Apendicita Acuta

ARGUMENTUL
Definitie: Apendicita acuta este o boala chirurgicala deosebit de frecventa,

provocata de inflamatia apendicelui ileo-cecal, caracterizata printr-un ansamblu
anatomo-clinic foarte variat, uneori inselator, cu tulburari generale si locale.
Ea poate surveni la orice varsta insa frecventa cea mai mare este intre 10-30 ani,
motiv pentru care a fost denumita si " boala tineretii".
Cauzele cele mai frecvente de aparitie a apendicitei acute sunt: infectiile acute,
febrele eruptive la copii, corpi straini intraapendiculari, infectiile intestinale cronice,
constipatia cronica si altele.
Rolul asistentei medicale in spital in ingrijirea bolnavului cu apendicita acuta este
de-a asigura un mediu de siguranta si confort pe toata perioada de internare si
de-a comunica medicului asupra starii bolnavului, de a mentine igiena bolnavului, de-a
asigura conditii optime de odihna si somn, inregistrarea functiilor vitale si vegetative
zilnic, asigurarea alimentatiei in functie de regimul impus, ajuta la mobilizarea pacientului
postoperator, ingrijeste plaga operatorie, administreaza tratamentul prescris de medic, face
educatie sanitara si-l sprijina moral, incurajandu-l pana la externarea din spital.
Lucrarea este structurata in doua capitole, partea teoretica cu notiuni de anatomie
si fiziologie, etiopatologie, antomia patologica, simptomatologie, diagnostic, tratament,
evolutie si complicatii. Iar partea practica cuprinde cele trei cazuri care fac studiul acestei
lucrari. Cazurile sunt studiate diferit: doua postoperatorii si unul preoperator (pe ore).
Doresc sa enunt cateva cuvinte dintr-un subcapitol in care se spune ca importanta
ce o prezinta in patologie este disproportionat de mare cu in raport cu insemnatatea mica ce
o are anatomie si biologie, fiind un organ regresiv, pe cale de disparitie.
In timpul efectuarii stagiului in sectia chirurgie, (sector care m-a atras si m-a
impresionat cel mai mult), am descoperit un numar mare de interventii chirurgicale cu
apendicita acuta, fapt ce m-a ajutat sa-mi gasesc cu usurinta cazurile pentru aceasta lucrare.
Dupa cum am amintit si mai sus, apendicita acuta este o "boala a tineretii" si cazurile mele
fac parte din aceasta categorie de varsta, avand ca varsta 15 ani, 22 ani si 30 ani, la care
mi-am adus si eu aportul personal in ingrijirea acestor persoane, dar nu numai lor.
"Bolnavul este o minune a fortelor spirituale, pe care, privindu-le si intelegandu-le,

simti o bucurie si o admiratie infinita pentru om. Dragostea de viata, de familie, da unora
puteri care te uimesc. Vointa de a se vindeca aduce din sfera mare a vietii adormite,
inconstiente, forte nebanuite. Noi ramanem uimiti in fata lor - trebuie sa invatam sa le
privim".
1
PLANUL LUCRARII
CAP. I: PARTEA TEORETICA
1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

1.1. DEFINITIE
1.2. STRUCTURA CECULUI SI APENDICELUI
1.3. VASCULARIZATIE
1.4. INERVATIA
2. APENDICITA ACUTA
2.1. DEFINITIE
2.2. ETIOLOGIE
2.3. ANATOMIA PATOLOGICA
2.4. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTARI
3. INVESTIGATII
3.1. DIAGNOSTIC POZITIV
3.2. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
4. TRATAMENT
5. PROGNOSTIC
6. EVOLUTIE SI COMPLICATII
7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
7.1. ROL GENERAL
7.2. ROL SPECIFIC
8. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE VIRGINEI HANDERSON

CAP. II: PARTEA PRACTICA
1. CAZUL NR. 1
1.1. PLAN DE INGRIJIRE
1.2. TEHNICI SPECIFICE
2. CAZUL NR. 2
3. CAZUL NR. 3
BIBLIOGRAFIE
2
CAPITOLUL I : PARTEA TEORETICA
1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.1. Definitie: Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros,

transformat in organ limfoid.
Este implantat in cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub
cilindric. Are o lungime variabila intre 6-12 cm si un diametru intre 5-8 mm. Apendicele
vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, in loja cecala,impreuna cu cecul. Este marcat la
exterior prin intalnirea celor trei tenii musculare. El il va urma pe acesta in diferite pozitii
(normala, inalta, joasa, ectopica). Apendicele poate fi liber sau fixat.
El este legat de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala-mezoapendicele-care ii
permite o mobilitate destul de mare. Alteori peritoneul il fixseaza de organele din jur. La
interior, apendicele are o cavitate canaliculara. Cavitatea sa contine mucus, chim intestinal,
detritusuri celulare, iar la fat meconiu.
1.2. Structura cecului si apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru tunici

consecutive ale intestinului:
-tunica musculara, alcatuita din fibre longitudinale grupate in cele trei tenii ale cecului;
-tunica submucoasa,contine vasesanguine si limfatice, formatiuni nervoase si foliculi
limfatici;
-tunica mucoasa,caracterizata prin caracterizata prin prezenta unui nr. extrem de mare
de foliculi limfatici;
-tunica seroasa, alcatuita din pritoneul ceco-apendicular.
1.3. Vascularizatia
Arterele cecului provin din artera iliocolica(ramura a arterei mezentrice superioare).

Ea emite in vecinatatea unghiului iliocolic.
Venele sunt satelite arterelor,mentionam vena apendiculara care insoteste in mod
constant artea omonima. Ele se strang in vena iliocolica ceea ce explica posibilitatea
formarii unor abcese hepatice consecutive unei apendicite supurate.
Limfaticele iau nastere din retelele capilare limfatice situate in tunica submucoasa.
1.4. Inervatia este furnizata prin plexurile periarteriale, de catre fibrele vegetative
provenite din plexul celiac.
3
2. APENDICITA ACUTA
2.1. Definitie: Apendicita este o boala chirurgicala deosebit de frecventa, provocata

de inflamatia apendicelui ileo-cecal, caracterizata printr-un ansamblu anatomo-clinic
foarte variat, uneori inselator, de tulburari generale si locale.
Apendicele este un diverticul sramt a cecului, cu o lungime variabila, de 5-12 cm.

Este un organ limfo-adenoid, cu structura nervoasa bogat reprezentata. Importanta ce o
prezinta in patologie este diproportionat de mare in raport cu insemnatatea mica care o are
in anatomie si biologie, fiind un organ regresiv, pe cale de disparitie, dispus in fund de sac
la locul de unire a cecului cu ileonul.
Dispozitia diverticulara favorizeaza staza materiilor fecale si infectia. Asezarea sa
la locul unde cele trei tenii ceco-colice se intalnesc, constitue un punct nodal "reflexogen",
prin frecventa inflamatiei sale, a durerilor si iradierea lor.
2.2. ETIOLOGIE
Apendicita poate surveni la orice varsta, insa frecventa cea mai mare este intre 10-
30 ani, motiv pentru care a fost numita si "boala tineretii". Este mai frecventa la barbati
decat la femei.
Conditiile favorizante sunt:
-dispozitia anatomica a segmentului ceco-colic;
-infectiile acute (gripa, anginele);
-febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola);
-febra tifoida;
-corpi straini intra-apendiculari (cropoliti, samburi mici de fructe, oxuri);
-infectiile intestinale cronice (colita dreapta, enterocolita, dizenteria);
-costipatia cronica;
-regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal modifica ph-ul digestiv;
-la gravide datorita compresiunii uterului marit de volum asupra organelor pelviene.
Agentul infectios cel mai frecvent este colibacilul singur sau in asociere cu alti
germeni: streptococ, pneomococ sau anaerobi. Patrunderea microbilor se face local prin
efactia mucoasei sau pe cale hematogena (in boli infectioase).
4
2.3. ANATOMIA PATOLOGICA
Aspectul anatomo-patologic al apendicitei acute este variat si depinde de o parte

de circulatia microbilor, iar pe de alta parte de reactivitatea organismului, putem intalni:
a) Apendicita acuta catarala, in care apendicele este congestionat, hipermiat cu desen
vascular accentuat,mezoul evidentiat si mucoasa ingrosata cu pete echimotice;
b) Apendicita acuta flegmonoasa, in care apendicele este marit de volum cu aspect de
"limba de clopot ", cu luciul seroasei disparut, cu false membrane, mezoapendicele este
infiltrat, friabil cu adenopatie, iar in cavitatea peritoniala gasim un lichi seros, tulbure, cu
false membrane;
c) Apendicita acuta gangrenoasa, in care apendicele are culoarea neagra-verzuie, cu
aspect de “frunza vesteda”, vasele apendiculare trombozate, iar in cavitatea abdominala
gasim un lichid tulbure, fetid si infectios;
d) Plastromul apendicular se caracterizeaza prin aglutinare de anse si marele epiplon
in jurul apendicelui, are aspect flegmonos, pentru a bloca aspectul inflamator. Este o
peritonita plastica. El se poate resorbi sau abceda, deschizandu-se in peritoneu, intr-un
organ cavitar sau la perete.
e) Perforatia apendiculara este o forma evolutiva a apendicitei flegmonoase, dar mai
ales a celei gangrenoase. Perforatia poate fi punctiforma sau amputeaza segmental distal al
apendicelui. In jur se gaseste o inflamatie si o cantitate variabila de puroi in fosa iliaca
dreapta si in fundul de sac Douglas.
Dupa varsta si sex, apendicitele acute pot avea unele particularitati:
a) - apendicita acuta la sugar, -rar intalnita-, ia aspectul unui sindrom toxic :cu febra,
varsaturi si stare de agitatie;
b) - apendicita acuta la copil survine concomitant unei alte afectiuni microbiene (gripa,
angine, gastroenterita), ingreunand diagnosticarea si agravarea starii copilului;
c) - apendicita acuta la batrani. Dupa varsta de 60 ani predomina forme cu leziuni
grave, datorita reactiilor mai reduse ale organismului;
d) - apendicita acuta la gravide evolueaza torpid si cu sediu inalt.
5
2.4. SEMNE, SIMPTOMATOLOGIE, MANIFESTARI
Durerea incepe insidios, surd, in fosa iliaca dreapta si se intensifica din ce in ce

mai mult. In stadiu avansat durerea poate fi foarte puternica si permanenta. Cand
apendicele este situat retrocecal, durerea se simte mai violenta in spate decat in fata si
se accentueaza cand bolnavul misca membrul inferior drept.
Criza apendiculara se insoteste de tulburari digestive ca:
- greturi, varsaturi, tulburari de tranzit.
Abdomenul este suplu la palparea superficiala si urmeaza miscarile respiratorii. Orice
efort si mai ales tusea accentueaza durerea si imobilizeaza abdomenul.
Apararea musculara poate lipsi la inceput, iar manevra Blumberg, care consta
in decompresiunea brusca a peretelui abdominal, este pozitiva.
Hiperestezia cutanata se caracterizeaza printr-o sensibilitate excesiva a
tegumentelor fosei iliace drepte.
Tuseul rectal sau vaginal ne va furniza informatii despre fundul de sac Douglas.
3. INVESTIGATII:
Examenul de sange=hemoleucograma
Leucocitoza-valori peste 10000 globule albe/mm3(uneori si mai mult);
VSH=crescut;
Hemoglobina si hematocritul=scazute;
Examenul de urina= se gasesc hematii si leucocite.
Examenele de laborator nu stabilesc diagnosticul ci ajuta numai la stabilirea lui.
3.1. Diagnosticul pozitiv al apendicitei acute reprezinta o necessitate absoluta,

datorita evolutiei imprevizibile a bolii intr-un interval scurt de timp prin triada
simptomatica:durere, hiperestezie cutanata si contractura musculara.
3.2. Diagnosticul diferential se face cu :

-colica hepatica;
-colica nefretica;
-anexita acuta;
-enterocolita acuta mezentrica intalnita la copii limfatici cu antecedente TBC;
-sarcina extrauterina rupta.
4. TRATAMENT:
Tratamentul apendicitei acute este chirurgical de urgenta cu exceptia

plastromului apendicular, care se trateaza prin repaus fizic (la pat), repaus psihic, repaus
digestiv (regim hidric), punga cu gheata aplicata pe fosa iliaca dreapta si antibiotice.
6
Apendicectomia se efectueaza sub anestezie generala sau anestezie locala.
Drenajul este indicat in caz de peritonita cu lichid purulent sau cand hemostaza a fost
deficitara. Se folosesc tuburi de material plastic sau de cauciuc, prin care se introduce
antibiotice diluate in ser fiziologic.
Tratamentul postoperator se axseaza pe combaterea infectiilor prin antibiotice
administrate sub controlul antibiogramei, corectarea tulburarilor hidroelectrolitice cu ser
glucozat, combaterea parezei intestinale prin aspiratie gastroduodenala.
5. PROGNOSTIC: la un diagnostic precoce si tratament adecvat-favorabil
6. EVOLUTIE SI COMPLICATII
Mortalitatea in apendicita acuta s-a redus cu 0,5-2% datorita antibioticelor si

poate fi scazuta prin depistarea precoce si interventia chirurgicala cat mai aproape de
inceputul bolii.
Tendinta de a inlocui tratamentul chirurgical apendicitei acute cu antibioterapia
atenueaza tabloul clinic general si local, asigurand o vindecare aparenta temporara.
Leziunile sunt numai atenuate in evolutia lor, dar nu si vindicate. Frecventa pulsului si
leucocitoza sunt cel mai putin influentate de tratamentul cu antibiotice. Deseori dupa
suprimarea tratamentului cu antibiotice, leziunile apendiculare reincep sa evolueze
determinand complicatii ca:peritonita in doi timpi sau abces.
7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
7.1. ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE
Asistenta medicala este cadrul care se afla in permanenta langa bolnav, ea este
legatura directa si cea mai calificata, dintre medic si omul suferind. Din acest motiv
atributiile ei sunt complexe si rolul sau in ingrijirea bolnavului este deosebit.
Dintre atributiile asistentei medicale, putem enumera:
- sa primeasca bonlavii veniti la consult sau pentru internare;
- sa-i ajute sa se acomodeze la conditiile oferite de unitatea sanitara;
- in cadrul ingrijirii in spital,sa participe obligatoriu la vizita medicului;
-sa-si noteze si sa execute indicatiile acestuia in privinta explorarilor, tratamentului,
regimului alimentar si de odihna, al bolnavilor;
- sa administreze personal medicamentele bolnavilor, conform prescriptiei medicale;
- sa supravegheze permanent starea bolnavilor, inregistrand in fisa de observatie functiile
vitale (temperatura, puls, tensiunea arteriala, respiratia, diureza, scaun), notand
modificarile intervenite in evolutia sanatatii acestora si aducandu-le operativ la cunostinta
medicului;
7
- sa programeze bolnavii conform indicatiilor medicului pentru efectuarea examenelor de
specialitate si paraclinice, insotindu-i in aceste locuri;
- sa recolteze probe biologice (sange, urina, materii fecale, sputa) si sa le transporte la
laborator;
- sa scrie in fisa de observatie rezultatele analizelor si explorarilor;
- sa ajute pe medic, pregatind cele necesare la efectuarea punctiilor pleurale, abdominale,
hepatice, asigurand trimiterea probelor de laborator, conform indicatiilor medicului;
- sa raspunda prompt la solicitarea bolnavului;
- sa schimbe lenjeria de pat si de corp ale bolavilor, zilnic si cand este nevoie;
- sa-i ajute pe bolnavi, atunci cand este cazul, la efectuarea igienei personale;
- sa asigure si sa pregateasca instrumentarul necesar injectiilor, efectuarea tubajelor,
clismelor, cateterelor;
- sa se integreze in programul de munca al unitatii, iar la iesirea din tura, sa predea in scris
asistentei care preia activitatea, planul de investigatie si tratamentul ce trebuie urmat, la
fiecare pacient in parte.
ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE
Atributiile asistentei in ingrijirea bolnavului sunt exercitate in diferite situatii, cum ar fi:
- primeste bolnavul la internare si intocmeste foaia de observatie a pacientului, la care
ataseaza si foaia de temperatura;
- asigura repaus la pat, supravegherea si ingrijirea bolnavului pe toata perioada de
internare si comunica mediculuiasupra starii bolnavului;
- asigura si raspunde zilnic de igiena saloanelor (stergerea prafului, spalare, dezinfectare,
schimbarea lenjeriei de pat si de corp, zilnic side cate ori este nevoie, aerisiri repetate);
- asigura si mentine igiena bolnavului prin toaleta partiala,pe regiuni,totala,baie generala);
- asigura pacientului conditii optime de odihna si somn9aerisirea salonului, caldura
adecvata, lumina adecvata-semiintuneric, prin tragerea draperiilor zilnic);
- inregistreaza functiile vitale si vegetative zilnic (respiratie, puls, tensiune, temperatura,
diureza, scaun, culoarea tegumentelor);
- recolteaza probe biologice (sange, urina) pentru efectuarea analizelor de laborator
specifice cerute de medic;
- asigura alimentatia bolnavului in functie de regimul impus explorand gustul pacientului;
- insoteste bolnavul la radiologie si ecografie, asigurand transportul acestuia, cand e cazul
(pacientul nu se poate deplasa sau se deplaseaza greu);
- ajuta si pozitoneaza pacientul pentru investigatiile de mai sus;
- administreaza tratamentul medicamentos pe baza de analgezice, atispastice, antiemetice;
8
INTRAOPERATOR :
- primirea bolnavului de catre asistenta medicala care lucreaza in blocul operator si

pregatirea acestuia pentru interventia chirurgicala;
- pregateste psihic si fizic pacientul in vederea tipuluide anestezie si interventia
necesara;
- serveste medicul in sala de operatie cu instrumentarul necesar;
- asigura asepsia tuturor tehnicilor si materialelor folosite in sala de operatie;
- supravegheaza continuu pacientul in timpul actului operator, monitorizand functiile
vitale si vegetative;
- aplica la nevoie oxigenoterapie;
- urmareste si intretine permeabila linia venoasa;
- instaleaza pacientul la pat, oferind-i confort si liniste.
LA TERAPIE INTENSIVA:
- primirea bolnavului de catre asistenta care lucreaza la terapie intensive;

- supravegheaza permanent bolnavul, inregistreaza functiile vitale si vegetative,
urmareste aspectul tegumentelor, evolutia sa din trezire dupa anestezie;
- aplica sonda de oxigen si fixseaza debitul;
- administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic;
- urmareste plaga si pansamentul;
- urmareste si supravegheaza drenurile (golirea pungii, notarea ei in F.O.);
- urmareste si supravegheaza caile vasculare (perfuzii, transfuzii);
- urmareste diureza si bilantul hidric;
- notarea starii bolnavului din 3 in 3 ore si raportarea starii acestuia medicului;
- intocmeste fisa de alimentatie post operator, conform regimului dietetic adecvat;
- incurajarea bolnavului, tot timpul si acordarea ingrijirilor pe tot parcusul aflarii lui in
terapie intensiva.
9
8. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI ENUNTATE DE VIRGINIA
HENDERSON
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni.
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca.
7. Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale.
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de-si pastra si proteja tegumentele si mucoasele.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a actiona conform propiilor convingeri si valori, de a practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
10
CAPITOLUL II: PARTEA PRACTICA
CAZUL NR. I
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR (preoperator)
NUME SI PRENUME: Dumitrascu Ana-Maria

DATA NASTERII: 9.03.1985
VARSTA: 22 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,60 m
GREUTATEA: 55 Kg.
GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)
DOMICILIUL: Onesti
OCUPATIA: muncitoare “Croco” S.R.L.
STAREA CIVILA: necasatorita
RELIGIA: ortodoxa
NATIONALITATEA: romana
ALERGII: nu se stie alergica
DATA INTERNARII: 10.12.2007, ora 745
DATA LUARII IN EVIDENTA: 10.12.2007
DIAGNOSTIC CLINIC: Apendicita acuta
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTUL: culegerea datelor s-a facut de la pacienta,
foaia de observatie si personalul medico-sanitar, de pe sectorul “Chirurgie” (pacientul este
preoperator)
COMUNICARE:
VERBAL: pacienta a fost de acord sa-mi raspunda la intrebari, este receptiva, dar vorbeste
incet cu intreruperi
NONVERBAL: pacienta prezinta o fata trista, palida, o stare de neliniste ce exprima
suferinta
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si un frate mai mic, intr-un
apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata
COMPORTAMENT: pacienta este ingrijita normoponderala, are o dentitie buna
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la TV, sa
iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.
DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn linistit,
rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se trezeste
dimineata la ora 6
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale naturala,
este al doilea copil, nascuta cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8 luni, a mers la 1
11
an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la 13 ani, cantitate normala,
durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani. A mai
fost internata in 1993 pentru amigdalitomie.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita A,B in
familie.
SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta dureri in fosa iliaca dreapta, greturi, inapetenta,
ameteli.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, inapetenta, oligurie,
anxietate, la palpare, in fosa iliaca dreapta, prezinta durere.
ISTORICUL BOLII: pacienta afirma ca, in urma cu 3 zile, au aparut dureri usoare in fosa
liaca dreapta, cu greturi, iar de 24 ore, durerile sunt mai intense, motiv pentru care se
prezinta la spital, la sectia de chirurgie. Nu a luat niciun medicament acasa, inainte de a
veni la spital.
12
II. ANALIZA DATELOR (preoperator)
NEVOI PERTURBATE PROBLEMA MANIFESTARI
1. Nevoia de a evita - vulnerabilitate fata de - durere in fosa iliaca

pericolele. pericole dreapta, proces inflamator,
anxietate
2. Nevoia de a comunica. - comunicare ineficace la - neadoptarea la rolul de
nivel afectiv bolnav, teama
3. Nevoia de a se alimenta - alimentare si hidratare - greata, durere, inapetenta
si hidrata necorespunzatoare, prin
deficit
4. Nevoia de a elimina - eliminare deficitara - oligurie, urini concentrate
5. Nevoia de a se misca si - postura inadecvata - durere in fosa iliaca dreapta,
de a avea o buna postura pozitie inadecvata
6. Nevoia de a se imbraca - dificultate in satisfacerea - imbracare lenta din cauza
si de a se dezbraca nevoii durerii
7. Nevoia de a dormi si de - incapacitatea de a dormi - durere, oboseala, ore
a se odihni si de a se odihni insuficiente de somn
8. Nevoia de a fi curat si de - dificultate de a-si efectua - durere in fosa iliaca dreapta,
a-si proteja tegumentele ingrijirile igienice ameteli, lipsa ingrijirilor
9. Nevoia de a se recrea - dificultate de a se relaxa - anxietate, durere, teama
SURSE DE DIFICULTATE
- biofizic: varsta, sexul, efortul fizic, proces infectios;

- socio-cultural: conditiile de munca, obiceiuri alimentare nesanatoase (cartofi prajiti,
cafea, coca-cola)
- lipsa de cunoastere: insuficienta cunoastere despre sanatate
13
DIAGNOSTICUL DE NURSING
ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator manifestat

prin durere in fosa iliaca dreapta, greata, agitatie, inapetenta, anxietate,
oligurie, teama, ameteli.
POSIBIL: apariţia eventualelor complicaţii immediate si tardive: peritonita, ocluzia

intestinala
POTENŢIAL: alterarea generală a stării de sănătate

Functiile vitale si vegetative
Pacienta: Dumitrascu Ana Maria, in varsta de 22 ani

Diagnostic clinic: Apendicita acuta
T.A.
Data Ora Puls Respiratie Temperatura °C Diureza/24h Scaun Aspectul tegumentelor
mmHg
745 120/70 80 18 36,6 °C 200 ml facies crispat, tegumente

10.12.2007 1500 usor palide,
2300 115/65 78 17 36,4°C 350 ml 1 normal colorate
600 115/70 80 18 36,5°C 300 ml normal colorate
11.12.2007 110/60 76 16 36,2°C 400 ml normal colorate
14
INVESTIGATIILE PACIENTEI
Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria

ANALIZE DE
DATA VALORILE PACIENTEI VALORI NORMALE
LABORATOR
- hematii 4250 mil / mm3 4,5-5,5 mil / mm3

- hematocrit 38 % 36-42%
- leucocite 6000 4200 - 8000 mm3
- trombocite 240000 / mm3 150000 - 400000 / mm3
- hemoglobina 13,2 g / 100 ml 15±2 g / 100 ml
- VSH 9mm / 1h 1 - 10 mm / 1h
- glicemie 70 mg % 65 - 120 mg %
- uree sanguina 24 mg % 20 - 40 mg %
- creatinina 0,8 mg % 0,6 - 1,20 mg %
- Timp Q 90 % 80 - 100 %
- Timp H 96 “ 60 - 120 ”
- TGP 4 1-19 u.i./e
10.12.2007
- TGO 8 1-18 u.i./e
- Gr. sange 0I
- Rh pozitiv
Examen sumar de urina
- Densitate 1000 1015

- Albumina absent absent
- Glucoza absent absent
- Urobilina absent absent
- Urobilinogen absent absent
- Sediment de urina normal normal
15
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

DENUMIREA CALEA DE
DATA ORA DOZA/24h DOZA/priza ACTIUNEA
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE
Algifen 3 fl 15ml 1 fl 5 ml i.m. -analgezic, antispastic,

musculotrop, atropinic
745 Metoclopramid 1 fl 2ml 1 fl 2ml i.v. -antiemetic, antivomitiv
Glucoza 5% 500ml 500ml i.v. -hidratarea org.
10.12.2007 - analgezic, antispastic,

Algifen 1 fl 5 ml i.m.
1500 musculotrop, atropinic
- analgezic, antispastic,
Algifen 1 fl 5 ml i.m.
- miorelaxant,
2300 Diazepam 1 fl 0,04g 1 fl 0,04g i.m.
anticonvulsive
Ser fiziologic 9‰ 500 ml 500 ml i.v. - hidratare

11.12.2007 600
Algifen 1 fl 5 ml 1 fl 5 ml i.m. - analgezic, antispastic
16
ALIMENTATIA
Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

VALOARE
DATA ORA ALIMENTELE MOD DE SERVIRE
CALORICA
- activa in salon,
800 - ceai indulcit, unt, paine prajita 334 cal. masticatie si deglutitie
bune
1200 - supa cu carne de pui, paine prajita 673 cal. - activa in salon
10.12.2007
- activa in salon,
1500 - piure de cartofi cu carne de pui 877 cal. masticatie si deglutitie
bune
- ceai indulcit 18 cal.

1800
Total: 1902
Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, 22 ani

17
OBIECTIVE PE
NEVOI PROBLEMA INTERVENTII AUTONOME
DATA TERMEN LUNG SI EVALUARE PARTIALA
PERTURBATE MANIFESTARI SI DELEGATE
SCURT
1. Nevoia de a - vulnerabilitate - pacienta sa nu - asez pacienta in pat si-i - in urma investigatiilor

evita fata de pericole mai recomand sa se linisteasca; clinice, efectuate de
pericolele manifestate prin prezinte durere si - ii creez un microclimat medicul de garda, s-a
durere in fosa iliaca stare de anxietate corespunzator; hotarat internarea pacientei
dreapta, proces - ii administrez delegate 1 cu diagnosticul de
inflamator, fl Algifen (5ml) i.m. apendicita acuta;
anxietate pentru diminuarea durerii; - pacienta prezinta o usoara
- vorbesc cu pacienta agitatie, iar, in urma
pentru a-i inlatura starea de administrarii
anxietate; medicamentului, durerile s-
- ii inregistrez functiile au diminuat;
vitale si le notez in foaia - functiile vitale inregistrate
de temperatura; sunt in limite fiziologice:
2. Nevoia de a - comunicare - pacienta sa se - explic pacientei TA=120/70, P=80/min,
comunica ineficace la nivel adapteze la rolul necesitatea internarii si R=18/min, T=36,6°C;
afectiv, manifestata de bolnav si sa importanta comunicarii cu
prin neadaptarea la aiba incredere in echipa de ingrijire; - pacienta a inteles
10.12.2007
rolul de bolnav, echipa de ingrijire - masor si cantaresc importanta internarii si
ora 745
teama pacienta (Î=1,60; comunica eficient cu echipa
G=55Kg); de ingrijire;
- recoltez 2 ml de sange pe - rezultatele analizei:
substanta anticoagulanta H=4250ml/mm3, Ht=38%,
(EDTA) pentru L=6000mm3,
hemoleucograma; Trombocite=240000/mm3,
3. Nevoia de a - alimentatie si - pacienta sa fie - aerisesc salonul si rog Hemoglobina=13,2g/100ml.
se alimenta si hidratare prin alimentata si pacienta sa respire adanc
de a se hidrata deficit, manifestat hidratata pentru a-i diminua senzatia In urma interventiilor
prin greata, corespunzator, sa de greata; facute pacientei se simte
inapetenta, durere nu mai prezinte - la indicatia medicului, ii mai bine si nu mai prezinta
greata administrez senzatia de greata.
Metoclopramid, 1 fl
(2 ml) si-i instalez perfuzia
cu glucoza 5% (500 ml)
intravenos.
10.12.2007 1. Nevoia de a - eliminare - pacienta sa aiba - creez un microclimat - pacienta se simte mai bine,
ora 1500 elimina deficitara, eliminari in limite corespunzator prin a eliminat 350 ml urina si a
manifestata prin normale aerisirea salonului si avut un scaun normal;
oligurie, urini climatizarea mediului;
concentrate - insotesc pacienta la WC
pentru satisfacerea nevoii
si o ajut sa-si faca toaleta
pe portiuni;
- hidratez pacienta cu mai
multe lichide pentru a-i
favoriza eliminarea si
pentru a dilua urina;
- masor cantitatea de urina
eliminate si o notez in
foaia de temperatura; - si-a imbunatatit postura,
2. Nevoia de a - postura - pacienta sa aiba - o ajut sa se instaleze intr- iar durerile s-au diminuat;
se misca si de inadecvata, o pozitie adecvata, o pozitie comoda, fara - functiile vitale sunt in
a avea o buna manifestata prin fara dureri dureri (decubit dorsal), ii limite normale: TA=115/65,
postura durere in fosa iliaca inregistrez F.V. P=78, R=17, T=36,4°C.
dreapta
- ii administrez delegat
18
Algifen 1 fl de 2 ml,
intramuscular - pacienta se simte mai bine,
3. Nevoia de a - alimentatie - pacienta sa fie - creez un mediu adecvat a baut toata cantitatea de
se alimenta si necorespunzatoare, echilibrata prin aerisirea salonului; lichide oferite (600 ml) si a
de a se hidrata. manifestata prin hidroelectrolitic si - ii dau pacientei sa ingerat alimentele=877
inapetenta nutritional consume lichide in calorii;
cantitati mici, 250 ml;
- explorez preferintele
pacientei asupra
alimentelor si servesc masa
pacientei cu calm si cu
rabdare;
- dupa servirea mesei,
aerisesc din nou salonul;
1. Nevoia de a - dificultate in a-si - pacienta sa fie - creez mediu de siguranta - pacienta se simte bine,
fi curat, de a-si efectua ingrijirile curata, din punct si confort este curate din punct de
proteja igienice, de vedere fizic - anunt pacienta ca vedere fizic si pregatita
tegumentele si manifestata prin urmeaza sa-i efectuez pentru interventia
mucoasele durere in fosa iliaca clisma evacuatoare, in chirurgicala de a doua zi
curate. dreapta, lipsa vederea interventiei dimineata
ingrijirilor chirurgicale de a doua zi,
dupa care, ajut pacienta sa
faca dus si sa se spele;
efectuez raderea
pilozitatilor;
2. Nevoia de a - dificultate in - pacienta sa se - ajut pacienta sa se - s-a imbracat si s-a
se imbraca si satisfacerea nevoii, poata imbraca si imbrace si sa se dezbrace; dezbracat cu ajutor, iar
de a se manifestata prin dezbraca singura -schimb lenjeria de corp si functiile vitale sunt in limite
10.12.2007
dezbraca. imbracare lenta, din o incurajez sa se imbrace fiziologice: TA=115/70,
ora 1900 cauza durerii in ritmul sau; P=80, R=18, T=36,,5°C;
- o ajut sa se aseze in pat si - aspectul
o invelesc; tegumentelor=normal
- ii inregistrez functiile colorate;
vitale;
3. Nevoia de a - incapacitatea de a - pacienta sa aiba - o invat tehnici de relaxare - in salon, pacienta s-a
dormi si de a dormi si de a se un somn pe care sa le foloseasca linistit si a adormit;
se odihni. odihni, manifestata corespunzator inainte de culcare;
prin durere, calitativ si - ii administrez medicatia
oboseala, ore cantitativ prescrisa cu Algifen, 1fl de
insuficiente de 5 ml si Diazepam, i fl de
somn 0,04 g, intramuscular, la
ora 2300;
- supraveghez somnul
pacientei;
11.12.2007 1. Nevoia de a - pericol de - pacienta sa nu - creez mediu de siguranta - pacienta se simte mai bine
ora 600 evita complicatii, prezinte si confort, prin aerisirea in urma administrarii
pericolele. manifestat prin complicatii prin salonului si climatizarea analgezicului;
durere in fosa iliaca accentuarea lui; - aspectul
dreapta durerii - recomand pacientei sa tegumentelor=normal
stea linistita in pat si o ajut colorate.
sa se aseze intr-o pozitie
comoda, fara dureri;
- ii instalez perfuzia cu ser
fiziologic 9‰ (500 ml), la
indicatia medicului si o
supraveghez pana se
termina.
- ii administrez delegat
Algifen, 1 fl de 5 ml, pt.
diminuarea durerii;
19
2. Nevoia de - comunicare - pacienta sa nu - discut cu pacienta - pacienta si-a invins
a comunica. deficitara mai prezinte pentru inlaturarea emotiile si este pregatita
manifestata prin emotii si teama emotiilor si teama de psihic pentru interventia
emotii si teama fata de interventia chirurgicala; chirurgicala;
fata de interventia interventia - ii fac cunostinta cu o - functiile vitale sunt in
chirurgicala chirurgicala persoana deja operata, limite normale:
cu o evolutie buna; TA=110/60, P=76,
- o incurajez si-i spun ca R=16,
totul o sa fie bine in T= 36,2°C
timpul operatiei si dupa
operatie;
- ii inregistrez functiile
vitale si le notez in F.T
3. Nevoia de - deficit de - pacienta sa fie - ajut pacienta sa - pacienta este pregatita
a fi curat si autoingrijire, curata si mearga la dus si o ajut pentru interventia
de a-si manifestat prin pregatita pentru sa-si efectueze toaleta chirurgicala de la ora 845,
proteja durere interventia pe portiuni; stabilita de medic
tegumentele chirurgicala - ii schimb lenjeria de
si mucoasele pat si de corp cu alta
curate. curata si uscata;
- la indicatia medicului,
insotesc pacienta pana
la sala de operatie,
incurajand-o inca o data
ca va fi bine, dupa care
o predau asistentei
impreuna cu foaia de
observatie
EVALUARE FINALA
20
Pacienta Dumitrascu Ana-Maria, in varsta de 22 de ani, domiciliata in Onesti, a fost
internata pe data de 10.12.2007, in sectia Chirurgie septica, cu diagnosticul clinic de
apendicita acuta, prezentand ca manifestari de dependenta: dureri in fosa iliaca dreapta,
greata, inapetenta, oligurie, ameteli, motiv pentru care este internata pentru investigatii. In
urma investigatiilor clinice, pacienta este programata pentru interventie chirurgicala, a
doua zi dimineata, pe data de 11.12.2007, la ora 845. Pacienta a fost pregatita preoperator.
APORT PERSONAL
In cadrul stagiului efectuat la sectia Chirurgie, in perioada

10-11.12.2007, am creat un mediu de siguranta si confort, am schimbat lenjeria de pat si de
corp, am urmarit functiile vitale si vegetative, am recoltat probe biologice de sange pentru
laborator, am recoltat urina pentru examen sumar de urina, am instalat perfuzia cu glucoza
5% si ser fiziologic 9‰, am efectuat clisma evacuatoare in vederea pregatirii pentru
interventia chirurgicala, am administrat tratamentul prescris de medic, pe baza de: Algifen,
Metoclopramid, Diazepam, am contribuit la incurajarea pacientei pentru interventia
chirurgicala.
INTERVENTII SPECIFICE: 1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma;

2. Schimbarea lenjeriei de pat, fara bolnav;
3. Clisma evacuatoare.
TEHNICI SPECIFICE
21
TEHNICA DE LUCRU
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU HEMOLEUCOGRAMA
PACIENTA: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena, prin
intermediul unui ac.
SCOP: Recoltarea sangelui pentru aflarea numarului de hematii, leucocite si
trombocite.
MATERIAL NECESAR: seringa sterile de 2 ml, 2-3 ace sterile, tampoane adecvate
imbibate in alcool de 70°, garou, tavita renala, sticluta cu substanta anticoagulanta
(EDTA), musama, manusi sterile, buletin de analize.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: rog pacienta sa se aseze pe un scaun, in
pozitie sezanda, cu bratul in hiperextensie si rezematorul scaunului, ii spun sa-si ridice
putin maneca mai sus, verific locul de electie (plica cotului), sa fie tegumentul
integru, sa nu fie bratul paralitic, vizibilitatea venelor.
EFECTUAREA TEHNICII: ma spal pe maini cu apa si sapun, ma sterg, imbrac
manusile de cauciuc, verific data de valabilitate a seringii, desfac seringa din ambalaj,
atasez amboul acului la seringa, atasez garoul la jumatatea bratului, mai verific o data
calitatea venelor, caut vena abordabila, apoi o palpez. Dezinfectez locul de electie, introduc
acul atasat la seringa in lumenul venos, extrag 2 ml de sange, desfac garoul, retrag acul din
vena, dezinfectez din nou locul de electie cu tamponul imbibat in alcool 70° si dau
pacientei tamponul, rugand-o sa tina apasat timp de 10 minute, fara sa indoaie antebratul.
Schimb acul seringii si evacuez sangele intr-o sticluta in care am pus EDTA, agit usor si
etichetez sticluta pe care scriu numele si prenumele pacientei, diagnosticul clinic,
examenul solicitat si duc proba la laborator.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA:
- arunc seringa si acul in containerul pentru incinerare;
- spal si dezinfectez materialele folosite (tavita renala, garou);
- arunc manusile si tamponul de vata la containerul de produse infectate;
- ma spal pe maini cu apa si sapun.
ACCIDENTE SI INCIDENTE:
- nefolosirea seringilor si a acelor sterile, de unica folosinta, duce la infectarea
pacientei;
- neverificarea termenului de valabilitate a seringii si a acelor, duce la infectarea
pacientei.
- nerespectarea regulilor de asepsie duce la infectarea pacientei cu alti germeni
patogeni;
- hematom prin perforarea venei, ameteli, stare de lipotimie;
- varsarea sangelui din sticluta;
TEHNICA DE LUCRU
22
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT FARA BOLNAV

DEFINITIE: Schimbarea lenjeriei patului presupune improspatarea patului si asigura

maximum de igiena, confort si caldura uniforma.
SCOP: reimprospatarea patului pentru igiena si confort.
MATERIAL NECESAR: doua cearceafuri, unul plic, unul de pat, o fata de perna, o
patura, o perna, sac pentru rufe murdare.
PREGATIREA PSIHICA SI FIZICA A PACIENTEI: anunt pacienta despre efectuarea
acestei tehnici si-i cer acceptul; o ajut sa se aseze pe un scaun, in salon, cat timp efectuez
tehnica.
EFECTUAREA TEHNICII: indepartez noptiera de langa pat si pregatesc lenjeria curata
pe un scaun, in ordinea intrebuintarii ei, apoi aduc cosul pentru rufe murdare langa pat.
Incep cu schimbarea fetei de perna, dupa ce o scutur, indepartez cearceaful de patura si il
pun direct in sac, imbrac patura cu cearceaful curat, o impaturesc in trei si o asez pe scaun;
indepartez de pat cearceaful murdar, strangandu-l de la colturi, il introduc in sacul cu rufe
murdare, pun cearceaful pe pat si il introduc adanc sub saltea, pentru ca, in timpul miscarii
bolnavului, sa nu se adune sub el. Indoi colturile pe rand, astfel: cu mana dreapta de langa
pat, prin partea laterala libera a cearceafului, la o distanta egala de colt, si cu lungimea
partii care atarna il ridic langa saltea. In acest fel, se formaeaza triunghiul pe care il
introduc sub saltea.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: strang sacul cu lenjerie murdara, il leg la
gura, asez noptiera langa pat, ajut pacienta sa se aseze comod in pat, duc la magazine sacul
cu rufe murdare, dupa care, ma spal pe maini cu apa si cu sapun.
INCIDENTE: Toate manevrele le fac cu grija pentru ca cearceafurile sa fie asezate bine,
sa nu se desfaca si sa nu se stranga sub pacienta, creandu-i disconfort si jena. Neintinderea
corecta a cearceafului si formarea de cute duce la disconfort.
TEHNICA DE LUCRU
23
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA

DEFINITIE: Clisma este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide
in intestinul gros.
SCOP: evacuarea continutului intestinului gros
MATERIAL NECESAR: de protectie: musama, aleza; sterile: pensa hemostatica, canula
rectala, casoleta cu comprese; nesterile:stativ pentru irrigator, irigatorul si tubul de cauciuc
de 1,5-2m lungime,tavita renala, basinet, apa calda (35°-37°C; 0,75-1,75 l, lichid pentru
clisma), 1-2 lingurite de sapun ras, 2-3 lingurite de glicerina, 1 lingurita sare de bucatarie,
substanta lubrefianta(vaselina) , manusi de cauciuc.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta asupra tehnicii ce urmeaza sa o
efectuez, ii cer acceptul si o rog sa colaboreze.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: protejez patul cu musama si aleza, si ajut pacienta
sa se aseze in decubit lateral stanga, cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat. Ii
asez bazinetul sub regiunea sacrala si o invelesc.
EFECTUAREA TEHNICII: fixez canula la tubul irigatorului, inched robinetul si introduc
apa calda, la temperatura de 35°C, pregatita pentru clisma, in irigator. Evacuez aerul si
prima coloana de apa, asez irigatorul pe stativ si inched robinetul (sau o prin cu o perna
hemostatica sterila). Cu o compresa sterile de tifon lubrefiez canula cu vaselina.
Ma spal pe maini cu apa si sapun si imbrac manusile de cauciuc, cu mana stanga
indepartez fesele pacientei, iar cu cea dreapta introduc canula prin anus in rect, prin miscari
de rotatie, cu varful indrepatat in directia vezicii urinare. Dupa introducerea a 10-12 cm.,
deschid robinetul (pensa) si reglez viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la
cca 50 cm., deasupra patului bolnavei. Rog pacienta sa respire adanc, sa-si relaxeze
musculatura abdominala si sa retina solutia 10-15 min. Inchid robinetul, inainte ca nivelul
apei sa se apropie de tubul de scurgere, indepartez canula si o asez in tavita renala. Ajut
pacienta sa se aseze in decubit lateral dreapta, apoi decubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei. Dupa 10 min. ajut pacienta sa mearga la toaleta si apoi in salon , in pat.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: spal si dezinfectez materialele folosite
(tavita renala, canula, irigatorul, tubul de cauciuc); asez stativul la locul lui; arunc manusile
la containeul de dejectii; ma spal pe maini cu apa si sapun, si deschid putin geamul.
ACCIDENTE SI INCIDENTE: folosirea apei prea rece sau prea fierbinte, dureri, crampe
intestinale, evacuarea apei prea rapid din irigator, golirea completa a irigatorului si
introducerea de aer, folosirea unei canule nesterile.
24
CAZUL NR. II
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
NUME: Luca
PRENUME: Anca
VARSTA: 30 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,57 m
GREUTATEA: 60 Kg.
GRUPA SANGUINA: B III RH: (+)
DOMICILIUL: Tg. Ocna
OCUPATIA: ospatar “Hotel Magura”, Tg.Ocna
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
ALERGII: nu este alergica
DATA INTERNARII: 9.02.2008
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTA: datele au fost culese din foaia de observatie,
de la pacienta si de la echipa medicala de pe sector, am intrat in legatura cu pacienta
postoperator pe data de 11.02.2008 pe sectorul chirurgie.
MODUL DE COMUNICARE: pacienta este putin vorbareata datorita durerii, raspunde la
intrebarile ce i le adresez, insa vorbeste incet, cu intreruperi, fara vlaga.
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste la Tg.Ocna, intr-un apartament cu 2 camere,
impreuna cu sotul ei si un baietel de 3 ani.
OBICEIURI ALIMENTARE: consuma zilnic cartofi prajiti si cate 3-4 cesti de cafea pe zi,
ii plac dulciurile (in special ciocolata), nu consuma alcool.
DURATA SOMNULUI: are un somn linistit de 9-10 ore, uneori mai mult sau mai putin.
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place foarte mult sa asculte muzica, mai
ales manele, iar in zilele libere ii place sa mearga la plimbare cu sotul si copilul.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta natural, la termen, cu o
greutate de 3000 gr., i-au iesit dintii la 7-8 luni, a inceput sa vorbeasca la 2 ani si 2 luni, a
mers la 1 an; menarha la 13 ani, menstruatie regulate la 28 de zile, flux mic, 3-4 zile dureri
moderate, o nastere pe cale naturala, baiat cu greutatea de 2500 gr.; niciun avort.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut toate bolile copilariei, nu a mai avut probleme
de sanatate.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga boli importante in familie.
DATE SUBIECTIVE: pacienta prezinta stare alterata, caracterizata prin durere in fosa
iliaca dreapta, cu iradiere in membrul inferior drept, inapetenta, agitatie.
25
DATE OBIECTIVE: pacienta prezinta pozitie antalgica, cu dureri in fosa iliaca dreapta si
iradiere in membrul inferior drept, inapetenta, tahicardie, polipnee (TA=130/70,
P=90/min., R=23/min., T=36,8°C).
ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca au aparut dureri in urma cu 4 zile, in urma unui
efort fizic, cu dureri in fosa iliaca, iradiind in membrul inferior drept. De doua zile, durerile
s-au accentuat, motiv pentru care se prezinta la spital, la sectia de Chirurgie, unde este
internata.
II. ANALIZA DATELOR (postoperator)

26
1. Nevoia de a se misca si de a avea o - mobilizare redusa, pozitie - inrosirea tegumentelor presate,

buna postura. inadecvata; postura inadecvata;
2. Nevoia de a evita pericolele. - pericol de complicatii; - escare, anchiloze, durere;
3. Nevoia de a elimina. - ruperea echilibrului ingesto- - meteorism abdominal, retentie de
-excretor; urina;
4. Nevoia de a se alimenta si hidrata. - alimentare necorespunzatoare; - inapetenta, lipsa poftei de mancare;
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni. - odihna insuficienta; - insomnie, ore insuficiente de somn,
durerea plagii operate;
6. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja - deficit de autoingrijire; - miscari greoaie;
tegumentele si mucoasele.
7. Nevoia de a se imbraca si de a se - incapacitatea de a-si satisface - durere, neputinta de a se imbraca si
dezbraca. nevoia; de a se dezbraca singura;
8. Nevoia de a comunica. - comunicare deficitara, stare de - anxietate, neliniste, durere;
incordare psihica;
9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze - cunostinte insuficiente; - insuficienta cunoastere despre boala
sanatatea. si despre recuperarea postoperatorie;
10. Nevoia de a actiona dupa credinta si - dificultatea de a participa la - incapacitatea de a desfasura practice
valorile sale. activitati religioase. religioase, metanii.
SURSE DE DIFICULTATE
- biofizic: varsta, durerea, constrangeri (plaga operatorie);
- culturale: lipsa cunostintelor despre boala si despre recuperarea postoperatorie.
DIAGNOSTIC DE NURSING (PES)
ACTUAL: mobilizarea la pat din cauza constrangerilor fizice (plagii operatorii),
manifestata prin pozitia de decubit dorsal, mobilizare redusa, durere si impotenta
functionala.
POSIBIL: posibile modificari ale parametrilor functiilor vitale si aparitia eventualelor
complicatii din cauza durerii, anxietatii, constrangerilor fizice; pacienta nu intelege ca
trebuie sa se mobilizeze activ postoperator, existand pericolul modificarii parametrilor
fiziologici.
POTENTIAL: nerespectarea regimului alimentar si a efortului fizic de catre pacienta;
posibil sa apara complicatii.
FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE (postoperator)
27
PACIENTA: Luca Ana, in varsta de 30 de ani
TEMPERATURA
TA mm Hg PULSUL RESPIRATIA Aspectul
DATA °C DIUREZA/24h SCAUN
tegumentelor
D S D S D S D S
plaga suturata,
110/ 115/
11.02.2008
60 60
78 74 16 18 36,6° 36,4° 950 ml. 0 normal
colorate
plaga suturata,
110/ 115/
12.02.2008
60 70
75 76 16 17 36,5° 36,3° 1100 ml. 0 normal
colorate
plaga suturata,
110/ 115/
13.02.2008
60 70
74 76 16 18 36,4° 36,5° 1100 ml. 1 normal
colorate
plaga suturata,
110/ 120/
14.02.2008
60 70
73 75 17 18 36,3° 36,4° 1200 ml. 1 normal
colorate
PACIENTA: Luca Anca, 30 ani

28
ANALIZE DE LABORATOR (preoperator)
DATA ANALIZELE DE LABORATOR VALORI PACIENT VALORI NORMALE
Hematii 4,3mil./mm3 4,5-5,5 mil./mm3

Hematocrit 41% 36-42%
Hemoglobina 13,6% 13±2g/100 ml
Leucocite 4300/mm3 4200-8000/mm3
Neutrofile 67% 45-70%
Bazofile 0% 0-1%
Eozinofile 2% 1-3%
Monocite 4% 4-8%
Limfocite 27% 20-40%
VSH 13mm/1h 1-10 mm/1h
Glicemie 75mg% 80-120mg%
9.02.2008 Uree sanguina 26mg% 20-40mg%
Timp Quick 90% 80-100%
Timp Howell 96’’ 60-120”
Grupa sange B III
Rh (+)
Examen de urina
Densitate 1000 1015-1025

Reactie Ph 6,1 5,6 - 6,4
Albumina absenta absenta
Glucoza absenta absenta
Acetona absenta Error! Not a valid link.
Urobilina limite normale urme
TRATAMENT MEDICAMENTOS
29
PACIENTA: Luca Anca, 30 ani
DENUMIREA CALEA DE
DATA DOZA/24h DOZA/priza ACTIUNE
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE
Ser fiziologic 500 ml 500 ml i.v. Hidratarea organismului

Penicilina 9 ‰ 4 mil UI 1 fl la 6 h i.m. Bactericid, antiinfectios
Ser fiziologic 1000000 UI 16 ml 4 ml i.m. Dilutie
Gentamicina 2 f 160 mg 1 f 80 mg i.m. Bactericid
11.02.2008
Algifen 2 f 10 ml 1 f 5 ml i.m. Antispastic, analgesic,
atropinic
Metoclopramid 2 f 4 ml 1 f 2 ml i.m. Antiemetic, antivomitiv
Diazepam 2 tb 4 mg 1 tb 2 mg oral Miorelaxant, anticonvulsiv
Glucoza 5% 500 ml 500 ml i.v. Hidratarea organismului

Penicilina 4 mil UI 1 fl la 6 h i.m. Bactericid, antiinfectios
Ser fiziologic 1000000 UI 16 ml 4 ml Dilutie
12.02.2008
Penicilina 4 mil UI 1 fl la 6 h i.m. Bactericid, antiinfectios

Ser fiziologic 1000000 UI 16 ml 4 ml Dilutie
13.02-14.02
.2008
seara
ALIMENTATIA ( postoperator )
30
Pacienta: Luca Anca, 30 ani
DATA REGIM ALIMENTAR MOD DE SERVIRE VALOARE CALORICA
Regim hidric:
- active la pat
11.02.2008 - ceai neindulcit 2000 calorii
- alimentatie parenterala
- supa de pui, strecurata
Dimineata:
- ceai neindulcit, paine
Pranz:
- activa in salon
12.02.2008 - supa de pui cu legume pasate, piure de 1980 calorii
( masticatie si deglutitie bune )
morcov
Seara:
- ceai, unt, paine, banana
Dimineata:
- ceai, paine, branza topita
Pranz:
- supa de galuste, piure de cartofi, friptura - activa la sala de mese
13.02.2008 2200 calorii
de pui la gratar ( masticatie si deglutitie bune )
Seara:
- paine, branza de vaci proaspata, compot
de piersici
Dimineata:
- lapte, paine, branza topita
Pranz:
- supa de legume, orez cu carne slaba de - activa la sala de mese
14.02.2008 2150 calorii
vita ( masticatie si deglutitie bune )
Seara:
- compot de visine, cas proaspat, paine,
placinta cu branza
Pacienta: Luca Anca, 30 ani
31
OBIECTIVE INTERVENTII
NEVOI PROBLEME EVALUARE
DATA PE TERMEN AUTONOME SI
PERTURBATE MANIFESTARI PARTIALA
LUNG SI SCURT DELEGATE
1. Nevoia de a se - mobilizare redusa - pacienta sa fie - a 2-a zi postoperator: - pacienta operata clasic
deplasa si de a avea o manifestata prin capabila sa aiba o - creez mediu de siguranta si pentru apendicita acuta
buna postura pozitie inadecvata pozitie adecvata confort prezinta o evolutie buna
- pozitionez pacienta cat mai - isi poate schimba
comod in pat, astfel incat pozitia singura in pat
corpul, capul si membrele sa
aiba o postura adecvata
- folosesc utilaje auxiliare si
de confort pentru mentinerea
pozitiei anatomice
2. Nevoia de a evita - probabilitatea - ajut pacienta sa se ridice cu - pacienta a consumat
11.02.2008 pericolele atingerii integritatii grija in sezut, la marginea 1200 ml lichide si a
fizice, manifestata - pacienta sa nu patului, cu picioarele eliminat 950 ml
prin durere, plaga prezinte complicatii atarnand - prezinta functii vitale
operatorie - pacienta sa prezinte - apreciez starea in limite normale
plaga operatorie cu tegumentelor TA=110/60 mmHg;
3. Nevoia de a se - alimentatie evolutie buna - dau pacientei lichidele, P=78/min;
alimenta si hidrata parenterala pentru a preveni R=16/min;
- pacienta sa fie dezhidratarea T=36,6°C
echilibrata - instalez perfuzia cu glucoza - starea
hidroelectrolitic si 5% i.v.(500 ml) la indicatia tegumentelor=
nutritional medicului normal colorate
- inregistrez functiile vitale si
le notez
12.02.2008
1. Nevoia de a fi - igiena deficitara - pacienta sa nu - urmaresc pansamentul si - pacienta se simte
curat si de a-si manifestata prin prezinte proces evolutia plagii bine, este curata
proteja tegumentele plaga suturata inflamator in zona - ii administrez medicatia d.p.d.v. fizic
curate unde tegumentul a prescrisa Algifen 1f(5ml),
fost taiat Gentamicina 1f(80mg),
- evolutia plagii este
Penicilina 1000000 U.I. i.m. buna
- sfatuiesc pacienta sa nu - pacienta se simte
faca miscari bruste mai bine, se
2. Nevoia de a - eliminare deficitara - pacienta sa nu mai - hidratez pacienta cu mai deplaseaza pe hol
elimina manifestata prin prezinte meteorism multe lichide incet, cu sprijin
meteorism abdominal abdominal - o insotesc la sala de - nu mai prezinta
- pacienta sa aiba o pansamente pentru toaleta meteorism
eliminare cantitativa plagii
abdominal, iar
si calitativa
3. Nevoia de a dormi - odihna insuficienta - pacienta sa aiba un - creez un climat cantitatea de urina
si de a se odihni manifestata prin somn odihnitor corespunzator, aerisesc eliminata, este de
durere, ore cantitativ si calitativ salonul, schimb lenjeria de 1100 ml
insuficiente de somn, pat si de corp - aspectul
somn interrupt - indepartez toate sursele tegumentelor=
care ar putea perturba normal colorate
somnul pacientei - pacienta nu s-a
- administrez delegat odihnit corespunzator
Diazepam (2mg) oral
- prezinta functii
vitale in limite
normale: TA=110/60;
P=75/min; R=16;
T=36,3°C
32
- starea de nutritie a
1. Nevoia de a se - alimentatie - pacienta sa fie - efectuez raportul intre pacientei este buna
alimenta si de a se necorespunzatoare alimentata lichidele ingerate si cele - valoarea alimentelor
hidrata manifestata prin corespunzator, sa nu eliminate ingerate=2200cal
inapetenta, lipsa mai prezinte - explorez preferintele
poftei de mancare inapetenta pacientei asupra alimentelor
- pacienta se simte
permise bine, a avut scaun
spontan
2. Nevoia de a - eliminare deficitara - pacienta sa aiba un - hidratez pacienta cu multe
elimina manifestata prin tranzit normal lichide pentru a-i favoriza -diureza=1100ml
tranzit intestinal eliminarea -6 mictiuni
incetinit - administrez, la indicatia - aspectul tegumentelor:
13.02.2008 medicului, un laxativ usor palide
(Ciocolax) - functiile vitale sunt:
- masor cantitatea de urina TA=110/60; P=74/min;
eliminata si o notez in foaia R=16/min; T=36,4°C
de temperatura - prezinta plaga
3. Nevoia de a fi - deficit de - pacienta sa prezinte - creez un microclimat
operatorie curata si
curat si de a-si autoingrijire plaga operatorie corespunzator prin
proteja tegumentele manifestat prin curata si neinfectata schimbarea lenjeriei de pat, neinfectata
curate neputinta de a se aerisirea salonului - prezinta pansament
spala singura, durere, - urmaresc pansamentul si curat
miscari greoaie evolutia plagii, aspectul - aspectul
tegumentelor tegumentelor: normal
colorate
1. Nevoia de a - comunicare - pacienta sa prezinte
- creez mediu de siguranta si
comunica deficitara, stare de stare de liniste
confort prin schimbarea
incordare psihica psihica si sa fie mai
lenjeriei de pat si
- pacienta se simte
manifestata prin comunicativa mai bine, a devenit
umidificarea aerului
neliniste, anxietate, mai comunicativa, si-
- o antrenez in discutie,
durere a inlaturat starea de
intreband-o despre copil,
despre serviciu anxietate si de
- o incurajez si-i explic ca neliniste
aceasta stare de neputinta si - functiile vitale sunt
durere este trecatoare in limite normale:
2. Nevoia de a fi - dificultatea de a-si - pacienta sa prezinte
- schimb lenjeria de corp
curat si de a-si satisface nevoia cicatrice TA=110/60; P=73,
- invat pacienta cum sa-si
proteja tegumentele singura, manifestata postoperatorie curata,
efectueze ingrijirile igienice, R=17; T=36,3 °C
curate prin durere cu evolutie buna - pacienta se simte bine,
fara a afecta cicatricea
postoperatorie prezinta cicatrice
14.02.2008 postoperatorie
- urmaresc aspectul postoperatorie curata si
tegumentelor, evolutia plagii cu evolutie buna
si a pansamentului - aspectul tegumentelor:
- anunt pacienta ca se va normal colorate
3. Nevoia de a invata - cunostinte - pacienta sa
externa in cursul zilei de
cum sa-si pastreze insuficiente inteleaga si sa - pacienta a inteles
maine, dar va trebui sa
sanatatea manifestate prin respecte indicatiile indicatiile medicului si
respecte indicatiile medicului
insuficienta medicului recomandarile facute
privind evitarea efortului
cunoastere despre - vestea externarii o
fizic (30 zile) si evitarea
boala si recuperarea bucura mult pe pacienta
alimentelor care provoaca
postoperatorie - ea afirma ca va
gaze intestinale
- i-administrez medicatia respecta indicatiile
prescrisa de medic, pe baza medicului
de Penicilina 1000000 U.I.
i.m.+ ser fiziologic 4 ml.
33
EVALUARE FINALA
Pacienta Luca Anca, in varsta de 30 de ani, internata in sectia de Chirurgie cu

diagnosticul de apendicita acuta, in urma examenelor clinice si paraclinice, iar in urma
interventiei chirurgicale din data de 10.02.2008, prezinta o stare generala buna, fara
complicatii postoperatorii.Dupa 5 zile de spitalizare, se face externarea bolnavei cu
recomanadarile urmatoare: respectarea regimului alimentar (fara alimente care sa provoace
gaze intestinale, oxidante, prajeli, dulciuri), evitarea efortului fizic, cel putin 30 de zile,
controlul la cabinetul de chirurgie din cadrul policlinicii spitalului pentru scoaterea firelor
dupa 7 zile.
APORT PERSONAL:
In cadrul stagiului efectuat la Chirurgie, in perioada 11-15.02.2008, am inregistrat

functiile vitale si vegetative zilnic, am supravegheat starea pacientei: tegumentele si
mucoasele, gradul de curatenie al pacientei si al lenjeriei de pat si de corp; am ajutat la
schimbarea pansamentului si toaletei plagii, precum si la asigurarea echilibrului
hidroelectrolitic prin hidratarea pacientei cu ceai neindulcit, supa strecurata; am masurat
diureza, am administrat perfuzie i.v. cu ser fiziologic, glucoza 5%, precum si medicatia
prescrisa de medic pe baza de Penicilina, Gentamicina, Algifen, Metoclopramid,
Diazepam. De altfel am asigurat confortul fizic si psihic al pacientei,am schimbat lenjeria
de pat si de corp, am asigurat legatura pacientei cu familia pe tot parcursul supravegherii, i-
am acordat atentie si am comunicat cu pacienta, cautand sa-i ridic moralul, sa o instruiesc
asupra recuperarii organismului postoperator si sa revina la control pentru scoaterea firelor
dupa 7 zile, la medicul specialist.
INTERVENTII SPECIFICE: 1. Instalarea perfuziei cu glucoza 5% i.v.;

2. Schimbarea pansamentului a 3-a zi postoperator;
3. Masurarea si notarea diurezei.
34
TEHNICI SPECIFICE
TEHNICA DE LUCRU
MONTAREA PERFUZIEI PARENTERAL CU GLUCOZA 5% - 500 ml.
Pacienta: Luca Anca, 30 de ani

DEFINITIE: Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa a solutiilor de

perfuzat pentru reechilibrarea hidroionica si volemica, pic cu pic.
SCOP: hidratarea si mineralizarea organismului in stare de dezechilibru hidro-mineral.
MATERIAL NECESAR: trusa pentru perfuzat, flacon cu solutie perfuzabila de glucoza
3% incalzita la temperatura corpului, garou, pernita pentru sprijinirea bratului, alcool 70°C,
tampon de vata, leucoplast, 2-3 ace sterile, manusi de cauciuc.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: trebuie facuta cu multa putere de
convingere, pentru a accepta efectuarea tehnicii, ii dau explicatii privind tehnica propriu-
zisa precum si necesitatea mentinerii pozitiei corecte, in stare de imobilitate relativa.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: membrul in care se face perfuzia, se aduce in
abductie, fiind sprijinit pe o pernuta mai dura; pozitia pacientei in pat este decubit dorsal.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, apoi imbrac manusile sterile de cauciuc;
verific termenul de valabilitate al flaconului, sa nu aiba fisuri, solutia sa fie clara, incolora;
indepartez ambalajul flaconului, il fixez pe stativ, indepartez armatura metalica, badijonand
dopul cu solutie dezifectanta; pentru evacuarea aerului si a lichidului din tubul aparatului,
ridic amboul pana la inaltimea rezervorului, deschid prestubul si dau drumul, la lichidul din
rezervor, lasandu-l sa curga prin vizorul orizontal, cobor progresiv extremitatea tubului
pana cand se umple complet cu solutia de perfuzat si nu mai sunt bule de aer; inchid
prestubul; dezinfectez tegumentul; punctionez vena; fixez acul cu ajutorul leucoplastului si
deschid prestubul, fixand 60-80 pic./min.; supraveghez starea pacientei; inregistrez T.A.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: dupa terminarea solutiei perfuzorului,
indepartez acul din vena, aplic tampon de vata, imbibat in alcool, aplic o compresa sterila
pe care o fixez cu leucoplast. Arunc materialul folosit in cutia special amenajata.
* introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie poate supraincarca
inima, dand semne de insuficienta circulatorie ca dispnee, dureri precordiale;
* hiperhidratare manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste, polipnee,cresterea T.A.;
* embolie gazoasa din cauza patrunderii aerului in curentul circulator;
* manuirea nesterila a aparatelor si lichidelor de perfuzie duce la septicemia;
* perforarea venei si introducerea solutiei paravenos.
35
TEHNICA DE LUCRU
SCHIMBAREA PANSAMENTULUI A 3-A ZI POSTOPERATOR

DEFINITIE: Pansamentul este actul chirurgical prin care se aseptizeaza, se protejeaza

impotriva oricaror infectii, iritatii sau traumatisme exterioare si se absorb secretiile dintr-o
plaga, se tamponeaza o plaga sangeranda (se mentin elementele anatomice ale unei
regiuni).
SCOP: cicatrizarea plagii operatorii si protejarea acesteia impotriva oricarei infectii sau
traumatisme din exterior.
MATERIAL NECESAR: sterile: 2-3 pense anatomice, casoleta cu comprese si vata,
manusi de protectie, benzina iodata pentru indepartarea resturilor de leucoplast, foarfeca
apa oxigenata, alcool, apa si sapun, solutie dezinfectanta pentru maini; nesterile: romplast,
tavita renala, sac collector.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: informez pacienta despre aceasata manevra,
explicandu-i scopul si cerandu-i acceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI : in timpul pansamentului pacienta va sta in
decubit dorsal-pozitie comoda, odihnitoare si potrivita.
TEHNICA: execut aceasta manevra impreuna cu asistenta de serviciu de pe sector. Ne
spalam pe maini cu apa si sapun si imbracam manusile. Dezlipesc vechiul pansament cu
multa grija si blandete, pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala a acestuia si il
asez in sacul colector. Indepartez si compresa ramasa cu o pensa si o asez tot in sacul
colector. Examinez tegumentul din jurul plagii, trecand apoi la curatire si dezinfectare.
Curat tegumentul din jurul plagii cu benzina iodata si sterg bine cu o compresa uscata.
Curat plaga suturata prin stergere cu alcool 70°C, dupa care dezinfectez si antiseptizez
plaga. Dupa terminarea toaletei plagii si aseptizarea ei, protejez plaga prin aplicarea
pansamentului (mai multe straturi de comprese sterile). Pe plaga se aplica 2-3 comprese
sterile, uscate, ce trebuie sa depaseasca cu cel putin
1-2 cm, marginea plagii. Pentru a realiza o buna protectie a regiunii lezate, pansamentul
trebuie fixat, sa nu se desprinda de pe suprafata tegumentului si sa nu permita patrunderea
agentilor patogeni. Fac fixarea lui cu romplast. Pentru pastrarea asepsiei, intrebuintez o
pensa numai pt. prezentarea materialului steril. Dupa schimbarea pansamentului, insotesc
pacienta la salon si o ajut sa se aseze comod in pat.
36
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: Tot ce se indeparteaza de pe rana
(pansament vechi) si tot materialul folosit la toaleta plagii, le asez in sacul colector pentru
incinerare, pensele le pun in vasul cu solutie dezinfectanta de clor, tavita renala o spal si o
dezinfectez, iar solutiile folosite si romplastul, le asez in dulap la locul lor, dupa care ma
spal pe maini cu apa si sapun.
* nerespectarea regulilor de asepsie si antisepsie, duce la introducerea germenilor patogeni
prin plaga in organism → septicemie;
* iritarea tegumentului;
* dezlipirea brusca a leucoplastului de pe tegument → durere.
37
TEHNICA DE LUCRU
MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI

DEFINITIE: Diureza este cantitatea de urina eliminatain 24h cu valori normale cuprinse
intre 1200 -1800 ml., densitatea 1010 -1020, culoarea galben deschis, aspect transparent,
miros aromatic, ph usor acid (4,5 -7,5).
SCOP: determinarea cantitatii de urina din 24 h, pentru a vedea daca pacienta este
echilibrata hidroelectrolitic.
MATERIALUL NECESAR: apa, sapun neutru, prosop, manusi chirurgicale, irrigator,
pensa porttampon, comprese sterile, basinet, stativ, tavita renala → pentru toaleta organelor
genitale; pentru recoltarea urinei : vas cilindric gradat cu gat larg, foaie de temperatura, pix
albastru.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: informez pacienta despre scopul recoltarii si ii
cer acceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: ii fac toaleta organelor genitale inainte si dupa
mictiune.
TEHNICA: ma spal pe maini, imbrac manusile, incep recoltarea urinei dupa un program
fix, ora 8 dimineata ( prima mictiune va fi aruncata). Incepand cu a doua mictiune pacienta
va urina in vasul cilindric, adunand toate mictiunile de peste zi si incluzand si prima
mictiune din dimineata urmatoare.Citesc gradatia cilindrului 1100 ml., culoare inchisa,
usor tulbure, numar - mictiuni = 6.
Notarea diurezei : notare grafica pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socotesc 100 ml. urina, se noteaza grafic cu pixul de culoare albastra, sub forma de
coloana, ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei
respective.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: vasele in care se recolteaza urina, se
depoziteaza in incaperi racoroase pentru a preveni sedimentarea urinei; la urina recoltata se
adauga cateva picaturi de Tymol pentru a impiedica procesul de fermentatie (dar care nu
modifica reactia chimica).
* citirea gresita a gradatiei;
* spargerea vasului collector;
* colectarea urinei, folosind o tehnica gresita (dand valori eronate ale cantitatii).
38
CAZUL NR. III
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
NUME: Ilie
PRENUME: Iuliana
VARSTA: 15 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,48 m
GREUTATEA: 45 Kg.
GRUPA SANGUINA: A II
DOMICILIUL: Onesti
OCUPATIA: eleva
STAREA CIVILA: necasatorita
RELIGIA: ortodoxa
ALERGII: nu este alergica
DATA INTERNARII: 17.02.2008
DATA LUARII IN EVIDENTA : 18.02.2008
STABILIREA LEGATURII CU PACIENTA: datele au fost culese de la pacienta, din foaia
de observatie, si de la echipa medicala de pe sector.
COMUNICAREA: este receptiva, vorbeste incet cu intreruperi, fara vlaga.
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu perintii si doua surori intr-un
apartament de 3 camere, cu baie, bucatarie - conditii normale de viata.
OBICEIURI ALIMENTARE: mananca putina carne, in special numai piept de pui, rareori
si de cealalta, dar foarte slaba, mananca multe fructe, branzeturi si multe dulciuri.
SOMNUL: obisnuieste sa se culce seara, pe la ora 22°° si se trezeste dimineata in jurul orei
7°°, avand un somn linistit, noaptea.
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa citeasca, sa se uite la televizor, sa
asculte muzica si sa se plimbe prin parc, duminica, cu prietenele ei de la scoala.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: menarha la 14 ani, cantitate normala,
durata 4 zile, interval regulat la 28 de zile, a mers la 12 luni, i-a iesit dintii la 7-8 luni si a
vorbit la 2 ani.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei, mai putin varicela. Nu a mai
avut alte probleme de sanatate, decat mici raceli.
ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE: neaga lues, TBC sau alte boli in familie.
39
DATE SUBIECTIVE: pacienta prezinta dureri in fosa iliaca, dureri ce cresc in intensitate
cu senzatie de voma, greturi, cefalee, dureri in zona lombara.
DATE OBIECTIVE: la palparea zonei, pacienta prezinta induratie, facies expresiv din
cauza durerii, privire trista, mersul stanjenit, este agitata, anxioasa.
ISTORICUL BOLII:
Boala a debutat brusc in urma cu o zi, cu dureri la nivelul fosei iliace, dureri cu
caracter de intepaturi, ce au crescut in intensitate si au devenit continue. Durerile au fost
dublate si de greturi si senzatie de voma, inapetenta, motiv pentru care a fost adusa de
mama ei la spital, fiind internata la sectia Chirurgie si programata pentru interventie
chirurgicala a doua zi (18.02.2008), la ora 10°°.
40
II. ANALIZA DATELOR (postoperator)
1. Nevoia de a se alimenta si hidrata. - interdictie de alimente; - nu-i este permisa alimentatia pe cale
bucala, este alimentata pe cale
parenterala;
2. Nevoia de a se misca si de a avea o - mobilitate limitata, din cauza - amorteala, disconfort, inrosirea
buna postura interventiei chirurgicale; tegumentelor presate;
3. Nevoia de a evita pericolele. - pericol de infectie si aparitia - durere postoperatorie; anxietate,
complicatiilor; agitatie;
4. Nevoia de a elimina. - ruperea echilibrului ingesto- - meteorism abdominal;
-excretor;
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni. - stare de epuizare, oboseala; - anxietate, agitatie, durere,
constrangere fizica;
6. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja - igiena deficitara; - plaga suturata, tegumente usor
tegumentele congestionate, roseata in zonele de
compresiune;
7. Nevoia de a se imbraca si de a se - dificultate motorie; - teama, durere postoperatorie;
dezbraca.
8. Nevoia de a fi preocupata in vederea - capacitate limitata de a se ingriji - durere postoperatorie, anxietate;
realizarii
9. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze - lipsa cunostintelor; - cunostinte minime in ce priveste
sanatatea. alimentatia si reintegrarea
organismului dupa interventie;
10. Nevoia de a se recrea. - dificultate de a se recrea si de a fi - anxietate, indispozitie, durere
relaxata; postoperatorie.
SURSE DE DIFICULTATE:
Biofizic: varsta, durerea (plaga suturata postoperator);
Psiho-sociale: mediul spitalicesc si cadrele medicale, lipsa mediului familial, teama
anxietate;
Lipsa de cunoastere: cunostinte insuficiente despre boala si despre recuperarea
postoperatorie.
DIAGNOSTIC DE NURSING (PES)

Actual: interdictie de alimente si mobilitate din cauza constrangerilor fizice (plagii
saturate postoperator si alimentatie parenterale), manifestata prin pozitie
decubit dorsal, mobilizare redusa, impotenta functionala.
Posibil: exista pericolul modificarii parametrilor fiziologici;
aparitia complicatiilor postoperatorii (infectie la nivelul plagii).
41
Potential: nerespectarea, de catre pacienta, a regimului alimentar si a efortului fizic
impus, duce la complicatii.
FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE (postoperator)
PACIENTA: Ilie Iuliana, in varsta de 15 ani

TEMPERATURA
TA mm Hg PULSUL RESPIRATIA DIUREZA SCAU ASPECTUL
DATA °C
/24h N TEGUMENTELOR
D S D S D S D S
plaga suturata,
100/ 115/
18.02.2008 90 94 15 17 36,5 36,6 700 ml. 0 tegumente normal
60 70
colorate
plaga suturata,
100/ 110/
19.02.2008 92 94 16 18 36,4 36,5 900 ml. 0 tegumente normal
60 65
colorate
100/ 110/ plaga suturata,

20.02.2008 90 92 15 17 36,6 36,8 1000 ml. 1
60 70 normal colorate
110/ 115/ plaga suturata,

21.02.2008 92 95 16 18 36,5 36,7 1100 ml. 1
70 70 normal colorate
42
INVESTIGATIILE PACIENTEI (postoperator)
DATA ANALIZELE DE LABORATOR VALORI PACIENT VALORI NORMALE
Hematii 4,3mil./mm3 4,6-4,8 mil./mm3

Hematocrit 41% 31-43%
Hemoglobina 12% 12-16%
Leucocite 4000/mm3 4200-8000/mm3
Glicemie 65mg% 80-120mg%
Grupa sange A II
17.02.2008
Examen de urina
Densitate normal normal

Albumina absent absent
Glucoza absent absent
Urobilina absent absent
Urobilinogen absent absent
Sediment de urina epitelii plate normal
43
TRATAMENT MEDICAMENTOS (postoperator)

Ampicilina i.m. Bactericid, antiinfectios

21.02.2008
44
ALIMENTATIA ( postoperator )

DATA DIMINEATA PRANZ SEARA MOD DE SERVIRE CALORII
18.02.2008 Alimentatie parentala cu ser fiziologic 9 ‰ si glucoza 5 %
- alimentatie activa la
salon
- supa de pui
19.02.2008 - ceai neindulcit - ceai neindulcit + alimentatie parentala 1700
strecurata, 200ml
cu
glucoza 5 %
- supa de pui - ceai neindulcit - alimentatie activa la

- ceai neindulcit
20.02.2008 strecurata, 400 ml - budinca de lapte cu sala de mese 1800
- lapte cu gris
- piure de cartofi gris
- ceai neindulcit - supa de pui cu galuste - compot de visine - alimentatie activa la

21.02.2008 1850
- 1 iaurt - piure de morcov - spaghete cu branza sala de mese
45
OBIECTIVE
NEVOI PROBLEME INTERVENTII AUTONOME EVALUARE
DATA PE TERMEN
PERTURBATE MANIFESTARI SI DELEGATE PARTIALA
LUNG SI SCURT
1. Nevoia de a - interdictie de alimente - pacienta sa fie echilibrata - I zi postoperator (3h, dupa - pacienta operata clasic
se alimenta si din cauza interventiei hidroelectrolitic si intv.) pentru apendicita acuta
hidrata chirurgicale nutritional - creez mediu de siguranta si - este putin speriata de
- este alimentata confort prin aerisirea salonului modul in care se va
parenteral prin perfuzie si umidificarea aerului reface
- instalez perfuzia cu glucoza - este receptiva la
5%, la indicatia medicului si o eforturile si prescriptiile
2. Nevoia de a - mobilitate limitata - pacienta sa aiba o stare supraveghez medicale
se deplasa si de manifestata prin stare de de confort si de siguranta - comunic cu pacienta si-i - dupa revenirea din
a avea o buna dezechilibru, slabiciune, explic ca starea ei este normala, anestezie, pacienta
postura anxietate ca e firesc sa se simta slabita, acuza dureri la nivelul
18.02.2008 - pacienta sa-si depaseasca dar o linistesc, spunandu-i ca plagii
teama totul va reveni la normal - aspectul tegumentelor:
- o ajut sa-si gaseasca o pozitie normal colorate
confortabila - functiile vitale sunt in
- inregistrez functiile vitale si le limite fiziologice:
3. Nevoia de a - pericol de infectie notez in foaia de temperatura
evita pericolele si de aparitie a - aerisesc salonul TA: 115/60 mmHg
complicatiilor - pacienta sa nu prezinte - urmaresc starea tegumentelor P: 94/min
complicatii si a pansamentului de la nivelul R: 17/min
- pacienta sa nu prezinte plagii T : 36,6 °C
proces inflamator in zona - efectuez masaje musculare si
unde tegumentul a fost frictiuni cu alcool la nivelul
taiat si suturat membrelor inferioare
- efectuez toaleta partiala a
pacientului la pat
1. Nevoia de a fi - igiena deficitara - pacienta sa nu prezinte - creez un microclimat - plaga postoperatorie

curat si de a manifestata prin plaga eritem in zonele de corespunzator prin schimbarea are o evolutie buna
avea tegumente suturata compresiune lenjeriei de pat si aerisirea - pacienta acuza dureri
si mucoase - pacienta sa fie curata salonului in zona plagii, in
integre - ajut pacienta sa-si schimbe momentul cand se misca
pozitia, de cate ori simte nevoia - pacienta a mictionat
- urmaresc aspectul spontan 300 ml urina,
tegumentelor normal colorata, miros
2. Nevoia de a - tranzit intestinal - pacienta sa poata elimina - dau drumul la robinetul de specific
elimina incetinit urina prin mictiune apa pentru a crea senzatia de - are tranzit intestinal
- meteorism abdominal spontan mictiune pentru gaze
- agitatie - sa nu fie agitata - dau sa consume lichide - pacienta este mai
19.02.2008 - sa nu mai prezinte - ajut pacienta sa mearga la linistita, are incredere in
meteorism abdominal toaleta, pentru satisfacerea echipa medicala
nevoii, observ si notez diureza - functiile vitale sunt in
in foaia de temperatura limite normale:
3. Nevoia de a - stare de epuizare, - pacienta sa aiba un somn - discut cu pacienta pentru a
dormi si de a se oboseala, manifestata odihnitor si sa fie calma identifica cauza oboselii si a TA: 110/60 mmHg
odihni prin durerea plagii - sa aiba o stare de confort anxietatii P: 94/min
postoperatorii, anxietate pentru a se putea odihni si - o pozitionez cat mai R: 18/min
sa aiba incredere in echipa confortabil T : 36,5 °C
medicala - invat pacienta sa execute
tehnici de relaxare si
46
executarea miscarilor permise
pentru obtinerea starii de
confort
- administrez pacientei, delegat,
1 tb. Diazepam (2 mg) oral
- evolutia starii
1. Nevoia de a - postura inadecvata, - pacienta sa aiba - creez un climat adecvat pacientei este buna,
se misca si de a deplasare greoaie, incredere in fortele proprii - redau pacientei increderea in starea de slabiciune si
avea o buna nesigura, aplecata spre - sa se deplaseze in fortele proprii, o ajut sa se nesiguranta s-a diminuat
postura partea dreapta, teama, siguranta si sa aiba o ridice din pat si sa-si tina - pacienta are toleranta
nesiguranta, durere postura adecvata singura echilibrul digestiva buna si este
2. Nevoia de a - ingestie deficitara de - pacienta sa consume - la indicatia medicului, echilibrata emotional
se alimenta si de alimente, manifestata cantitatea de calorii zilnic i-administrez 1 fiola de - merge greu in pozitie
a se hidrata prin inapetenta, senzatie - sa-si recapete pofta de Metoclopramid (2ml), pentru aplecata, mentinandu-si
de greata mancare diminuarea senzatiei de greata cu mana plaga operata
- sa nu mai prezinte - fractionez alimentele in
senzatie de greata cantitati mici si dese
- tin cont de preferintele
20.02.2008 alimentare ale pacientei, o - pacienta intelege si
incurajez sa consume si lichide colaboreaza pentru
3. Nevoia de a - dificultate motorie - pacienta sa aiba lenjerie - urmaresc aspectul satisfacerea nevoii de a
se imbraca si de manifestata prin durere curata si usor de imbracat tegumentelor si evolutia plagii se imbraca
a se dezbraca postoperatorie, teama - sa prezinte autonomie in - o fac sa inteleaga ca - a reusit sa se imbrace
satisfacerea nevoii imobilitatea este o stare cu putin ajutor
trecatoare si in curand se va - aspectul tegum.:
descurca singura normal colorate
- ii administrez delegat 1f - functiile vitale sunt in
Algifen (5ml) pentru calmarea limite fiziologice:
durerii TA: 110/70 mmHg
- inregistrez functiile vitale si le P: 92/min
notez in foaia de temperatura R: 17/min
T : 37,8 °C
- urineaza spontan : 400

ml
1. Nevoia de a fi - satisfacere partiala a - pacienta sa prezinte - discut cu pacienta pentru a-i - scaun : 1 normal
curata si de a-si nevoii, manifestata prin plaga postoperatorie cu reda increderea in sine - starea generala a
proteja durerea plagii evolutie buna - urmaresc cu atentie si o pacientei este buna,
tegumentele postoperatorii - sa-si satisfaca singura insotesc la baie, unde isi face plaga suturata, evolutie
curate nevoile toaleta partiala, o invat cum sa- favorabila, fara risc de
si efectueze si acasa ingrijirile infectii
igienice, fara a afecta cicatricea
postoperatorie - vestea externarii o
bucura pe pacienta si pe
2. Nevoia de a - dificultatea de a se - pacienta sa-si recapete - o incurajez si-i spun ca ziua cei apropiati, spunand
se recrea recrea si de a fi relaxata, increderea in sine urmatoare se va externa, pentru ca va respecta indicatiile
manifestata prin a fi mai optimista medicului
21.02.2008 anxietate - discut cu pacienta si-i spun - pacienta si-a schimbat
ca-n timp totul va reveni la in bine increderea fata
normal, ca va merge la scoala de sine
in curand si ca toti membrii - functiile vitale sunt in
familiei o sustin limite normale:
3. Nevoia de a - cunostinte insuficiente - pacienta sa primeasca - ii spun pacientei ca trebuie sa TA: 115/70 mmHg
invata cum sa-si in ce priveste toate informatiile privind evite fructele si alimentele care P: 95/min
pastreze alimentatia si modul de viata si regimul provoaca gaze intestinale, R: 18/min
sanatatea reintegrarea alimentar precum si efortul fizic, cel T : 36,7 °C
organismului dupa putin 30 de zile, pentru a - pacienta are tranzit
interventia chirurgicala preveni eventuale complicatii intestinal
- ii inregistrez functiile vitale si
le notez in foaia de temperatura
47
EVALUARE FINALA
Pacienta Ilie Iuliana, in varsta de 15 ani, internata in sectia de Chirurgie, cu

diagnosticul de apendicita acuta, in urma interventiei chirurgicale din data de 18.02.2000,
prezinta o stare generala buna, fara complicatii postoperatorii. Dupa 4 zile de spitalizare, se
face externarea pacientei cu urmatoarele recomandari: respectarea regimuli alimentar (fara
alimente care sa provoace gaze intestinale), evitarea efortului fizic cel putin 30 de zile, si
revenirea la control, la cabinetul chirurgical a saptea zi, pentru scoaterea firelor.
APORT PERSONAL
In perioada 18-23 februarie 2008, am inregistrat functiile vitale si vegetative

zilnic, am supravegheat starea pacientei, tegumentul si mucoasele, gradul de curatenie al
pacientei, al lenjeriei de pat si de corp; am ajutat la efectuarea toaletei plagii si schimbarea
pansamentului, am efectuat toaleta partiala a pacientei la pat, am instalat si urmarit perfuzia
cu glucoza 5%, am administrat medicatia prescrisa pe baza de Ampicilina,Gentamicina,
Algifen, Metoclopramid, Diazepam; am asigurat confortul fizic si psihic al pacientei, am
asigurat legatura ei cu familia pe tot parcursul supravegherii, am comunicat cu pacienta
incurajand-o si instruind-o asupra recuperarii organismului postoperator pentru a reveni la
control, la medicul specialist a saptea zi ca sa-i scoata firele.
INTERVENTII SPECIFICE: 1.Toaleta pe portiuni la pat (prima zi postoperator);

2. Injectia i.m. cu ampicilina;
3. Inregistrarea temperaturii.
48
TEHNICA DE LUCRU
TOALETA PE PORTIUNI
( I zi postoperator)
PACIENTA: Ilie Iuliana, 15 ani

DEFINITIE: Igiena este necesitatea fiintei umane de a-si mentine o tinuta decenta si pielea
sanatoasa ca aceasta sa-si poata indeplini functiile.
SCOP: igiena personala (fata,gat,torace,membre superioare).
MATERIALUL NECESAR: paravan, doua prosoape, o manusa de baie, sapun neutru,
lighean, musama, aleza, o cana mare cu apa calda, o galeata pentru colectarea apei, o
pudriera cu talc, o tava pe care se aseaza toate aceste materiale, punand-o pe un scaun
langa patul pacientei.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: explic pacientei necesitatea igienei personale si
ii cer acceptul.
TEHNICA: indepartez noptiera de langa pat si asez paravanul, asigur o temperatura in
camera de aproximativ 20-22°C, fara curent; umplu ligheanul ¾ cu apa, la o temperatura
de 37°C; imbrac manusa de baie si cu o compresa de tifon umeda, spal ochii, incepand de
la comisura externa spre cea interna, insistand in santul lacrimo-nazal, apoi sterg cu primul
prosop, spal apoi fruntea de la mijloc spre tampla, apoi vin cu o miscare circular ape obraz
la baza nasului, regiunea barbiei, continui cu urechile, insistand in santurile pavilionului si
conductului auditiv extern, precum si in regiunea retroauriculara, sterg tot cu primul
prosop; spal apoi gatul, membrele superioare, mutand de fiecare data musamaua si aleza
sub regiunea respectiva, intind bratul si prin miscare circulara execut spalarea de la umar
pana la capatul distal sub axila, stergand tot cu primul prosop; spal spatele - in pozitie
sezand - folosind pentru sters prosopul al doilea, apoi spal regiunea abdominala, dupa
efectuarea acestei tehnici, imbrac pacienta cu o bluza de pijama curata si o pozitionez
confortabil.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: strang toate materialele folosite, indepartez
paravanul, spal ligheanul, galeata colectoare si asez materialele folosite in magazia de
materiale.
* daca nu potrivesc bine apa si e prea fierbinte, pot sa oparesc pielea pacientei;
* toaleta pe regiuni permite examinarea tegumentului si observarea unor modificari
(roseata, iritatie) si luarea unor masuri terapeutice.
* in timpul baii, trebuie evitata udarea pansamentului.
49
TEHNICA DE LUCRU
INJECTIA I.M. CU AMPICILINA (1gr.)

DEFINITIE: Introducerea substantei medicamentoase prin patrunderea cu acul si cu

ajutorul seringii in masa musculara.
SCOP: terapeutic
MATERIALUL NECESAR: seringa de unica folosinta de 5 ml.,3 ace sterile de unica
folosinta, tampon de vata, alcool 70°C, flaconul cu ampicilina, ser fiziologic,tavita renala.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta, ii explic necesitatea acestei
tehnici si ii cer acceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: pozitionez pacienta in decubit ventral si ii spun sa
nu stea incordata.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, verific integritatea flaconului, dupa care
indepartez armatura metalica si introduc serul in flacon, apoi agit bine flaconul cu solutie si
aspir tot continutul in seringa, dupa care schimb din nou acul la seringa cu un alt ac steril
sis cot bulele de aer formate in seringa. Dezinfectez locul de electie si verific bine
integritatea tegumentului, apoi printr-o miscare sigura introduc acul in zona situata
deasupra liniei care uneste spina iliaca cu marele trohanter, la o adancime de 4-6 cm., ii cer
pacientei sa nu contracte musculature, aspir si introduc foarte incet substanta
medicamentoasa. La terminarea solutiei retrag seringa si acul tot printr-o miscare rapida si
sigura si tamponez locul cu tamponul imbibat in alcool fara sa frec tare locul de electie.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: asez pacienta intr-o pozitie comoda, strang
materialele folosite si le arunc la galeata pentru incinerat; alcoolul si tavita renala le duc in
sala de tratamente, apoi ma spal pe maini cu apa si sapun.
* paralizia prin lezarea nervului sciatic;
* embolie gazoasa;
* injectila, ruperea acului;
* supuratii septice;
* flegmoane, abcese locale;
* reactii alergice la medicament.
50
TEHNICA DE LUCRU
INREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE

DEFINITIE: Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulator asupra

peretilor arteriali.
SCOP: evaluarea functiei cardio-vasculare.
MATERIALUL NECESAR: aparat de tensiune, stetoscop biauricular, tampoane de vata
imbibate in alcool (70°C); foaie de temperatura, pix albastru.
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTEI: anunt pacienta, ii explic necesitatea acestei
tehnici si-i cer accceptul.
PREGATIREA FIZICA A PACIENTEI: rog pacienta sa stea linistita in repaus, pentru 10-
15 min., apoi verific integritatea tegumentului si ca bratul sa nu fie paralitic, pozitionez
pacienta in decubit dorsal, cu bratul in repaus.
TEHNICA: ma spal pe maini cu apa si sapun, dezinfectez olivele stetoscopului cu
tamponul de vata, aplic manseta pe brat cu 5 cm. deasupra plicii cotului, apoi strang
mansonul in jurul bratului, fixez membrana acustica pe artera humerara, sub marginea
inferioara a mansetei, dupa care imi introduc olivele stetoscopului in conductul auditiv
extern. Pompez aer in manson cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotului
pulsatil. Decompresionez progresiv aerul din manseta prin deschiderea robinetului, pana la
perceperea primului zgomot pulsatil ce reprezinta T.A. max.(sistola) retinand valoarea
indicata de acul monometrului, apoi decompensandu-se usor aerul in continuare, am auzit
si ultima bataie ce reprezinta T.A.min. (diastola). Retin valorile pacientei, avand 110/60
mm Hg.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA: indepartez tensiometrul de la bratul
pacientei, dezinfectez din nou olivele si membrana acustica, il pun in cutia lui, dupa care
ma spal pe maini cu apa si sapun; notez valoarea obtinuta in foaia de temperatura astfel:
ma orientez dupa fiecare linie groasa din foaia de temperatura, notez valorile inregistrate si
apoi hasurez.
* nefixarea corecta a mansetei pe bratul pacientei, duce la un rezultat eronat;
* daca pacienta nu este in repaus, valorile pot fi eronate (T.A.modificata);
* pacienta sa nu vorbeasca in timpul inregistrarii, pentru ca nu pot auzi corect primele
batai;
* nefunctionalitatea aparatului (manson, para, manometru, stricate) duce la neinregistrarea
valorilor tensionale;
* notarea gresita in foaia de temperatura;
51
* nerespectarea conditiilor de asepsie duce la iritari dermatologice.
BIBLIOGRAFIE:
1. C. Borendel: “MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII”, Editura Bic

All – Buc., 2000;
2. D. Burlui, C. Constantinescu: ”CHIRURGIE GENARALA”, Editura Didactica si Pedagogica-

Buc. 1982;
3. Dr. doc. C. Calogherea: “CHIRURGIA DE URGENTA”, Editura Antib, 1993;
4. Dr. Daschievici: ”CHIRURGIE; SPECIALITATI CHIRURGICALE”, Editura Medicala, 1997;
5. M. Ifrim, Gh. Niculescu: ”COMPENDIU DE ANATOMIE”, Editura Stiintifica si Enciclopedia-

Buc., 1988;
6. C. Mozes: ”TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI”, Editura Medicala - Buc. 2002;
7. Dr. P. Simici: ”ELEMENTE DE SEMIOLOGIE CLINICA”, Editura Medicala, 2002;
8. L. Titirca: “GHID DE NURSING “, Viata medicala romaneasca, 2001;
9. FISELE DE INGRIJIRE A PACIENTILOR
52

Apendicita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apendicita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARGUMENTUL

Definitie: Apendicita acuta este o boala chirurgicala deosebit de frecventa,

"Bolnavul este o minune a fortelor spirituale, pe care, privindu-le si intelegandu-le,

CAP. I: PARTEA TEORETICA

1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

8. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE VIRGINEI HANDERSON

1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

1.1. Definitie: Apendicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros,

1.2. Structura cecului si apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru tunici

Arterele cecului provin din artera iliocolica(ramura a arterei mezentrice superioare).

2.1. Definitie: Apendicita este o boala chirurgicala deosebit de frecventa, provocata

Apendicele este un diverticul sramt a cecului, cu o lungime variabila, de 5-12 cm.

Aspectul anatomo-patologic al apendicitei acute este variat si depinde de o parte

Durerea incepe insidios, surd, in fosa iliaca dreapta si se intensifica din ce in ce

3.1. Diagnosticul pozitiv al apendicitei acute reprezinta o necessitate absoluta,

3.2. Diagnosticul diferential se face cu :

Tratamentul apendicitei acute este chirurgical de urgenta cu exceptia

5. PROGNOSTIC: la un diagnostic precoce si tratament adecvat-favorabil

Mortalitatea in apendicita acuta s-a redus cu 0,5-2% datorita antibioticelor si

7. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

7.1. ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE

ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

- primirea bolnavului de catre asistenta medicala care lucreaza in blocul operator si

- primirea bolnavului de catre asistenta care lucreaza la terapie intensive;

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

I. CULEGEREA DATELOR (preoperator)

NUME SI PRENUME: Dumitrascu Ana-Maria

NEVOI PERTURBATE PROBLEMA MANIFESTARI

1. Nevoia de a evita - vulnerabilitate fata de - durere in fosa iliaca

- biofizic: varsta, sexul, efortul fizic, proces infectios;

ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator manifestat

POSIBIL: apariţia eventualelor complicaţii immediate si tardive: peritonita, ocluzia

POTENŢIAL: alterarea generală a stării de sănătate

Pacienta: Dumitrascu Ana Maria, in varsta de 22 ani

745 120/70 80 18 36,6 °C 200 ml facies crispat, tegumente

11.12.2007 110/60 76 16 36,2°C 400 ml normal colorate

Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria

- hematii 4250 mil / mm3 4,5-5,5 mil / mm3

Examen sumar de urina

- Densitate 1000 1015

Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

Algifen 3 fl 15ml 1 fl 5 ml i.m. -analgezic, antispastic,

10.12.2007 - analgezic, antispastic,

Ser fiziologic 9‰ 500 ml 500 ml i.v. - hidratare

Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

- ceai indulcit 18 cal.

Pacienta: Dumitrascu Ana-Maria, 22 ani

1. Nevoia de a - vulnerabilitate - pacienta sa nu - asez pacienta in pat si-i - in urma investigatiilor

In cadrul stagiului efectuat la sectia Chirurgie, in perioada

INTERVENTII SPECIFICE: 1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma;

PACIENTA: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

PACIENTA: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

DEFINITIE: Schimbarea lenjeriei patului presupune improspatarea patului si asigura

PACIENTA: Dumitrascu Ana-Maria, de 22 ani

II. ANALIZA DATELOR (postoperator)

1. Nevoia de a se misca si de a avea o - mobilizare redusa, pozitie - inrosirea tegumentelor presate,

FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE (postoperator)

PACIENTA: Luca Anca, 30 ani

ANALIZE DE LABORATOR (preoperator)

DATA ANALIZELE DE LABORATOR VALORI PACIENT VALORI NORMALE

Hematii 4,3mil./mm3 4,5-5,5 mil./mm3

Densitate 1000 1015-1025

Ser fiziologic 500 ml 500 ml i.v. Hidratarea organismului