Sunteți pe pagina 1din 86

Liceul Tehnologic Spiru Haret Târgovişte Şcoala Postliceală Sanitară

PROIECT DE ABSOLVIRE

Domeniu: Sănătate şi asistenţă pedagogică

Specializare: Asistent Medical Generalist

Absolvent Stan Georgiana Mihaela

Îndrumător

Toma

Crăciunoiu

Sesiunea August 2014

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU APENDICITĂ ACUTĂ

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU APENDICITĂ ACUTĂ 2

2

Cuprins

Motto

Pag 4

Motivaţie

Pag 4

Noţiuni de nursing

Pag 5

Calităţile vieţii în medicină

Pag 7

Capitolul I – Anatomia şi fiziologia intestinului gros

Pag 9

 

1.1 Cecul

Pag 9

1.2 Colonul

Pag 11

Capitolul II – Apendicita acută

Pag 14

2.1

Definiţie

Pag 14

2.2

Etiopatologie

Pag 14

2.3

Anatomie patologică

Pag 14

2.4

Simptomatologie

Pag 15

2.5

Forme clinice

Pag 18

2.5.1 Forme clinice după evoluţie

Pag 18

2.5.2 Forme clinice după sediu

Pag 19

2.5.3 Forme clinice după vârstă

Pag 20

2.6

Diagnostic diferenţial

Pag 20

2.7

Tratament

Pag 20

Capitolul III – Rolul asistentei medicale în efectuarea investigaţiilor specifice apendicitei

Pag 22

Capitolul IV – Acordarea îngrijirilor specific bolnavului cu apendicectomie

Pag 25

4.1

Asigurarea condiţiilor de mediu

Pag 25

4.2

asigurarea igienei

Pag 26

4.3

Alimentaţia pacientului

Pag 27

Capitolul V – Prezentarea cazurilor

Pag 29

Caz I

Pag 30

Caz II

Pag 49

Caz III

Pag 64

Capitolul VI – Prezentarea tehnicilor

Pag 79

6.1

Efectuarea pansamentului

Pag 80

6.2

Puncţia intravenoasă

Pag 82

6.3

Măsurarea tensiunii arteriale

Pag 85

Bibliografie

Pag 86

3

Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate, totul este nimic.” Schopenhauer

Motivaţia

Am ales această temă de proiect „ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITĂ” deoarece primul meu stagiu de când am început această şcoală

a fost în secţia Chirurgie. Am văzut că este o afecţiune destul de des întâlnită şi m-am gândit să aflu cât mai multe lucruri despre această afecţiune, să fiu bine informată pentru a da cât mai multe răspunsuri persoanelor în cauză, chiar şi pentru mine. Deşi este o afecţiune ce se rezolvă relativ uşor din punct de vedere chirurgical, asistenta medicală trebuie să acorde îngrijirile necesare ca în oricare altă afecţiune, chirurgicală sau nu. În cazul apendicitei acute trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra copiilor şi vârstnicilor, categorii de vârsta la care boala se manifestă diferit faţă de persoana adultă.De asemenea se are în vedere prevenirea infecţiilor care se produc uneori din vina noastră, a cadrelor medii pentru că nu educăm pacientul, nu-l informăm , deşi ştim foarte bine că este mai bine să previi decât să tratezi. De-a lungul stagiilor practice efectuate în secţia de Chirurgie am învăţat multe lucruri, de la asistente medicale şi medici cu multă experienţă profesională. Îngrijirile acordate în apendicită acută sunt:

- pregatirea preoperatorie a pacientului, pregătirea psihică este foarte importantă deoarece chiar şi o intervenţie minoră, este ceva nou pentru pacient.

- ingrijirile postoperatorii acordate bolnavului din momentul în care este scos din

sala de operaţie, dintre acestea foarte importantă este urmărirea funcţiilor vitale ale pacientului care ne ajută să observăm apariţia unor complicaţii postoperatorii nedorite.

Datoria noastră este să avem grijă de toţi pacienţii, indiferent de afecţiunea pe care o au şi fără să minimalizăm importanţa ei, chiar dacă este apendicită acută.

4

NOŢIUNI DE NURSING

Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan – cadru de acordare a îngrijirilor atât pacientului, cât şi familiilor, grupurilor sau comunităţii. Este un proces organizat şi planificat, o metodă raţională de planificare şi promovare a intervenţiilor individualizate în scopul obţinerii unei mai bune stări de sănătate.

Procesul de nursing este:

Un mod de a gândi ca nursa

Modalitate dea corela activităţile ce conduc la îngrijiri competente de nursing

Un ciclu dinamic

Orientare ştiinţifică de abordare a problemei de îngrijire

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea datelor – Aprecierea. Cuprinde:

colectarea datelor

validarea datelor

organizarea datelor

stabilirea profilului de sănătate

2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing

analiza şi interpretarea datelor

identificarea problemelor

enunţul diagnosticului de nursing

3. Planificarea îngrijirilor

stabilirea priorităţilor

stabilirea obiectivelor

alegerea strategiilor

4. Implementarea. Cuprinde:

culegerea de date noi

efectuarea intervenţiilor

5

5. Evaluarea

stabilirea criteriilor de evaluare

evaluarea atingerilor obiectivelor

identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor

Procesul de nursing are următoarele avantaje , beneficii pentru:

- cel care oferă asistenţă medicală (asistentul medical):

permite luarea deciziilor

evidenţiază legalitatea acţiunilor

creşte profesionalismul

creşte responsabilitatea, competenta

posibilitatea de a câştiga încredere

da satisfacţie muncii

- cel care primeşte îngrijiri (pacientul):

participarea pacientului la propria îngrijire şi să se preocupe de obţinerea unei mai bune stări de sănătate

beneficiază de îngrijiri de calitate în funcţie de nevoi

continuitate în îngrijiri

6

CALITĂŢILE VIEŢII ÎN MEDICINĂ

Calitatea vieţii este dată de percepţiile indivizilor asupra situaţilor lor sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de propriile trebuinţe, standarde şi aspiraţii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vieţii în medicina se înţelege bunăstarea fizică, psihică şi socială, precum şi capacitatea pacienţilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în existenţa lor cotidiană. O definiţie utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993):

calitatea vieţii reflectă preferinţele pentru anumite stări ale sănătăţii ce permit ameliorări ale morbidităţii şi mortalităţii. Este vorba de următoarele dimensiuni ale calităţii vieţii:

Bunăstarea emoţionala sau psihică, ilustrată prin indicatori precum:

fericirea, mulţumirea de sine, sentimentul identităţii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogăţia vieţii spirituale, sentimentul de siguranţă. Relaţiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afecţiune, prieteni şi prietenii, contacte sociale, suport social. Bunăstarea materială, ilustrată prin indicatori precum: proprietate, siguranţa locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie de bunuri (mobile – imobile), locuinţe, status social. Afirmarea personală, care însemnă: competenţă profesională, promovare profesională, activităţi intelectuale captivante, abilităţi/deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, niveluri de educaţie adecvat profesiei. Bunăstarea fizică, concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentaţie adecvată, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenţei medicale de bună calitate, asigurări de sănătate, activităţi preferate interesante în timpul liber, formă fizică optimă sau fitness, concretizată în cei patru S, Strenght – forţă fizică, Stamina vigoare sau rezistenţă fizică, Suppleness supleţe fizică şi Skills – îndemânare sau abilitate fizică. Independenta, care însemnă autonomie în viaţă, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezenţa unor valori şi scopuri clar definite, auto-conducerea în viaţă. Integrarea socială, care se referă la prezenţa unui status şi rol social, acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de muncă stimulativ, participarea la activităţi comunitare, activitatea în organizaţii ne guvernamentale, apartenenţa la o comunitatea spiritual-religioasă. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la învăţătură şi cultură, dreptul la un proces rapid şi echitabil etc. În contextul activităţii din domeniul medical, se

7

impune găsirea unor criterii operaţionale pentru măsurarea calităţii vieţii pacienţilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) şi cele12 activităţi cotidiene Roper Nancy (1990) esenţiale pentru un pacient (menţinerea unui mediu de viaţă sigur şi sănătos, comunicarea cu semenii, respiraţia, hrana şi băutura / satisfacerea minimului de hrană şi apă, eliminarea excreţiilor, îmbrăcarea şi curăţenia corporală, controlul temperaturii corporale, mobilitatea corporală, munca şi jocul, exprimarea sexualităţii, somnul, moartea/decesul).

8

CAPITOLUL I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Intestinul

gros

reprezintă

un segment

al tubului digestiv,

de

mare

importanţă în digestia, chimului intestinal şi formarea materiilor fecale.

chimului intestinal şi formarea materiilor fecale. Este alcătuit din:  cec cu apendice,  colon

Este alcătuit din:

cec cu apendice,

colon ascendent,

colon transvers,

colon descendent

sigmoid.

1.1 Cecul

Cecul este prima porţiune a intestinului gros, situat sub axul orizontal care trece prin deschiderea ileonului în intestinul gros, în fosa iliacă dreapta. Are o lungime medie de 6 cm, lărgimea de 7 cm şi volum de 200-400 ml.

Aşezare. Raporturi.

• Putem vorbi despre cec în poziţie înaltă sau cec în poziţie pelvina în

funcţie de poziţia superioară sau inferioară faţă de creastă iliacă dreapta, aceste situaţii datorându-se lipsei sau excesului de migrare a cecului.

Cecul este mobil când porţiunea terminală a mezenterului ajunge până în

unghiul ileocecal, fiind mai scurt, sau poate fi fix când mezenterul este scurt şi

peritoneul se reflecta mai jos, de pe cec pe peretele posterior. Peretele anterior al cecului, în poziţie normală vine în raport cu peretele anterior al abdomenului.

9

Peretele posterior vine în raport cu muşchiul iliac şi muşchiul psoas prin intermediul peritoneului posterior, ţesutul subperitoneal (prin care trece nervul femural) şi fascia acestor muşchi. Peretele lateral vine în raport cu muşchiul iliac şi cu jumătatea laterală a ligamentului inghinal. Peretele medial, cu originea celor trei tenii şi cea a apendicelui, vine în raport cu muşchiul psoas în lungul căruia se afla ansele iliace externe, cu ansele intestinale ileale. Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele abdominal anterior şi fosa iliacă dreapta sau viscerele pelvine şi ansele ileale, când acesta este înoziţie pelvina.

Valva ileocecala Bauhin

Este alcătuită dintr-o labie sau buza superioara- mai mare şi alta inferioară acoperită de prima. Ele circumscriu ostiul ileocecal, prin care ileonul se deschide în intestinul gros. Cele două buze se unesc, formând o comisură de la care pleacă frâurile valvei ileocecale, anterior şi posterior. Structura valvei ileocecale este formată din mucoasa, submucoasa şi fibre musculare. Fibrele musculare provin din musculatura circulară a ileonului şi cecului, care spre marginea liberă a valvei formează un sfincter.

Apendicele vermiform

Organ diverticular, rudimentar, anexat cecului, de formă cilindrică şi o lungime ce variază între 2 şi 20 cm. Se deschide pe fata postero-mediala, în cec, la o distanţă de 2-3 cm de valva ileocecala, la unirea celor 3 tenii cecale. Situaţia topografică a apendicelui prezintă un grad mare de variabilitate în cursul dezvoltării el regresează şi totodată urmează schimbărilor de poziţie a cecului. Apendicele poate avea poziţie: subcecala sau infantilă, pelvina, retrocecala, prececala, latero-cecala, retroileala sau mezoceliaca. Este situat în fosa iliacă dreapta, dar poate fi întâlnit în fosa iliacă stânga(la pacienţii cu situs inversus), epigastru sau subhepatic (în caz de malrotatie a intestinului ). Mezoapendicele provine din foiţa stângă a mezenterului, legând apendicele de cec şi de ileon. Are formă triunghiulară şi prin marginea lui liberă trec arteră şi vena apendiculară limfaticele şi nervii apendicelui. Când prezintă mezou apendicele este mobil, iar când acesta lipseşte, ca în poziţia retrocecala, apendicele este fix. La femei când mezoapendicele este lung, deseori se observă

10

o plică peritoneală, care îl continuă şi care ajunge la marginea superioară a ligamentului lat (ligament apendiculo-orian).

Raporturile apendicelui sunt similare cu ale cecului.

Structura apendicelui se aseamănă cu cea a restului tubului digestiv, cu unele caracteristici:

tunica seroasă - din foitele mezoapendicelui,

tunica musculară - diferită de cec şi colon, prezintă un strat uniform distribuit de fibre longitudinale (fără tenii), sub care se afla stratul muscular circular mai gros ca precedentul,

tunica submucoasa - conţine se de sânge şi numeroşi foliculi limfatici, dar nu prezintă plexul submucos,

tunica mucoasă - formată dintr-un epiteliu prismatic sau columnar, uni- stratificat şi mai sărac în glande, care pătrund profund prin ţesutul limfoid. Fiind bogat în foliculi limfatici, apendicele este considerat din punct de vedere funcţional un organ limfoid,numit şi „amigdala intestinului" .

Vascularizaţia cecului şi apendicelui Arterele care vascularizează cecul şi apendicele sunt ramuri ale arterei

ileocolice, ramura dreaptă a arterei mezenterice superioare Venele cecului şi apendicelui corespund arterelor, fiind afluenţi ai venei ileocolice şi prin aceasta ai venei mezenterice superioare. Limfaticele cecului şi apendicelui provin din reţeaua mucoasă şi

submucoasa

.

Inervaţia. Fibre nervoase autonome efectoare provin din nervul vag şi din simpatic, prin nervii splehnici şi plexul celiac. Fibrele receptoare pătrund în măduva prin rădăcinile posterioare L1-T10.

1.2 Colonul

Este partea intestinului gros cuprinsă între cec şi rect. Se întinde de la valva ileocecala, până în dreptul celei de a treia vertebre sacrate, unde se continua cu rectul. în traiectul sau, el înconjura ansele jejunale şi ileale, formând cadrul colic, căruia i se disting patru părţi: colonul ascendent, transvers, descendent şi sigmoid. Dintre acestea colonul ascendent şi descendent sunt secundar retroperitoneale, fiind fixate de perete posterior al cavităţii peritoneale.

11

Colonul transvers şi sigmoid sunt mobile în cavitatea peritoneală, deoarece şi-au păstrat mezoul, prin care trec vase sangvine, limfatice şi nervi.

Colonul ascendent

Lungimea variază în medie între 12-l5 cm, cu variaţii între 4-24 cm. La suprafaţa colonului ascendent se observa haustrele şi teniile, tenia liberă fiind anterior, tenia mezocolica postero-medial şi tenia omentala postero- lateral. Apendicele epiploice sunt mai puţin dense şi nepediculate, în compaatie cu colonul descendent. Proiectat pe peretele anterior al abdomenului, colonul ascendent corespunde flancului drept al peretelui abdominal.

Colonul transvers Se întinde între flexura colică dreaptă (hepatica) şi flexura colică stânga (lienala), având o lungime de cea 45-50, o direcţie oblică şi puţin ascendenta, în traiectul dintre cele două flexuri formând o ansă cu concavitatea superioară.

Colonul descendent

Este mai lung, cea 25 cm, are calibrul mai mic şi poziţia mai profundă în cavitatea abdominală, în comparaţie cu colonul ascendent. Se întinde între flexura colică stânga şi până în fosa iliacă stânga; limita sa inferioară corespunde locului unde începe colonul sigmoid, respectiv zona unde colonul devine intraperitoneal, în general la nivelul strâmtorii superioare a pelvisului, unde trece peste m.psoas şi vasele iliace externe.

Colonul sigmoid

Este mai lung, cea. 40 cm, se întinde de la strâmtoarea superioară a pelvisului şi articulaţia sacro-iliaca stânga, până la nivelul celei de a 3-a vertebre sacrate, unde se continua cu rectul. Este intraperitoneal, mobil prin mezocolonul sigmoid. Se deosebeşte de restul colonului prin aceea că cele trei tenii se reduc la nivelul său la două benzi late (una anterioară şi alta posterioară), prin prezenta mai multor apendici epiploici, iar haustrele sunt mai şterse comparativ cu restul colonului.

12

Vascularizaţie Arterele sunt ramuri din artera mezenterică superioară şi inferioară. Venele însoţesc arterele omonime, fiind în final afluenţi ai venelor mezenterica superioară şi mezenterica inferioară, care participă împreună cu vena splenică la formarea venei porte Limfaticele. Limfa drenează din plexurile din peretele colic în plexul subseros.

Inervaţia autonomă a colonului este asigurată de fibrele eferente simpatice şi parasimpatice. Rectul urmează concavitatea sacrată şi prezintă topografic două porţiuni:

una superioară şi dilatata, ampula rectală, şi alta inferioară, canalul anal .

13

CAPITOLUL II APENDICITA ACUTĂ

2.1 Definiţie Apendicita acută este o afecţiune chirurgicală caracterizată prin inflamaţia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferinţa abdominală, poate avea o evoluţie acută sau cronică.

2.2 Etiopatologie

Apendicita acută poate surveni la orice vârstă, însă frecvenţa cea mai

mare este între 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumită şi „ boala tinereţii”. În apariţia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infecţios care găseşte condiţii favorizante prin:

- situaţia anatomică a apendicelui care constituie un fund de sac cu conţinut

bacterian, ce se poate exacerba prin transformarea într-o cavitate închisă prin obstrucţie ( copoliţi, corpuri străine în special, sâmburi mici de fructe );

- constipaţie cronică ;

- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );

- infecţii generale ( gripă, angine pneumococice); Agentul infecţios nu este un germen specific, cel mai frecvent se găseşte colibacilul singur sau în asociere cu alţi germeni-streptococ,pneumococ sau anaerobi(bacilul funduliformis ). Pătrunderea microbilor se poate face local prin efracţia mucoasei apendiculare sau pe cale hematogenă în cazul unor boli infecţioase.

2.3 Anatomia patologică

Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat şi depinde pe de o parte de circulaţia microbilor, iar pe de altă parte de reactivitatea organismului, astfel putem avea:

a) Apendicită acută catarală în care apendicele este congestionat, hiperemiat cu desen vascular accentuat, mezoul evidenţiat şi mucoasa îngroşată cu pete echimotice. b) Apendicită acută flegmonoasă în care apendicele este mărit de volum, cu aspect de „ limbă de clopot”, cu luciul seroasei dispărut, cu false membrane, mezoapendicele este infiltrat, friabil, cu adenopatie, iar în lumenul apendicelui găsim puroi şi microabcese parietale; în cavitatea peritomală găsim un lichid seros, tulbure, cu false membrane.

14

c) Apendicită acută gangrenoasă în care apendicele are culoarea neagră- verzuie, cu aspect de „ frunză veştedă”, peretele flasc poate prezenta una sau mai multe perforaţii; mezoapendicele este edematiat, friabil, vasele apendiculare trombozate; în cavitatea abdominală lichid tulbure, fetid şi infecţios. d) Plastronul apendicular se caracterizează prin aglutinare de anse şi marele epiplon în jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca aspectul inflamator, Este o peritonită plastică. Plastromul se poate resorbi sau abceda, deschizându-se în peritoneu, într-un organ cavitar sau la perete. e) Perforaţia apendiculară reprezintă o formă evolutivă a apendicitei flegmonoase, dar mai ales a celei gangrenoase. Perforaţia poate fi punctiformă sau din contră, atât de mare încât amputează segmentul distal al apendicelui . În jur se găseşte o inflamaţie , reacţie fibrinoasă şi o cantitate variabilă de puroi în fosa iliacă dreaptă şi în fundul de sac Douglas

2.4 Simptomatologia

a ) Semne subiective Durerea începe insidios, surd, în fosa iliacă dreaptă şi se intensifică din ce în ce mai mult. În stadiu avansat al apendicitei acute, durerea poate fi foarte puternică şi permanentă. De obicei durerea în apendicita acută este semnalizată de bolnav ca venind din partea medie a fosei iliace drepte, dar atunci când apendicele este situat retrocecal, durerea poate veni din profunzimea fosei, simţindu-se mai violentă în spate decât în faţă.În acest din urmă caz, ea se accentuează când bolnavul mişcă membrul inferior drept şi contractă muşchiul psoas-iliac.Dacă apendicele are o altă poziţie intrabdominală ( nu este situat în fosa iliacă-dreaptă ), fără îndoială că durerea este semnalizată de bolnav ca venind din acea zonă, dar acestea sunt cazuri excepţionale. Ele fac foarte dificil diagnosticul diferenţial cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiază din fosa iliacă dreaptă în epigastru, deoarece există o conexiune nervoasă între aceste zone ( această conexiune se evidenţiază adeseori şi în timpul apendicectomiei, mai ales în cea făcută cu anestezie locală ). Durerea din apendicita acută poate fi confundată cu durerea din colica renală, dar aceasta din urmă este de obicei intermitentă (colicativă ) şi este situată posterior ( în regiunea lombară); sau cu durerea din colica hepatică, aceasta fiind însă mai intensă în hipocondrul drept. Apendicită acută poate fi confundată adeseori, datorită localizării în vecinătate, cu o sarcină extrauterină ruptă, cu o salpingită acută sau cu un chist ovarian drept torsionat. Greţurile şi vărsăturile apar frecvent, mai ales la tineri şi la copii. Constipaţia însoţeşte de multe ori apendicita acută dar sunt şi cazuri de apendicită acută în care întâlnim scaune diareice multiple, ca în enterocolită, determinate de un proces inflamator concomitent şi a altor segmente intestinale.

15

Frisonul nu este întotdeauna prezent, dar dacă bolnavul îl semnalează, este un semn de evoluţie gravă, spre gangrenare sau abcedare, fapt care trebuie să grăbească intervenţia operatorie.

b)Simptome obiective Durerea este confirmată de palparea regiunii iliace drepte, ea este de obicei concordanţa cu stadiul evolutiv al apendicitei acute, fiind extrem de vie în apendicita gangrenoasă şi mai puţin vie în apendicita acută catarală incipientă.De multe ori se pune în evidenţă o hiperestezie cutanată.( durere la cea mai mică atingere a pielii din regiunea iliacă dreaptă ), după cum se poate pune în evidenţă un semn deosebit de important- semnul Blumberg pozitiv care se întâlneşte şi în peritonită acută. Apărarea musculară - la palpare muşchii reacţionează, apără, încercând să oprească pătrunderea apăsării mai în profunzime. Este mai evidenţiată în stadiile mai avansate ale apendicitei acute. Contractura musculară netă nu apare decât în stadiile avansate de apendicită acută, când procesul inflamator interesează seroasa apendiculară şi se extinde şi la seroasa peritonală. El arată evoluţia gravă a procesului inflamator şi obligă să se grăbească intervenţia chirurgicală. Febra este prezentă. Nu concordă însă întotdeauna cu gravitatea procesului anatomopatologic. Adeseori chiar în cazuri grave- gangrene care evoluează către peritonită, febra nu depăşeşte 38 0 C; de obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată, în schimb copiii fac chiar în cazurile mai simple de apendicită acută catarală. Pulsul numărul de bătăi cardiace pe minut este crescut, fiind concordant cu temperatura.Dacă depăşeşte120/minut şi are amplitudine redusă este semn se evoluţie defavorabilă şi trebuie grăbită evolţia operatorie. Tensiunea arterială este de obicei normală. Scade numai în stări toxice grave cu apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită, arătând în acest caz un pronostic rău.

c) Examen de laborator Leucocitoza poate da indicii preţioase asupra stadiului şi eventual, asupra evoluţiei bolii; are de obicei valori peste 8000-10000 globule albe/mm 3 (adeseori şi mai mult ). Alte boli acute confundabile cu apendicita: ulcerul gastric sau duodenal perforat, colica hepatică, colica renală, pancreatita acută, nu dau leucocite aşa d ridicate astfel că deseori valoarea leucocitozei poate fi un bun criteriu de diagnostic diferenţial. Hemoglobina şi hematocritul sunt utile pentru a diferenţia apendicita acută de sarcină extrauterină ruptă urmată de hemoragie internă.

16

Examenul de urină este foarte util pentru a deosebi apendicita acută de colica renală. În apendicita acută nu se regăsesc hematii şi leucocite în urină, în schimb în colica renală se regăsesc aproape întotdeauna hematii, uneori şi leucocite. Este bine să se ştie că, mai ales în apendicita acută, examenele de laborator nu stabilesc diagnosticul ci ajută numai la stabilirea lui.S-au văzut multe cazuri de apendicită acută gangrenoasă cu leucocitoza normală sau uşor crescută; de asemenea pot să apară leucocite şi hematii în urină în cazul în care odată cu apendicita acută există şi o afecţiune renală sau vezicală.

17

2.5 Forme clinice 2.5.1 Forme clinice după evoluţie

Apendicită acută neoperata la scurt timp de la apariţie poate evolua în două sensuri:

a)Plastronul şi abcesul apendicular Apendicită acută cu peritonita plastică localizată ( plastronul apendicular) este o eventualitate bună. De multe ori însă, chiar dacă se aplică un tratament conservator corect, peritonita plastică localizată evoluează spre abcedare. Se formează în abdomen un abces voluminos care se poate deschide:

- în marea cavitate peritonală, declanşând o peritonită acută generaliză;

- într-o ansă intestinală, evacuându-se apoi la exterior pe cale naturală uneori fără nici un simptom;

- la peretele abdominal;

Simptomatologie În apendicita acută cu peritonita plastică localizată ( plastron apendicular) în afara semnelor locale şi generale descrise anterior la apendicita acută în fosa iliacă dreaptă se poate palma o formaţiune tumorală. Această formaţiune se resoarbe după tratament sau, din contră, se extinde, devine fluctuentă, evoluând spre abcedare. În caz de evoluţie spre abcedare, a plastronului, starea generală a bolnavului se înrăutăţeşte, febră şi leucocitoza cresc. Anamneza arată că debutul apendicitei acute a fost în urmă cu cel puţin 5-6 zile de a apărea plastronul şi că atunci bolnavul a prezentat semne subiective menţionate mai sus: durere, frison, vărsături. Pentru a stabili modul în care evoluează apendicita acută cu peritonita localizată ( spre resorbţii sau abcedare) este necesar să evaluăm zilnic, prin palpare, volumul şi aspectul plastronului, să cercetăm leucocitoza şi să urmărim curba febrilă. Ori de câte ori un bolnav prezintă o formaţine tumorală în fosa iliacă dreaptă, care nu abcedează dar nici nu regresează după 2-3 săptămâni de la debut, este bine să ne gândim că ar putea fi nu o apendicită acută ci o tumoare neoplazică de fosa iliacă dreaptă sau flanc drept.În asemenea situaţie se impune o irigografie, care lămureşte de cele mai multe ori diagnosticul, sau se recurge la laparotomie exploratorie. Un plastron apendicular poate fi confundat şi cu un abces rece. Radiografia coloanei vertrebrale arată leziuni distructive tuberculoase şi întreaga evoluţie este lentă, cronică. În abcesul rece nu se face intervenţie operatorie ci numai puncţie evacuatoare şi tratament local şi general.

18

b)Peritonita acută generalizată poate apărea în trei eventualităţi:

1. Peritonita care survine în primele 24-48 de ore de la debutul crizei

apendiculare, când leziunea este de tip perforator; clinic se manifestă printr-o durere violentă în fosa iliacă dreaptă, urmată de instalarea semnelor caracteristice peritonitei.

2. Peritonita generalizată în doi timpi: după o criză apendiculară, cu sau

fară tratament, semnele clinice se ameliorează; urmează reapariţia fenomenelor datorită unei perforaţii a unui apendice aparent vindecat, precipitat de un efort sau administrare de purgativ. 3. Peritonita generalizată în trei timpi având următoarea succesiune:

- apendicită acută cu plastron;

- formarea abcesului;

- deschiderea acestuia în cavitatea peritoneală. Fiecare din aceste secvenţe sunt separate una de cealaltă prin intervale variabile de timp şi cu simptomatologie caracteristică.

2.5.2 Forme clinice după sediu:

a)Apendicită acută retrocecală. Durerea are sediu lombar sau lomboabdominal, iar fosa iliacă dreaptă este de cele mai multe ori nedureroasă, la aceasta adăugându-se semne urinare sau genitale: disurie, hematurie, tensiune, de multe ori greu de diferenţiat de o colică renală.

b)Apendicită scurtă pelviană. Durerile sunt cu iradiere spre organele genitale şi coapsă, se întâlnesc în special la femei tinere, pot fi confundate cu afecţiuni genitale şi urinare.

c) Apendicită acută subhepatică imită tabloul unei colecistite acute. Este mai frecventă la copii din cauza poziţiei mai înalte a cecului şi a apendicelui.

d) Apendicită acută în sacul herniar mai freventă în cazul herniilor inghinale în care conţinutul sacului e format din cec şi apendice. Se poate confunda cu hernia strangulată.

e) Apendicită acută în stânga întâlnită în cazuri de ,,situs inversus’’.

19

2.5.3 Forme clinice după vârstă

a) Apendicită acută la copii. Este gravă prin tendinţa la forme distructive. Apendicită acută la copii apare concomitent sau consecutiv altor afecţiuni: gripa, angina, enterocolite.

b) Apendicită acută la bătrâni . Datorită reactivităţii, tabloul clinic e mai estompat, fapt ce ne poate face să scăpăm din vedere punerea diagnosticului de apendicită acută, iar când se pune să fie însoţit de complicaţii, în special peritonite.

2.6 Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu colica hepatică, colica nefritică, infecţii urinare, ulcer în criza dureroasă, iar în cazul plastronului cu tumori ale fosei iliace drepte.

2.7 Tratamentul

Apendicită acută are un singur tratament: apendicectomie de urgenţă. Dacă se găseşte şi puroi în cavitatea peritoneală se va absorbi cât se poate mai mult şi se va lăsa un tub de dren în fundul de sac Douglas, tub care va fi scos prin contraincizie. Se completează prin intervenţia chirurgicală cu antibioterapie dacă a existat un proces inflamator de vecinătate sau generalizat. Dacă din diferite motive ( transport, imposibilitatea executării de urgenţă a operaţiei ) nu se poate interveni imediat, pentru o scurtă perioadă până la operaţie se aplică pungi de gheaţă pe regiunea iliacă dreaptă şi se administrează calmante. Bolnavul nu va fi alimentat; nu i se va da purgativ; nu i se va face clismă. Dacă intervenţia chirurgicală se amână din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor administra calmante, deoarece acestea maschează evoluţia bolii. Se poate administra perfuzie litică: Xilină, Papaverină, Scobutil, Atropină. Bolnavul va ingera numai lichide. Dacă apendicita acută s-a complicat de la început cu peritonită generalizată, fără a mai trece prin stadiul de plastron apendicular, se intervine cu maximă urgenţă, se absoarbe lichidul peritoneal, se face apendicectomie, se spală cavitatea perioneală, se drenează cu 2-3 tuburi de dren. Pentru astfel de bolnavi, ce se află deseori într-o stare gravă de şoc toxico-septic la care se mai adaugă şi şocul operator, se vor administra perfuzii cu soluţii electrolitice, oxigenoterapie, antibioterapie, vitaminoterapie, aspiraţie gastrică.

20

De cele mai multe ori vindecarea lor depinde de ataşamentul şi de priceperea asistenţei medicale. În caz de plastron apendicular, având în vedere riscul lezării anselor intestinale se impune tratament medical, care va consta din repaus la pat, pungi cu gheaţă, antibiotice.

Anestezia Anestezia rămâne la alegerea chirurgului în colaborare cu anestezistul, de regulă şi cu acordul bolnavului. Se poate utiliza anestezia locală, spinală, peridurală sau generală.

Îngrijiri speciale după rahianestezie :

1. Transportul:

Se efectuează în poziţie orizontală,sub supravegherea atentă a asistentului medical.

2. Instalarea bolnavului la pat:

Bolnavul va fi instalat în poziţie orizontală cel puţin 24 de ore fără pernă,fară să-şi mişte pentru a preveni cefaleea

3. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:

Pulsul poate fi uşor bradicardic.

Tensiunea arterială poate fi uşor acăzută datorită vasodilataţiei periferice prin paralizia nervilor motori.

4. Supravegherea micţiunii:

Micţiunea poate apare spontan.

5. Revenirea sensibilităţii:

Sensibilitatea în membrele inferioare reapare treptat de la rădăcină spre extremităţi.

Se notează ora reapariţiei sensibilităţii în haluce.

6. Depistarea incidentelor

Dacă apare cefaleea se combate prin aplicarea pungii cu gheaţă pe cap sau a compreselor reci şi prin administrarea antialgicelor.

Apariţia greţurilor redoarea cefei, trebuie anunţat medicul.

Observaţii:

Medicul anestezist va fi întrebat despre tipul de anestezie efectuată. În rahianestezia cu soluţii hipertone, toracele şi capul vor fi susţinute pe o pernă obişnuită.

21

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA INVESTIGAŢIILOR SPECIFICE APENDICITEI

Rolul asistentului medical în efectuarea examenului clinic Sarcinile asistentei medicale în pregătirea şi asigurarea unui examen clinic medical sunt următoarele:

- pregătirea psihică a bolnavului;

- adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar;

- dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului;

- aducerea bolnavului în poziţiile adecvate examinărilor;

- asigurarea iluminării necesare la examinările cavităţilor naturale;

- deservirea medicului cu instrumente;

- ferirea bolnavului de traumatisme şi răceală;

- aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului;

Pregătirea psihică a bolnavului:

Atitudinea ei faţă de bolnav trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajuta; crearea climatului favorabil, atitudinea apropiată constituie factorii importanţi ai unei bune pregătiri psihice. În preajma examinărilor de orice natură, asistenta medicală trebuie să lămurească bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să reducă la minimum durerile. Bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare, căci altfel îşi va pierde încrederea în noi.

Adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar:

Pentru examenul clinic medical, asistenta medicală pregăteşte următoarele:

- stetoscopul;

- mănuşi sterile de cauciuc;

- un termometru;

- o tăviţă renală; Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea lor de funcţiune, apoi vor fi aşezate pe o tavă medicala. Dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului:

Bolnavul nu trebuie să stea complet dezvelit în faţa oricărei examinări, însă dezvelirea parţială a suprafeţelor de examinat prin tragerea şi răsucirea cămăşii la gâtul bolnavului nu trebuie practicată căci aceasta poate ascunde o serie de simptome importante.

22

După terminarea examenului clinic bolnavul trebuie îmbrăcat în lenjeria de spital. Îmbrăcarea şi dezbrăcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact şi fineţe pentru a nu provoca dureri.

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta. Asistenta va permite pacientului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il intrerupa, apoi va adresa intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de viata si munca), motivele internarii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza. APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase si boli organice. AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare. Iar la final se va incheia cu intrebari legate de conditiile de viata si munca

Examenul clinic general constă în:

Inspecţia:

Este cea mai veche metodă cu valoare diagnostică, prin aprecierea dintr-o privire a unor particularităţi morfofiziologice şi psihice ale bolnavului. Examinarea începe prin luarea anamnezei. Astfel inspecţia generală se va face în decubit dorsal. Medicul aşezat în faţa bolnavului, la lumină naturală, dacă se poate inspectează zona afectată de traumatisme, zona fiind dezbrăcată. Bolnavul este ferit de răceală, astfel că examinarea se va face într-o cameră încălzită, în jur de 20 de grade, cu geamuri închise.

Palparea:

Dă informaţii despre volum, suprafaţă, sensibilitate şi consistenţă. Asistenta dezbracă pacientul, îl aşează în decubit dorsal, dezbrăcat. Medicul cu privirea spre bolnav, pentru a-i observa mimica şi având mâinile calde, palpează bolnavul stând în dreapta sa.

23

Percuţia:

Tehnica: degetul mijlociu de la mâna stângă se aplică intim pe teritoriul de percutat, iar cu degetul mijlociu de la mâna dreaptă flectat se loveşte perpendicular falanga medie a degetului mijlociu stâng de două, trei ori:

Sunet sonor: - sunet timpanic - sunet netimpanic Sunet mat: - intensitate mică, tonalitate ridicată; se obţine la percuţia muşchilor.

În urma examenului somatic sunt observate şi consemnate:

- aspectul general al pacientului;

- culoarea tegumentelor;

- greutatea şi înălţimea;

- starea de conştienţă;

- starea vaselor, a muşchilor:

- posibilitatea de mobilizare şi autoservire.

24

CAPITOLUL IV ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR SPECIFICE BOLNAVULUI CU APENDICECTOMIE

4.1Asigurarea conditiilor de mediu

Confortul Regimul terapeutic de protecţie urmăreşte să creeze condiţii de spitalizare care să le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunăstare psihică şi fizică. Secţiile cu paturi, cu ceea ce intra în dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie să aibă un aspect plăcut. Salonul bolnavilor, va îndeplini pe lângă cerinţele de igienă cerinţele estetice şi de confort. Orientarea camerelor de spital este indicat să se facă spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile distanţate, astfel ca bolnavii să nu se deranjeze unii pe alţii, dau posibilitatea respectării cubajului indicat de normele de igienă (30-40 metri pătraţi pentru un bolnav).

Aerisirea Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaţa după toaleta bolnavului, după tratamente, vizita medicului, după mese, vizitatori şi ori de câte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substanţe odorizante.

Umidificarea aerului din încăpere, într-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu să se facă, pentru că o atmosferă prea uscată, irită căile respiratorii superioare.

Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie să prezinte cel puţin ¼ din suprafaţa salonului. Lumina solară are şi rol de a distruge agenţii patogeni, dar uneori trebuie redusă cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificială indirectă, difuză contribuie la starea de confort a bolnavilor.

Încălzirea se realizează prin încălzire centrală. Temperatura se controlează continuu cu termometre de cameră, pentru a se realiza: în saloanele de adulţi o temperatură de 18-19 ºC şi în saloanele de copii 20-23 ºC. Linistea este o altă condiţie care trebuie asigurată bolnavilor internaţi, pentru că pacientul poate fi iritat cu uşurinţă de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important, trebuind să fie profund şi mai îndelungat, decât cel obişnuit.

25

4.2 Asigurarea igienei

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului. Consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecari Toaleta pacientului poate fi :

- zilnica pe regiuni ;

- saptamanala sau baia generala In functie de starea pacientului acesta poate fi :

- independent

- dependent

- parţial dependent

Obiective :

indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si

impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecata cu praf, alimente, resturi de dejectieii si alte substante straine, care adera la piele ;

deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;

inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism ;

producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor ;

linistirea bolnavului, crearea unei stari placute de confort ;

se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului ;

se evita curenti de aer prin inchiderea geamurilor si a usilor

se izoleaza bolnavul de anturajul sau ;

se

pregatesc

in

apropriere

materialele

necesare

toaletei,

schimbarii

lenjeriei a patului si a bolnavului pentru a preveni escarele ;

bolnavul va fi dezbracat complet si se va acoperi cu cearsaf si patura ;

se descopera progresiv numai partea care se va spala ;

se stoarce corect buretele sau manusa de baie, pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav ;

se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate pentru a

favoriza circulatia sanguina ;

apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata ori de cate ori este

nevoie, fara a se lasa sapunul in apa ;

se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si

axile

26

se imobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor;

ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat ;

se muta musamaua si aleza de protectie in functie de regiunea pe care o spalam .

Etapele toaletei :

Se va respecta urmatoarea succesiune:

se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi bratele si mainile, partea anterioara a toracelui ,abdomen, fata anterioara a coapselor;

se aseaza bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal,

se spala gambele si picioarele ,organele genitale externe, toaleta cavitati bucale.

4.3 Alimentatia pacientului

Alimentaţia activa

se efectueaza curatenie desavarsita in sala de mese si se aeriseste

se aranjeaza estetic pe mese mici tacamuri, paharele, cana cu apa,

servetele, flori,numarul regimului

se creeaza o atmosfera cat mai intima

se anunta bolnavii sa vina la masa

se invita sa se spele pe maini Alimentarea la pat:

se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa;

se aseaza pacientul in pozitie confortabila, semisezand sau sezand cu

ajutoul rezematorului de pat sau cu perne;

se protejeaza lenjeria de pat cu musama;

se adapteaza masa speciala la pat acoperita cu fata de masa, se aseaza pe genunchii pacientului peste patura acoperita cu aleza;

se aseaza in jurul gatului un prosop;

asistenta imbraca halatul de protectie;

se spala pe maini si serveste masa.

27

Alimentaţia pasiva

se aseaza pacientul in pozitie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat

sau in decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia;

i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat ;

se aranjeaza un prosop in jurul gatului ;

se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancarea astfel incat sa vada ce i

se introduce in gura ;

asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna ;

verifica temperatura alimentelor ;

ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide ;

supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului ;

este sters la gura, i se aranjeaza patul ;

se indeparteaza eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot contribui la eventualele escare ;

schimba lenjeria daca sa murdarit ;

acopera pacientul si aeriseste salonul;

strange vesela si o transporta la oficiu.

28

CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZURILOR

CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZURILOR 29

29

- CAZUL I –

Culegerea datelor 1.Date subiective NUME: M.L. VÂRSTA: 27 ani SEX: feminin STARE CIVILĂ: căsătorită RELIGIE: ortodoxă NAŢIONALITATE: română PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: liceul OCUPAŢIA: funcţionar public DOMICILIUL: Timişoara, jud. Timiş CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune, locuieşte cu soţul şi copilul, la casă, ambii sunt salariaţi. OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: nu consumă alcool, nu ţine regim, consumă o cafea zilnic. SEMNE PARTICULARE:

- inălţime: 1,72 cm;

- greutate: 64 kg;

- grup sanguin: 01,RH pozitiv

- nu se ştie alergică la nici un medicament FUNCŢII VITALE: TA = 130/ 70 mm Hg

P

= 96 b/min

R

= 23 r/min

T 0 = 38 0 C

FUNCŢII VEGETATIVE:

- apetit – scăzut

- scaun – absent (3 zile)

- diureză- scăzută

- durere în fosa iliacă dreaptă

ANTECEDENTE PERSONALE:

- menarha la 12 ani - o naştere normală

. - flux menstrual la 28 zile, 4 zile, fără dureri

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neagă boli importante.

30

2. Date obiective DATA INTERNĂRII: 12.10.2013 DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută flegmonoasă MOTIVELE INTERNĂRII:

- greţuri; vărsături;

- febră moderată (38 0 C );

- durere in fosa iliacă dreaptă;

- tahicardie;

- tahipnee;

- cefalee.

ISTORICUL BOLII: Pacienta declară că în urmă cu 5 zile au apărut greţurile şi vărsăturile, iar de 24 de ore au apărut dureri în fosa iliacă dreaptă.

Examen clinic general:

Stare generală : uşor alterată. Tegumente si mucoase : normocrome Tes. musculo-adipos:normal dezvoltat Sistem osteo- articular : integru Aparat respirator: torace normal conformat, ampliatii toracice ample, simetrice. Murmur vezicular prezent. Aparat cardio-vascular : cord situat in limite normale.Zgomote cardiace ritmice bine batute. Soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. TA=130/70 mmHg P=96 b/min. Ap.digestiv : abdomen suplu,elastic dureros la palparea profunda in fosa iliaca dreapta , usoara aparare musculara in aceasta regiune.Tranzit intestinal absent de trei zile . Ficat si splina : in limite normale. Ap.renal : loje renale libere nedureroase la palpare si percutie.Giordano negativ bilateral.Mictiuni spontane,urini limpezi,oligurie. SNC:orientata temporo-spatial.ROT si pupilare prezente

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR Hemoleucograma :

Ht= 39% ; Hgb=11.5 g % ; L=12.400/mm cu neutrofile=78% V.S.H=12mm/1h ; Grup sanguin =A II; Rh=POZITIV Glicemie=84 mg% ; Uree sang=35g% ;T.S.=2min ; T.S.=6min Amilazemie=16 u.i. ; Amilazurie =32 u.i.

31

Examen sumar de urina: culoare=galben-citrin;aspect=clar; Ph=5,5 ; D=1015; albumina=absent; urobilirogen=usor crescut; Pigmenti biliari=absent; sediment=foarte rare epitelii plate, 1-2 leucocite/camp .

Ecografie abdominala:

Ficat: inomogen,atenuare posterioara; Colecist: nelocuit ; CBP, VP in limite normale; RD: 12/5 cm,fara ectazii pielocaliceale ;RS:11,5/5cm,mici imagini reflectogene in sinusul inferior ce nu schiteaza umbra acustica,fara ectazii pielocaliceale; Splina:dimensiuni normale; Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni normale;Vezica urinara:in semirepletie,fara calculi.Uter si anexe dimensiuni normale,partial ecranate de aerocolie;Fara colectii in Douglas.

Radioscopie pulmonara:

Imagine toraco-pulmonara normala

Electrocardiograma:

Traseu electric normal

32

Cunoasterea pacientului , obiceiuri de viata Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacienta prezinta cai respiratorii superioare libere si integre,torace normal conformat,sonoritate pulmonara normala,murmur vezicular prezent, tahipnee cu o frecventa a respiratiilor de 23/min.Mucoasa respiratorie umeda cu secretii reduse. Cord situat in limite normale. Tahicardie- 96 pulsatii/min. TA= 130/70 mmHg. Soc apexian situat in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. Tegumentele sunt calde ,normocrome ,umede datorita febrei care ii cauzeaza transpiratii.

2. Nevoia de a se hidrata si alimenta Bolnava prezinta de cateva zile un apetit scazut datorita senzatiei de greata si prezentei varsaturilor.Consuma de regula 1800-2000 ml lichide / 24 ore,insa de la debutul bolii nu se hidrateaza corespunzator din cauza varsaturilor . Pacienta are o greutate de 52 kg si inaltimea 1,68 m .

3. Nevoia de a elimina Pacienta prezinta mictiuni spontane,fiziologice,cu o frecventa de 3-4/zi ; urini hipercrome ,aspect clar si o diureza scazuta de 500ml/24 h ( oligurie datorita nehidratarii corespunzatoare si pierderilor prin transpiratie datorita febrei ). Tranzitul intestinal este absent de trei zile, motiv pentru care bolnava simte disconfort datorita abdomenului meteorizat.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Pacienta se misca cu dificultate din cauza durerii persistente in fosa iliaca dreapta .Adopta o pozitie antalgica .

5. Nevoia de a se odihni si a dormi Pacienta are perturbata perioada de odihna si somn din cauza durerilor,a senzatiei de greata si a varsaturilor .

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta .Se imbraca adecvat mediului ambiant si al mediului social.In spital are vestimentatie proprie.

33

7.

Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja

tegumentele si mucoasele

Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic,este preocupata de

aspectul fizic.Pielea este curata, unghiile ingrijite.

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Bolnava prezinta febra moderata ( T = 38 0 C ), tegumente calde, umede, transpirate .

9. Nevoia de a evita pericolele ( de securitate )

Se adapteaza mediului in care traieste si lucreaza ,stie sa evite pe cat posibil situatiile conflictuale ce pot surveni.Se adapteaza usor unor situatii noi.Despre starea sa actuala de sanatate este ingrijorata si vrea sa stie la ce se poate astepta . Prezinta usoara anxietate.

10.Nevoia de a comunica Este o persoana sociabila, vorbeste cu placere despre familia sa , despre locul sau de munca .

11.Nevoia de a actiona conform propriilor

practica religia Este de religie ortodoxa ,merge regulat la biserica ,se roaga si se inchina zilnic pentru sanatatea ei si a familiei sale. Doreste sa se vindece si crede cu tarie ca o va face cu ajutorul lui Dumnezeu .

convingeri si valori, de a

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Afirmativ din spusele ei releva ca este multumita de ceea ce a realizat pana in momentul respectiv in viata ei .Doreste sa se vindece cat mai repede posibil sa poata pleca acasa sa fie alaturi de familie .

13.Nevoia de a se recrea Asculta muzica,ii plac emisiunile gen spectacol – urmareste cu nerabdare show-ul de televiziune „Dansez pentru tine’’ ,fiind impresionata de cazurile din concurs .O delecteaza gatitul.

14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea Pacienta se intereseaza de boala ei, se adreseaza cu incredere ,pentru informatii personalului medical care se ocupa de ingrijirea sa.

34

Analiza datelor In urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmatoarelor nevoi:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

3. Nevoia de a elimina

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5. Nevoia de a se odihni si a dormi

6. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

7. Nevoie de securitate

Manifestari de dependenta:

Durere in fosa iliaca dreapta

Greturi si varsaturi

Constipatie

Febra

Tahipnee

Tahicardie

Cefalee

Obiective:

Diminuarea durerii

Diminuarea varsaturilor

Combaterea febrei

Reducerea anxietatii

Prevenirea complicatiilor

35

Nevoi afectate

Obiective

Intervenţii autonome

 

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1)Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de ingrijire ~vulnerabilitate

-Reducerea anxietăţii -Combaterea durerii -Prevenirea complicaţiilor posibile şi a infecţilor

- Mă prezint pacientei şi asigur un microclimat favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20 0 C, umiditate, salon aerisit, lenjerie de pat şi de corp curată). - Port discuţii cu pacienta pentru a înlătura anxietatea şi pentru a-i mări încrederea în echipa de îngrijire şi pentru a colabora cu aceasta.

-

Administrez la

ORA 11 00

indicaţia medicului

Algocalmin f.II,IM; Metroclopramid f.I, IM

TA = 125/70 mm Hg

R

= 19 r/min

-

Recoltez sange pentru

P

= 88 b/min

faţă de

pericole;

 

investigaţii de laborator

 

~durere în zona inghinală cu iradieri în membrul inferior şi hipocondrul drept.

în urgenţă: HLG, grup sanguin şi Rh, VSH, glicemie, uree, examen sumar de urina ; TS,TC; Amilazemie, Amilazurie

Pacienta este mai liniştită din punct de vedere emoţional.

~risc potenţial de complicaţie imediată şi tardivă:

-

peritonita;

 

-

La recomandarea

medicului pregătesc pacienta pentru

-hemoragie

efectuarea echografiei abdominale;

postoperatorie

-ocluzie intestinală;

-

Medicul indică

- fistule;

intervenţia chirurgicală.

- evisceraţii;

~anxietate

2) Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. ~tahipnee 23 resp/min. ~anxietate ~tahicardie

96b/min

Reducerea :

~Asigur pacientei o poziţie

~Masor funcţiile vitale şi le notez în F.O. ~Pentru reducerea durerii administrez antalgice la indicatia medicului.

R

= 20 r/min

- durerii

antalgică.

P

= 88 b/min

- anxietăţii

~Discut cu pacienta pentru a-i

 

- tahicardiei

înlătura anxietatea

Pacienta colaborează cu echipa de îngrijire.

- polipneei

~Aerisesc salonul, păstrez temperatura şi umiditatea

   

~durere în fosa iliacă dreaptă

37

3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata.

Reducerea durerii, vărsăturilor şi a greţurilor

-

Pregătesc materialele necesare

-administrez la indicatia

-Varsaturi= 1

şi ajut pacienta în timpul vărsăturilor, susţinând-o în poziţie de decubit lateral, susţinându-i capul, captez lichidul de vărsătură în tăviţa renală, patul fiind protejat cu muşama şi aleză şi apoi aduc la cunoştinţă medicului.

medicului

-greata s-a diminuat

 

Metoclopramid f I i.m.

Diagnostic de ingrijire:

~inapetenţă ~greaţă şi vărsături datorită procesului inflamator

 

Ofer pacientei un pahar cu soluţie aromată pentru a-şi clăti gura

-

4) Nevoia de a-şi păstra tempera- tura corpului în limite constante (normale) Diagnostic de ingrijire :

Combaterea febrei şi păstrarea temperaturii în limite fiziologice

Asigur pacientei condiţii de microclimat corespunzător.

-

-

La indicaţia medicului

Temperatura a scăzut la

administrez

37

0 C.

-

Aerisesc camera.

IM.Algocalmin f.II.

 
 

Lenjeria de corp şi pat curată şi uscată.

-

Aplic pacientei comprese reci pe frunte .

-

~Hipertermie Febră moderată (38 0 C) tegumente roşii, umede, calde, datorită procesului inflamator.

5) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Diagnostic de ingrijire :

Autonomie în satisfacerea nevoii

Ajut pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace cu lenjerie de spital.

-

Monitorizez funcţiile

vitale

Obiectiv parţial realizat

 

TA = 120/70 mm Hg

 

-

Asigur lenjerie de pat curată

R

= 19 r/min

P

= 85 b/min

Dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca, datorita: hipertermie durere, anxietate

 

38

6) Nevoia de a se odihni Diagnostic de ingrijire Somn întrerupt de cca 4 ore datorat urmatoarelor simptome:

- Febra

-

Pacienta să

-

Creez un mediu adecvat:

 

Pacienta este liniştită; are mare încredere în echipa de îngrijire.

beneficieze de un somn corespun - zător calitativ şi cantitativ.

linişte, salon aerisit, lenjerie curată.

Discut cu pacienta pentru a-i înlătura anxietatea.

-

 
 

- Durere

- Anxietate

7) Nevoia de a elimina Diagnostic de ingrijire : Eliminare inadecvată datorita urmatoarelor simptome :

-

Oligurie

-

Combaterea

Deservesc pacienta la pat cu plosca pentru satisfacerea

-

Reechilibrez hidroelectrolitic pacienta, administrand la indicatia medicului perfuzie cu Ser fiziologic 500ml si Glucoza 5% 500ml

-Diureza este satisfacatoare -tegumente uscate,normocrome -diminuarea senzatiei de greata -reluarea tranzitului intestinal

oliguriei.

-

Tranzit intestinal

nevoilor şi observ cantitatea şi aspectul eliminărilor, apoi

normal.

-

Igienă satisfăcută.

notez în F.O.

 

-

Explic pacientei importanţa

spălării pe măini după satisfacerea nevoii.

( 900ml/24h)

-

Rog pacienta să facă exerciţii

   

-

Constipaţie

de respiraţie profundă pentru înlăturarea senzaţiei de greaţă.

absenţa scaunelor de 3 zile.

-Transpiraţii

 

moderate.

-

Greaţă

39

Îngrijiri postoperatorii ~ Prima zi ~

 

Nevoi afectate

Obiective

 

Intervenţii autonome

 

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1)Nevoia de a evita pericole Diagnostic de ingrijire :

- Reducerea durerii -Prevenirea complicaţiilor

-

Port discuţii cu pacienta în

-

Monitorizez funcţiile

- Dureri diminuate

vederea îngrijirilor programate

vitale

- Nu prezintă complicaţii

-

Asigur o poziţie antalgică

- Pansez plaga operatorie

post operatorii

 

pacientei, de decubit dorsal fără

- Administrez la

TA = 110/70 mm Hg

Vulnerabilitatea faţă de pericole

pernă

indicaţiamedicului antialgice: Algocalmin f.I, IM şi antibiotice- Ampicilina 1g la 6 ore

P

= 76 b/ min

-

Asigur un microclimat

R

= 20 r/min

-

Durere ( plaga

favorabil pacientei

 

operatorie)

- Mobilizez pasiv pacienta

-

Risc potenţial de

- Aerisesc salonul

 

complicaţii imediate

şi tardive:

hemoragie

 

postoperatorie

evisceraţii

risc pentru

 

infectarea plăgii

operate

2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit Diagnostic de ingrijire:

- tegumente şi mucoase curate

- pansamente sterile corect aplicate

- Discut cu pacienta în vederea

-

Efectuez pansarea

-Pacienta este curată şi se comportă bine cu privire la atitudinea faţă de îngrijirile igienice -plaga curata, pansament corespunzator aplicat

conştientizării următoarelor tehnici ce urmea-ză sa i le aplic

-

plăgii operatorii în condiţii de asepsie

Incapacitatea de a-şi satisface nevoile de igienă datorita intervenţiei chirurgicale

 

Efectuez toaleta parţială a pacientei la pat

40

3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata Diagnostic de ingrijire:

 

O

alimentare şi o

Port discuţii cu pacienta şi o încurajez să consum lichide:

- ceai neîndulcit

 

Pacienta are o toleranţă digestivă bună şi este echilibrată emoţional

hidratare calitativă şi cantitativă corespunzătoare la o

- supă de zarzavat

 

Dificultate de a se alimenta şi hidrata

 

zi

după intervenţia

chirurgicală

4) Nevoia de a elimina -Diureză normală (1500ml/24 h ) -Transpiraţii

Reluarea tranzitului intestinal

- Port diverse discuţii cu

- Observ şi notez diureza în F.O.

-

Pacienta are tranzit

pacienta privind importanta si necesitatea mobilizarii.

intestinal pentru gaze

   

Urinează normal 1500 ml/24 h

-

Ajut pacienta să meargă la toaletă pentru satisfacerea nevoii

-

-

Scaun normal

moderate -Refuză să meargă la toaletă din teama de

 

a

nu se deschide

 

plaga operatorie

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni. Diagnostic de ingrijire:

-

Pacienta să

-Creez un mediu adecvat:linişte, atenuarea durerii, asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare. -Asigur pacienta cu lenjerie de

 

Pacienta este mai liniştită, are încredere în echipa de îngrijire şi a dormit o ora în timpul zilei

beneficieze de un somn eficient

calitativ şi cantitativ suficient

Incapacitatea de a se odihni

-

Reducerea durerii

corp şi pat curată şi confortabilă -Temperatură şi umiditate adecvate în salon.

 

- somn întrerupt

 

- durere

- disconfort

 

abdominal

-Poziţionez pacienta cât mai confortabil

41

6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Diagnostic de ingrijire:

- Mobilizarea activă.

-

Ajut pacienta să se deplaseze

- La indicaţia medicului administrez antialgice.

Pacienta merge greu în poziţia aplicată, menţinându-şi cu mâna plaga operatorie.

- Calmarea durerii.

şi să facă diverse exerciţii;

- Independenţă în

-

Discut cu pacienta pentru a

 

satisfacerea nevoii

lua o poziţie adecvată în pat;

-

O determin să înţeleagă că

 

Dificultate în

imobilitatea este o stare trecătoare şi că în curând va putea relua mersul normal;

efectuarea

mişcărilor necesare îmbrăcării şi dezbrăcării datorita urmatoarelor probleme de dependenta :

- Durere

-

La indicaţia

 

- Anxietate

7) Nevoia de a-şi menţine temperatura

corpului în limitele normale. Diagnostic de ingrijire:

Hipertermie

Combaterea febrei şi a anxietăţii.

-

-Aerisesc încăperea, asigur climat corespunzator -incurajez pacienta, -aplic comprese reci pe frunte pentru a diminua febra. -Calculez bilanţul ingesta- excreta pe 24 h.

Administrez, la indicaţiamedicului, tratament antitermic şi antiinfecţios:

Algocalmin fI IM şi

Febra se menţine la 37,2 0 C ( subfebrilitate )

Ampicilina1g

la 6 h.

 
 

-

Tegumente roşii,

 

uscate şi calde.

- Anxietate

- Febra de resorbţie

42

~ A doua zi ~

 

Nevoi afectate

Obiective

Intervenţii autonome

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1) Nevoia de a evita pericolele. Diagnostic de ingrijire. Vulnerabilitatea faţă de pericole.

-Reducerea durerii şi a riscului infecţios.

Discut cu pacienta, îi asigur o poziţie antalgică

-

Măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale.

Dezinfectez şi pansez plaga operatorie.

-

-

Obiectiv parţial realizat.

TA = 110/60 mm Hg

-Diminuarea

-

Mobilizez pacienta activ şi

P

= 80 b/min

anxietăţii.

pasiv şi asigur un microclimat favorabil (salon aerisit, temperatura camerei constantă).

-

Administrez la

R

= 19 r/min

indicaţia medicului Algocalmin f.I IM şi Ampicilina 1g la 6 ore.

- Dureri diminuate.

-

Durere

-Măsurarea funcţiilor

- Plagă curată, fără risc

Risc de infectare a plăgii operatorii

-

vitale.

 

de infecţie, nu prezintă complicaţii.

2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. Diagnostic de ingrijire. Satisfacerea parţială a nevoii.

Pacienta să-şi

satisfacă singură

Port discuţii cu pacienta pentru

-

 

-Pacienta colaborează -şi-a schimbat în bine încrederea faţă de sine.

nevoile.

a-i reda încrederea în sine.

-

Urmăresc cu atenţie şi o

 

însoţesc la baie unde îşi face toaleta parţială.

3) Nevoia de a se alimenta şi a se hidrata. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta şi a se hidrata.

Reducerea dificultăţii de a se alimenta.

Încurajez pacienta să se alimenteze cu ceaiuri, compot, supă de zarzavat sau alte alimente uşoare ca: iaurt, brânză de vaci.

 

Pacienta se alimentează eficient; nu prezintă

probleme

4) Nevoia de a elimina. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta / hidrata.

Pacienta să prezinte o diureză în limite fiziologice.

-Discut cu pacienta în vederea satisfacerii nevoii. -O însoţesc la baie.

-Observ şi notez diureza în F.O.

Diureză normală; 1500ml/24 ore; nevoie satisfăcută.

43

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni. Diagnostic de ingrijire. Nevoia parţial satisfăcută datorită durerii

-

Reducerea durerii şi

-

Încurajez pacienta la o

 

Pacienta are un somn liniştit, suficient din punct de vedere cantitativ.

asigurarea unui somn calitativ şi cantitativ normal.

plimbare în curtea spitalului, să respire aer curat.

-

Asigur aerisirea salonului şi

 

schimbarea lenjeriei de corp şi

 
 

pat.

-

Asigur liniştea în salon.

6) Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în efectuarea mişcărilor necesare, datorită durerii.

-

Redarea autonomiei

-Discut şi încurajez pacienta în vederea efectuării mişcărilor necesare la îmbrăcat.

-Ajut pacienta să facă exerciţii de mişcare la început prin salon, apoi prin parcul spitalului.

Pacienta colaborează; are autonomie în satisfacerea nevoii.

în satisfacerea nevoii.

7) Nevoia de a se recrea. Diagnostic de ingrijire. Neplăcerea de a efectua activităţi recreative. Lipsă de interes pentru diverse activităţi.

Pacienta să prezinte o stare de bună dispoziţie şi să fie interesată de efectuarea diverselor activităţi recreative

Ajut pacienta să depăşească momentul dificil în care se află prin: ieşirea la plimbare 20-30 min. pe zi, planificarea de activităţi recreative care să îi crească buna dispoziţie.

 

Pacienta colaborează, se simte mai bine, este echilibrată.

44

~ A treia zi ~

 

Nevoi afectate

Obiective

 

Intervenţii autonome

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1) Nevoia de a evita pericolele. Diagnostic de ingrijire. Vulnerabilitatea faţă de pericole.

-

Durere

-Reducerea durerii şi a riscului infecţios.

Discut cu pacienta, îi asigur o poziţie antalgică

-

-

Mobilizez pacienta activ şi

Măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale.

Dezinfectez şi pansez plaga operatorie.

-

-

Obiectiv parţial realizat. TA = 90/60 mm Hg

P

= 78 b/min

pasiv şi asigur un microclimat favorabil (salon aerisit, temperatura camerei constantă).

R

= 19 r/min

-

Administrez la

- Dureri diminuate.

indicaţia medicului Algocalmin f.I IM şi Ampicilina 1g la 6 ore.

Risc de infectare a plăgii operatorii

-

 

2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. Diagnostic de ingrijire. Satisfacerea parţială a nevoii.

Pacienta să-şi

-

Port discuţii cu pacienta

 

-Pacienta colaborează -şi-a schimbat în bine încrederea faţă de sine.

satisfacă singură

pentru a-i reda încrederea în sine.

nevoile.

3) Nevoia de a se alimenta şi a se hidrata. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta şi a se hidrata.

Reducerea dificultăţii de a se alimenta.

Încurajez pacienta să se alimenteze cu ceaiuri, compot, supă de zarzavat sau alte alimente uşoare ca: iaurt, brânză de vaci.

 

Pacienta se alimentează eficient; nu prezintă probleme.

4) Nevoia de a elimina. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta / hidrata.

Pacienta să prezinte o diureză în limite fiziologice.

-Discut cu pacienta în vederea satisfacerii nevoii. -O însoţesc la baie.

-Observ şi notez diureza în F.O

Diureză normală; 1500ml/24 ore; nevoie satisfăcută

.

45

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni. Diagnostic de ingrijire. Nevoia parţial satisfăcută datorită durerii

- Reducerea durerii şi asigurarea unui somn calitativ şi cantitativ normal.

-

Încurajez pacienta la o

Pacienta are un somn liniştit, suficient din punct de vedere cantitativ.

plimbare în curtea spitalului, să respire aer curat.

-

Asigur aerisirea salonului şi

 

schimbarea lenjeriei de corp şi

 
 

pat.

-

Asigur liniştea în salon.

46

~A patra zi~

 

Nevoi afectate

Obiective

 

Intervenţii autonome

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1) Nevoia de a evita pericolele. Diagnostic de ingrijire. Vulnerabilitatea faţă de pericole.

-Reducerea durerii şi a riscului infecţios. -Diminuarea anxietăţii -Măsurarea funcţiilor vitale

Discut cu pacienta, îi asigur o poziţie antalgică

-

-

Mobilizez pacienta activ şi

Măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale.

Dezinfectez şi pansez plaga operatorie.

-

-

Obiectiv realizat. TA = 110/70 mm Hg

P

= 76 b/min

pasiv şi asigur un microclimat favorabil (salon aerisit, temperatura camerei constantă).

R

= 20 r/min

Administrez la

-

indicaţia medicului Algocalmin f.I IM şi Ampicilina 1g la 6 ore.

Dureri diminuate. - Plagă curată, fără risc de infecţie, nu prezintă complicaţii.

-

Durere

-Prevenirea

 

Risc de infectare a plăgii operatorii.

-

complicatiilor

3) Nevoia de a se alimenta şi a se hidrata. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta şi a se hidrata.

Reducerea dificultăţii de a se alimenta.

Încurajez pacienta să se alimenteze cu ceaiuri, compot, supă de zarzavat sau alte alimente uşoare ca: iaurt, brânză de vaci.

 

Pacienta se alimentează eficient; nu prezintă

probleme

4) Nevoia de a elimina. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta şi a se hidrata.

Pacienta să prezinte o diureză în limite fiziologice.

-Discut cu pacienta în vederea satisfacerii nevoii. -O însoţesc la baie.

 

Diureză normală; 1700ml/24 ore; nevoie satisfăcută.

47

~ A cincea zi ~

 

Nevoi afectate

Obiective

 

Intervenţii autonome

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1) Nevoia de a evita pericolele. Diagnostic de ingrijire. Vulnerabilitatea faţă de pericole.

-Reducerea durerii şi a riscului infecţios. -Diminuarea anxietăţii. -Măsurarea funcţiilor vitale.

-Asigur un microclimat

-Masor si notez in F.O , functiile vitale

TA = 120/60 mm Hg

favorabil , salon aerisit , lenjerie curata

P

= 72 b/min

 

R

= 19 r/min

Efectuez toaleta plagii in conditii de asepsie

-

Plaga operatorie fara risc de infenctie

-

Durere

 

2) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. Diagnostic de ingrijire.

Satisfacerea parţială

Pacienta să-şi

-

Port discuţii cu pacienta

 

-Pacienta colaborează -şi-a schimbat în bine încrederea faţă de sine.

satisfacă singură

pentru a-i reda încrederea în sine.

nevoile.

 

a

nevoii.

 

3) Nevoia de a se alimenta şi a se hidrata. Diagnostic de ingrijire. Dificultate în a se alimenta şi a se hidrata.

Reducerea dificultăţii de a se alimenta.

Încurajez pacienta să se alimenteze cu ceaiuri, compot, supă de zarzavat sau alte alimente uşoare ca:

 

Pacienta se alimentează eficient; nu prezintă probleme

iaurt, brânză de vaci.

7) Nevoia de a se recrea. Diagnostic de ingrijire. Neplăcerea de a efectua activităţi recreative.

Pacienta să prezinte o stare de bună dispoziţie şi să fie interesată de efectuarea diverselor activităţi recreative.

Ajut pacienta să depăşească momentul dificil în care se află prin: ieşirea la plimbare 20-30 min. pe zi,

 

Pacienta colaborează, se simte mai bine, este echilibrată.

48

PLAN DE ÎNGRIJIRE - CAZUL II –

Culugerea datelor 1.Date subiective

NUME: F.D. VARSTA: 34 ani SEX: feminin STARE CIVILA: divortata RELIGIE: ortodoxa NATIONALITATE: romana PREGATIRE PROFESIONALA: Facultatea de Filologie OCUPATIA: profesoara DOMICILIUL: TIMISOARA CONDITII DE VIATA: medii, locuieste singura, într-un apartament cu doua camere OBISNUINTE DE VIATA: nu consuma alcool, fumează ( 10 ţigări/zi ), 2 cafele zilnic SEMNE PARTICULARE: - inălţime: 1,74 cm;

FUNCTII VITALE:

- greutate: 70 kg;

- grup sanguin: B III, RH pozitiv;

- nu e alergică la medicamente TA = 140/ 75 mm Hg

P

= 97 b/min

R

= 24 r/min

T 0 = 38,3 0 C FUNCTII VEGETATIVE: - apetit – inapetenţă

- scaun – normal

- diureză: scăzută

- durere: durere acută în fosa iliacă dreaptă ANTECEDENTE PERSONALE: - menarha la 14 ani

- naşteri 0

- flux menstrual la 28 zile, 3 zile, dureri moderate ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neagă boli importante.

49

2. Date obiective

DATA INTERNĂRII: 10.03.2014 OBSERVAŢII:

Stare generală : uşor alterată. Tegumente si mucoase : normocrome Tes. musculo-adipos:normal dezvoltat Sistem osteo- articular : integru Aparat respirator: torace normal conformat, ampliatii toracice ample, simetrice. Murmur vezicular prezent. Aparat cardio-vascular : cord situat in limite normale.Zgomote cardiace ritmice bine batute. Soc apexian in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. TA=140/75 mmHg P=97 b/min. Ap.digestiv : abdomen suplu,elastic dureros la palparea profunda in fosa iliaca dreapta , usoara aparare musculara in aceasta regiune.Tranzit intestinal prezent . Ficat si splina : in limite normale. Ap.renal : loje renale libere nedureroase la palpare si percutie.Giordano negativ bilateral.Mictiuni spontane,urini limpezi,oligurie. SNC:orientata temporo-spatial.ROT si pupilare prezente.

DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută MOTIVELE INTERNĂRII: - greţuri;

- vărsături;

- febră moderată (38,3 0 C );

- durere în fosa iliacă dreaptă;

- tahicardie;

- tahipnee;

- cefalee.

ISTORICUL BOLII: Afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile, în urma unui efort fizic menţinut. Pacienta afirmă că au apărut dureri în zona inghinală (fosa iliacă dreaptă ), ameţeli, greţuri, vărsături, inapetenţă, motiv pentru care este transportată la spital.

50

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR Hemoleucograma :

Ht= 38% ; Hgb=11.5 g % ; L=11.800/mm cu neutrofile=77% V.S.H=14mm/1h ; Grup sanguin =B III; Rh=POZITIV Glicemie=88 mg% ; Uree sang=37g% ;T.S.=2’16” ; T.S.=5’48” Amilazemie=16 u.i. ; Amilazurie =32 u.i. Examen sumar de urina: culoare=galben-citrin;aspect=clar; Ph=5,5 ; D=1015 ; albumina=absent; urobilirogen=usor crescut; Pigmenti biliari=absent; sediment=foarte rare epitelii plate, 1-2 leucocite/camp . Ecografie abdominala:

Ficat: inomogen,atenuare posterioara; Colecist: nelocuit ; CBP, VP in limite normale; RD: 12/5 cm,fara ectazii pielocaliceale ;RS:10,5/5cm,mici imagini reflectogene in sinusul inferior ce nu schiteaza umbra acustica,fara ectazii pielocaliceale; Splina:dimensiuni normale; Pancreas:mediocorporeal,dimensiuni normale;Vezica urinara:in semirepletie,fara calculi.Uter si anexe dimensiuni normale,partial ecranate de aerocolie;Fara colectii in Douglas. Radioscopie pulmonara:

Imagine toraco-pulmonara normala Electrocardiograma:

Traseu electric normal

51

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi :

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacienta prezinta cai respiratorii superioare libere si integre,torace normal conformat,sonoritate pulmonara normala,murmur vezicular prezent, tahipnee cu o frecventa a respiratiilor de 24/min.Mucoasa respiratorie umeda cu secretii reduse. Cord situat in limite normale. Tahicardie- 97 pulsatii/min TA= 140/75 mmHg. Soc apexian situat in spatiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara. Tegumentele sunt calde ,normocrome ,umede datorita febrei care ii cauzeaza transpiratii.

2.Nevoia de a se hidrata si alimenta Bolnava prezinta de cateva zile un apetit scazut datorita senzatiei de greata si prezentei varsaturilor.Consuma de regula 1800-2000 ml lichide / 24 ore,insa de la debutul bolii nu se hidrateaza corespunzator din cauza varsaturilor . Pacienta are o greutate de 74kg si inaltimea 1,70 m .

3.Nevoia de a elimina Pacienta prezinta mictiuni spontane,fiziologice,cu o frecventa de 3-4/zi ; urini hipercrome ,aspect clar si o diureza scazuta de 600ml/24 h ( oligurie datorita nehidratarii corespunzatoare si pierderilor prin transpiratie datorita febrei ). Tranzitul intestinal prezent.

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Pacienta se misca cu dificultate din cauza durerii persistente in fosa iliaca

dreapta .Adopta o pozitie antalgica .

5. Nevoia de a se odihni si a dormi Pacienta are perturbata perioada de odihna si somn din cauza durerilor,a

senzatiei de greata si a varsaturilor .

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie eleganta .Se imbraca adecvat mediului ambiant si al mediului social.In spital are vestimentatie proprie.

52

7.

Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja

tegumentele si mucoasele

Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic,este preocupata de

aspectul fizic.Pielea este curata, unghiile ingrijite.

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Bolnava prezinta febra moderata ( T = 38,3 0 C ), tegumente calde, umede,

transpirate .

9. Nevoia de a evita pericolele ( de securitate )

Se adapteaza mediului in care traieste si lucreaza ,stie sa evite pe cat posibil situatiile conflictuale ce pot surveni.Se adapteaza usor unor situatii noi.Despre starea sa actuala de sanatate este ingrijorata si vrea sa stie la ce se poate astepta . Prezinta usoara anxietate.

10. Nevoia de a comunica Este o persoana sociabila, vorbeste cu placere despre familia sa , despre

locul sau de munca .

11. Nevoia de a actiona conform propriilor

practica religia Este de religie ortodoxa ,merge regulat la biserica ,se roaga pentru sanatatea ei .

convingeri si valori, de a

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Afirmativ din spusele ei, releva ca este multumita de ceea ce a realizat pana in momentul respectiv in viata ei .Doreste sa se vindece cat mai repede posibil sa-si poata relua activitatea la catedra.

13. Nevoia de a se recrea Petrece mult timp citind.Ii place sa navigheze pe internet si considera

Google-ul cea mai mare sursa de informatie.

14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea Pacienta se intereseaza de boala ei, se adreseaza cu incredere ,pentru

informatii personalului medical care se ocupa de ingrijirea sa.

53

Analiza datelor In urma culegerii datelor am stabilit perturbarea urmatoarelor nevoi:

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Nevoia de a se hidrata si a se alimenta

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Nevoia de a se odihni si a dormi

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Nevoie de securitate

Manifestari de dependenta:

Durere in fosa iliaca dreapta

Greturi si varsaturi

Constipatie

Febra

Tahipnee

Tahicardie

Cefalee

Obiective:

Diminuarea durerii

Diminuarea varsaturilor

Combaterea febrei

Reducerea anxietatii

Prevenirea complicatiilor

54

Nevoi afectate

Obiective

 

Intervenţii autonome

 

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1)Nevoia de a evita pericolele. Diagnostic de ingrijire Vulnerabilitatea faţă de pericole; ~Risc potenţial de

-Reducerea

-

Mă recomand pacientei şi îi

-

Administrez la

TA = 130/70 mm Hg

anxietăţii

asigur un microclimat favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20- 22 0 C, salon aerisit, lenjerie

indicaţia medicului Algocalmin f I IM, Metroclorpramid f.I, IM

R

= 22 r/min

-Combaterea

 

durerii

 

P

= 892b/min

de pat şi de corp curată).

-

Recoltez sânge

 

-Prevenirea

pentru investigaţii de

Pacienta

este

mai

complicaţie imediată şi tardivă:

complicaţiilor

-

Port discuţii cu pacienta

laborator în urgenţă:

liniştită psihic.

posibile

pentru a înlătura anxietatea

HLG, grup sanguin şi Rh, VSH, glicemie.

 

- peritonita;

şi pentru a avea încrederea în echipa de îngrijire

- ocluzie

 

intestinală;

 

-

La recomandarea

- fistule;

- evisceraţii;

Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a diminua durerea

-

medicului pregătesc pacienta pentru efectuarea echografiei

abdominale;

~Durere în fosa iliaca cu iradieri în membrul inferior şi hipocondrul drept.

2) Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie. Diagnostic de ingrijire :

-Reducerea durerii, a anxietăţii.

-Asigur pacientei o poziţie antalgică. -Discut cu pacienta pentru a o linişti. -Aerisesc salonul. -Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheaţă în regiunea inghinală şi comprese reci pe frunte.

-Masor funcţiile vitale şi le notez în F.O.

R

= 22 r/min

P

= 90 b/min

   

Pacienta este liniştită

-Menţinerea funcţiilor vitale în limitele fiziologice

şi cooperează cu echipa de îngrijire

 

Tahicardie (97 b/min ), polipnee (24 r/min) datorită durerii în fosa iliacă dreaptă (proces inflamator)

 

55

3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata. D.I. Inapetenţă

Reducerea vărsăturilor şi a greţurilor

-

Asigur pacientei o hidratare

-Administrez la indicatia medicului Metoclopramid FI, im.

Greaţa persistă.

corespunzătoare: ceai îndulcit, rece, în cantităţi mici.

-

Vărsături

 

-

Rog pacienta să respire

 

alimentare

aânc pentru a-i diminua senzaţia de greaţă.

-

Greaţă

 

- Aerisesc salonul

4) Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limite normale. D.I. Hipertermie Febră moderată (38,3 0 C) Anxietate,proces inflamator, durere

-

Menţinerea

- Asigur un microclimat

-Administrez, la indicaţia medicului, Algocalmin f.I IM, aplic comprese reci pe frunte.

Temperatura a scăzut la 37,5 0 C

temperaturii în limite fiziologice.

favorabil (lenjerie curată şi uscată- atât de corp cât şi

Reducerea durerii şi a anxietăţii.

-

de pat), aerisesc salonul.

 

5) Nevoia de a elinima. D.I. Eliminare inadecvată.

-

Asigurarea unei

-

Discut cu pacienta, o

- La indicaţia medicului, în caz de nevoie, efectuez o clismă evacuatoare.

- Elimină urină în cantitate şi aspect normal.

diureze în limite fiziologice.

însoţesc la baie pentru satisfacerea nevoii, observ cantitatea şi culoarea eliminărilor, notez în F.O.

-

Oligurie 750

Explic pacientei importanţa spălării pe mâini.

-

   

ml/24 h.

-

Transpiraţii

 

moderate.

-

Greaţă, durere.

56

6) Nevoia de a se odihni D.I. Somn întrerupt - Febra

-

Pacienta să

-

Creez un mediu adecvat:

 

Pacienta este mai liniştită, a adormit o oră în timpul zilei.

beneficieze de un somn

corespunzător calitativ şi cantitativ.

linişte, salon aerisit, lenjerie curată de pat şi de corp, temperatură de aprox. 20 0 C.

-

Discut cu pacienta pentru

 

- Durere.

-

Reducerea durerii,

a-i înlătura anxietatea.

- Anxietate

febrei, anxietăţii

7) Nevoia de a comunica. D.I. Izolare socială. ( anxietate, durere

-

Reducerea

Discut cu pacienta pentru înlăturarea anxietăţii.

-

-

Medicul a hotărât

Pacienta colaborează cu echipa de îngrijire, este pregătită fizic şi

anxietăţii.

inervenţia chirurgicală

-

Pregătirea psihică

-

Îi fac cunoştinţă cu o

la ora 13 00 .

şi fizică a pacientei

pacientă deja operată şi cu o

-

Discut cu pacienta şi

echilibrată psihic.

pentru intervenţia chirurgicală

evoluţie bună.

parcurg etapele pregătirii preoperatorii

8) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. D.I. Intervenţia

-

Pregătirea

Efectuez toaleta parţială a pacientei prin radere şi degresare cu alcool.

-

-

La indicaţia

Pacienta se simte bine, curată din punct de vedere fizic şi

tegumentelor pentru intervenţia

medicului administrez

Diazepam ½ f.

chirurgicală-

chirurgicală.

-

Însoţesc pacienta la sala

-

Măsor şi notez în

liniştită psihic.

imposibilitatea de a-şi satisface nevoia datorită durerii.

-

Realizarea

de operaţie.

F.O. funcţiile vitale.

câmpului operator.

57

Îngrijiri postoperatorii ~ Prima zi ~

Nevoi afectate

 

Obiective

Intervenţii autonome

Intervenţii delegate

 

Evaluare

1)Nevoia de a evita pericolele. D.I. Vulnerabilitatea faţă de pericole Risc potenţial de complicaţii imediate şi tardive:

-

Reducerea durerii

-

Ajut pacienta să ia o poziţie

-

Măsor şi notez în

ORA 12 00

Prevenirea complicaţiilor posibile

-

antalgică în pat.

Asigur un microclimat favorabil pacientei

-

F.O. funcţiile vitale.

-

Administrez la

-

Durerile s-au mai

diminuat, dar există.

indicaţia medicului Algocalmin f.I, IM, Amoxiplus 1,2g la 8

-

Nu prezintă

 

-

Aerisesc salonul,

complicaţii

temperatură moderată, lenjerie de pat şi corp curată şi uscată.

TA = 140/70 mm Hg

 

ore

P

= 90 b/ min

 

R

= 23 r/min

-Hemoragie postoperatorie - Ocluzie intestinală -Risc pentru infectarea plăgii operate

   

2) Nevoia de a se alimenta şi hidrata. D.I. Inapetenţă Dificultate de a se alimenta şi hidrata

- Urmărirea şi efectuarea unei hidratări corespunzătoare

Discut cu pacienta şi o încurajez să consume

-

-

Măsor şi notez în

Pacienta înţelege şi consumă o cantitate suficientă de lichide.

F.O. funcţiile vitale

lichide: ceai neindulcit, compot, supă de zarzavat.

TA = 130/70 mm Hg

P

= 86 b/ min

 
 

-

Ajut pacienta să se aşeze

R

= 22 r/min

într-