Sunteți pe pagina 1din 120

MOTO

"SNTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO - PSIHO -


SOCIAL, CULTURAL SI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE SI
INDEPENDEN, FR A FI EGAL CU ABSENA BOLII SAU A
INFIRMITII".
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL
ASISTENTULUI MEDICAL N
NGRIJIREA PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN
TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MARI CERINE VORBIND DE
CALITILE SALE SUFLETESTI, SE REFER LA: RENUNARE,
RBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUN DISPOZIIE,
AMABILITATE, VOIOSIE, PREZEN DE SPIRIT SI
CONSTIINCIOZITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT,
PUTEREA FIZIC, PSIHIC SI MENTAL CARE L PRSESTE
VERTIGINOS N MOMENTELE DE SUFERIN, ASISTENTUL
MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI CALITI MORALE
SI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR SI O
BUN SI CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.
RESPECTND SI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA
NOASTR, NE RESPECTM PE NOI SI PROFESIA NOBIL PE CARE
NE-AM ALES-O".


PLANUL LUCRRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentului medical n ngrijirea
pacientilor cu enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu
enterocolita
A4.Participarea asistentului medical la acte de investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu
enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea ngrijirilor
B4.Aplicarea planului de ngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV - NOIUNI DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A1.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza
transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre
cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe
glandulare care si varsa produsii n acesta - numite glande anexe ale tubului
digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractul digestiv se deschide la exterior prin doua
orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros pe toata lungimea sa si de aceea i se disting mai
multe segmente, care poarta diferite denumiri.
ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici specifice n alcatuirea lor. Cu
toate acestea, n general au o structura asemanatoare.
STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care,
de la exterior spre interior sunt:

a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, n
regiunea faringiana si n portiunea superioara a esofagului si din fibre
musculare netede n tot restul tubului digestiv.
Dupa dispunerea lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare.
Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor
largesc si scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate
n interior si prin contractia lor ingusteaza si lungesc tubul digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii
largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre
elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractul digestiv de la
orificiul bucal pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinznd de functiile pe
care le ndeplinesc segmentele respective.
Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar
n restul tractului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere
la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n
forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor
alimentare sfarmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale
alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de
a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de
absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor
fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt absorbite
prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.
n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele
substante care ar fi daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol de
protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea
abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una din
fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale
tractului digestiv sau le fixeaza.


SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCAL
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu
exteriorul prin orificiul bucal, iar n interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara;
ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, avnd n grosimea lor
muschiul orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat
napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui
si al esofagului. El este localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu
calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol are
aspectul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un
diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a laringo-faringelui,
cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul
posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul
esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n
cavitatea abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are pozitie
verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic, avnd
n partea de sus, nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul
epiploon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu peretele
abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin
moderat 25 cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie
atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre
diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara,
cea mai ngusta a stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua
margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre stnga, avnd o
lungime de 40 cm.

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu
esofagul si intestinul subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor
dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre
intestinul subtire ne numeste pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul
piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei
margine libera este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv,
ajungnd la 6 - 9 m. ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde
pna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte
sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea
terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are
forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al
intestinului subtire, neputnd sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare
parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al abdomenului.
Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid: canalul
pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara
papila (caruncula) mare - n grosimea careia se afla ampula Vater.
Deasupra acesteia se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula)
mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire.
ncepe de la unghiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa
ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste
segment a fost mpartit n jejun si ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare
mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza
suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de
peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta
numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de 14 - 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa
ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin orificiul
ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre
intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua
intestinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este
portiunea initiala de circa7 cm si merge descrescnd catre partea terminala,
unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, n
jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma literei "U" rasturnata
si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin
mai sus, formndu-se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care
este cecul; acesta se continua n jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu
apendicele cecal, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se
termina la rect. Este mpartit n patru portiuni:
-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala si se termina sub
fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica
dreapta.
-colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se
continua pna la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic
sau felxura colica stnga si este situat orizontal sau n forma literei "V";
-colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic si se termina la
colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga.
-colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa iliaca stnga si tine
pna n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul.
Colonul sigmoid vine n raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar
la femeie si cu uterul.
Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si
parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri
largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul
intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea sa si din
cauza aceasta l cuteaza,iar prin contractia lor produc ceea ce se cheama
peristaltism.
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri -
numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de
peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau
caracteristica intestinului gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt
portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si
cel descendent) sunt fixe.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de
digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si
ajung n mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se
desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule
conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sanguina si limfatica bogata,
microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m
2
.
Procesele de absorbtie au loc la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru
alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si
unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de
energie, selective, care se desfasoara mpotriva grandientului de concentratie
(un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie
mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la
presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o
constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor
prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul
intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi n prima parte
a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al
acestora n snge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul
jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru
hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie
provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a intestinului subtire, in trei
forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili
si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se
rentorc n ficat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt
preluate de catre sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale(Na
+
, Cl
-
, Ca
2+
, P
3
, Fe
2+
) - se fac la
nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv,
maximul de absorbtie fiind acolo.
Absorbtia vitaminelor - se face n functie de solubilitatea lor: vitamine
hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele
liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu
saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul
intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul
intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara procese secretorii, motorii si
de absorbtie. n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n
materii fecale semisolide, de consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei
bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie
chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol n
alunecarea materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si sarurile
minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros,
datorita florei bacteriene anaerobe, formata n principal din bacili coli si
lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le
pna la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua a colonului
transvers si n colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra
compusilor practic nedigerati sub control cortical, determinnd
decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90%
resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale
bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act
reflex controlat voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de
muschi striati aflati sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, avnd o lungime
de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este
dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are
dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune
relativ dreapta - canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea
hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care
prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele
musculare sunt uniform repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe
prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe
colonul sigmoid), ceea ce i confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe
ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid n
cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;
-se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si glande salivare
mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata n cavitatea abdominala n partea superioara dreapta,
imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pna la epigastru sau n
loja hepatica;
-este asezat transversal n abdomen, are lungimea de aproximativ 28
cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, naltimea de 8 cm, greutatea de
circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu (contine o mare cantitate de snge).
-pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica
sangele de agentii nocivi ai organismului,acesta este implicat si in procesul
dedigestie prin secretia bilei ,un lichid ce actioneaza cu predilectie in
degradarea grasimilor.Intre mese bila se acumuleaza in vezicula
biliara(colecist).
Pancreasul este o glanda mixta,retroperineala,situata inapoia
stomacului.El are doua functii respectiv exocrina si endocrina.Functia
exocrina este implicata in digestie,fiind responsabila cu elaborarea si secretia
sucului pancreatic,un lichid care contine echipament enzimatic capabil sa
degradeze toate tipurile de substante alimentare.





I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n
asa fel nct sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se
realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor
digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge si limfa la
nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le
sufera alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata
mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele
substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de
substantele alimentare si eliminate din organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de
cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n faramitarea
si nmuierea acestora prin masticatie.Alimentele, desi contin ntotdeauna o
cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt
amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate. Dupa aceasta,
alimentele sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o
prefacere a lor n particule ct mai mici,cu ajutorul dentitiei.
b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a
moleculelor substantelor alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi
absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n
molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului
digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea
fizica si chimica, actionnd prin componentele lor, n special apa si fermenti
digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta
contribuie la digerarea fizica a alimentelor, ntruct le nmoaie si usureaza
astfel sfarmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n transformarea
chimica a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor
alimentare, prin hidroliza. Concentratia de apa a diferitelor sucuri digestive
variaza functie de natura si rolul sucului in procesul de digestie al alimentelor.
FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai
sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca
transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor complexe,
cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra
anumitor substante, provocnd anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor
digestive sub forma inactiva si sunt activate numai n prezenta unor anumite
substante si ntr-un mediu cu o anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii
digestivi se grupeaza n:
-proteaze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe
care le descompun pna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de
descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe
(polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le
hidrolizeaza, transformndu-le n glicerina si acizi grasi; nu pot actiona
asupra grasimilor, dect daca acestea se gasesc n stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii
alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE.
PRONOSTIC
Enterocolita este o inflamatie acuta sau cronica a intestinului subtire
si a intestinului gros,provocata de germeni
patogeni(bacterii,virusuri,ciuperci,paraziti)
ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba
cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura
infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: bacteriile -bacili coli patogeni
enterococi, Proteus, jioceanici, stafilococii si streptococii sunt introdusi n
intestin odata cu alimentele contaminate,care contin toxinele
microbiene,virusuri-enterovirusuri,rotavirusuri,adenovirusuri,virusul
Norwalk,ciuperci-candida,in special la pacientii imunodeprimati ,paraziti-
giardia lamblia.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite
specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor
contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau
profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor
ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele
excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa
tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin
sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a
fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros.
Procesul inflamator poate sa intereseze colonul n ntregime (colite difuze) sau
numai unele parti ale colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze,
colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza
intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii
alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum
ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli,
Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului
sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul
mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la
aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lnga un teren predispozant,
poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa
enterocolitele secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la
bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric
(aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce
nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie n
totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a
unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine
exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele
mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si
al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare biochimica
nnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxim de duoden si jejunul proximal,
acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. n
acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza
glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea
rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de
regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea
enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta importante alteratii
electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din
permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil
regenerarii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI
PROBLEME ALE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
ENTEROCOLITA ACUT
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente
alterate sau au ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pna la colici;
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de
gaze urt mirositoare;
-febra;
-frisoane.
n cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au
consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu
intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi
alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspndirii infectiei.


PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA
ACTE DE INVESTIGAIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru
evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin
introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre
duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor
care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor
extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor
biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor
medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a
tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali,
ajungnd prin vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu
bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de
nghitire;
-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai pe
substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin
punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei
prin emisie spontana ntr-un recipient pentru coprocultura steril, din sticla sau
din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite
examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni
mici de materii fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente
improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale
este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau
macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze
nainte de defecare.
-recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin punctie
venoasa - 5-8 ml snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
-recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie
capilara.
INTERVENII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori
perturbatori, pe ct se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o
rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti
membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim
alimentar de tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-ncurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei n privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n
procesul de vindecare;
-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii
de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;
-comunic pacientului data externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-nsotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.

INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT

-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si
bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul
pacientului si i administrez antiseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de
sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare.


EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC
EVOLUIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit
simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori,
daca este nengrijita, se poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de
acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de
alimente binecunoscute ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces,
ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice
orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 - 3
luni.
Remisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei
terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi
digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari
partiale.
COMPLICAII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la
nivelul cecului si sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI
ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea de
munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor
complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care a
declansat instalarea suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte
cu strictete unele norme igienico - alimentare si tratamentul medicamentos
permanent.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale
ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista
inflamatia mucoasei enterale.
ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se
simte bine, respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care
trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar
solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate.
Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si
recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de
o activitate normala.
n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin
introducerea regimului fara gluten.n etapa anterioara mortalitatea atinge 5%
din bolnavi. n prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor
alimentare.

EDUCAIA PENTRU SNTATE
Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai
putine.
n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12
- 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie
de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a
nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile
fermentate.
Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la
bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.
Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie,
se ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de
proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brnzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment
fiind introdus n ratii mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume
spalarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine
din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar
balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere
solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.
















CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
PLANUL DE NGRIJIRE ALPACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT ACUT
PRIMUL CAZ
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vrsta: 29 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Pleasa, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine
ncalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta
cavitatii bucale de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese n oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antropometrice: -greutate corporala - 81 kg;
-naltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-functie tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate
din cauza ametelii;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2
l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si
hepatica.
1.2.c)Antecedentele heredo-colaterale: fara importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendicectomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 29 ani, fara antecedente patologice, care n
urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe
abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2013, ora 10.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
N
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
0 1 2 3 4
1
1
Nevoia de a
respira si a avea
o buna circulatie
-frecventa
respiratorie normala
vrstei 17 r/min,
respiratii ritmice,
fara zgomote
patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
- -
2
2
Nevoia de a bea
si
de a mnca
- -greata,
varsaturi;
-crampe
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
-procesul
inflamator
intestinal
3
3
Nevoia de a
elimina
- -scaune apoase
si multiple;
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
-procesul
inflamator
intestinal
4
4
Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
- -adinamie;
-crampe
abdominale;
-varsaturi
-discomfort
abdominal
5
5
Nevoia de a
dormi si de a se
odihni
-pacientul doarme
ore suficiente de
somn (6-8 ore) si are
somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit
- -
6
6
Nevoia de a se
mbraca si
dezbraca
-pacientul se poate
mbraca singur, si
alege vestimentatia
n functie de
anotimp si stare
psihica
- -
7
7
Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului n limite
normale
- -usoara
hipertermie -
38,3
0
C
-procesul
inflamator
intestinal
8
8
Nevoia de a fi
curat, ngrijit, de
a-si proteja
tegumentele si
mucoasele
-par curat, ngrijit;
-urechi de
conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas
cu mucoasa umeda si
roz, gingii aderente
dintilor si roz;
-unghii taiate scurt,
- -
ngrijite;
-pacientul are
deprinderi igienice
normale, prezinta
aspect curat, ngrijit;
9
9
Nevoia de a
comunica
-functionarea
adecvata a organelor
de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine;
- -
1
10
Nevoia de a
actiona conform
propriilor
convingeri si
valori
-are convingeri fata
de realitate;
-pacientul face
rugaciuni la masa si
seara;
- -
1
11
Nevoia de a fi
preocupat n
privinta
realizarii
-pacientul ia singur
decizii;
-uneori si manifesta
si stari de bucurie;
- -
1
12
Nevoia de a evita
pericolele
- -starea generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
1
13
Nevoia de a
nvata cum sa-si
pastreze sau sa-si
recupereze
sanatatea
-pacientul prezinta
dorinta de a nvata
despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate cu
usurinta, cunostinte
medicale;
- -
1
14
Nevoia de a se
recrea
- -momentan
pacientul nu se
poate recrea,
fiind preocupat
de vindecare
-boala n
sine;
-frica de
complicatii
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:
-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea
nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei
alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd
pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa
urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.
1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2
zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata
durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala
pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 1- 2
zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,
temperatura si umiditate optime (22
0
C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice
si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor
primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
dependenta
Obiective INTERVENII Evaluare
Autonome Delegate
1.Durere
abdominala
-pacientul sa
beneficieze
de conditii de
microclimat
si mediu
securizat;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat
corespunzator
diagnosticului
si zilei de boala;
-amplasez
pacientul n salon,
n functie de starea
sa, afectiune
receptionate;
-asigur conditii de
mediu
adecvate, fara
curenti de aer,
surse de infectie,
zgomote
deranjante;
-masor functiile
vitale ale
pacientului (P, R,
T, T.A), diureza,
scaun, greutate
corporala;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ orice
modificare aparuta
n starea
-se efectueaza
ecografie
abdominala n
scop explorator;
-recoltez produse
biologice de la
pacient;
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
bilirubinemie;
-examen
coprocultura si
coproparazitologic;
-nsotesc bolnavul
la explorari;
-administrez
medicamente
prescrise de medic.
17.11.2013
T.A=125/70 mm Hg
R=18 r/min
T=38,3
0
C
Ficat cu dimensiuni
usor marite.
Colecist moderat,
destins, cu pereti
hiperecogenici,
ciudat, septat
incomplet.
-Glicemie 105 mg/dj
-Sidermie 59,0
micrograme %
-VSH 76 mm/h
-Timp de
protombina 14 sec
-Fibrinogen 850 mg
%
bolnavuluila F.O.;
-pregatesc
pacientul pentru
orice explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;
-transport probele
de laborator n
sectorul clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
Amilazemie 9 U/l
-Uree 38,4 mg/dl
2.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe toata
perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;
-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta;
-observ instalarea
unor reactii
adverse la
administrarea
medicamentelor
Administrez la
indicatia
medicului:
-Scobutil 1x2 f/zi;
-Algocalmin 1x2
f/zi;
-Papaverina 1x2
f/zi;
-Amoxicilina 500
mg la 8 ore
-Metoclopramid
1x2 f/zi
17, 18.11.2013
-pacientul ncearca
sa se adapteze la
noul sau rol,
declara ca durerea
nu mai este chiar
asa de evidenta.
19,20.11.2013
-pacientul si reia
ncet-ncet functia
digestiva
21,22.11.2013
-stare generala
ameliorata
T Hewell = 230 sec
-pacientul sa fie
alimentat
conform
diagnosticului
si zilei de boala,
pe tot
parcursul
spitalizarii
-explorez nivelul de
cunostinte al
pacientului despre
alimente, modul lor
de preparare si
despre respectarea
meselor;
-permit pacientului
sa-si aleaga
alimentele n
functie de
preferinte, dar sa
respecte indicatiile
medicului
(regimul);
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale,
dupa 8-10 zile se
pot introduce
laptele si
mezelurile
Administrez la
indicatia
medicului:
-Scobutil 1x2 f/zi;
-Algocalmin 1x2
f/zi;
-Papaverina 1x2
f/zi;
-Amoxicilina 500
mg la 8 ore
-Metoclopramid
1x2 f/zi
TGO=25U/L
TGP=30U/L
Chol=161 mg/dl
TRG=100 mg/dl
Creatinina=0,93
mg/dl
Na=132 mmol/l
K=3,9 mmol/l
Cl=203 mmol/l
Ex. Urina:
Densitate=1015
Ph=5
Leu=neg
Nitrati=steril
Rare epitelii, rare
oxalatii de calciu
3.Greturi si
varsaturi
-pacientul sa
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat
-asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul
antispastic
- 17.11.2013
-pacientul prezinta
greturi si varsaturi
18,19.11.2013
-pacientul declara o
mbunatatire a
starii generale
psihic n decurs
de 3 zile;
20, 21.11.2013
-pacientul nu mai
prezinta greturi
sau varsaturi
23.11.2013
-stare generala
buna
-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate
atragator si la ore
fixe;
-calculez ratia
calorica 24 ore n
functie de
activitate si vrsta

4.Diaree -pacientul sa-si
recapete
echilibrul
hidric si
nutritional
n 1-2 zile
-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultura);
-mentin permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;
-ncurajez
permanent;
-educ membrii
familiei n privinta
dietei
17.11.2013
-pacientul prezinta
stare de sanatate
alterata, cu diaree
18, 19.11.2013
-pacientul simte o
ameliorare, nu mai
prezinta scaune
20,21, 22.11.2013
-stare de sanatate
buna
5.Hiper-termie -pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala n
limite normale
-masor
temperatura
corpului si notez n
foaia de
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
17.11.2013
-pacientul prezinta
hipertermie
n 1-2 zile temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
(38,3
0
C)
18, 19, 20.11.2013
temperatura n
limite normale
21, 22.11.2013
temperatura n
limite normale
6.Anxietate -pacientul sa fie
echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;
-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului
si raportez
medicului orice
modificare aparuta
n starea de
sanatate a
pacientului;
-ncurajez
pacientul sa-si
exprime temerile si
ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede

7.Vulnerabilitate
fata de pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile n
decurs de 3 zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
-respect masurile
de prevenire a
infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la masurile
de prevenire a
infectiilor
17.11.2013
-pacientul respecta
regulile de igiena
18, 19.11.2013
-pacientul se
conformeaza
pe toata durata
internarii
regulilor de igiena
20, 21, 22.11.2013
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de
a se odihni.
9.Deficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit n
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii de
favorizare a
somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti
membri ai echipei
de ngrijire sa
procedeze
asemanator pentru
a ajuta pacientul
sa se odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientilor de
catre medic va fi
externat
17.11.2013
pacientul nu
prezinta interes
pentru cunostinte
medicale18,19.11.2013
-pacientul ntreaba
despre tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
20, 21, 11.2013
-pacientul a
demonstrat ca a
acumulat
cunostintele
medicale din spital









SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.
1.Denumire 2.Doza
unica
3.Doza
pe 24
ore
4.Actiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindicatii
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate
antibacteriana
larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai
la nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
- ca urmare nu
apar efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea
reziduala dupa
dizenterie
- -
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de
etiologie variata,
preventiv n
chimioteraia
-poate
produce
efecte
extra
-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profilaxia
greturilor si
vomelor
postoperatorii,
usurarea
intubarii
interstinale cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
piramidale,
mai
frecvent la
copii, tineri
si batrni;
-poate
simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree
-poate
produce
dureri
abdominale
diaree
chirurgicale pe
abdomen
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leocupernie
si noduli
cutanati
-leucopernie,
alergie la
pirazoli
PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n
litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita,
cistita
-adjuvant n
ulcer gastric si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil,
pancreatita,
dismenorice,
anexita
- -glaucom,
aritmii cardiace,
hipertensiune
intracraniana
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
-efecte
alergice
cutanate,
-leucopenie,
alergie la
pirazoli
colici renale si
biliare
leucopenie,
noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant pe
aparatul
digestiv, cai
urinare, uter
Hiposali-
vatie,
somnolen-
ta, diminu-
area
reflectivi-
tatii
-glaucom;
-abdomen acut
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa
9 ml snge + 1 ml
oxalat
T.Q.=12 - 14
11
12
11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9
ml snge + 1 ml
oxalat
T.H. =1
1
30
11
-
2
1
30
11

160
11

3.Colesterolemie Punctie venoasa,
vacutainer cu dop
rosu
1,80 - 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH Punctie venoasa 1,6
ml snge + 0,4 ml
citrat de Na
1 - 10 mm/ora
7 - 13 mm/2 ore
10 mm/1 ora
5.Ionograma
serica
Punctie venoasa 10
ml snge pe sticlute
heparinate
Na=135-152
m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl
-
=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5
m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
Na=137,7 m Eq/l
K
+
= 4,10 m Eq/l
Ca
2+
= 4,7 m Eq/l
Fe
3+
=100 m Eq/l
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5
ml snge sau 2 ml
snge + 4 ml florura
de Na uscat
0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5
ml snge + 0,5 ml
citrat de Na
200 - 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 -
10 ml snge
600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 -
10 ml snge
TGO=2 - 20 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 -
10 ml snge
0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
11.Hemocultura Recoltarea sngelui
prin punctie
venoasa pe mediu de
cultura
Negativa Negativa
12.Uree sanguina Se recolteaza prin
punctie venoasa 5 -
10 ml snge
0,20 - 0,40 g %
0
0,40 g %
0

13.Examen de
urina
Sumar de urina Culoare galben
citrin
Ph acid
Densitate 1010 -
1025
Urdulinogen:
normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte
rare
-rare epitelii
-frecvente
leucocite
-numeroase
hematii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta
riguroasa a
organelor genito -
urinare, se
recolteaza urina din
mijlocul jetului
urinar ntr-o
eprubeta sterila
-negativa -negativa
15.Coprocultura Se recolteaza scaun
n recipiente sterile
speciale, din trei
locuri diferite
-negativa -negativa
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
Data externarii: 22.11.2013
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 29 ani, internat
pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si
scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia,
murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu
consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la
surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai
familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform
asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.
n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% nainte de
masa cu 5-10 minute.


CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL
R.S. CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Berceni - Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu familia ntr-un
apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine ncalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna, toaleta
cavitatii bucale de 2 ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte
din 2 n 2 saptamni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antropometrice:
Greutate corporala: 86 kg
naltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate gustativa normala;
-functie tactila normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din
cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica,
etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-amigdalectomie la vrsta de 26 ani
1.3.Informatii legate de boala
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care n
urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare,
durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2013, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite normale
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV SI ANEXE:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
1 -Nevoia de a respira
si de a avea o buna
circulatie
-frecventa
respiratorie
vrstei 20 r/min;
-respiratii ritmice,
fara zgomote
- -
patologice;
-miscari
respiratorii libere;
-amplitudine
normala, egala de
ambele hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a
mnca
- -greata;
-varsaturi;
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
-proces
inflamator
intestinal
3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase
si multiple;
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
-proces
inflamator
intestinal
4 -Nevoia de a misca si
a avea o buna
postura
- -adinamie;
-durere
abdominala
difuza;
-varsaturi
-discomfort
abdominal
5 -Nevoia de a dormi si
a se odihni
-pacientul doarme
ore suficiente de
somn 6-9 ore si are
somn calm, fara
cosmaruri,
adoarme cu
usurinta si se
trezeste odihnit
- -
6 -Nevoia de a se
mbraca si dezbraca
-pacientul se poate
mbraca singur;
-si alege
- -
vestimentatia n
functie de
anotimp, stare
psihica si mai ales
adecvata vrstei
7 -Nevoia de a-si
mentine temperatura
corpului n limite
normale
- -usoara
hipertermie,
37,8
0
C
-proces
inflamator
intestinal
8 -Nevoia de a fi curat,
ngrijit, a-si proteja
tegumentele si
mucoasele
-par curat, ngrijit;
-urechi de
conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala,
nas, cu mucoasa
umeda si roz,
gingii aderente la
dinti si roz;
-unghii taiate
scurt, ngrijite;
-pacientul are
deprinderi
normale, prezinta
aspect curat,
ngrijit;
- -
9 -Nevoia de a
comunica
-functionarea
adecvata a
organelor de simt;
-debitul verbal
regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
- -
10 -Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori
-are convingeri
personale fata de
- -
realitate;
-foloseste obiecte
religioase
personale;
-pacientul face
rugaciuni seara
11 -Nevoia de a fi
preocupat n
privinta realizarii
-pacientul ia
singur decizii;
-uneori si
manifesta starile
sufletesti;
-este singur ca se
va face bine si-si
va duce viata
normal
- -
12 -Nevoia de a evita
pericolele
- -starea
generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
13 -Nevoia de a nvata
sa-si pastreze sau sa-
si recupereze
sanatatea
-pacientul prezinta
dorinta de a
nvata despre cum
sa-si recapete
starea de sanatate;
-acumuleaza cu
usurinta
cunostintele
medicale
- -
14 -Nevoia de a se
recrea
- -momentan
pacientul nu se
poate recrea,
fiind preocupat
de vindecare
-boala n
sine, frica
de
complicatii
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-durere abdominala difuza;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A PACIENTULUI R.S.
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea
nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgnd la ajutorul unei
alte persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni atunci cnd
pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa
urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare,
dar mai ales cnd constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor
aparute n urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit
niciodata de astfel de probleme.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n
aproximativ 1-2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata
durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, si
disparitia diareei n timp de 1-2 zile;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
INTERVENII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit,
temperatura si umiditate optima - 22
0
C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.
Probleme de
dependenta
Obiective INTERVENII Evaluare
Autonome Delegate
1.Durere
abdominala
-pregatirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul sa
prezinte
disparitia
durerii n
cteva zile;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului
si zilei de boala,
pe tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat
corespunzator
-amplasez
pacientul ntr-un
salon luminat,
linistit, fara
factori
perturbatori - pe
ct se poate de
izolat, macar cu
un paravan;
-acopar patul
pacientului cu
musama si aleza;
-linistesc
pacientul,
comunicnd
permanent cu el;
-asigur
mediu securizant
si conditii de
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze,
bilirubinemie;
-examen
coprocultura si
coproparazitologic
20.11.2013
-pacientul prezinta
stare alterata de
sanatate, dar
colaboreaza cu
echipa de ngrijire
21, 22.11.2013
-pacientul prezinta o
ameliorare a starii de
sanatate, scaunele
diareice s-au rarit
23.11.2013
-starea de sanatate a
pacientului s-a
mbunatatit
24.11.2013
diagnosticului
pe timpul
internarii
microclimat;
-supraveghez
scaunul,
frecventa,
consistenta;
-supraveghez
durerile
abdominale
-pacientul prezinta
stare de sanatate
buna
2.Greturi si
varsaturi
-pacientul sa
aiba o stare de
comfort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile
-asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul
antispastic
- 20.11.2013
-pacientul prezinta
greturi si varsaturi
21, 22.11.2013
-pacientul declara o
mbunatatire a starii
generale
23.11.2013
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
24.11.2013
-stare generala buna
3.Diaree -pacientul sa-si
recapete
echilibrul
hidric si
nutritional n 1-
2 zile
-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic;
-mentin
permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;
-recomand
pacientului pozitia
antalgica de
- 20.11.2013
-pacientul prezinta
stare de sanatate
alterata, cu diaree
21, 22.11.2013
-pacientul simte o
ameliorare, nu
simtitor;
-scaunele sunt de
diminuare a
durerilor
consistenta
semisolide;
23.11.2013
-stare de sanatate
buna
4.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe toata
perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;
-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez);
-regim alimentar
de tranzitie, orez
fiert n apa,
brnza de vaci,
carne fiarta, ou
fier moale; dupa 8-
10 zile se pot
introduce laptele
si mezelurile
Administrez la
indicatia
medicului:
-Scobutil,
Algocalmin
Papaverina cte
o fiola din fiecare
n injectie,
intramuscular;
-Furazolidon 4x1
/zi
20.11.2013
-pacientul ncearca
sa se adapteze la noul
sau rol, declara ca
durerea nu mai este
chiar asa de
evidenta.
21, 22.11.2013
-pacientul nca nu se
poate alimenta
normal, se simt slabit
23.11.2013
-pacientul ncepe sa
mannce n cantitati
mici, respectnd
indicatiile medicului;
mai prezinta scaune
apoase
24.11.2013
-stare de sanatate
buna
5.Hipertermie -pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala n
limite normale
n 1-2 zile
-masor
temperatura
corpului si notez
n foaia de
temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
20.11.2007
-pacientul prezinta
hipertermie (38
0
C)
21, 22.11.2013
-termperatura n
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
limite normale
23, 24.11.2013
-temperatura n
limite normale
6.Anxietate -pacientul sa fie
echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;
-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului
si raportez
meidcului orice
modificare
aparuta n starea
de sanatate a
acestuia;
-ncurajez
pacientul sa-si
exprime temerile
si ai dau exemple
de cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
- 20.11.2013
-pacientul este anxios
21, 22.11.2013
-pacientul ncepe sa-si
revina, nu mai este
speroat
23, 24.11.2013
-stare generala buna
7.Vulnerabilitate
fata de pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile n
decurs de 3 zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe toata durata
internarii
-respect masurile
de prevenire a
infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la masurile
de prevenire a
infectiilor
20.11.2013
-pacientul respecta
regulile de igiena
21, 22.11.2013
-pacientul se
conformeaza
regulilor de igiena
23, 24.11.2013
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de
a se odihni.
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit n
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii de
favorizare a
somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti
membri ai echipei
de ngrijire sa
procedeze
asemanator
pentru a ajuta
pacientul sa se
odihneasca;
-la ora de vizita a
pacientului de
catre medic,
acesta din urma l
anunta ca n ziua
urmatoare va fi
externat
- 20.11.2013
-pacientul prezinta
scaune diareice, ceea
ce l mpiedica sa se
odihneasca
21, 22.11.2013
-pacientul se simte
mai linistit, spune ca
a reusit sa doarma
23, 24.11.2013
-pacientul doarme
normal
9. Deficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
capete
cunostinte
medicale n
termen de 24
ore si sa
prezinte
ntelegerea lor
-explic pacientului
orice tehnica
ntreprinsa, scopul
si importanta ei n
procesul de
vindecare;
-i detaliez regimul
pe care trebuie sa-l
urmeze pentru
recuperarea starii
de sanatate;
-fac educatie
pentru sanatate si
cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare
- 20.11.2013
-pacientul nu
prezinta interes
pentru cunostinte
medicale
21, 22.11.2013
-pacientul ntreaba
despre tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
23, 24.11.2013
-pacientul a
demonstrat ca a
acumulat cunostinte
externarii;
-nsotesc pacientul
la garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
medicale din spital
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
Data externarii: 24.11.2013
Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata,
greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare,
se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie,
murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere
periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena att personal ct si alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele termenul de
valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la
medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
1.Denumire 2.Doza
unica
3.Doza
pe 24
ore
4.Actiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindicatii
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate
antibacteriana
larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai
la nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
- ca urmare nu
- -
apar efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea
reziduala dupa
dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de
etiologie variata,
preventiv n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profilaxia
greturilor si
varsaturilor
postoperatorii,
usurarea
intubarii
intestinale cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
-poate
produce
efecte
extrapirami-
dale, mai
frecvent la
copii, tineri
si batrni;
-poate
simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate
produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la
pirazoli
PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n - -glaucom,
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea minilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
litiaza biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala, pielita,
cistita
-adjuvant n
ulcer gastric si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
aritmii cardiace,
hipertensiune
intracraniana
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la
pirazoli
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant pe
aparatul
digestiv, cai
urinare, uter
-hipersaliva-
tie,
tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-
tii
-glaucom;
-abdomen acut
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1,
B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa
9 ml snge + 1 ml oxalat de
potasiu
T.Q.=12 - 14
11
12
11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml snge +
1 ml oxalat de potasiu
T.H. =1
1
30
11
-2
1
30
11
160
11

3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer
cu dop rosu
1,80 - 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml snge
+ 0,4 ml citrat de Na fara
staza
1 - 10 mm/ora
7 - 13 mm/2 ore
10 mm/1
ora
5.Ionograma
serica
Punctie venoasa 10 ml snge
pe sticlute heparinate
Na=135-152 m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl
-
=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5 m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
Na=137,7 m
Eq/l
K
+
= 4,10
mEq/l
Ca
2+
= 4,7
mEq/l
Fe
3+
=100
m Eq/l
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml snge
sau 2 ml snge + 4 ml florura
de Na uscat
0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml snge
+ 0,5 ml citrat de Na
200 - 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml 600 - 800 mg 815 mg %
snge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml
snge
TGO=2 - 20 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml
snge simplu
0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin
punctie venoasa pe mediu de
cultura
Negativa Negativa
12.Uree
sanguina
Se recolteaza prin punctie
venoasa 5 - 10 ml snge
simplu
0,20 - 0,40 g %
0
0,40 g %
0

13.Examen de
urina
Sumar de urina Culoare galben
citrin
Ph acid
Densitate 1010 -
1025
Urolulinogen:
normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte
rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
-rare
epitelii
-frecvente
leucocite
-
numeroase
hematii
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a
organelor genito - urinare, se
recolteaza urina din mijlocul
jetului urinar ntr-o eprubeta
sterila
-negativa -negativa
15.Coprocultura Se recolteaza scaun n
recipiente sterile speciale, din
trei locuri diferite
-negativa -negativa


CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un apartament cu 3
camere, bucatarie si baie, salubre, bine ncalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
Conditii de munca: bune
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta
cavitatii bucale de 2 ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, i place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-naltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate gustativa normala
-perceptie tactila normala;
-somnul: normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de
probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale;
-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau
medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile
corespunzatoare vrstei;
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES,
SIDA TBC, hepatita, etc
c)Antecedentele heredo-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara importanta
1.3.Informatii legate de boala
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore,
prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2013
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal alterat;
-durere abdominala colicativa;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de
dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a
respira si
a avea o buna
circulatie
-frecventa respiratorie
normala vrstei 22 r/min,
respiratii ritmice, fara
zgomote patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
- -
2 Nevoia de a
bea si
de a mnca
- -greata, varsaturi;
-durere
abdominala
colicativa;
-lipsa poftei de
mncare
-procesul
inflamator
intestinal
3 Nevoia de a
elimina
- -scaune apoase si
multiple;
-procesul
inflamator
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
intestinal
4 Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura
- -adinamic;
-durere
abdominala
colicativa;
-varsaturi
-disconfort
abdominal
5 Nevoia de a
dormi si de a
se odihni
-pacientul nu se
poate odihni
corespunzator;
-colici
abdominale
-scaune
multiple
6 Nevoia de a
se mbraca si
dezbraca
-pacientul se poate
mbraca singur, si alege
vestimentatia n functie de
anotimp si stare psihica
- -
7 Nevoia de a-
si mentine
temperatura
corpului n
limite
normale
- -T=37,9
0
C
masurata sub
axila
-posibil
proces
infectios
8 Nevoia de a fi
curat,
ngrijit, de a-
si proteja
tegumentele
si mucoasele
-par curat, ngrijit;
-urechi de conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz,
gingii roz, aderente
dintilor;
-unghii taiate scurt,
ngrijite;
-pacientul are deprinderi
igienice normale
- -
9 Nevoia de a
comunica
-functionarea adecvata; - -
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre
sine
10 Nevoia de a
actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori
-are convingeri personale,
pe care si le respecta;
-citeste carti, poarta
discutii cu colegii de
camera si cu echipa;
-pacientul si respecta
valorile religioase
- -
11 Nevoia de a fi
preocupat n
privinta
realizarii
-pacientul este optimist n
privinta vindecarii;
-uneori si manifesta si
stari de bucurie;
-el spune ca boala lui este
ceva trecator
- -
12 Nevoia de a
evita
pericolele
- -starea generala
alterata
-alterarea
tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL
PACIENTULUIM.T.
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea
nevoilor fundamentale si de aceea este internat n spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd
pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa
urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata olicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute
n urma infectiei intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de
acestea.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2
zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata
durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala
pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareei n timp de 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
3.2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,
temperatura si umiditate optime (22
0
C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si
pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor
primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
dependenta
Obiective INTERVENII Evaluare
Autonome Delegate
1.Durere
abdominala
-pregatirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul sa
-plasez
pacientul ntr-
un salon
luminos, linistit,
fara factori
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
24.11.2013
Pacientul
prezinta
stare alterata
prezinte
disparitia
durerii n
cteva ore;
-pacientul sa
beneficieze de
un mediu
confortabil si
securizant pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
alimentat
corespunzator
diagnosticului
si a zilei de
boala pe tot
parcursul
internarii;
perturbatori, pe
ct se poate
izolat, macar cu
un paravan
daca nu se
poate o rezerva
separata pentru
el;
-acopar patul
pacientului cu
musama si
traversa;
-linistesc
pacientul,
comunicnd
permanent cu
el;
-asigur mediu
securizat si
conditii de
microclimat;
-supraveghez
scaunul,
frecventa,
consistenta;
-supraveghez
durerile
abdominale;
-recomand
pacientului
pozitia
antalgica de
diminuare a
durerilor
bilirubinemie;
-examen
coprocultura si
coproparazitologic
de sanatate,
dar
colaboreaza
cu echipa de
ngrijire.
25.11.2013
Pacientul
prezinta o
ameliorare a
starii de
sanatate,
scaunele
diareice s-au
rarit.
26.11.2013
Starea de
sanatate s-a
mbunatatit
Scaunul de
2/zi, de
consistenta
aproape
normala
27.11.2013
Stare
generala
buna
2.Dificultate
de a se
alimenta si
hidrata - risc
de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe toata
perioada
internarii;
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;
-pacientul sa
aiba o
alimentatie
completa n
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin
regim hidric 24-
48 ore (apa si
zeama de orez),
apoi regim
alimentar de
tranzitie, orez
fiert n apa,
brnza de vaci,
carne fiarta, ou
fiert moale;
dupa 8 - 10 zile
se pot introduce
laptele si
mezelurile.
Administrez la
indicatia
medicului:
-Scobutil
+Algocalmin +
Papaverina cte o
fiola din fiecare n
injectie
intramusculara;
Furazolidon
4x1/zi
24, 25.11.2013
-pacientul
ncearca sa se
adapteze la
noul sau rol,
declara ca
durerea nu
mai este
chiar asa de
evidenta.
26.11.2013
-stare
generala
buna
simtitor;
-scaunele
sunt de
consistenta
semisolida
3.Greturi si
varsaturi
-pacientul sa
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile, iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa fie
-asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul
- 24.11.2013
-pacientul
prezinta
greturi si
varsaturi
25.11.2013
-pacientul
echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;
antispastic declara o
mbunatatire
a starii
generale
26.11.2013
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si
recapete
echilibrul
hidric si
nutritional n 1-
2 zile
-recoltez
produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultura);
-mentin
permanent
legatura cu
apartinatorii
pacientului;
-ncurajez
permanent
pacientul;
-educ membrii
familiei n
privinta dietei
24.11.2013
-scaune
diareice
multiple
25, 26.11.2013
-frecventa
scaunelor s-a
mai redus
5.Hipertermie -pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala n
limite normale
n 1-2 zile
-masor
temperatura
corpului si notez
n foaia de
temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza, pulsul,
T.A.,
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
24.11.2013
-hipertermie
(37,9
0
C)
25, 26.11.2013
-
termperatura
corporala n
limite
normale
comportamentul
pacientului
6.Anxietate -pacientul sa fie
echilibrat
psihic n decurs
de 3 zile;
-sustin
permanent
pacientul,
ncurajn-du-l;
-calculez
bilantul ingesta-
excreta;
-observ
permanent
starea
pacientului si
raportez
medicului orice
modificare
aparuta n
starea de
sanatate a
pacientului;
-ncurajez
pacientul sa-si
exprime
temerile si ai
dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
- 24.11.2013
-pacientul
este anxios
25, 26.11.2007
-pacientul
ncepe sa-si
revina, nu
mai este
speriat
7.Vulnerabili-
tate fata de
pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile n
decurs de 3 zile;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe toata durata
internarii
-respect
masurile de
prevenire a
infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul
cu privire la
masurile de
prevenire a
infectiilor
- 24.11.2013
-pacientul
respecta
regulile de
igiena
25.11.2013
-pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare
generala
ameliorata
8.Dificultate
de a se
odihni.
-pacientul sa
doarma ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit n
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii
de favorizare a
somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti
membri ai
echipei de
ngrijire sa
procedeze
asemanator
pentru a ajuta
pacientul sa se
odihneasca;
-la ora de vizita
a pacientilor de
catre medic,
acesta l anunta
ca mine va fi
externat
- 24.11.2013
-pacientul
prezinta
scaune
diareice, ceea
ce l
mpiedica sa
se odihneasca
25.11.2013
-pacientul se
simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2013
-pacientul
doarme
normal
9.Deficit de
cunostinte
medicale
-pacientul sa
capete
cunostinte
medicale n
termen de 24
ore si sa
prezinte
ntelegerea lor
n decurs de 2
zile
-explic
pacientului
orice tehnica
ntreprinsa,
scopul si
importanta ei n
procesul de
vindecare;
-i detaliez
regimul pe care
trebuie sa-l
urmeze pentru
- 24.11.2013
-pacientul nu
prezinta
interes
pentru
cunostinte
medicale
25.11.2013
-pacientul
ntreaba
recuperarea
starii de
sanatate;
-fac educatie
pentru sanatate
si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare
externarii;
-nsotesc
pacientul la
garderoba;
-predau
pacientul
apartinatorilor
despre
tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
26.11.2013
-pacientul a
demonstrat
ca a
acumulat
cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
Data externarii: 27.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 54 ani, internat
pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune
apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia,
murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu
consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse
autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai
familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor,
spalarea minilor nainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor
medicului;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:
Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.
1.Denumire 2.Doz
a
unica
3.Doz
a pe
24
ore
4.Actiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindica
tii
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate
antibacteriana
larga,
cuprinznd
microroganism
ele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta
numai la
nivelul
lumenului
intestinal,
- -
medicamentul
fiind
neresorbabil -
ca urmare nu
apar efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea
reziduala dupa
dizenterie
2.METOCLOPRAM
ID
(fiole)
1 fiola 2fiole -varsaturi de
etiologie
variata,
preventiv n
chimioterapia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functionala a
stomacului si
duodenului,
profilaxia
greturilor si
vomelor
postoperatorii,
usurarea
intubarii
intestinale
cnd pilorul
este dificil de
trecut, sughit,
migrena
-poate produce
efecte
extrapiramida
le, mai
frecvent la
copii, tineri si
batrni;
-poate simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se
administreaza
imediat dupa
interventii
chirurgicale pe
abdomen
3.PIAFEN
(fiole)
1 fiola 2 fiole -toate tipurile
de dureri,
inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la
pirazoli
4.PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n
litiaza biliara,
colecistita,
colangita,
litiaza renala,
pielita, cistita
-adjuvant n
ulcer gastric si
duodenal,
gastrita,
enterita, colita,
colon iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
- -glaucom,
aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
5.ALGOCALMIN
(fiole)
1 fiola 2 fiole -toate tipurile
de dureri,
inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la
pirazoli
6.SCOBUTIL
(fiole)
1 fiola 2 fiole -antispastic
predominant
pe aparatul
digestiv, cai
urinare, uter
-hipersaliva-
tie, tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-tii
-glaucom;
-abdomen acut





PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa
9 ml snge + 1 ml oxalat de
potasiu
T.Q.=12 - 14
11
12
11

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml snge
+ 1 ml oxalat de potasiu
T.H. =1
1
30
11
-2
1
30
11
160
11

3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer
cu dop rosu
1,80 - 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml
snge + 0,4 ml citrat de Na
fara staza
1 - 10 mm/ora
7 - 13 mm/2 ore
10 mm/1
ora
5.Ionograma
serica
Punctie venoasa 10 ml snge
pe sticlute heparinate
Na=135-152 m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl
-
=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5 m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
Na=137,7 m
Eq/l
K
+
= 4,10
m Eq/l
Ca
2+
= 4,7
m Eq/l
Fe
3+
=100 m
Eq/l
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml snge
sau 2 ml snge + 4 ml
florura de Na uscat
0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml
snge + 0,5 ml citrat de Na
200 - 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml
snge
600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml
snge
TGO=2 - 20 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
snge simplu
11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin
punctie venoasa pe mediu
de cultura
Negativa Negativa
12.Uree
sanguina
Se recolteaza prin punctie
venoasa 5 - 10 ml snge
simplu
0,20 - 0,40 g %
0
0,40 g %
0

13.Examen de
urina
Sumar de urina Culoare galben
citrin
Ph acid
Densitate 1010 -
1025
Urolulinogen:
normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte
rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
-rare
epitelii
-frecvente
leucocite
-numeroase
hematii
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a
organelor genito - urinare,
se recolteaza urina din
mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila
-negativa -negativa
15.Coprocultura Se recolteaza scaun n
recipiente sterile speciale,
din trei locuri diferite
-negativa -negativa
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a
colunului.
Am avut sub ngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala difuza;
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul
de enterocolita acuta.
Acestia s-au externat dupa cteva zile n stare foarte buna.
III.2.EVALUAREA FINAL
1.Pacientul A.R.:
Vrsta: 29 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
3.Pacientul M.T.:
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: fara importanta
Diagonostic: enterocolita acuta
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:

Pacientul nr. 1 (A.R.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestat colicativ sub forma de crampe.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor
aparute n urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de deshidratare si de adinamie.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit
niciodata de astfel de probleme.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestat difuz, uneori sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor
aparute n urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit
niciodata de astfel de probleme.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestat colicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor
aparute n urma infectiei intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost
interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizat.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si
zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de ngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2
zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2
zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot
timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala
pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
INTERVENII AUTONOME:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
-Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune,
receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de
infectie, zgomote deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T
0
, T.A.), diureza, scaun,
greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta n starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator n sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa,
brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce
laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea
medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul
lor de preparare si despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa
respecte indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate
atragator si la ore fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, n functie de activitate si vrsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri
care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,,
pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca
mine va fi externat.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori,
pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva
separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizat si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n
apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot
introduce laptele si mezelurile.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri
care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,
pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca
mine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n
procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea
starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori perturbatori,
pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva
separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez probele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membrii familiei n privinta dietei.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale n
apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot
introduce laptele si mezelurile.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de cazuri
care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator,
pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca
mine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n
procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea
starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membrii familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrsta de
29 ani, internat pentru
stare de sanatate
alterata, greata, voma,
paloare.
n urma consultului
clinic se fixeaza
diagnosticul
Pacientul n vrsta de 49 ani
internat pentru stare de
sanatate accentuat alterata,
greata, voma, durere
abdominala difuza, scaune
apoase multiple si paloare.
n spital se efectueaza
examene clinice si paraclinice
n urma carora se fixeaza
diagnosticul.
Pacientul n vrsta de
54 ani internat pentru
stare de sanatate
alterata, greata, voma,
durere abdominala
colicativa, scaune
apoase multiple si
paloare.
n spital se efectueaza
examene clinice n
urma carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDRI:
-regim alimentar
echilibrat, conform
indicatiilor medicului;
-consumul de apa
numai de la surse
sigure, este posibil apa
plata;
-sa spele ouale nainte
de a le sparge, cu apa,
detergent si sa nu
consume mai ale oua
de rata;
RECOMANDRI:
-respectarea regulilor de
igiena att personala ct si
alimentara;
-evitarea consumului de
afumaturi;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea consumului de oua
care nu au pe ele data
expirarii;
-prezentarea periodica la
RECOMANDRI:
-regim alimentar
echilibrat, conform
indicatiilor medicului;
-consumul de apa
numai de la surse
sigure, este posibil apa
plata;
-fierberea carnii nainte
de preparare si
procurarea ei numai de
la surse autorizate;
-evitarea consumului de
-fierberea carnii
nainte de preparare si
procurarea ei numai
de la surse autorizate;
-evitarea consumului
de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor
din lapte ce nu
prezinta calitati
organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea
tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta
si la alti membri ai
familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
medicul de familie;
-revenirea si acutizarea
simptomelor impune
prezentarea de urgenta la
medic.
conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta
calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea
tratamentului
medicamentos;
-control periodic la
medicul de familie;
-revenirea, acutizarea
si prezenta si la alti
membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala
ameliorata
Stare generala buna Stare generala buna
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta n
introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre
duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut
gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau
aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase
prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente
care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali,
ajungnd prin vena porta n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu
bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continua - n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei
veziculare de cea cu continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din
continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREGTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hrtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege n
functie de scopul sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul n pozitie seznd la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se ndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mini;
-mbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) ct mai aproape de oliva si o introduce cu
blndete prin cavitatea bucala sau nazala pna n faringe;
-cere pacientului sa respire adnc, cu gura deschisa si sa nghita de
cteva ori pna cnd oliva trece n esofag;
-cu miscari blnde ajuta naintarea sondei pna la marcajul 45 cm la
arcada dentara, moment n care se considera ca sonda a trecut de cardia si a
patruns n stomac;
-se aseaza pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si
capul mai jos, coapsele flexate pe bazin;
-se mpinge usor sonda spre pilor pna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu
actiunea de nghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);
-cnd diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a
ajuns n duoden (dupa circa 1 - ore de la patrunderea ei n stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se
verifica daca sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolacit n stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira,
iar daca sonda a ajuns n duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns
n duoden, dar poate fi extras daca ea se afla n stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind
vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ore de la patrunderea sondei n stomac, la capatul liber al
sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza
ntr-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hrtia de turnesol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila,
ncalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se nchide extremitatea libera a sondei prin nnodare sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila
vscoasa de culoare nchisa castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B ntr-o eprubeta
sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct
din ficat - bila C, hepatica (este n cantitate mai mare si se capteaza ntr-un
recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla ctiva ml de aer si se
nchide capatul liber cu o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului
pentru a mpiedica scurgerea continutului ei n faringe sau n cavitatea
bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza n tavita renala.
ngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se ndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul n pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila retinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali n timpul
senzatiei de varsatura;
-ncolacirea sondei n stomac;
-greturi si varsaturi;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional
(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vscoase);
-sunt situatii cnd sonda nu patrunde n duoden datorita unui spasm
piloric, nchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia
continutului gastric, se ncearca neutralizarea sucului acid stomacal cu
bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de
medicamente antispastice;
-n cazul nnodarii sondei n stomac, extragerea se face cu atentie, pe
cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost
introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10
ml novocaina, solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita introducerea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ore).
2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU
EXAMINRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata
de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc
n laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul,
avndu-se grija sa nu se formeze spuma n timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin
punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUIE ALE PUNCIEI VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un cmp steril se aseaza seringi de
diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte
dect cele folosite pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile mbibate
n alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane
cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf
alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru
sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza.
n cazul n care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se
vor folosi ace de calibru mai mic dect la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa
mannce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de
importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea
dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia n
care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stnd ntins pe pat n
decubit dorsal, nsa daca pacientul este adult si starea de sanatate este
oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin dureroase sau
traumatizante pentru pacient.
C.Pregatirea asistentei la tehnica:
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa sterila si sapun, fara a se
usca pe mini, se face badijonarea minilor cu alcool de 70%, apoi asistenta
medicala sta cu minile la aer pna se evapora alcoolul si mbraca manusile
sterile.
n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n functie de
starea sa generala si n functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe scaun, el se va
aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita
acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si supinatie si abductie
ndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul
punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala
controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va
face denudare sau deschidere chirurgicala pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se
degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe pat, se
va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul n decubit
dorsal, cu bratul n extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita
cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de
mbracaminte si n tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se
face pregatirea psihica a pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul
treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri cnd nici dupa aplicarea garoului venele nu se evidentiaza
si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa
calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac miscari dinspre
articulatia pumnului nspre cot spre sensul circulatiei de ntoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de snge se face o noua
degresare larga a plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena
aleasa, astfel: mna stnga a asistentei medicale va cuprinde antebratul
pacientului pe partea dorsala si va ntinde pielea, fixndu-se astfel vena n
momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul
acului n sus.
Se punctioneaza nti perpendicular pe vena cu miscari usoare, pna se
simte senzatia de cadere n gol, apoi se ndreapta acul paralel cu vena si se
introduce aproape tot acul n lumenul vasului; apoi asistenta medicala
recolteaza snge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10 - 20
secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine snge n seringa si se desface
garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul
punctiei un tampon mbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca
compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte
subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sngele recoltat se pune n recipiente pregatite anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sngele se recolteaza pentru fiecare proba
n recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume,
sectie, salon, numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai repede la
laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta
medicala si va spala minile cu apa calda si sapun si si va badijona apoi
minile cu alcool de 70 %.
n cazul n care recoltarea sngelui se face cu vacutainer, tehnica de
recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza
ace speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special
pregatite n fabrici si contin anticoagulant n functie de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:
1.Infiltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu formare de hematom
- se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pna la
disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage
putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde constienta:
-punctia se va ntrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea
camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se
stropeste cu apa rece fata;
-n caz de colaps se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal direct pe
podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face n conditii de perfecta asepsie;
-la sfrsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza
revarsarea sngelui n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml snge pe 4 mg
EDTA si se agita pna cnd se obtine culoarea rosie de cireasa inima
porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie
venoasa 1,6 ml snge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un
recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu
gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni
mici din materiile fecale, aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente
improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de
chibrituri).
Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate materiile fecale
este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al
scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze nainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut
imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari
fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin
tuseu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate
ca un material asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o
deosebita importanta n practica curenta.
Pentru ca metoda sa cstige ntr-adevar valoarea unei probe
functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.
n principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi
de digestie identificabili n scaun, care pot furniza repere n aprecierea unor
etape digestive principale: carne (fibre musculare) de preferinta n stare de
prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si fainoase (amidon si
celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n care figureaza
aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub
aspectul caloric si al principiilor alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIIE CANTITATE
Dimineata -lapte
-pine prajita
-500 ml
-50 g
Ora 10.00 Supa din:
-fulgi de ovaz
-unt
-lapte
-apa
-ou
-40 g
-10 g
-200 g
-300 ml
-1 buc
Prnz -perisoare prajite
-piure de cartofi
-unt
-lapte
-125 g
-200 g
-10 g
-100 ml
Ora 16.00 -lapte
-pine prajita
-500 ml
-50 g
Cina Supa din:
-fulgi de ovaz
-unt
-lapte
-apa
-ou
-40 g
-10 g
-200 g
-300 ml
-1 buc
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din produsele elaborate
la nivelul tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule
nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din
bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal.
n conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi
aproximativ 100 - 200 g de materii fecale de culoare galben - brun, datorita
prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o
forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu diametru
de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens,
PH-ul variaza ntre 6,8 - 7,3.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMINRI BIO - CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de snge
simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de snge simplu sau
2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%
2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge simplu cu
seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g %
0

5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml
snge + 1 ml oxalat de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde
Timpul Howell 1
1
30
11
- 2
1
30
11

6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare - se face prin punctie
capilara n lobul urechii, respectiv n degetul inelar si avem nevoie de ceas cu
secundar, hrtie de filtru, lame de sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune
a zilei, ntr-o sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac
prin punctie capilara.
ETAPE DE EXECUIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu
cmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile
mbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile,
hrtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca
n dimineata recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este
dureroasa si ca va simti doar o mica ntepatura, ca de tntar.
Punctia capilara se va face cu pacientul seznd pe scaun n cazul n
care acestuia nu i este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, cnd starea de
sanatate nu este tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - ncepe cu spalarea atenta pe mini
cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu minile la aer pentru a se usca
si le va badijona cu alcool de 70
0
.
Dupa uscarea minilor la aer, asistenta va mbraca manusile sterile.
Cnd se recolteaza snge capilar este foarte important sa avem
temperatura constata de 18 - 20
0
C pentru a se evita vasoconstrictia periferica.
nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau
uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului n partea
laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se nteapa calciul
sau fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZIS:
Daca extremitatile pacientului sunt reci, ncalzim mna lui ntr-un vas
cu apa calda sau masam usor locul de punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta
uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adncime
de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sngelui, fara a fi necesar sa
se stoarca zona.
Prima picatura de snge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau
sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se
aspira n pipete pregatite sau cu hrtia de filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le
murdari sau a le contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de snge, se aseaza pe
lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, nclinata la un unghi de
45
0
, se face o miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se
va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera
initialele numelui pacientului sau un numar de ordine.
9)ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon
mbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ramne n pat 5 minute, apoi este condus n salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de snge recoltate vor fi
trimise imediat la laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sngerare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 2
1
30
11
- 4
1

6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 6
1
- 8
1
- 12
1

BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV
Bucuresti - Editura Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu,
Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia
Titirica