dietei -masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului -sustin permanent pacientul, ncurajndu-l; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si

5.Hipertermie

-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic

24.11.2007 -hipertermie (37,9 0 C) 25, 26.11.2007 -termperatura corporala n limite normale 24.11.2007 -pacientul este anxios 25, 26.11.2007 -pacientul

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;

raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului; -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

ncepe sa-si revina, nu mai este speriat

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

24.11.2007 -pacientul respecta regulile de igiena 25.11.2007 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 26.11.2007 -stare generala ameliorata 24.11.2007 -pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce l mpiedica sa se odihneasca 25.11.2007 -pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma 26.11.2007 -pacientul

8.Dificultate de a se odihni.

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit n decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate; -rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat

9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile

-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare; -i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; -fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei; -fac demersurile necesare externarii; -nsotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor

doarme normal 24.11.2007 -pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale 25.11.2007 -pacientul ntreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 26.11.2007 -pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T. Data externarii: 27.11.2007 Numarul de zile de spitalizare: 3 Diagnostic la externare: enterocolita acuta Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna. BILANUL AUTONOMIEI:

-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic: nepalpabil; -sistem osteoarticular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min; -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice; -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. RECOMANDRI LA EXTERNARE: -regim medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata; -sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata; -fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate; alimentar echilibrat, conform indicatiilor

-evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor; -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic PROBLEME LA EXTERNARE: -infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitalizarii; -inapetenta. PROBLEME DE RECUPERARE: -educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea minilor nainte de consumul alimentelor; -evitarea consumului de alimente reci; -evitarea bauturilor fermentate; -respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului; -va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore; Scobutil Vitamine din complexul B.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.


1.Denumire 2.D oza unic a 1 Cp 3.D oza pe 24 ore 4 Cp 4.Actiune si indicatii 5.Reactii adverse 6.Contrain dicatii

1.ERCEFURI L

-activitate antibacteria na larga, cuprinznd microrogan ismele enteropato gene pentru om, Campyloba cter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli; -efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamen tul fiind neresorbabi l - ca urmare nu apar efecte secundare. Indicat n: -diaree acuta si

cronica; -colite acute si cronice; -diareea reziduala dupa dizenterie 2.METOCLOP 1 2fiol -varsaturi RAMID fiola e de etiologie variata, preventiv (fiole) n chimiotera pia antitumoral a, gastroparez a diabeticilor , adjuvant n explorarea functionala a stomacului si duodenului , profilaxia greturilor si vomelor postoperato rii, usurarea intubarii intestinale cnd pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena 3.PIAFEN 1 2 -toate fiola fiole tipurile de dureri, (fiole) inclusiv postoperato rii, colici

-poate -nu se produce administrea efecte za imediat extrapira dupa midale, interventii mai chirurgical frecvent la e pe copii, abdomen tineri si batrni; -poate simula secretia de prolactina, producnd galactoree ; -poate produce dureri abdominal e, diaree

-efecte alergice cutanate, leucopeni e si noduli cutanati

leucopenie, alergie la pirazoli

4.PAPAVERI N

1 2 fiola fiole

renale si biliare -antispastic n litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiu ne intracrania na

5.ALGOCAL MIN (fiole)

6.SCOBUTIL (fiole)

-adjuvant n ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree , anexita 1 2 -toate -efecte fiola fiole tipurile de alergice dureri, cutanate, inclusiv leucopeni postoperato e, noduli rii, colici cutanati renale si biliare 1 2 -antispastic fiola fiole predomina hipersaliv nt pe a-tie, aparatul tahicardie, digestiv, somnolent cai urinare, a, uter diminuare a reflectivit a-tii

leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom; -abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.


Numele probei 1.Timp Quick Tehnica de recoltare Punctie venoasa Valori normale T.Q.=12 - 14 11 Valorile pacientului 12 11

2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH

5.Ionograma serica

9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 oxalat de potasiu Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 rosu Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 1 - 10 mm/ora ml citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l sticlute heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l Cl =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =80-120 y% I =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg % Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg % ml snge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 - 400 mg ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 600 - 800 mg Punctie venoasa 5 - 10 ml snge TGO=2 - 20 U.I. TGP = 2 - 16 U.I. 0,6 - 1, 20 mg % Negativa 0,20 - 0,40 g %0 Culoare galben citrin Ph acid Densitate 1010 - 1025 Urolulinogen: normal Sedimente: rare epitelii
1 -

160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora

Na=137,7 Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l

6.Glicemie 7.Fibrinogen 8.Lipidemie 9.Transaminaze

94 mg % 241 mg % 815 mg % 17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa 0,40 g %0 -rare epitelii -frecvente leucocite -numeroase hematii

10.Creatinina

Punctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu 11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura 12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu 13.Examen de Sumar de urina urina

Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti absenti Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun n recipiente -negativa sterile speciale, din trei locuri diferite biliari: -negativa

14.Urocultura

15.Coprocultura

-negativa

CAPITOLUL III III.1.CONCLUZII


Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului. Am avut sub ngrijire trei pacienti: 1.Pacientul A.R. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice (lichide 10/zi); -durere abdominala; -paloare; -adinamie; -crampe abdominale.

2.Pacientul R.S. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice (lichide 10/zi); -durere abdominala difuza; -paloare. 3.Pacientul M.T. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri (lichide 10/zi); -durere abdominala colicativa; -paloare. Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus. Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita acuta. Acestia s-au externat dupa cteva zile n stare foarte buna.

III.2.EVALUAREA FINAL

1.Pacientul A.R.: Vrsta: 27 ani Sexul: M Ocupatia: profesor Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani Diagonostic: enterocolita acuta 2.Pacientul R.S.: Vrsta: 49 ani Sexul: M Ocupatia: administrator Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani Diagonostic: enterocolita acuta 3.Pacientul M.T.: Vrsta: 54 ani Sexul: M

Ocupatia: inginer Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: fara importanta Diagonostic: enterocolita acuta

DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:

Pacientul nr. 1 (A.R.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 5.Hipertermie din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de adinamie. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. Pacientul nr. 2 (R.S.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 5.Hipertermie din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.

9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. Pacientul nr. 3 (M.T.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ. 2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Hipertermie din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.

OBIECTIVE PERMANENTE:

1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizant. 2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent. 3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala. 4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala. 5.Pacientul sa beneficieze de ngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.

OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul nr. 1 (A.R.): -Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile. -Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n

urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. Pacientul nr. 2 (R.S.): -Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore. -Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile. -Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile. Pacientul nr. 3 (M.T.): -Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore. -Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile.

-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii. -Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii. -Pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii. -Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii. -Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.

INTERVENII AUTONOME:
Pacientul nr. 1 (A.R.): -Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa,

afectiune, receptivitate. -Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante. -Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T T.A.), diureza, scaun, greutate corporala. -Calculez bilantul ingesta - excreta. -Observ orice modificare aparuta n starea bolnavului. -Pregatesc pacientul pentru orice explorare. -Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare. -Transport probele de laborator n sectorul clinic. -Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie. -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Observ instalarea unor reactii adverse la
0

administrarea medicamentelor. -Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor.

-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic. -Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe. -Calculez ratia calorica pe 24 ore, n functie de activitate si vrsta. -Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. -Mentin pacientului. -ncurajez permanent pacientul. -Educ membri familiei n privinta dietei. -Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, pacientului. -Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. diureza, pulsul, T.A., comportamentul permanent legatura cu apartinatorii

-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului. -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede. -Respect noscomiale. -Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor. -Asigur semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat. Pacientul nr. 2 (R.S.): -Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el. -Acopar patul pacientului cu musama si traversa. -Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el. conditii de favorizare a somnului, masurile de prevenire a infectiilor

-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat. -Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta. -Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor. -Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor. -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic. -Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. -Mentin pacientului. -ncurajez permanent pacientul. -Educ membri familiei n privinta dietei. -Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul permanent legatura cu apartinatorii

tegumentelor, pacientului.

diureza,

pulsul,

T.A.,

comportamentul

-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. -Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului. -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede. -Respect noscomiale. -Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor. -Asigur semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat. -Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare. conditii de favorizare a somnului, masurile de prevenire a infectiilor

-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate. -Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei. -Fac demersurile necesare externarii. -nsotesc pacientul la garderoba. -Predau pacientul apartinatorilor. Pacientul nr. 3 (M.T.): -Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el. -Acopar patul pacientului cu musama si traversa. -Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el. -Asigur mediu securizant si conditii de microclimat. -Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta. -Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor. -Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic.

-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. -Mentin pacientului. -ncurajez permanent pacientul. -Educ membri familiei n privinta dietei. -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, pacientului. -Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. -Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului. -ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede. diureza, pulsul, T.A., comportamentul permanent legatura cu apartinatorii

-Respect noscomiale.

masurile

de

prevenire

infectiilor

-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor. -Asigur semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca mine va fi externat. -Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare. -i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate. -Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei. -Fac demersurile necesare externarii. -nsotesc pacientul la garderoba. -Predau pacientul apartinatorilor. conditii de favorizare a somnului,

EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrsta de 27 Pacientul n vrsta de 49 ani Pacientul n vrsta de 54 ani, internat pentru stare internat pentru stare de sanatate ani internat pentru stare

de sanatate alterata, greata, voma, paloare. n urma consultului clinic se fixeaza diagnosticul

RECOMANDRI: -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata;

accentuat alterata, greata, de sanatate alterata, voma, durere abdominala greata, voma, durere difuza, scaune apoase multiple abdominala colicativa, si paloare. scaune apoase multiple si paloare. n spital se efectueaza examene clinice si paraclinice n urma n spital se efectueaza carora se fixeaza diagnosticul. examene clinice n urma carora se fixeaza diagnosticul. RECOMANDRI: RECOMANDRI: -respectarea regulilor de igiena att personala ct si alimentara; -evitarea consumului de afumaturi; -evitarea consumului de conserve; -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata;

-sa spele ouale nainte -fierberea carnii nainte -evitarea consumului de oua de a le sparge, cu apa, de preparare si care nu au pe ele data expirarii; detergent si sa nu procurarea ei numai de la surse autorizate; consume mai ale oua de -prezentarea periodica la rata; medicul de familie; -evitarea consumului de conserve; -fierberea carnii nainte -revenirea si acutizarea de preparare si simptomelor impune -evitarea afumaturilor; procurarea ei numai de prezentarea de urgenta la la surse autorizate; medic. -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta -evitarea consumului de calitati organoleptice conserve; corespunzatoare; -evitarea afumaturilor; -respectarea -evitarea produselor din tratamentului medicamentos; lapte ce nu prezinta calitati organoleptice -control periodic la corespunzatoare; medicul de familie; -respectarea -revenirea, acutizarea si tratamentului prezenta si la alti membri medicamentos, control

periodic la medicul de familie, revenirea, acutizarea si prezenta si la alti membri ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic Stare generala ameliorata

ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic

Stare generala buna

Stare generala buna

III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta n introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior. SCOP -explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie; -aprecierea extrahepatice; -decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; -evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. -terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea functiei biliare hepatice, a cailor

unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero - hepatice; -alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire; -aspiratie continua n cazul ocluziilor sau

subocluziilor intestinale; -dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator). GENERALITI -se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare; -se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal; -analiza sucului pancreatic urmareste dozarea

fermentilor din continutul lui; -recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal PREGTIRI -material de protectie;

-musama si aleza; -sort de cauciuc sau alt material impermeabil; -prosoape sterile; -sonda Einhorn; -2 seringi de 20 ml; -manusi de cauciuc sterile; -pensa hemostatica; -medii de cultura; -eprubete. Nesterile: -tavita renala; -tava medicala; -stativ pentru eprubete; -pahar cu apa aromata; -perna cilindrica dura sau patura rulata; -hrtie de turmensol rosie si albastra. Medicamente: -sulfat de magneziu 33%;

-ulei de masline; -novocaina; -solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege n functie de scopul sondajului); -pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul; -i se explica necesitatea tehnicii; -pregatirea fizica a pacientului: -pacientul va fi nemncat; -se izoleaza patul cu un paravan; -se protejeaza cu musama si aleza; -se aseaza pacientul n pozitie seznd la marginea patului; -se protejeaza cu sortul din material plastic; -i se ndeparteaza proteza (dupa caz); -i se da tavita renala sa o tina sub barbie.

EXECUIA
Introducerea sondei: -asistenta se spala pe mini;

-mbraca manusi sterile; -prinde sonda (umezita) ct mai aproape de oliva si o introduce cu blndete prin cavitatea bucala sau nazala pna n faringe; -cere pacientului sa respire adnc, cu gura deschisa si sa nghita de cteva ori pna cnd oliva trece n esofag; -cu miscari blnde ajuta naintarea sondei pna la marcajul 45 cm la arcada dentara, moment n care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns n stomac; -se aseaza pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flexate pe bazin; -se mpinge usor sonda spre pilor pna la marcajul 60 cm; -se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de nghitire a ei de catre pacient (1 2 cm la 3 - 5 minute); -cnd diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns n duoden (dupa circa 1 - ore de la patrunderea ei n stomac); -verificarea pozitiei sondei; -daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns n duoden sau s-

a ncolacit n stomac; -se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a ajuns n duoden se recupereaza mai putin de 20 ml; -se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras daca ea se afla n stomac; -se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb; -captarea bilei; -dupa 1 - ore de la patrunderea sondei n stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza ntr-o eprubeta; -se verifica reactia sucului duodenal cu hrtia de turmensol; -se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, ncalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare; -se nchide extremitatea libera a sondei prin nnodare sau cu o pensa; -dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vscoasa de culoare nchisa

castanie - bila B, veziculare; -la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B ntr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic; -dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C, hepatica (este n cantitate mai mare si se capteaza ntr-un recipient corespunzator); -extragerea sondei se face dupa ce se insufla ctiva ml de aer si se nchide capatul liber cu o pensa; -extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica scurgerea continutului ei n faringe sau n cavitatea bucala; -se goleste continutul sondei si se aseaza n tavita renala. ngrijirea ulterioara a pacientului: -i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii; -i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie; -i se ndeparteaza sortul din material plastic; -se aseaza pacientul n pozitie comoda; -pregatirea produsului pentru examen de laborator; -se determina cantitatea de bila detinuta;

-se eticheteaza recipientele; -se trimit probele la laborator.

ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali n timpul senzatiei de varsatura; -ncolacirea sondei n stomac; -greturi si varsaturi; -imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic

(coagularea bilei vscoase); -sunt situatii cnd sonda nu patrunde n duoden datorita unui spasm piloric, nchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se ncearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml; -relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice; -n cazul nnodarii sondei n stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala); -relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;

Nu trebuie: -aspirat continutul sondei la extragerea ei; -prelungita durata sondajului peste 3 ore; -grabita intrarea sondei; -depasita durata de executie (3 - ore).

2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMINRI HEMATOLOGICE


Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na. Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile

hematologice se pregatesc n laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avndu-se grija sa nu se formeze spuma n timpul rasturnarii flaconului. Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sngelui prin punctie venoasa.

ETAPELE

DE

EXECUIE

ALE

PUNCIEI VENOASE SUNT:


A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor: Pe o tava medicala acoperita cu un cmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea

venei ceva mai groase si mai scurte dect cele folosite pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile mbibate n alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon. Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor. Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza. n cazul n care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic dect la alte persoane. B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului: I se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea. De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii. I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia n care trebuie sa se faca punctia. De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stnd ntins pe pat n decubit dorsal, nsa daca pacientul este adult si

starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun. Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin dureroase sau traumatizante pentru pacient. C.Pregatirea asistentei la tehnica: Asistenta medicala se spala pe m Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mini, se face badijonarea minilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu minile la aer pna se evapora alcoolul si mbraca manusile sterile. n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n functie de starea sa generala si n functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar. Daca pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama. Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si supinatie si abductie ndepartat de corp. Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei. Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau

deschidere chirurgicala pe vas. Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod. n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal, cu bratul n extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama. Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de mbracaminte si n tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului. Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool. Sunt cazuri cnd nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului. Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului nspre cot spre sensul circulatiei de ntoarcere. Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de snge se face o noua degresare larga a plicii cotului.

Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mna stnga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va ntinde pielea, fixndu-se astfel vena n momentul punctionarii. Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra. Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului n sus. Se punctioneaza nti perpendicular pe vena cu miscari usoare, pna se simte senzatia de cadere n gol, apoi se ndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul n lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza snge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga. D.ngrijirea pacientului dupa tehnica: Imediat dupa punctionarea venei vine snge n seringa si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena. Pacientul desface apoi usor pumnul. Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon mbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.

Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast. E.Reorganizarea locului de munca: Sngele recoltat se pune n recipiente pregatite anterior recoltarii. Daca se fac probe serologice, sngele se recolteaza pentru fiecare proba n recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data. Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai repede la laborator. Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala si va spala minile cu apa calda si sapun si si va badijona apoi minile cu alcool de 70 %. n cazul n care recoltarea sngelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite n fabrici si contin anticoagulant n functie de necesitati. Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.

ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:

1.Infiltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pna la disparitie. 2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom. 3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde constienta: -punctia se va ntrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei; -i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece fata; -n caz de colaps se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal direct pe podea. Precautii: -punctia venoasa se face n conditii de perfecta asepsie; -la sfrsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sngelui n tesutul perivenos. Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml snge pe 4 mg EDTA si se agita pna cnd se obtine

culoarea rosie de cireasa inima porumbelului. -valori normale Ht: Barbati 46+ 6 g% Femei 41+6 g% -valori normale Hb: Barbati 15+2 g% Femei 12+2 g% b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml snge+0,4 citrat de Na, fara staza. -Valori normale VSH Barbati 1 - 10 mm/1 h 7 - 13 mm/2 h Femei 2 - 13 mm h/1 h 12 - 17 mm/2 h

3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE


Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune. Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre

analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri). Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze nainte de defecare. Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele. Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul

rectosigmoidoscopului.

REGIMUL DE PROB
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta n practica curenta. Pentru ca metoda sa cstige ntr-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba. n principiu, regimul de proba va trebui sa contina

alimente cu produsi de digestie identificabili n scaun, care pot furniza repere n aprecierea unor etape digestive principale: carne (fibre musculare) de preferinta n stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre). Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii. Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger. REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER MASA COMPOZIIE CANTITATE -lapte -500 ml Dimineata Ora 10.00 -pine prajita Supa din: -fulgi de ovaz -unt -lapte -apa Prnz -ou -perisoare prajite -piure de cartofi -unt -50 g -40 g -10 g -200 g -300 ml -1 buc -125 g -200 g -10 g

Ora 16.00 Cina

-lapte -lapte -pine prajita Supa din: -fulgi de ovaz -unt -lapte -apa -ou

-100 ml -500 ml -50 g -40 g -10 g -200 g -300 ml -1 buc

EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI


Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate). Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal. n conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 - 200 g de materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu diametru de 2, 5 - 5 cm. Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza ntre 6,8 - 7,3.

RECOLTAREA

SNGELUI

PENTRU

EXAMINRI BIO - CHIMICE Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de snge simplu. Recoltarea se face dimineata, pe nemncate. 1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de snge simplu sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat; -valori normale: 0,8 - 1,20 g% 2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge simplu cu seringa de plastic; -valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l 3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge; -valori normale: TGO 2 - 20 U.I. TGP 2 - 16 U.I. 4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge; -valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0 5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu; -valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde

Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11 6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara n lobul urechii, respectiv n degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hrtie de filtru, lame de sticla. 7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, ntr-o sticluta sterila; Valori normale: -culoare galben citrin; -Ph acid; -densitate 1010 - 1025; -urobilinogen normal; -sedimente - rare epitelii; -leucocite - foarte rare; -albumina - absenta; -glucoza - absenta; -pigmentii biliari - absenti. 8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma aceste recoltari se fac prin punctie capilara.

ETAPE DE EXECUIE:

a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu cmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile mbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hrtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile. b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea. I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar o mica ntepatura, ca de tntar. Punctia capilara se va face cu pacientul seznd pe scaun n cazul n care acestuia nu i este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, cnd starea de sanatate nu este tocmai favorabila. c)Participarea asistentei la tehnica - ncepe cu spalarea atenta pe mini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu minile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0. Dupa uscarea minilor la aer, asistenta va mbraca manusile sterile. Cnd se recolteaza snge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica. nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool

si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului n partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se nteapa calciul sau fata plantara a halucelui-

TEHNICA PROPRIU - ZIS:


Daca extremitatile pacientului sunt reci, ncalzim mna lui ntr-un vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie. Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea. Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sngelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona. Prima picatura de snge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa. Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira n pipete pregatite sau cu hrtia de filtru. Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri. Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de snge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, nclinata la un unghi de 45
0

, se face o

miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate. Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar de ordine. 9)ngrijirea pacientului dupa tehnica: Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon mbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo. Pacientul va ramne n pat 5 minute, apoi este condus n salon. Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de snge recoltate vor fi trimise imediat la laborator. 1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: -barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml; -femei 4 - 4,5 milioane/ml. 2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 150.000 - 400.000/mm 3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;

Valoare normala: 1 4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara; Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm Forma leucocitara: -neutrofile nesegmentate 0 - 5% -neutrofile segmentate 45 - 70 % -limfocite 20 - 40 % -bazofile 0 - 1 % -monocite 1 - 3 % 5.Timpul de sngerare -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1 6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1

BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura Medicala 2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel

Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002 3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica 4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica Editura Viata medicala romneasca 5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti Bic All 2000 6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman 7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976 8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974 9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis 10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului 11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.

Document Info
Accesari: 36289

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Apreciat:
<a href="http://w w w .scritube.com/medicina/ROLUL-PROPRIU-SI-DELEGAT-AL-AS6

Comentea za document ul:


Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2013 ) <a href='http://imgads.seriousads.net/ck.php?n=a1201d82&amp;cb=408467819' target='_blank'><img src='http://imgads.seriousads.net/avw.php?zoneid=67&amp;cb=408467819&amp;n=a1201d82' border='0' alt='' /></a>