Universitatea de Medicina si Farmacie CRAIOVA 

COLEGIUL UNIVERSITAR DE MEDICINA 

LUCRARE DE DIPLOMĂ 

Apendicita acuta - principii de

nursing chirurgical 

Coordonator stiintific: 

Absolventa: 

-2008- 
 

CUPRINS 

I. Partea generala 
1.Introducere  

2.  Anatomia si fiziologia apendicelui  

3.  Apendicita acuta  

-  definitie 
-  etiologie 
-   patogenie 
- anatomie patologica  
-  clasificare 
-  manifestari clinice  
-  diagnostic pozitiv si diferential  
- evolutie si complicatii 
- prognostic
II. Partea speciala 
1.Material si metoda  
2.   Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita  
3.  Concluzii si discutii  

III. Bibliografie 
 

I. PARTEA GENERALĂ 

1. INTRODUCERE 
Desi înca la sfârsitul erei premergatoare secolului 1, în lucrarea  De arte
medica, Cornelius Celsus a mentionat "suferinte ale regiunii cecale'', apendicele
nu este cunoscut ca entitate anatomica decât în secolul XVI, când, în lucrarile
anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat "apendicele cecal"; în
secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, atât apendicele cât si
valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca înca un secol pentru a fi izolate din
cadrul asa ziselor "supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se întrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin
extirparea apendicului.  
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe
constatari anatomo-patologice si clinice statueaza filiatia "inflamatie
apendiculara -peritonita localizata" si foloseste prima oara pentru definirea
acestei leziuni notiunea de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate
scolile medicale din lume.  
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de
evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de
suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala în
copilarie, adolescenta si la adultul tânar.  
Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vârful incidentei
se situează 424i86e ; în a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade,
mai putin de 5% din cazuri fiind întâlnite la pacientii de peste 60 de ani.  
 

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

VERMIFORM 
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui 

Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"

este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat în organ limfoid. El
este implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub
cilindroido-conic sau fuziform.  
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa
cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-
12 cm si un diametru de 5-8 mm.  
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si abia
 pe la vârsta de 5 ani dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se
 poate pastra si la adult(2-3% din cazuri).  
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta,
în loja cecala, împreuna cu cecul. El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii
(normala, înalta, joasa, ectopica). In afara însa de situatia lui determinata de
 pozitia cecului, apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar fi
directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub
deschiderea ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii
musculare (acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la
reperarea bazei apendicelui).  
Situarea apendicelui 
 

 
 

Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este
legat de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi permite o
mobilitate destul de mare, încât uneori poate chiar sa se angajeze într-un sac herniar.
Alteori peritoneul îl fixeaza de organele din jur. Deseori el este imobilizat prin
aderente secundare unor procese patologice (inflamatii s.a.).  
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea
 pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este
dupa Testut-Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent, extern, intern si
ascendent.  
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se
gaseste în partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vârful sau -
când apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pâna la strâmtoarea
superioara a pelvisului.  
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia
vârfului cecului, pâna în unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu
fosa iliaca interna. Vine înapoi în raport cu muschiul iliac si fascia sa; înainte - cu
fundul cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu
ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).  
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre interiorul
cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu
ultima ansa ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste,
 particularitati care creeaza dificultati tehnice chirurgului.  
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se
insinueaza retrograd, înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.  
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe
10.000 de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic
65,28%; pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal
0,4%. Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.  
Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o
cavitate canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine
mucus, chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.  
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:  
-  Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale
cecului, se prelungesc în peretele apendicelui formând un strat
continuu. La vârful apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea
cele mai frecvente perforatii sunt cele apicale;  
-  Tunica submucoasa; 
 

-  Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici

 pe lânga glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine
endocrine;  
-  Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa
ce rezulta din modul de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-
apendiculare, a mezoului lor initial si a fenomenelor de coalescenta care se
 produc în aceasta regiune. 
Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în
întregime cecul.  
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca
 pe o ansa intestinala, îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se
fixeaza pe cec si pe ileon.  
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si
recesuri, cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se
descrie un reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces
ileo-cecal inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe
recesuri retrocecale, determinate de plicele retrocecale.  
Vase si nervi 
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:  
1.artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;  
2.artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece înapoia varsarii ileonului în
cec; 
3.artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului, apoi
în marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii apendicelui.  
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod constant
artera omonima. Când cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci
venele lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.  
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse
comunicari cu foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:  
-  cele anterioare converg spre câteva noduri cecale anterioare situate în
 plica cecala vasculara;  
-  cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;  
-  vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate în
 baza mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase
nu numai ale apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni
mai îndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e colectata în grupul
de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici în
nodurile mezenterice superioare. În cazul unui ceco-apendice
 

retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfaticele

 peretelui abdominal posterior.  

3. Apendicita acuta - DEFINIŢIE 

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia
acuta a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de
suferinta abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.  
Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate.
Inflamatia apendicului ileo-cecal se poate însoti de complicatii grave locale sau
la distanta. De aceea precizarea diagnosticului si a momentului operator optim prezinta
o mare importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim . 

ETIOLOGIE 

Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani apendicita
se întâlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.  
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului
ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui,
 pozitia retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.  
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot
astupa complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta
microbilor aflati într-o cavitate închisa, adevarat "tub de cultura".  
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta (la
tâmplari) este determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai regiunii ileo-
ceco-apendiculara deja inflamati.  
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul
digestiv, determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-
apendiculare.  
Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola),
febra tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute "epidemice" în
cursul anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista între amigdale
si apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale în foliculi
limfoizi.  
Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot
determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând
nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.  
 

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:

anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita),
 pielonefrita. 
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica
sau prin cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.  
Sindromul gonado-apendicular se întâlneste la fetele tinere
hiperfoliculinice în perioada pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei
care prin hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si congestie apendicularâ
 puternica. 
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa
alcatuita din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander,
în care domina colibacilul.  
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.  

PATOGENIE

Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa,

factorii fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant întâlniti.
Apendicita acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.  
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara
apendicita (apendicalgia) neînsotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic
 prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinjectarea apendicelui în
timpul spasmului, iar histologic prin leziuni ale receptorilor
apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni macroscopice vizibile intraoperator mai
 poate fi produsa de un diverticul apendicular inflamat.  
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a
apendicitei este însa infectia microbiana.  
Infectia în apendicita acuta se poate produce:  
-   pe cale hematogena; 
-   pe cale mucoasa; 
-   prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct
 prin ischemie si supuratie;  
-   prin spasm neuromuscular (diskinezie).  
Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita.
Ea apare în timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.  
 

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot

determina consecutiv o cangrena apendiculara.  
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în cursul
unui proces de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia
mucoasei apendicului si prin exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite
a intestinului în urma transformarii în "cavitate închisa" a lumenului apendicular
astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).  
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva
iritatiei interoreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici,
sau prin modificari ale pH-ului. Când flora microbina intraapendiculara
este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat
tardiv. Spasmul vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce
favorizeaza dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.  
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu
se însoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita
"fara apendicita" este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul
alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic prin contracturi
 peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin dureri.  
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile
sau palpabile. In schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica
se constata evidente leziuni nervoase.  

ANATOMIE PATOLOGICĂ 

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:  

-  Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare
usor tumefiat, cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare,
mezoapendice infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de
leziuneapendiculara acuta, o inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si
submucoasei;  
-  Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare
tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin
leziuni nete, marcate de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub
tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru inegal, având vârful mai
gros în "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie
inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în
cultura. Cavitatea apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber,
dar cel
 

mai adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor

membrane ce se formeaza în jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone
de ulceratie, microabcese în submucoasa si perete, rezultate din distinctia
foliculilor limfatici;  
- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei
anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.  

CLASIFICARE - FORME CLINICE 

Forme clinice topografice: 

-  Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie,
transfera întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-
abdominal, imprimând accese de colica renala si mai ales ureterala. Palparea
 pune în evidenta atât durerea cât si apararea musculara.  
-  Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa fie
mai marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea
normala a apendicelui. Într -o astfel de situatie procesul inflamator va afecta
o data cu apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, în speta cu
 peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta.
Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia clasica se pot
adauga câteva elemente semiologice orientate în plus; este vorba de
tenesmele rectale sau/si vezicale generate de contactul dintre vârful inflamat
al apendicelui cu peretii organelor respective, ca si de unele fenomene
disurice.  
-  Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe
un apendice în pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie în
situarea mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind
 profunzimea apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu promontoriul,
 prezinta putina accesibilitate palparii.  
 

-  Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

organ în ectopie înalta, situatie în care simptomatologia este net
modificata, luând caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice simptomatice: 
-  Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei
apendiculare ca leziune de debut si este marcata clinic prin durere brusca,
violenta, asemuita cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa
iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentând paroxisme la orice miscare.
Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii continutului
apendicular, se produce ascensiunea termica marcata si,în câteva ore, se pot
constata semnele peritonitei grave.  
-  Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare,
în care formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel încât
semnele locale sunt moderate si contractura abia se contureaza.  
-  Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata
unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza
socul toxico-septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care
contrasteaza cu cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt
minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori
sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducând la o deshidratare
care agraveaza mai mult tabloul clinic.  
Forme clinice în functie de vârsta 
-  Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când se
 produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la
sugari este rapida, peritonita la aceasta vârsta frageda poate duce în câteva
ore la exitus.  
-  Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite.
Prezinta tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave;
varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic
filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se întâlnesc perioade de "acalmie înselatoare" ce pot fi
generate de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot
agrava starea generala a copilului.  
-  Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului,
tabloul clinic este la început atenuat si boala ramâne neidentificata urmând a
fi recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda
cu tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element
clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie
este. În aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.  
-  Apendicita acuta la gravida - se întâlneste mai rar si este de un diagnostic
mai dificil datorita mascarii simptomelor. mai ales în primele luni de sarcina,
 

de durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de

greturile si varsaturile prezente deseori în sarcina. Leucocitoza crescuta,
temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor conduce spre
diagnosticul de apendicita acuta.  

MANIFESTĂRI CLINICE 

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se

descrie o forma obisnuita a îmbolnavirii caracterizata prin simptome subiective
si obiective.  
Simptomatologie:  
. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.  
Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau pe
fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este localizata în
majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
 pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui.  
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o pozitie
oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).  
Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate
a cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
 jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul
Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui Morris,
mai important fiind însa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie
dusa de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca
anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.  
Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendic
itei si de tipul de reactie al bolnavului.  
.  Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de
apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile
care sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin
frecventa apendicita.  
.  Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul
ca bolnavul nu are apendicita acuta.  
 

.  Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.

Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.  
Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu localizare
 pelvina având uneori semnificatia unei forme grave.  
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în
complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:  
-  generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna
în majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios,
relevând o discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe
abdomen. Limba este încarcata, saburala.  
-  locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt
relevate în special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada simptomatica
ce caracterizeaza apendicita acuta: ■ durere; 
(Dieulafoy) ■ aparare musculara; 

■ hiperestezie cutanata. 

- inspectia: 
■atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;  

■crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;  

■ peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;  

■efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a

duce mâinile în fosa iliaca dreapta;  
-   palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy  
-   percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de
intensitate în fosa iliaca dreapta.  
Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta percepe o
contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta
la adultul tânar putând sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul vârstnic, fiind în
relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În localizarile apendicelui
în afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute în alte
sedii, putând duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii
 peritoneale. Situarea apendicelui în pozitie pelvina determina ca durerea si
apararea musculara sa fie localizata în micul bazin. In apendicita subhepatica
 

cele doua semne pot fi evidente în hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca

durerea si apararea musculara pot fi localizate paraombilical.  
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat
 prin aparitia durerii la o excitatie blânda care se evidentiaza prin
manevra Voskresenski. Examinatorul asezat în partea dreapta a bolnavului
întinde cu mâna stânga camasa tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele
degetelor II-III-IV ale mâinii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre
fosa iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat în expiratie, constata
reactia bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul fosei iliace drepte.  
 

MANEVRE care provoaca durerea:  

.  semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un
deget peretele abdominal dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul
fosei iliace drepte bolnavul acuza durere.  
.  manevra lui Rowfing se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga spre
hipocondrul stâng, comprimând continutul gazos al colonului descendent de
 jos în sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere în
fosa iliaca dreapta.  
.  semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui:
 bolnavul în decubit dorsal, ridicând membrul inferior drept extins, prezinta
durere datorita contractiei muschiului psoas care irita apendicele inflamat din
vecinatate.  
.  manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale:
apagând cu vârful degetelor progresiv înspre profunzimea fosei iliace drept
dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere accentuata.  
.  semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca  
Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul
 pelvin, când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.  
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.  

DIAGNOSTIC POZITIV 
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt
durerea spontana si provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea
musculara localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu
 polinucleoza. 
 Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea
fiind însa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste 30.000/mm3
 pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic
sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.  

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE 

Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele
afectiuni care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:  
. Afectiuni digestive:  
a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce
ale apendicitei poate sugera o gastroenteritâ. Cheia diagnosticului
de gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de
 

obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizat

a. 
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee,
mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.  
 b)  Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal,
flancul drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.  
c)  Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si
semne de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.  
d)  Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales
când continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul
 parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate dureroasa în
fosa iliaca dreapta.  
e)  Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile
si distensie abdominala relativ mica în timp ce ocluzia intestinala
 joasa produce o distensie marcata si o instalare mai tardiva a
varsaturilor.  
f)  Peritonita difuza  
g)  Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza
cu varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior în
 bara, hiperamilazemie, hiperamilazurie.  
h) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii
intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la
copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm
intestinal la pacientii în vârsta.  
. Afectiuni ginecologice:  
a)  Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si
semne nediferentiabile de apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi
 pe baza unor criterii clinico-biologice. Sensibilitatea la
mobilizarea cervixului, leucoreea întaresc suspiciunea de boala
inflamatorie a pelvisului.  
 b)  Sarcina ectopica  
c)  Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.  
d)  Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi palpata
adesea prin examinare pelviana bimanuala.  
e)  Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate
simula toate stadiile apendicitei acute, începând cu durere colicativa în
 

fosa iliaca, cu raspândirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura

ce sângele disemineaza în cavitatea peritoneala.  
. Afectiuni urologice:  
a)  Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în unghiul
costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de
urina. 
 b)  Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu
iradiere catre radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata.
Hematuria sugereaza diagnosticul care este confirmat de pielografia
intravenoasa.  
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite,
neoplasm de colon perforat. Diferentierea între aceste afectiuni colonice
si apendicita este greu de realizat mai ales în cazul unei bucle sigmoidiene lungi
care ajunge pâna în fosa iliaca dreapta.  
Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza
si colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.  
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata
mai înalt si mai posterior decât în mod obisnuit si poate mima flegmonul
 perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta.
Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor doua din afectiunile
enumerate decât apendicitei, iar piuria si durerea în unghiul costovertebral sunt
de asemenea prezente.  
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic
si pozitivarea manevrei lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un usor icter si o
masa palpabila în regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita
acuta. 

EXPLORĂRI PARACLINICE 

.  Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-

15.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza
formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza
nu este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar semnificativa, ea
 putând fi întâlnita în multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala se
întâlneste la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza
expectativa daca semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.  
.  Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când apendicele
inflamat este în contact cu ureterul sau vezica urinara se întâlneste piurie sau
hematurie microscopica discreta. Daca sunt abundente, originea durerilor
 

este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni

în caz de infectii urinare sau genitale.  
.  Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la 1/3
din copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea
abdominala localizata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita
acuta la peste 90% din pacienti.  
în apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun în
evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.  
în plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul,
iar edemul tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si
la nivelul psoasului.  
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.  
. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta
conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.  
Datele asociate cu apendicita acuta includ:  
-  îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;  
-  distensia lumenului;  
-  lipsa compresibilitatii;  
-  formarea abcesului;  
-  lichid liber intraperitoneal.  
Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.  
. Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:  
-  distensia apendicelui;  
-  îngrosarea peretelui;  
-  desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;  
-  flegmon sau abces pericecal;  
-  colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.  
 

.  Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de

ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice.
Permite evaluarea prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui
colonului pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept si
ileonului terminal care pot simula apendicita acuta. Daca substanta de
contrast umple apendicele este putin probabila apendicita acuta.  
.  Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a
avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea clasica nu sunt clar
definite.  
EVOLUŢIA sI COMPLICAŢIILE 
Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în
formele catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând
într-o forma cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o
evolutie progresiva, dând o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si
ocluzie.  
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
 blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
 pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
 bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.  
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:  
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului,
cu bacili coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:  
-   prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;  
-  caracterul subacut al infectiei;  
-  sediul retrocecal al apendicelui;  
 

-  diagnosticul tardiv; 
Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:  
-  dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4
zile se formeaza o supuratie localizata;  
-  dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator
un apendice perforat cu puroi.  
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:  
-  semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta,
transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;  
-  semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.  
În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:  
-  complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând
o fistula, poate sa fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea
 peritoneala si determina peritonita generala;  
-  complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple
metastaze, abcese hepatice, abcese pulmonare.  

Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica

comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin
 

localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, întârzie diagnosticul

si favorizeaza formarea abcesului.  
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie
de particularitati chimice.  
Abcesul apendicular pelvin este localizat în fundul de sac Douglas. La
semnele de supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).  
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal
se percepe colectia în sacul Douglas.  
La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal
drept. Absenta leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula
stabilirea diagnosticului.  
Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma de
apendicita e adeseori recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la semnele de
supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durerelombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stând în decubit lateral
stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie profunda.  
Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:  
-  la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora
colica.  
-  la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la
abcesare.  
Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica
 probleme. Diagnosticul diferential se face cu:  
-  cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze
necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;  
-  flegmon pionefritic.  
C) Peritonitele apendiculare  
Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite
acute (peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei
apendicite acute (peritonita secundara în doi timpi) sau a unui abces apendicular
(peritonita secundara în trei timpi).  
Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia
apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:  
 

Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul

timp) a carei simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi frecvente, febra
se ridica, tranzitul intestinal întârziat, pulsul în discordanta cu temperatura,
leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.  
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui în peritoneul liber, adesea
declansata de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri în fosa
iliaca dreapta si alterarea starii generale.  
Peritonita în trei timpi  
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage
atentia, pentru ca evolueaza subacut.  
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.  
În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si produce
 peritonita generalizata.  
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:  
-  aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane
si transpiratii;  
-  transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori
fluctuant.  
Forme clinice 
Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele
 particularitati simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma
simptomatica: forma ocluziva mai frecventa la batrâni;  
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o
complicatie a apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita
localizata este mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;  
Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în
care peritonita nu mai poate fi rezolvata decât chirurgical.  
Forma etiologica:  
-   peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza
rapiditatii leziunilor la vârste mici;  
-   peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste
foarte greu deoarece lipseste contractura abdominala.  
 

Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia

 peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei
 piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea
manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul pneumoniei, febrei tifoide,
reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.  
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt:
 perforatia diverticulului Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive
gonococice, streptococice, pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate
secundare sunt importante doua aspecte:  
-  recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;  
-  recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.  

D) Ocluziile apendiculare  
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie
intestinala. Mecanismul ocluziei este foarte variat:  
-  mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,  
-  mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului
apendicular.  
Cauza ocluziei este de asemenea variata:  
-  apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;  
-  leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride
inflamatorii precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin
aglutinarea anselor.  
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai
multe forme clinice în functie de particularitatile simptomatice, topografice,
etiologice:  
- forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;  
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii
difuziunii leziunilor la peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii se
explica prin întârzierea diagnosticului, ajungându-se la stadiul de abces.  

Prognostic 
 

Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul

evolutiv al leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul interventiei

chirurgicale si corectitudinea tehnicii chirurgicale.  

Apendicectomia efectuata în primele ore de la debutul crizei este usor
suportata de bolnav si are o evolutie buna.  
 

 MATERIAL SI METODA 

Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1

iunie 2001 - 1 iunie 2002 în sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am
constatat urmatoarele:  
-   pacientii cu vârsta cuprinsa între 7-10 ani au fost în numar de 17, din care 8
de sex feminin si 9 de sex masculin;  
-   pacientii cu vârsta cuprinsa între 10-20 ani au fost în numar de 92, din care
59 femei si 33 barbati;  
-   pacientii cu vârsta cuprinsa între 20-40 ani au fost în numar de 87, din care
51 femei si 36 barbati;  
-   pacientii cu vârsta cuprinsa între 40-60 ani au fost în numar de 22, din care
12 femei si 10 barbati;  
-   pacientii peste 60 ani au fost în numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.  
Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de
vârsta, incidenta crescuta este între 10-20 ani. Limita de vârsta este cuprinsa
între 7-70 ani.  
 

 
 

Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri

de apendicita am constatat prezenta a:  
159 apendicite acute congestive; 31
apendicite acute flegmonoase; 25
apendicite acute catarale; 12 apendicite
acute gangrenoase. 
 

Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata

3 cazuri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.  
 

2. ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

APENDICITA 
Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât
si medicamentos.  
Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie
(extirparea apendicelui) si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa
stabilirea diagnosticului de apendicita acuta.  
În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim
hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este
tinut în repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia
locala si generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte
utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca procesul s-a
resorbit clinic (nu se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica
 plastronului apendicular) bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la
spital pentru apendicectomie "la rece" dupa 60-90 zile interval variabil în
functie de ritmul în care a evoluat procesul de resorbtie.  
Daca formatiunea tumorala creste în volum si devine fluctuenta, sunt
semne de abcedare si în acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.  

PREGĂTIREA
PREOPERATORIE A BOLNA
VULUI 

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare

sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va
trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la început bolnavului ca
are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca
acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.  
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe,
va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti, care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente
medicale multiple.  
Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte
încurajator asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se
desfasoare bine.  
 

Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi

transportat la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul.
De altfel si echipa din blocul operator va face acelasi lucru când preia bolnavul,
ca totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1
faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu
stare generala buna.  
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara
asupra lui, este de o mare importanta pentru a îndeparta teama de necunoscut si
surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem de important,
care poate determina accidente grave.  
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va
îngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca în
foaia de observatie, documentele în legatura cu examenele efectuate.  
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului
operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia
aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamânii,
ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult în timpul unei
interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor
raspunde interventiei chirurgicale se vor executa câteva examene obligatorii si
anume: 
-  daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor pentru
a depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata în prealabil
 poate complica interventia operatorie;  
-  se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara
frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;  
-  analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a
rinichilor;  
- examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:  
. determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.  
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet
zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, în afara
cazului de maxima urgenta, atunci când s-a realizat o reducere a glicemiei la
normal sau cel putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin
administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va
continua si intro si postoperator.  
 

. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea

de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).  
Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face
obligatoriu probele hepatice;  
.  determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu  
înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii
intraoperatorii de sânge;  
-  de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze
daca bolnavul are alergie la unele medicamente;  
-  bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de
tip Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte
greu se remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavitrebuie
facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.  
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei. Un
 bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.  
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru catulburarile de
ciclu releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei sarcini.  
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prânzul si cina în
mod normal, si nu în cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât mai
liber. El va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun
si înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de
culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.  
înaintea operatiei se va efectua:  
- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se
 practica incizia;  
-  efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
digestiv.  
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare,
obiecte de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite
 pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare
vor fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul anesteziei si sa astupe
caile respiratorii.  
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba
si treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea
mare de sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine,
 

motiv de producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru

împiedicarea aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte
ca bolnavul sa fie introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de
Mialgin intramuscular, iar cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie
asa numita preanestezica.  
În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si
cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca
totul se va desfasura în conditii normale.  

ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL 

în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date

fiind surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se
desfasoare sub anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie
traheala, fie prin introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pâna la 3
ml de anestezic în functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa
interventiei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în
 permanenta si perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine
la normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.  
în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala,
 pulsul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea
generala a pacientului. Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de
câte ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte
 bine sonda, se administreaza miorelaxante. Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul,
Floxedilul. 

ACTUL CHIRURGICAL 
Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru
abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii.
Este o incizie oblica în flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm.
Lungimea inciziei cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al
individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa
deschiderea cavitatii peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de gasire a
apendicului este greoaie ca executie, necesitând modificarea câmpurilor de izolare,
ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este indicat
ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni
apendiculare mai complexe sa se efectueze înca de la început o incizie cutanata mai
lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu
 plan'' a peretelui abdominal si pansamentul steril.  
 

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII 

Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie

intensiva, asistentei medicale îi revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea
trebuie sa nu uite ca orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si sa
acorde oricarui semn de alarma pe care îl da bolnavul sau oricarui semn patologic
 pe care-1 constata în starea generala a bolnavului maximum de atentie.  
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii
de electroliti, asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are
de administrat si o va administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa
demedic postoperator de câte ori este necesar va administra
medicamentatia calmanta în limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va
 parasi nici un moment bolnavul, atâta timp cât el este sub influenta substantelor
narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din
sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate sa recada sub actiunea
drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba poate sa-i cada
în fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca
 bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna
 pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i spatarul patului, ajutându-1 sa se
miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si pe spate. Copiii
operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga
 pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte
îndeaproape.  
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de
terapie intensiva unde ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta unui personal
necunoscut, într-un pat si într-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate
sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea
lor într-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si
un procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca în terapia
intensiva lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se
va vorbi în oarece masura familiarizat cu noul loc în care se afla. Ramâne apoi
sarcina asistentei de terapie intensiva sa demonstreze bolnavului ca este în
deplina securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa fie
alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.  
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în situatie
de a pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea
 pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.  
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu
a fost nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului,
nu trebuie sa dea acestuia impresia ca îi ascunde ceva ci pur sisimplu ca ea stie
 

ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat

 bine. 

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII 

în obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la
sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril.
Asistenta medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si
sa observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge sau cu puroi. Daca
este îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul
 bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.  
Scoaterea firelor  
Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie,
iar bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are
complicatii.  

COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI
PREVENIREA LOR  

Complicatiile post-operatorii care pot aparea:  

-  complicatii hemoragice;  
-  complicatii bronsice;  
-  complicatii supurative;  
-  tromboembolii.  
a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma
sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.  
 b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
 postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
 bronsita, pneumonia.  
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante
si imposibilitatea de circulatie a aerului, în zona de sub acel segment.
Pneumonia este de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza
neventilarii zonei respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si
dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.  
 

De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se

manifesta printr-un puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri
toracice, cianoza si stare de agitatie, în scurt timp apare expectoratia mai mult
sau mai putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta,
la fumatori sau cei care varsa în timpul interventiei operatorii si au aspirat o
 parte din continutul vomat.  
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale
respiratorie favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui
respirator, preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care
au stat mult în decubit dorsal dupa operatie.  
Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea aparitiei
ei în timpul operatiei, apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului în pat,
evitarea ca acesta sa stea pe un cearceaf îmbibat cu transpiratii sau secretii,
 plasarea sa într-o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu
deosebire bolnavii mai în vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ
câte o jumatate de ora în decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în decubit lateral
drept. 
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca
inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât mai
complex. Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca
miscari cât mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de câte ori se constata ca
are arbore bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.  
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei
astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie
 profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare
 pe care o prescrie medicul.  
c)  Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se
vindeca "perprimam" fara sa supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din
diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un
sindromperitoneal însotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este
indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente,
 prin introducere de tuburi de dren în fundul de sac Douglas.  
d)  Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava
din complicatiile circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri
în venele bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator
frecvent. Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei venoase, unor
traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce
încetineste circulatia venoasa postoperatorie.  
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot determina
uneori aparitia acestui accident.  
Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai
ales a color inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai
 

operatiei cheagurilor în venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La

aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie (amplitudinea
foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal prelungit. Din
cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sângelui
venos catre inima, mai ales în vena cava inferioara, este mult încetinita cauza
frecventa pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara
obezitatea, vârsta înaintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de
nutritie defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii
formati în venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se dezvolte
dând tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici
catre plamâni dând nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
 bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamânul, ajungând la creier, unde
 poate da nastere unei embolii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau
chiar de moarte.  
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza
de obicei prin dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie
când merge, fie chiar când sta în pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi
de asistenta medicala masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este
un gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul
 poate sa-si mobilizeze cheagului prins înca de endoane care pornind apoi de-a
lungul venei poate da o emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv
consta în mobilizarea foarte precoce în pat si imediat ce este posibil, miscarea pe
 propriile picioare. Tratamentul curativ consta în administrarea de Heparina,
urmata de Trombostop sub controlul examenelor de laborator (timp Quick, timp
Hawell, coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.  
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele
 putând surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care
survin dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii
factori care este modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul
 postoperator. 
 

DOSAR DE ÎNGRIJIRE 
Spitalul Clinic judetean nr. 1  
Sectia Chirurgie 
Surse: - foaia de observatie;  
-  pacientul; 
-  echipa de îngrijire;  
-  apartinatori. Date
de identificare:  
 Nume: Sandoiu 
Prenume: Mariana 
Data nasterii: 16 august 1977  
Vârsta: 25 ani  
 Nationalitate: româna 
Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data
internarii 27.05.2002 Data externarii 02.06.2002 Diagnosticul la
internare: Apendicita acuta Diagnosticul la externare: Apendicita acuta
flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri în epigastru si în fosa iliaca
dreapta;  
-  greturi; 
-  varsaturi; 
-  insomnie. 
Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile
dureri difuze în epigastru si în fosa iliaca dreapta, iradiind în membrul pelvin
drept, în pusee, cu greturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somninsuficient,
cu treziri repetate.  
Simptomatologia s-a accentuat în urma cu 24 h, bolnava
 prezentând varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul
de urgenta. 
 

Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome

de apendicita acuta. Antecedente:  
-  heredo-colaterale: fara importanta;  
-  personale-patologice: neaga alte
afectiuni. Situatia familiara si sociala  
Situatie familiara: -
necasatorita Numar de copii: -  
Situatie sociala: vânzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: -
 bune. Locuieste împreuna cu parintii într-un apartament de 3 camere.  
Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria  
- tata: Sandoiu Valentin Aspecte
 psihologice 
Stare de constienta: constienta, comunica
verbal Comportament: normal Examenul clinic general:  
Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. Ţesut subcutanat
normal reprezentat.Ţesut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: -
integru morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem
respirator: - cai respiratorii superioare permeabile;  
-
  torace normal conformat, amplitudinea misc
arilor respiratorii egale;  
-   percutie - sonoritate pulmonara;  
-  auscultatie -
  murmur vezicular prezent bilateral, fara raluri.  
Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;  
-  zgomote cardiace normale;  
-  soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe
linia medioclaviculara;  
-  artere pulsatile; 
-  TA 120/70 mmHg; 
 

-   puls 65 b/min; 
- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;  
-
  durere în fosa iliaca dreapta cu manevra Blu
mberg pozitiva;  
-  greturi, varsaturi; 
- tranzit intestinal absent;  
- aparare musculara discreta în etajul abdominal
inferior.  
Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;  
-  mictiuni fiziologice; 
-  semnul Giordano
negativ. Sistemul nervos: - ROT - prezente bilateral  
- RFM - prezente bilateral Sistem
endocrin - normal . 

Educatie sanitara 

Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava în legatura cu

interventia chirurgicala si cu pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la
curent bolnava în legatura cu regimul alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si
cuconsecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la
cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea
deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele
utilizate pre-, intra- si post-operator. încaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava
trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de igiena personala. Apartinatorii
trebuie sa respecte programul de vizite.  

Anamneza asistentei medicale 

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale 

1) A respira.  
 

 Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul

respirator este maturizat, cutia toracica are o expansiune buna, centrii care
regleaza respiratia functioneaza bine - are o respiratie normala, frecventa
respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica, ampla pe nas,
miscarile toracice sunt simetrice. Respira bine în pozitiile ortostatism, sezând,
culcat. Respiratia este de tip costal superior.  
2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).  
Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda,
limba este roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara,
eficace, cu gura închisa. Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor
consta în: 3 mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus nocturn, consuma lichide
în functie de nevoie, nu are obiceiuri alimentare deosebite. De câteva zile nevoia
este deficitara - pacienta prezinta o dificultate în digestia si absorbtia
medicamentelor, prezinta greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde în
greutate.  
3) A elimina. 
 Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml în 24
ore datorita varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte
concentrata - are densitate crescuta); prezinta greturi si varsaturi.  
Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit
intestinal deficitar, pierzând astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).  
Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si
a imposibilitatii de a defeca.  
4)  A se misca, a pastra o buna postura. 
 Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie,
adductie, flexie-extensie, rotatie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa
exercitii fizice cu scopul de a îmbunatati randamentul muschilor si circulatia.  
Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca")
datorita disconfortului abdominal (dureri în epigastru) si dureri localizate
în regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si în membrul pelvin
drept, generând dificultate de deplasare.  
5) A dormi si a se odihni. 
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce
a servit masa de prânz, sa se culce la aceeasi ora; uneori înainte de culcare face cu
 

 placere o baie calda, serveste o cana de lapte cald si citestereviste de moda

(ultimele aparitii).  
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara întreruperi, adoarme
cu usurinta si se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.  
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn din
ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din
epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie.  
6) A se îmbraca si dezbraca. 
 Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este
ordonata, îi place sa poarte haine curate tot timpul, în orice activitate este
functionala, estetica; poarta vesminte adecvate climatului, statutului socio-
cultural.  
7) A-si mentine temperatura corpului în limite normale.
 Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta în limite  
normale (are 37 6 °C); culoarea tegumentelor se mentine normala
conform temperaturii; seara temperatura pacientei, în urma efortului fizic din
timpul zilei, nu depaseste limitele normale (37 8oC). 
8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele. 
 Nevoia nu este alterata. Pacienta îsi face dus zilnic, are obiceiuri de igiena
si curatenie potrivit modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru
mentinere si înfrumusetare; are par scurt; urechile sunt curate, de configuratie
normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele nazale sunt libere; cavitatea
 bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate, taiate scurt, au
culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; îsi spala dintii
de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; îsi spala parul de doua ori pe
saptamâna.  
9) A evita pericolele.
 Nevoia este deficitara.  
a. Pacienta acuza durere în epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin
facies crispat.  
 b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,
traieste într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa între 30-60 %,
fara poluare fonica.  
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
 bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, îngrijorare.  
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).  
 

10) A comunica. 
 Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt într-o stare
de buna functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si
olfactiva, sensibilitate tactila si dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm
moderat, foloseste un limbaj clar, precis. îsi exprima clar gândurile, are o
imagine pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de încredere în altii, stabileste
relatii armonioase în familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.  
11)  A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia. 
 Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista
la slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile
mari si pe cele de miercurea si vinerea de peste an; îsi face timp pentru
rugaciune si meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori doneaza lucruri în
scopuri caritabile.  
12) Nevoia de a fi util. 
 Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si
 psihic, functiile fiziologice îndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la
autocritica (atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii) si este receptiva
fata de opiniile celor din jur, încearca sa ia hotarâri pe baza chibzuintei proprii (ca
o forma de exprimare a independentei vointei). Sunt prezente starile de stima de
sine si imagine de sine pozitiva.  
13) A se recrea. 
 Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare,
organizeaza activitati recreative individuale sau în grup (jocuri distractive, de
echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere
orice tip de carti, reviste, ele.  
14) A învata cum sa-si pastreze sanatatea 
 Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala
sa, îsi doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru, este dornica de a
acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni infectiile respiratorii la
care este predispusa.  
 

Nevoile afectate 

Obiective globale:  
-   pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;  
-   pacienta sa aiba stabilita cauza si întinderea leziunii;  
-   pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea
independentei functionale;  
-   pacienta sa înteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.  
Obiective intermediare:  
-   pacienta sa înteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru
stabilirea diagnosticului;  
-  sa fie capabila pâna la sfârsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de
nevoile afectate si sa aiba încredere în personalul medico-sanitar;  
-  sa înteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1
respecte. 
Obiective specifice:  
-  sa-si mentina în limite optime balanta hidro-electrolitica;  
-  sa aiba un somn odihnitor;  
-  sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;  
-  sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile
acestei interventii, a tratamentului medicamentos.  
Dat Nevoi  Diagnosti Obiecti Interv Evaluare 
a  c de  ve  entii 
fundame
ntale  nursing
actual 
27.  A se  Alimentat a) Pacienta a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta 
ie  sa  timpul varsaturilor, 
05.  alimenta  este 
inadecvat nu sprijinind-o;  
200 si a   prezinte  echilibrata  
8  hidrata  - protejeaza lenjeria cu musama
 prin greturi si  si o aseaza în functie de   nutritional
, 
 

deficit din  varsaturi,  pozitia pacientei;   Greutatea  

sa 
cauza  - aseaza pacienta în decubit corporala  
fie lateral cu capul la marginea 
greturilor echilibrata  se mentine 
si   patului; 
hidroelectro constanta. 
varsaturil Mc  - face bilantul lichidelor Pacienta 
or   ingerate si eliminate;  
si  prezinta o 
manifesta nutritional  - reduce sau opreste raportul de
ta  lichide, eventual o serveste   stare
în 24 ore.  de
 prin  cu putin ceai rece de musetel  bine
 b) Pacienta (neîndulcit);   si
constipati sa  confo
e.  - administreaza substante rt. 
fie acidulate cu lamâie (reci), fara
echilibrata  a 
 psihic, sa fi dulci la 2-3 ore în portii mici
aiba o (lOOml);  
stare de
 bine.  - alimenteaza pacienta
 parenteral substituind perfuzii
cu 
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi
sielectroliti (4g Na. 3g K. 2g
Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe,
6g 
Cl); 
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului: 
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;  
- administreaza la indicatie
 

laxative;  
- efectueaza la
nevoie clisma
evacuatoare simpla
(sanuleioasa).  
 

Da Nevo Diagnostic de Obiec Int Evaluare 

ta  i nursing tive  erv
funda actual  ent
men-
tale  ii 
 b)- asigura un
climat cald,
confortabil, bine
aerisit; -
Deficit de  Pacienta încurajeaza Pacienta  
sa fie   pacienta sa-si
volum  exprime emotiile este 
echilibr  si sentimentele în
lichidian din  ata  legatura cu starea echilibrata  

cauza sa; -îi explica

volumic nutritional, nu
varsaturilo si  scopul
 prezinta 
r   interventiilor.  
nutrition semne de
-asistenta supravegheaza
manifestatp al în   pulsul, tensiunea arteriala,   deshidra-
rin tare. 
scaderepon 24 ore 
apetitul, semnele de
derala  deshidratare, scaunul si
greutatea 
corporala;  

-
 preg
ates
te
 paci
enta
 preo
 pera
tor;
-
face
 bila
ntul
zilni
c
 

hidr 
oele
ctro
litic
; 
-administreaza solutiile
 perfuzabile prescrise de
medic. 
A Disconfortabd Pacient - asistenta asigura Durerileabdo
semis ominal a sa repaosul la pat fizic si minales-au
ca, a dincauza nuprezi  psihic în redus. 
 pastra  procesu-lui nte  perioadele evolutive; 
obun inflamator dureriîn
a intestinal epigastr  - administreaza
 postu mani-festat u sifosa medicatia prescrisa de
ra   prin du-reri în iliaca medic
epigastrusi dreapta (antiinflamatoare,
fosa iliaca în 2 antiinfectioasa,
dreapta si zile.  antialgice) si urmareste
greturi.   efectele medicatiei;  

- administreaza
medicamentatia
antispastica (la indicatia
medicului).  
 

Dat Nevoi  Diagnostic Obiectiv Interv Evalua

a  de  e  entii  re 
fundame
ntale  nursing
actual  
A evita  Anxietate Sa -furnizeaza pacientei
din  diminueze  cunostintele necesare despre
 pericolel  boala, 
e  cauza  anxietatea  
despre tratamentul de
incertitudi  pacientei, întretinere;  
nii  sa i 
-asistenta ajuta pacienta sa
fata de  se atrasa  identifice factorii care-i  
5 
atentia altereaza capacitatea de a-si
 prognostic asupra  conserva sanatatea;  
ul 
normelor   -face cu pacienta un bilant al
 bolii  fortelor si deficientelor sale;  
medicale si
manifestat de  -asigura un climat cât mai
a   personal posibil: obiecte 
viata ce
 prin trebuie   personale aduse de acasa, etc;  
insomnie, 
respectate -ia masuri de evitare a
îngrijorare în  receptivitatii la infectii  
, 
24 ore. intraspitalicesti;  
iritabilitate Pacienta
.  sabeneficie -informeaza si stabileste
ze deun împreuna cu pacienta
mediu de  planul de recuperare a starii
siguranta, de sanatate si cresterea
tarainfectii.   rezistentei organismului.  
 

 
A-si  Risc de  Pacienta sa- -asistenta aplica comprese reci,
si  împachetari reci, punga
mentine  hipertermi cu gheata, frictiuni; aeriseste
e  mentina  încaperea;  
tempera- 
datorita  temperatura   -asigura îmbracaminte lejera;  
tura 
 procesului  corpului în  -administreaza medicatia
constant recomandata de doctor  
a  inflamator   limite 
(antibiotice);  
manifestat   fiziologice.  
-asistenta calculeaza bilantul
 prin  Pacienta sa  ingesta-excreta pe 24 ore;  
transpiratii   aiba o stare -serveste pacienta cu cantitati
de  mari de lichide (parenteral);  
abundente  
 bine -asistenta schimba des lenjeria
fizic si de pat si de corp; 
 psihic. 
-mentine igiena tegumentelor;  
 

Da Nevoi  Diagnostic Obiective  Inter Evalua

ta  de  ventii  re 
fundam
entale  nursing
actual  
-pregateste psihic pacienta Plaga 
înaintea tehnicilor de
28.  A fi Alterarea   Regulile de  recoltare si examinare.   operatori
curat,  e 
05.  integritatii   igiena sa fie   -asistenta dezinfecteaza plaga
a-si operatorie cu alcool   are o 
200 pro-  tegumentelor   respectate cu 
8  medicinal 70° si aplica un evol
teja datorita strictete    pansament steril;   utie
tegu-   plagii.   bun
a 
mentele
simucoa
sele 
A evita  Durerea  Sa-si  -asistenta asigura tratament cu Durerile
antialgice si antiseptice   au 
 pericole manifestata diminueze  
le   prin  (masura de prevenire a scazut în 
semneled complicatiilor septice) la
fata urerii în indicatia  intensitat
crispatada 24ore  e 
torita medicului  
spasmelor
musculare  
A se  Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta 
de  fie  asistenta asigura regimul
aliment hidric,  este 
a  alimentare echilibrata  
cau-  alimentând pacienta echilibrat
si hidroelectroli  parenteral, prin perfuzii cu a 
hidrata  zata de tic  glucoza 
contra-  hidroelec
5% l00ml, electroliti;   - 
indicatiile
fizice  -calculeaza necesarul de trolitic  
calorii;  
manifestate
 prin dificultat -face
e de digerare    bilant
 

ul
hidro
electr 
olitic;
-
asigur 
a un
clima
t cald,
confo
rtabil. 
29.  A fi Alterarea   Regulile de  -asistenta curata plaga Plaga 
curat,  operatorie cu alcool 70° si
05.  integritatii   igiena sa fie  apoi  operatori
a-si  e 
20 tegumentelor   respectate cu  aplica un pansament steril;  
08   proteja  are o 
datorita strictete  
tegume  plagii.  evolutie  
n- 
 

Da Nevoi Diagnostic de Obiective  In Evalua

ta  fundam nursing te re 
entale  actual  rv
en
tii 
 buna 

A se  Imobilitate   -pacienta sa se   -asistenta ajuta bolnava sa Pacienta

se ridice din pat o sprijina, a 
misca  datorita deplaseze  o 
contra-  mers 
 putin cu ajutor   ajuta sa faca primii pasi
indicatiilor    postoperator;  ajutata,  
în decurs de  
 s
-asistenta o încurajeaza începe
fizice 24 ore    psihic felicitându-o, dupa sa 
manifes-   primele 
se
tata  progrese facute.   adapt
 prindificultat eze. 
ea dea merge  
A se  Dificultate în -pacienta sa se   -asistenta identifica Pacienta
a  capacitatea si limitele se 
îmbrac îmbrace,  fizice ale 
a  se îmbraca ca îmbraca
si  dezbrace    pacientei;  cu 
dezbraca dato-  singura, în   -îi acorda timp suficient ajutor si 
 pentru a se îmbraca si
rita diminuarii  termen de 32  dezbraca, îi   apoi 
mobilitatii   ore;  recomanda, daca ameteste, singura.
sa se îmbrace în fotoliu,  
manifestata -sa se îmbrace 
 prin  sezând;  
cu ajutor,
miscari întermen de -sugereaza apartinatorilor
limitate  24ore.   sa-i procure pacientei
haine 
(insuficiente)
,lipsa fortei.   largi, usor de îmbracat, cu
nod de încheiere simplu.  
încaltaminte fara siret.  
 

 
Dificultate în  -sa se încalte,  -educa pacienta cu privire Pacienta
la importanta se 
a se încalta si   descalte sin-  vestimentatiei; 
îmbraca
descalta   gura în 32 -o supravegheaza cu ce se cu 
ore;-sa îmbraca; 
cunoascaimpo ajutor si 
rtanta  -încurajeaza pacienta.  
apoi 
singura.
 

Dat Nevoi  Diagnostic Obiect Int Evaluare 

a  de  ive  er
fundam ve
entale  nursing
actual  nti
i 
satisface
rii dea se
îmbraca
sidezbrac
a
întermen
de 24ore. 
30.  A evita  Neliniste -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a 
în  mai fie   pacienta cu privire la
05.   pericole masurile de  însusit 
le  legatura cu  nelinistit
200 a;   prevenire a complicatiilor informatiile  
8   posibilitate  postoperatorii;  
a  -sa nu si a înteles 
 prezinte  -explica pacientei cum sa
aparitiei  participe la îngrijirile  necesitateapartic
unor   complica iparii la
tii.   postoperatorii (sustinerea îngrijireaproprie
complicatii    plagii când tuseste, exercitii   . 
respiratorii, mobilizare,
etc); 
-îi da informatii relative la
 pansament, tulburari de
dren, 
aparate de monitorizare.  
 

 
A se  Dificultate -sa se  -asistenta exploreaza Pacienta a 
în   preferintele pacientei
aliment alimente asupra  început sa 
a  a se ze; 
alimenta  alimentelor permise si manânce 
si -sa interzise;  
hidrata  datorita  prezinte alimente 
lipsei  un  -serveste pacienta cu
alimente la o temperatura usor  
cunoasterii   apetit moderata, 
normal;  digerabile. 
alimentelor   la ore regulate, prezentate
-sa fie  atragator, la început putin
 permise,  ceai, 
echilibrat
manifestat a  cu lingurita, (rece) apoi
a  supe de zarzavat, legume
nutritiona sub 
 prin l în 
lipsa forma de pireuri, lapte
apetit 24 ore  dulce; 
ului 
-asistenta aplica musama si
o aseaza în timpul
alimentarii 
 pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat
si de 
corp ale pacientei;  
-îi explica importanta
reluarii alimentarii
normale. 
 

Dat  Nevoi Diagnostic de Obiective  Inte Evalua

a  rve re 
fundame nursing actual ntii 
ntale
31  A fi Alterarea   -regulile de  -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
curat,  operatorie cu alcool
05.  integritatii   igiena sa fie   medicinal  operatori
a-si  e 
200 tegumentelor   respectate   70° si aplica un pansament
8   proteja  steril.  are o 
datorita plagii   pentru 
tegume evolutie  
nt  operatorii.    prevenirea 
corespun
ele si  Pacienta  infectiilor.   za 
mucoase  prezinta  toare. 
le.  Sase  -asistenta încurajeaza psihic Pacienta 
imobilitate  pacienta; 
A se  datorita deplaseze merge
slabiciunii fara  -îi asigura securitate fara 
misca  manifestatap absoluta;  
rin ajutor în aiutor. 
deficientaîn 24 ore.  -o felicita pentru progresele
miscare.  facute la fiecare pas.  
A Insuficienta   Pacienta sa  -asistenta clarifica cu Pacienta
învata   pacienta conceptiile eronate; a 
cunoastere   înteleaga   o 
înteles 
despre   procedurile si  informeaza si îi explica
diferite proceduri explicatii
interventia   urmarile   preoperatorii  le 
chirurgicala    postoperatorii  (asepsia, medicatia. restrictia si este 
de alimente), îi explica  
suferita   si sa  putin
înteleaga   procedurile postoperatorii mai 
 provoaca  (importanta lor); .  
îngrijirile   linistita 
 probleme -încurajeaza pacienta sa-si
manifestate necesare exprime sentimentele si  
 prin cereri înconvalesce
deinformati nta.  nelinistea;  
i. 
-îi furnizeaza date despre
 

 boala, despre tratament si 

regimul igienodietetic.  
 

Da Nevoi  Diagnostic de Obiective  In Evalu

ta  te are 
fundam nursing actual  rv
entale 
en
tii 
A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 
aplica pansament steril.  
curat  integritatii   igiena sa fie   operato
rie 
tegumentelor   respectate cu 
nu s-a 
datorita strictete.  
 plagiioperato complic
rii.  at. 
01.  A se  Dificultate în a  -sa se  -asistenta exploreaza Pacient
 preferintele pacientei a a 
06.  aliment se alimenta  alimenteze;   asupra 
a  început
200 datorita lipsei  -sa prezinte un   alimentelor permise si sa 
2  si interzise;  
hidrata  cunoasterii   apetit normal;  manânc
-asistenta aplica musama e 
alimentelor   -sa fie  si o aseaza în timpul
alimentarii  aliment
 permise,manif  echilibratnutri e 
estata tional în   pacientei pentru a prevenii
 prin lipsa 5  murdarirea lenjeriei de pat usor  
apetitului.  si de 
24 ore.  digerabi
corp ale pacientei;   le. 

-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic. 
01.  A se  Pacienta  Sa se  -asistenta încurajeaza Pacient
 psihic pacienta;   a 
06.  misca   prezinta  deplaseze fara  
-îi asigura securitate merge
200 imobilitate   ajutor în 24   absoluta;   fara 
2 
datorita ore.  -o felicita pentru ajutor. 
 plagiioperator   progresele facute la fiecare
ii  pas; 
manifestatapri
 

n deficientaîn -asistenta explica

miscare,  necesitatea unei
mobilizari cât
mai timpurii. 

A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 

aplica pansament steril.  
curat  integritatii   igiena sa fie  operato
rie 
tegumentelor   respectate cu 
nu s-a 
 

Da Nevoi  Diagnostic Obiective  In Evalu

ta  de  te are 
fundam rv
entale  nursing
actual  en
tii 
datorita strictete.   complic
 plagiiopera at. 
torii 
A se  Dificultate -sase  -asistenta exploreaza Pacient
în ai se  preferintele pacientei a a 
aliment alimenta   alimenteze;   asupra 
a  început
datorita -sa prezinte un   alimentelor permise si sa 
si lipsei  interzise;  
hidrata  apetit normal;  manân
cunoasterii   -asistenta aplica musama si ce 
-sa fie  o aseaza în timpul
alimentelor alimentarii  usor  
 per-  echilibratanutr 
itional în24  pacientei pentru a prevenii digerab
mise, ore.   murdarirea lenjeriei de pat ile. 
manifestata si de 
 prin lipsa
apetitului.   corp ale pacientei;  
J.  
-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic. 
02.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Piaga
aplica pansament, steril.  
06.  curat  integritatii   igiena sa fie   operato
rie 
200 tegumentelo respectate cu 
8  r   nus-a
strictete.  
datorita compli
 plagiiopera cat. 
torii  i  
03.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plasa
aplica pansament sterii.  
06.  curat  integritatii   igiena sa fie  
operato
200 tegumentelo respectate cu  rie 
8 
 

r   strictete.   nu s-a 

datorita compli
 plagiiopera cat. 
torii 
 

La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se

alimenta si hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;  
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a
dormi, a se odihni = gr.2;  
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr.
2. Gradul de dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta
moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:  
a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si
 proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;  
a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta
este de 15, dat de alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr.
2). 
Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de
alterarea nevoii de a fi ulii, având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.  
 

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE  

Analize de laborator  Explorarifunct Tratament  Dieta 
ionale 
Valori Valorino
reale  rmale 
Uree 20-40 mg%  Examen  l.Xilinafl   Regim 
36mg% 
70-110mg%  ecografic al  2.MialginfI   hidric: ceai 
Glicemie  
11,5-15 g%  abdomenului  3.Algocalmin fi  rece 
75mg% 
4.000-8.000  4.Fenobarbital fi   neîndulcit  
Hemoglob
ina  /mm 5.Marisang fi I 

= 12g%  6. Vitamina C fi 

Leucocite
= 
10.000/m
m3 
1 36-42%  1.Glucoza Regimhidri
Iematocrit 5% (I500ml)  c: supe 
=  4-4,5mil/mm3 
2.Ser fiziologic   de zarzavat, 
36% 
97oo(1000ml)3.Feno ceai rece
Hematii =   barbital f III   neîndulcitr 
4.Algocalmin fi egim sodat 
4mil/mm3  5.VitaminaC  fi 
Hemoglob 11,5-15 g%  1.Glucoza 5%  Supe de 
ina 
70-110  (1500ml)  zarzavat  
= 13g% 
mg%  2.Ser fiziologic  îmbogatite  
Glicemie
=  12-15"  97oo(1000ml)  cu gris si 

85mg%  60-120"  3.Fenobarbital fi   orez 

T.Quick= 4.Algocalmin fi  
 

13" 
T.Howell=
70" 
1.Glucoza 5%  Regim
cu supe
(1500ml)  de
zarzavat,
2.Ser fiziologic    brânza
de vaci,
97oo(l000ml)  oua 
3.Fenobarbital fi  
4.Algocalmin fi 
1.Glucoza 5%  Regim
cu supe
(1500ml)  de
zarzavat,
2.Ser fiziologic   brânza
de vaci,
97oo(I000ml) 
oua 
1. Algocalmintb. I   Regim cu
supe de
zarzavat,
 brânza de
vaci, oua 
 

Pacienta Badea Ioana în vârsta de 44 ani se interneaza pe

27.04.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi,
constipatie. I se pune diagnosticul de Apendicita acuta.  
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator
se pune diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de
ovar drept. 
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura =
gr.2; a evita pericolele = gr. 2;  
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3. Gradul de
dependenta la internare este de 19, fiind o dependenta moderata.  
In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:  
■ la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:  
a se misca =" gr.2; a se îmbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de
dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La
externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiindaceea de a
fi util, pacienta neputând face eforturi fizice mari si necesitând zile de concediu
medical. 
 

PLAN DE NURSING 
Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inte Evaluare 
a  fundame tic de ve  rven
ntale  nursing tii 
actual 
27.  A se  Alimenta a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta 
tie  Pacienta timpul varsaturilor,
04.  aliment sa.  sprijinind-o;  este 
a  inadecvat
200 a  nu - protejeaza lenjeria cu echilibrata 
8  si  prezinte  musama si aleza în functie de  
hidrata   prin nutritional.  
deficit greturi si   pozitia pacientei;  
din  Greutatea  
varsaturi, - aseaza pacienta în decubit
cauza  sa  lateral cu capul la marginea  corporala  
greturilor fie  patului;  se mentine 
si  echilibrata  
- face bilantul lichidelor constanta. 
varsaturil hidroelectrol ingerate si eliminate;  
or   itic  Pacientaprez
- reduce sau opreste aportul inta ostare
manifesta si de lichide, eventual o serveste   de bine si
ta  nutritional   confort.  
cu putin ceai rece de musetel
 prin  în 24 ore.  (neîndulcit);  
constipati - administreaza substante
e.  acidulate cu lamâie (reci),
fara a
fi dulci la 2-3 ore în portii
mici (lOOml); 
- calculeaza numarul de
calorii în functie de starea
 pacientei, adaugând pentru
fiecare grad de temperatura
 peste 37°C câte 13% (260
calorii peste cele 2000
calorii de
care are ea nevoie zilnic)  
 

 
- alimenteaza pacienta
 parenteral substituind
 perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si
ser fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si
elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
CI); 
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;  
- administreaza la indicatie
laxative;  
- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).  
 

Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Interv Evaluare 

a  fundame c de ve  entii 
ntale  nursing
actual  
27.  Deficit de  Pacienta sa -asistenta supravegheaza Pacienta 
fie   pulsul, tensiunea arteriala, 
04.  volum  este 
echilibrata   apetitul, semnele de
200 lichidian deshidratare, scaunul si echilibrata  
8  din  volumic si  greutatea 
nutritional
cauza  nutritional corporala;   , 
în 
varsaturilo -pregateste pacienta nu
s  
r    preoperator;   prezinta 
24 ore 
manifestat   -face bilantul zilnic semne de 
hidroeîectrolitic;  
 prin deshidr 
scadere -îi explica scopul atare. 
 pondera interventiilor;  
la 
-administreaza solutiile
 perfuzabile prescrise de medic.  
A se  Disconfort   Pacienta - asistenta asigura repaosul la Durerile  
sa nu   pat fizic si psihic în  
misca, a  abdominal abdominal
din   prezinte  perioadele evolutive;   e 
 pastra o  dureri 
cauza - administreaza medicatia s-au redus. 
 buna   procesu-  în  prescrisa de medic  
epigastru
 postura  lui si  (antiinflamatoare,
inflamator   antiinfectioasa, antiaîgice) si
fosa iliaca  urmareste 
intestinal
mani-  dreapta în efectele medicatiei;  
2 
festat prin - administreaza
dureri în zile.  medicamentatia antispastica
epigastrusi (la indicatia medicului).  
fosa
iliacadreap
ta si
 

greturi.  

27.  A evita  Anxietate Sa -furnizeaza pacientei

din  diminueze  cunostintele necesare despre
04.   pericolel  boala, 
e  cauza anxietatea  
200 incerti-  despre tratamentul de
8   pacientei întretinere;  
tudinii fata în 24 
de  -asistenta ajuta pacienta sa
de ore, sa i identifice factorii care-i  
 prognostic se 
ul  altereaza capacitatea de a-si
conserva sanatatea;  
 

Da Nevo Diagno Obiective  I Evalu

ta  i stic de n are 
fundam nursing t
entale  actual 
e
r
v
e
n
ti
i 
 bolii atraga atentia  -face cu pacienta un bilant
manifest al fortelor si deficientelor
a-  asupra  sale; 
ta prin  normelor   -asigura un climat cât mai
 personal posibil: obiecte  
insomni medicale si de  
e,   personale aduse de acasa,
viata ce trebuie etc; 
îngrijora respectate.Pacienta
re,  sabeneficieze deun -ia masuri de prevenire a
mediu desiguranta, infectiilor intraspitaîicesti;  
iritabilit farainfectii.  
ate.  -informeaza si
stabileste împreuna cu
 pacienta planul
de recuperare a starii
de sanatate si
cresterea
rezistentei organismul
ui. 
27.  A-si  Hiperter  Pacienta sa-si  -asistenta aplica
mie  comprese reci,
04.  mentin mentina  împachetari reci, punga
e  datorita   cu 
20 temperatura  
08  temper   procesul gheata, frictiuni;  
a-  ui  corpului în 
-aeriseste încaperea;  
tura  infectios   limite 
-asigura îmbracaminte
fiziologice.  
 

 
consta Pacienta sa fie   lejera; 
1

nta  manifest
at  echilibratahidroelectroliti -administreaza
c.Pacienta saaiba o medicamentatia
 prin  stare debine fizic si recomandata de doctor  
 psihic. 
transpira (antibiotice, antitermice);  
tii 
-asistenta calculeaza
abunden  bilantul ingesta-excreta pe
te  24 ore; 
-serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide
(parenteral); -asistenta
schimba des lenjeria de
 pat si de corp; -mentine
igiena tegumentelor;  
-pregateste psihic
 pacienta înaintea
tehnicilor de recoltare si
examinare.  
 

Da Nevoi Diagnostic Obiectiv Interv Evalua

ta  fundame de nursing e  entii  re 
ntale  actual  
28.  A fi Alterarea   -regulile de  -asistenta dezinfecteaza plaga -plaga 
curat.  operatorie cu alcool  
04.  integritatii   igiena sa operatori
a-si pro-  fie  medicinal 70° si aplica un e 
200 tegumentelo  pansament steril;  
8  teja r   respectate are o 
tegu-  cu 
datorita evolutie  
mentele  plagii.  strictete  
simucoas  
5

ele 
04.  A evita  Durerea  Sa -asistenta asigura tratament cu Durerile
diminueze  antialgice la indicatia   au 
200  pericolel manifestata
8  e   prin  semnele  medicului   scazut în 
fata durerii în intensitat
crispatadat 24ore  e 
orita
 plagiiopera
torii 
A se  Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
de  fie  asistenta asigura regimul
alimenta  hidric, 
alimentare echilibrata   este 
si cau-  alimentând pacienta parenteral,
hidrata  hidroeiectro  prin perfuzii cu glucoza echilibrat
zata de litic  a 
contra-  5% lOOml, electroliti;  
hidroeiec
indicatele -calculeaza necesarul de - 
fizice  calorii:  
trolitic
manifestate -face
 prin dificult  bilant
atea de ul
a digerare  hidroe
iectrol
itic; -
asigur 
a un
 

climat
cald,
confor 
tabil. 

29.  A fi Alterarea   Regulile de  -asistenta curata plaga Plaga 

curat,  operatorie cu alcool 70° si apoi  
04.  integritatii   igiena sa operatori
a-si  fie  aplica un pansament steril;   e 
200 tegumentelo
8   proteja  r   resnectate are o 
cu 
tegumen datorita evol
tele  plagii.  strictete   utie
si mucoa  buna 
sele 
 

Dat Nevoi Diagnostic Obiective  In Evalu

a  fundam de nursing ter are 
entale  actual  ve
nti
i 
29.  Ase  Imobilitate   Pacienta sa se   -asistenta ajuta bolnava sa Pacient
se ridice din pat, o sprijina, a a 
04.  misca  datorita deplaseze   o 
contra-  mers 
200  putin cu ajutor   ajuta sa faca primii pasi
8  indicatiilor    postoperator;  ajutata,  
în decurs de 
fizice -asistenta o încurajeaza începe
manifes-  24 ore   psihic felicitându-o, dupa sa 
 primele 
tata se 
 prindificult  progrese facute. 
atea dea
merge 
A se  Dificultate -pacienta sa se   -asistenta identifica Pacient
în a  capacitatea si limitele a se 
îmbrac îmbrace,  fizice ale 
a  se îmbraca îmbraca
ca si  dezbrace   pacientei;  cu 
dezbraca singura, în  -îi acorda timp suficient ajutor
dato-   pentru a se îmbraca si si 
termen de 32ore   dezbraca, îi 
rita apoi 
diminuarii  -sa se îmbrace  recomanda, daca ameteste,
sa se îmbrace în fotoliu,   singura
mobilitatii cu ajutor, în   . 
manifestata sezând;  
 prin  termen de 24 
 
-sugereaza apartinatorilor
5
ore.  sa-i procure pacientei haine  
miscari -sa se
limitate  largi, usor de îmbracat, cu
încalte,descaltesi nod de încheiere simplu,  
ngura în 32ore;  
(insuficiente
),  încaltaminte rara siret.  

lipsa fortei.   -educa pacienta cu privire

la importanta
 

Dificultate vestimentatiei; 
în a 
-o supravegheaza cu ce se
se îmbraca; 
încalta
si -încurajeaza pacienta.  
descalta 
 

Dat Nevoi Diagnosti Obiect Int Evaluare 

a  fundam c de ive  erv
entale  nursing ent
actual 
ii 
30.  A evita  Neliniste în  -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a 
mai fie   pacienta cu privire la
04.   pericole legatura cu  masurile de  însusit inform
le  nelinistit atiile 
200  posibilitate a;   prevenire a complicatiilor
8  a   postoperatorii;  si a înteles 
-sa nu
aparitiei  prezinte  -explica pacientei cum sa  participariila
unor    participe la îngrijirile  îngrijireapropri
complica e. 
complicatii   tii.   postoperatorii (sustinerea
 plagii când tuseste, exercitii  
respiratorii, mobilizare,
etc); 
-îi da informatii relative la
 pansament, tuburi de dren, 
aparate de monitorizare.  
30.  A se  Dificultate -sase  -asistenta exploreaza Pacienta a 
în   preferintele pacientei
04.  aliment alimente asupra  început sa 
a  a se ze; 
200 alimenta   alimentelor permise si manânce 
8  si -sa interzise;  
hidrata  datorita  prezinte alimente  
lipsei  un  -serveste pacienta cu
alimente la o temperatura usor  
cunoasterii   apetit moderata,  
normal;  digerabile 
alimentelor   la ore regulate, prezentate
-sa fie  atragator, la început putin
 permise.   ceai. 
echilibrat
manifestata   a  cu lingurita, (rece) apoi
supe de zarzavat, legume
 prin nutritiona sub 
lipsa l în 
apetit forma de pireuri, lapte
 

ului  24 ore  dulce; 

-asistenta aplica musama si
aleza în timpul alimentarii  
 pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat
si de 
corp ale pacientei;  
-îi explica importanta
reluarii alimentarii
normale. 
A fi Alterarea   -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
curat,  de  operatorie cu alcool
integritatii   medicinal  operatorie 
a-si  igiena sa
tegumentel fie  70° si aplica un pansament are o 
 proteja  or   steril. 
respectat evolutie  
tegume datorita e 
n-   plagii  corespunza- 
 pentru 
tele si  operatorii.   toare. 
 prevenire
mucoasel a 
e. 
infectiilo
r. 
5  
 

Dat Nevoi Diagnostic Obiective  Inte Evalua

a  fundame de nursing rve re 
ntale  actual  ntii 
30.  A se  Pacienta  Sa se  -asistenta încurajeaza psihic Pacienta  
 pacienta;  
04.  misca  prezinta  deplaseze merge
fara  -îi asigura securitate fara 
200 imobilitate absoluta;  
8  datorita ajutor în ajutor. 
slabiciunii 24 ore.  -o felicita pentru progresele
manifestatap facute la fiecare pas.  
rin
deficientaîn
miscare. 
A Insuficienta   Pacienta sa  -asistenta clarifica cu Pacienta
învata   pacienta conceptiile eronate; a 
cunoastere   înteleaga   o 
înteles  
despre   procedurile si  informeaza si îi explica
diferite proceduri explicati
interventia   urmarile   preoperatorii  ile 
chirurgicala    postoperatorii  (asepsia, medicatia, restrictia si este 
de alimente), îi explica  
suferita   si sa  putin
înteleaga    procedurile postoperatorii mai 
 provoaca  (importanta lor);  
îngrijirile   linistita 
 probleme -încurajeaza pacienta sa-si
manifestate necesare exprime sentimentele si  
 prin cereri înconvalesce
deinformati nta.  nelinistea;  
i. 
-îi furnizeaza date despre
 boala, despre tratament si  
regimul igienodietetic.  
30.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 
aplica pansament steril.  
04.  curat  integritatii   igiena sa fie   operatori
e 
200 tegumentelor   respectate cu 
8  nus-a 
datorita strictete.  
 

 plagiioperat complic
orii.  at. 
 

Da Nevoi  Diagnostic de  Obiective  I Evalu

ta  nt are
fundam nursing actual  er
entale 
v
e
nt
ii 
01.  Ase  Dificultate în -sase  -asistenta exploreaza Pacient
a   preferintele pacientei a a 
05.  aliment alimenteze;   asupra 
a  se alimenta  început
200 -sa prezinte un   alimentelor permise si sa 
8  si datorita lipsei  interzise;  
hidrata  apetit normal;  manânc
cunoasterii   -asistenta aplica musama e 
-sa fie  si aleza în timpul
alimentelor   alimentarii  aliment
echilibratnutri e 
 permise,manif  tional în24  pacientei pentru a prevenii
estata ore.  murdarirea lenjeriei de pat usor  
 prin lipsa si de 
apetitului.  digerabil
corp ale pacientei;   e.

-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic. 
01.  Ase  Pacienta  Sase  -asistenta încurajeaza Pacient
 psihic pacienta;   a 
05.  misca   prezinta  deplaseze tara  
-îi asigura securitate merge
200 imobilitate   ajutor în 24   absoluta;  fara 
8 
datorita ore.  -o felicita pentru ajutor.
 plagiioperator   progresele facute la fiecare
ii  pas; 
manifestatapr 
in deficientaîn -asistenta explica
miscare.  necesitatea unei
mobilizari cât
mai timpurii. 
 

A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 

aplica pansament steril.  
curat  integritatii   igiena sa fie   operator 
ie 
tegumentelor   resnectate cu 
nu s-a 
datorita plagii   strictete.  
operatorii   complic
at. 
02.  A se  Dificultate în -sase  -asistenta exploreaza Pacient
a   preferintele pacientei a a 
05.  aliment alimenteze;   asupra 
a  se alimenta  început
20 -sa prezinte un   alimentelor permise si sa 
08  si datorita lipsei interzise;  
hidrata  apetit normal;  manânc
cunoasterii   -asistenta aplica musama e 
si aleza în timpul
alimentarii  aliment
e 
 pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat
si de 
 

Dat Nevoi  Diagnostic Obiective  In Evalu

a  de  ter are 
fundam ve
entale  nursing
actual  nti
i 
alimentelor -sa fie  corp ale pacientei;   usor  
 per- 
echilibratanutri -asistenta administreaza digerabi
mise, tional în24 ore.   regimul recomandat de le. 
manifestata medic. 
 prin lipsa
apetitului.  
A fi Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 
aplica pansament steril.  
curat  integritatii   igiena sa fie  operator 
ie 
tegumentelo respectate cu 
r   nu s-a 
strictete.  
datorita complic
 plagiiopera at. 
torii 
03.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plasa 
aplica pansament steril.  
05.  curat  intesritâtii   igiena sa fie   operator 
ie 
200 tegumentelo respectate cu 
2  r   nu s-a 
strictete.  
datorita complic
 plagiiopera at. 
torii 
04.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii si se Plaga 
aplica pansament steril.  
05.  curat  integritatii   igiena sa fie   operator 
ie 
200 tegumentelo respectate cu 
2  r   nu s-a 
strictete.  
datorita complic
 plagiiopera at. 
torii 
 

05.  A fi  Alterarea   Regulile de  -se face toaleta plagii;   Plaga 
05.  curat  integritatii   igiena sa fie   -se scot firele;   operator 
ie 
200 tegumentelo respectate cu  -se aplica pansament steril.  
2  r   nu s-a 
strictete.  
datorita complic
 plagiiopera at. 
torii 
 

Pacientul Ciobanii Cristian în vârsta de 19 ani se interneaza pe

28.01.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta si perioinbilical în regiunea
epigastrica cu debut în urma cu 2 zile, la început cu caracter difuz iara iradieri,
apoi accentuându-se progresiv cu iradieri în întreg abdomenul.  
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de
slabiciune, febra.  
Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgical
a de urgenta în urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa perforata; Peritonita purulenta generalizata. La internare pacientul
 prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea o buna circulatie =
gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura = gr. 3 -
  a dormi, a se odihni = gr. 3 
a mentine temperatura în limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a
comunica = gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de
29, ceea ce traduce o dependenta majora.  
Întrucât postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul
de dependenta va fi :  
la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea
nevoilor:  
■  a evita pericolele = gr. 2  
■  a fi curat = gr. 3  
■  a se alimenta = gr. 2  
■  a elimina = gr. 3 
la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La
externare pacientul este vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta
moderata fiind data de incapacitatea de a satisface nevoia de a fi util datorita
indicatiei de a nu face eforturi fizice mari.  
 

PLAN BE NURSING 

Dat Nevoi Diagnostic Obiective  Interventii 

a  fundame de nursing
ntale  actual  
28. A respira  Alterarea   Pacientul sa  -scaderea febrei;   In 12 ore 
01 
a avea ritmului cardi aiba un -asigurarea  pulsul 
obuna  ac datorita  ritmcardiac  repausului fizic si
 psihic;   pacientului
circulatie  procesului normal (80 a 
infectios  b/min)  -administrarea
manifestata medicatiei   revenit
 prin la normal
tahicardie
(110 b/min) 
A se  Alimentatie   Pacientul sa nu Asistenta:- ajuta Pacientul  
 prezinte   pacientul în timpul
alimenta  insuficienta   varsaturilor   este
greturi si 
si hidrata  prin deficit  sprijinindu-l;   echilibrat
varsaturi, sa nutritional,
datorata -protejeaza lenjeria nu prezinta
greturilor fie cu musama si aieza;   semne de
si echilibrat hidr  deshidratare
varsaturil o-  -aseaza pacientul în . 
or   decubit lateral cu
electrolitic si   capul la ma 
manifestata  
nutritional în   patului; 
 prin
dificultate  3-4 ore.  -face bilantul
lichidelor ingerate si
de a digera  eliminate; 
rgmea 
-opreste aportul de
lichide si alimente
 per oral; 
-alimenteaza
 pacientul perenteral
substituind cu
 perfuzii Glucoza 5%
 

 si ser fiziologic;  

-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.  

A se  Postura  Pacientul sa-  Asistenta:   Pacientul 

misca neadecvat si gaseasca -asigura repausul la afirma
apastra a datorata opozitie  pat;  cadurerile
obuna   procesulu adecvata.   numai au 
i  -administreaza
medicatia prescrisa
de medic si
urmareste efectele
medicatiei:  
 

Da Nevo Diagnosti Obiectiv I

ta  i c de e 
fundam nursing t
entale  actual 

Evaluare 

t
i
i 
 postura  inflam Pacientul -ajuta pacientul sa-si
ator sanu aiba gaseasca o pozitie  
infecti dureriîn 2
os si zile.  -stabileste împreuna cu
dureril  pacientul planul de
or recuperare al 
aceeasi intensitate.
manife
starii de sanatate.    Prezinta
stata
în continuare pozit
 prin
ie neadecvata  
 pozitie
neadec
vata
(cocos
de
 pusca) 
A Dificultate Pacientul Asistenta asigura:  
dormi  în a  sa 
-mediul lipsit de
si a se  dormi si a doarma 5- zgomot; 
se  6 
odihni  -salon Pacientul  
odihni ore pe aerisit cu
datoratadur  noapte,sa o doarme 5-6 
erilor din aiba un temperat
epigastru somn ura ore fara 
si fosa odihnitor.   optima; -
iliaca administr  întrerupere.  
dreapta eaza
manifestat medicati
a prin a
oreinsufici  prescrisa
ente de
 

deodihna.  medic. 

A Hipertermi Pacientulu -administrare de

menti-  e  i  antibiotice si antitermice
la indicatia  Temperatu 
ne datorita  sa-i scada 
tem-  medicului;   ra corpului 
 proce temperat
 peratu sului uraîn -aplicarea de comprese a scazut cu l°C
raîn infla  primele reci pe extremitati.   în 
limite  mator   6 
 primele 6 
normal manifestata   ore 
e 
 

Da Nevoifun Diagnostic Obiec I

ta  damentale  denursing tive  n
actual  t
e
r
Evaluare 
v
e
n
ti
i 
 prin febra ore si
39°C  a revenit
la normal
în 24 ore 
A evita  Durere  Sa Asistenta:  
diminue
 pericolele  manifestata   ze  -administreaza medicatia
la indicatia medicului;   Durerile 
 prin fata  semnele 
-asigura repaus la pat.   au scazut 
crispatada durerii
torata în 24  in 
 prinproces
ul ore  intensitate 
inflamator
infectios  
 
.> 

A  Comunicarea  Pacientu Asistenta:  

l sa  Odata cu 
comunica  ineficace   -încurajeaza bolnavul si
aibao  ofera informatii despre reducerea 
manifestata   starea lui; 
comunic in
 prin are  -sa poarte discutii cu
dificultate  echipa de îngrijire si intensitate 
adecvata colegii de salon.  
de a-si cu  a durerilor  
exprima 
echipa  pacientul re
sentiment de  useste sa
ele data comunice ad
de îngrijire   ecvat 
slabiciune
 

, dureri. 
 

Dat Nevoi Diagnostic de Obiecti Inte Evaluar

a  fundame nursing actual  ve  rve e 
ntale  ntii 
A se  Dezinteres în  Pacientul -discutii cu pacientul pentru Pacientul  
sa  obtinerea unei stari de bine  
recreea efectuarea de  este 
capete  psihic. 
activitati   interes  interesat
si 
recreative din   pentru 
este mai
cauza anumite 
dureriimanife rela
stata prin activitati.   xat
lipsa de  psih
interes.   ic. 
29.  A se  Imobilitate   Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul  
sa  ridice din pat, îl sprijina, îl  
01  misca  datorata   a mers 
se ajuta sa faca primii pasi
constrângerilor   deplaseze  postoperator.  ajutat, 
fizice (tub de   putin cu  Explica importanta începe sa 
mobilizarii precoce.  
dren, sonda  ajutor în  se 
vezicala, decurs de deplaseze
 plagaoperatorie 24  . 
)
manifestataprin ore. 
dificultatede a
merge. 
A se  Dificultate în a Pacientul Asistenta:   Pacientu
sa  l 
îmbraca  se îmbraca si  -identifica capacitatea si
se limitele fizice ale se
dezbraca  îmbrace  pacientului;  îmbraca 
si
datorita   -îi recomanda, daca si dezbra- 
dezbrace   ameteste, sa se îmbrace în
constrângerilor    pozitie  ca cu aju- 
singur în 
fizice,   sezând;  tor si
interval
 

de 36  -ajuta pacientul în caz de apoi 

solicitare.  
ore sau singur. 
cu 
 

Dat Nevoi Diagnosti Obiective  Int Evalua

a  fundam c de erv re 
entale  nursing ent
actual 
ii 
diminua ajutor în
rii 24ore. 
mobilita
tii
manifes
tata prin
miscari
limitate.  
A fi  Alterarea   -regulile de   -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
operatorie cu alcool
curat, integritatii   igiena sa fie   medicinal  operator 
a-  ie 
tegumentelo respectate   70° si aplica un pansament
si r   steril.  are o 
 proteja   pentru 
datorita evoluti
tegume  plagii   prevenirea e 
n  infectiilor.  
operatorii.    
9
 buna 
-tele
si
muco
asele. 
A se  Dificultate -sase  Asistenta:   Pacient
în a  ul 
aliment alimenteze;   -exploreaza preferintele
a  se alimenta   pacientului asupra a
-sa prezinte  alimentelor   început 
si datorita
lipsei  un apetit   permise si interzise;   sa 
hidrata.  
cunoasterii   normal;  -serveste pacientul cu manânc
alimente la o temperatura e 
alimentelor   -sa fie  moderata, 
aliment
 permise,  echilibratanutrit la ore regulate, prezentate e 
ional în24 ore   atragator, la început ceai  
manifes usor  
tata neîndulcit, apoi supe de
 prin digerabi
 

lipsa zarzavat;   le. 

apetitul
ui  -îi explica importanta
reluarii alimentarii normale.  
 

Da Nevo Diagnost Obiective  I Evaluare 

ta  i ic de n
fundam nursing te
entale  actual 
r
v
e
n
ti
i 
A Dificultate Pacientul sa  Asistenta asisura:   Pacientul  
dormi  în a 
doarma 5-6  -mediul lipsit de zgomot;   doarme 6-7 
si a se  dormi si a
se  ore pe noapte,  -salon aerisit cu o ore tara 
odihni  temperatura optima;  
odihni sa aiba un   întrerupere.  
datorata  -administreaza medicatia
somn   prescrisa de medic.  
durerilor
din odihnitor.  
epigastru
si fosa
iliaca
dreapta
manifesta
ta prin
oreinsufic
iente
deodihna. 
30.  A evita  Neliniste în  Pacientul sa  Asistenta:   Pacientul a 
01   pericol le satura cu   fie convins de  -informeaza pacientul cu înteles 
ele   privire la masurile de
 posibilitate evolutia buna   prevenire a  necesitatea 
a 
a bolii.  complicatiilor  participarii  
aparitiei  postoperatorii; 
unor   Pacientul la
sanu -îi da informatii relative  propriaîngr 
complicatii  prezintecomp cu privire la pansament, ijire. 
.  licatii.  tuburi de 
dren, reluarea tranzitului
intestinal.  
 

 
A fi  Alterarea   -regulile de  -asistenta îngrijeste plaga Drenaj 
operatorie cu alcool
curat integritatii   igiena sa fie   medicinal  150ml. 
a-si 
tegumentel respectate cu   70° si aplica un Se luxeaza 
 proteja  or    pansament steril.  
strictete pen-  tubul de 
tegume datorita
n   plagii  tru prevenirea  dren. 

-tele si  si prezentei   infectiilor  

mucoas tubului de
ele  dren 
 

Da Nev Diagnostic de  Obiective  Eval

ta  oi  uare 
nursing actual  
funda
men-
tale 

A se  Dificultate în a   -sa se  Asistenta:   Pacie

ntul 
alime se alimenta  alimenteze;   -exploreaza
nta   preferintele pacientului a
datorita lipsei   -sa prezinte  asupra alimentelor   încep
si ut 
cunoasterii   un apetit   permise si interzise;  
hidrat sa 
a.  alimentelor   normal;  -serveste pacientul cu
alimente la o manâ
 permise,  -sa fie  temperatura moderata,   nce 
manifestata prin echilibratan la ore regulate, alime
lipsa apetitului   utritional  prezentate atragator, la nte 
în24 ore  început ceai 
*  usor  
neîndulcit, apoi supe
de zarzavat;   digera
 bile. 
-îi explica importanta
reluarii alimentarii
normale. 
A  Lipsa tranzitu-  Pacientul sa  Asistenta:   Pacie
ntul 
elimin lui pentru gaze  aiba tranzit   -efectueaza clisma
a  evacuatoare simpla, a avut 
si fecale   pentru gaze  explicând scopul  
tranzit  
datorate   în 6 ore.  interventiei;  
 pentru 
diminuariiperistaltismul -administreaza la
uimanifestata indicatie laxative;   gaz
 princonstipatie.  e în
 

-serveste bolnavul cu 6
ceaiuri laxative.   ore. 

31 A  Neliniste în  -sa nu mai fie  -asistenta informeaza Pacie

.  evita   pacientul cu privire la ntul 
legatura cu  nelinistit;   masurile de 
01   perico este
lele   posibilitatea  .sa nu   prevenire a linistit 
complicatiilor
aparitiei unor    prezinte   postoperatorii;  cu
 privire 
complicatii   complicatii.  -explica pacientului
cum sa participe la la
îngrijirile   evolut
ia 
 postoperatorii
(sustinerea plagii când  bolii,
tuseste, exercitii   a
avutu
respiratorii, n
mobilizare, etc);   scaun
 pe zi 
-îi da informatii
relative la pansament,
tulburari de dren,  
aparate de
monitorizare.  
 

Dat Nevoi  Diagnost Obiectiv Interventi Evalua

a  ic de  e  i  re 
fundam
entale  nursing
actual 
Afi  Alterarea   -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
de  operatorie cu alcool medicinal  
curat, a-  integritati operatori
i  igiena sa 70° si aplica un pansament steril.   e 
si fie 
 proteja  tegumente are o 
lor   respectate  
tegume evolutie  
n  datorita  pentru 
 plagii   buna 
-tele  preveni
si operatorii rea
muco .  infectii
asele.  lor. 
5  
A se  Dificultat Pacientul Asistenta:   Pacientu
e în a  sa  l 
aliment -informeaza pacientul în legatura
a  se aibao  cu alimentele permise;   are o 
alimenta  
si alimentatie   -explica necesitatea alimentatiei alimenta
datorita     corespunzatoare pentru   - 
hidrata.   5

restrictiil rationala recuperarea postoperatorie cât mai tie usor  

or   din   precoce si eficient. 
digerabil
alimentar   punct de  a 
e 
vedere  variata
manifesta si 
ta  calitativ si  
în
 prin lipsa  cantitativ.   cantitati 
apetitului.   coresp
un-
zatoare
. 
 

1.  Afi  Alterarea   -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga 

de  operatorie cu alcool medicinal  
02  curat, a-  integritati operatori
i  igiena sa 70° si aplica un pansament steril.   e
si fie 
 proteja  tegumente are o 
lor   respectate  
tegume evolutie  
nt  datorita  pentru 
 plagii   buna 
ele.   preveni
operatorii rea
.  infectii
lor. 
 

Dat Nevoi Diagnost Obiective  Interv Evaluar

a  fundame ic de entii  e 
ntale  nursing
actual  
2.  A fi Alterarea   -regulile de  -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
operatorie cu alcool medicinal  
02  curat, a-  integritatii   igiena sa fie   operatori
70° si aplica un pansament e 
si tegumentel respectate   steril. 
 proteja  or   are o 
 pentru 
tegumen datorita evolutie  
t   plagii   prevenir 
ea  buna 
ele.  operatorii.   infectiil
or. 
3.  A fi Alterarea   -regulile de  -asistenta îngrijeste plaga Plaga 
operatorie cu alcool medicinal  
02  curat, a-  integritatii   igiena sa fie   operatori
70° si aplica un pansament e 
si tegumentel respectate   steril. 
 proteja  or   are o 
 pentru 
tegumen datorita evolutie  
t   plagii   prevenir 
ea  buna 
ele.  operatorii.   infectiil
or. 
4.  A fi Alterarea   -regulile de  Asistenta:   Pacientu
l 
02  curat, a-  integritatii   igiena sa fie   -curata plaga cu alcool;  
se 
si tegumentel respectate   -scoate firele;  
 proteja  or   externea
 pentru  -aplica pansament steril pe care za 
tegumen datorita  pacientul îl mai pastreaza  
t   plagii   prevenir  vindecat 
ea 2-3 zile. 
ele.  operatorii.   infectiil chirurgic
or.  al 
 

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE  

Analize de laborator  Explorarifunction Tratament  Diet
ale  a 
Valori reale  Valori 
normale 
Leucocite   4000-8000  Rx pulmonar   Glucoza 5% 
19.100/mm3  /mm3  -> ITN  500ml 
Hematii4,73mil/m 4,5-
m3  5,5mii Metrouidazol
/mm  lg
Hemoglobina12,9 14- Gentamicina
mg%  16mg I60mg Mondol
%  2g Atropina fi
Hematocrit   40-48%  Dormicum
fiAlgocalniin
39,8%  f IVCelestone
Limfocite 7,5%  12-24%  f IDroperidol
Monocite 1,7%  3-6%  flac ICalipsol
flac ISer
Uree 20,4mg/dl  10- fiziologic
50mg/ 2500ml VitB,
dl  f I 
Glicemie   70-
115mg VitB2 f I
85mg%  %  VitB6f I
VitC200 fI
V 
 

 
Ser fiziologic RI 
500ml 
Glucoza 10%
500ml 
Insulina lOui
Metrouidazol
2,5g 
Genlamicijia
80mg 
Algocalniin f
JVMiostin
f IICerucal
f IIVitB,
fiVi(B 2 f I V
it B6f I 
VitGoo f lV 
Mandol 2g 
 

 
Glucoza 5% 250ml Rl 
Mandol 2g Metronidazol
2,5g 
Gentainicina f IIVit B, f I  
Vit B2 fIV i t B 6 f I  
VitC200 fIV 

Mandol 2g  R1 

VitB, fi 
Vit
B2 fiV i t B 6 fIVitC200fIV
Glucoza 5%
250mlAlgocalmin f IV 
Mandol 2gAlgocalmin Rl 
f III 
Pacientul Marin Dumitru Marius în vârsta de 57 ani se interneaza
 pe 23.04.2008 prezentând dureri abdominale în epigastru, însotite de
varsaturi alimentare, aparare musculara abdominala si i se pune diagnosticul de
Abdomen acut chirurgical.  
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta, intraoperator
 punându-se diagnosticul de Apendicita acuta lleginonoasa.  
La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul
urmatoarelor nevoilor:  
-  a se alimenta si hidrata = gr.2;  
-  a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;  
-  a dormi, a se odihni = gr.2;  
-  a evita pericolele = gr.2;  
-  a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.  
Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentând
o dependenta moderata.  
In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad de
dependenta 17 dat de alterarea unnaloarelornevoi:  
 

■  a II curat = gr. 2  

■  a dormi = gr. 2  

■  a evita pericolele = gr. 2  

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si
 pastra tegumentele integre.  
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii de a
fi util, pacientul având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.  
 

PLAN DE NURSING 
Dat Nevoi Diagnostic de Obiect Int Evaluar
a  fundam nursing actual  ive  erv e 
entale  enti
i 
23.   Nevoia Durere cauzata  Bolnavulu -administrez antialgice;   Durerea 
de  i sa-i 
04.  de ulcerul   -pozitie adecvata în pat;   cedeaza
a evita  scada în  în 
duodenal  -discut cu bolnavul despre
 pericolel intensitat operatia sa;   intensitat
e   perforat e  e 
manifestata prin -îi explic importanta si
gemete,agitatie durerea.  tehnica actului chirurgical.   dar
temeri,neliniste.    persis
ta. 
 Nevoia Alimentatie   Bolnavul -îi explic bolnavului Bolnavul  
de  sa se  importanta respectarii
inadecvata prin  regimului   prezinta
ase   poata în 
deficit din cauza   alimenta  alimentar;  
aliment continuar 
a  greturilor si si hidrata  -îi pun bolnavului perfuzie e 
varsaturilormanif  cu ser fiziologic 1000 ml.  
si estata prin lipsa normal.  incapacit
hidrata  apetitului.   Glucoza 5%, 1000 ml.;   ate de a
sealimen
ta
sihidrata
. 
 Nevoia Insomnie  Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul  
de  sa  linistesc pe cât este posibil;  
cauzata de  nu poate 
a dormi  poata -îi gasesc o pozitie
si  anxietate   dormi  adecvata în pat;   dormi. 

ase  manifestata fara -administrez medicatie

 prindificultate în treziri  calmanta pentru înlaturarea  
odihni  adormi, frecvente
treziri.   frecvente, starii de anxietate.  
sa-si 
 

înlature 
anxietatea
. 
 

Dat Nevoi  Diagnostic de  Obiecti Inte Evaluare 

a  ve  rven
fundam nursing actual  tii 
entale 
A învata  Deficit de  Pacientul Asistenta:   Pacientul 
sa 
cum sa- cunostinte   -explica bolnavului a înteles 
si  înteleaga   necesitatea interventiei
legate de chirurgicale,  explicatiil
 pastreze   boala   proceduril
e pre  a pregatirii preoperatorii;   e si este 
sanatatea   si evolutia ei,  
si -încurajeaza bolnavul sa-si  putin mai 
interventia   exprime sentimentele si  
 postoperat linistit.  
chirurgicala si   orii nelinistea;  
anestezie   si efectele -furnizeaza informatii
lor   despre boala, tratament si  
manifestata
 prin asupra regimul igieno-dietetic;  
solicitarede sanatatii 
informatii.  -asigura pacientul
sale 
de profesionalismul
echipei de îngrijire.  
A se  Imobilitate   Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa Pacientul  
sa se  se ridice din pat, îl sprijina,  
misca  datorata   a mers 
deplaseze îl ajuta sa faca primii pasi
constrângerilo  putin   postoperator.  ajutat, 
r  
cu ajutor Explica importanta începe sa 
fizice (tub de  în  mobilizarii precoce.  
sedeplase
dren, decurs de ze. 
sondavezical 24 
a,
 plagaoperato ore. 
rie)
manifestatap
rin
dificultatede
a merge. 
 

Data  Nevoi Diagnostic Obiective  Int Evalua

fundam de nursing erv re 
entale  actual  enti
i 
24.   Nevoia Dezinteres Bolnavul sa  -ajut bolnavul sa se Bolnavu
de  fata  îmbrace în hainele de l 
04.20   5
 prezinte spital; 
08  a interesfata îsiîmbra
seîmbra de tinuta de tinuta  -încerc, pe cât posibil sa ca
ca si  vestiment înlatur starea depresiva.  
ara  sa  haina de
dezbrac spital cu
a  cauzata de  vestimentara.   ajutor. 

anxietate, Sa nu
stres  maiprezint
e
manifest staredepre
ata prin siva si
stare slabiciune
depresiv . 
a,
slabiciu
ne. 
 Nevoia Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o Bolnavu
de  cauzata   nu   pozitie comoda în pat;  l
a evita  de plaga  mai prezinte  -administrez medicatia  prezinta
 prescrisa pebtru calmarea  
 pericolel operatorie   durere în 
e  durerilor.   durere
manifestata regiunea în 
 prin facies epigastrica.   regiunea  
crispat,ge
mete, epigastri
 plâns.  ca 
 

 
 Nevoia Dificultate Bolnavul sa  -ajut bolnavul sa faca Bolnavu
de  în a  miscari pasive în pat;   l 
faca
a se se misca miscaripasi -îi explic necesitatea face 
miscasi cauzata de ve în pat si miscarii pentru
a- durere, sa se ridice  prevenirea miscari 
simenti slabiciune,   din  unor complicatii.  
ne o  lente. 
 buna oboseala  pat. 
 pozit manifestata  pasive
ie.   prin în pat. 
imobilitate
la pat. 
 

Da Nev Diagnostic Obie Intervent

ta  oi de nursing ctive  ii 
funda actual   Evaluare 
men-
tale 
 Nevoi Incapacitate Bolnav -îi administrez intravenos
a de  în  ul sa   perfuzie cu ser fiziologic 
ase  a se alimenta înceapa 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.  
si  sa  Bolnavul 
alime
nta  hidrata urmeze   prezinta în 
cauzata 
si regimul  continuare 
hidrat de alterarea  
aliment incapacitat 
a 
integritatii c ar. 
e în a
ailor
se alimenta
digestivema
si hidrata. 
nifestata
 prin dureri,
 plaga
operatorie.  
25  Nevoi Alterarea   Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii
.  a de  mentin antiseptice;   Bolnavul 
tegumentelor o 
04 a fi si  -schimb pansamentul;   nu-si 
.  curat   plaga  realizeaza 
mucoaselor   -ajut bolnavul pentru a efectua
20 si a-si  operato toaleta pe regiuni la pat.   singur 
08  cauzata de  rie 
 protej toaleta pe 
a   plaga curata
si sa-i  regiuni.  
tegum operatorie  
en-  asigur o Plaga operat
manifestata toaleta 
orie este
tete   prin  curata si cu
incapacitate zilnica  
dea-si evolutie  
efectua comple  buna. 
toaleta.   ta. 
 

Dat Nevoi  Diagnostic Obiect Int Evaluare 

a  de  ive  erv
fundam enti
entale  nursing
actual  i 
 Nevoia Incapacitate Bolnavul -asigur bolnavului un Bolnavul  
de  în  sa nu  mediu linistit, ambiant
(aerisesc  are un 
a dormi a dormi si a mai
si  se   prezinte  salonul, înlatur zgomotele somn 
 posibile); 
a se  odihni durere si nelinistit
cauzata  sa se  -administrez bolnavului agitat, cu
odihni  medicatia prescrisa pentru   frecvente  
de durere,    poata
odihni.  calmarea durerilor.   treziri noct
 plaga  urne. 
operatorie  
manifestat
a prin
oreinsufici
ente de 
odihna din
 punct
devedere
calitativsi
cantitativ.  
 Nevoia Durerea  Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul  
de  sa nu  încurajez în ceea ce
cauzata de   priveste   prezinta în 
a evita  mai aiba 
traumatism    boala sa;  continuare 
 pericolel durere.  
e  operato -îl asez într-o pozitie care durere.  
r îi mai diminueaza durerea;  
manifes
tata -administrez medicatia
 prin  prescrisa de medic.  
facies
crispat,
gemete. 
 

Da Nevo Diagnostic Obiec Int Evaluare 

ta  i de nursing tive  er
fundam actual  ve
entale 
nti
i 
26.   Nevoia Dificultate în Bolnavul -asez bolnavul în pozitie Bolnavul 
de  a  sa se  sezânda; 
04.  efectueaza  
a se se misca ridice din -îi explic necesitatea
200 misca  cauza-   pat,  miscarii pentru prevenirea   miscari
8 
si a-si  ta de durere,   sa complicatiilor;   active, dar  
efectueze  
mentine slabiciune,   -îl ajut sa efectueze nu
o  exercitii exercitii de gimnastica se deplaseazas
oboseala  active  usoara.  ingur
 buna   prinsalon. 
manifestata de
 postura.  prin gimnastic
imobilitate a. 
lapat. 
 Nevoia Dificultate în Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul 
de  a  sa-si  importanta regimului
 pentru boala  începe sa 
ase  urma regimul  urmeze 
sa;  înteleasa  
aliment alimentar   regimul
a  în  -servesc bolnavul cu necesita-  
cauzata de  supe, compoturi, date cu
si fiecare lingurita  tea 
hidrata  obisnuinte   zi. 
la pat.  regimului 
alimentare   Sa
utilizeze   alimentar. 
diferite
manifestat substitue
aprin nti 
omiteream
s  
esei. 
alimenta
ri caresa
respecte
regimul
sau. 
 

 
 Nevoia Dificultate de Sa-i -fac toaleta plagii cu Bolnavul 
de  a  mentin o  solutii antiseptice;  
isi 
a fi face îngrijiri  plaga  -schimb pansamentul;  
curat  de  efectueaza 
operatori -ajut bolnavul pentru a
si a-si  igiena e  efectua toaleta pe regiuni toaleta la 
cauzate  la pat. 
 proteja  curata si  pat, pe 
de plaga  sa-i 
tegume regiuni, cu 
n-  operatorie   asigur o
toaleta 
tele  manifestate  
zilnica  
 

Data  Nevoi Diagnostic de Obiect I Evaluar

fundamen nursing ive  n e 
tale  actual  te
r
v
e
n
ti
i 
 prin completa.   ajutor. 
slabiciune,obo
seala.  Plaga 
operatori
e 
are o 
evolutie  
 buna. 
 Nevoia Incapacitate în Bolnav -îi asigur bolnavului un Bolnavu
dea dormi a dormi si a se ul cadru care sa-i aduca l are
siase odihni saaiba liniste si  unsomn
odihni  cauzatade un  bunfara
durere, plaga   somnbu odihna;   trezire 
n,
regener  -administrez bolnavului
ator,  medicatia necesara
instalarii 
somnului.  
operatoriemani fara si
festata prin ore trezir  agitatie. 
insuficientede i
odihna din noctu
 punct de rne si
vedere calitativ agitat
si cantitativ.   ie. 
 

27.  Nevoia Durere cauzata  Bolnavul -îi gasesc bolnavului o Durerea

04.20 dea sa numai  pozitie comoda în pat scade
08  evitaperic de traumatism  aiba care sa-i  înintensi
olele  durereîn tate. 
operator   regiunea mai diminueze durerea;  
epigastric
manifestata   a.  -administrez medicatia
 pentru calmarea durerii.  
 prin facies 
crispat,  
gemete. 
 

Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inter

a  fundam ic de ve  ventii  Evaluare 
en tale  nursing
actual 
 Nevoia Imobilitate   Bolnavul -ajut bolnavul sa se ridice
de  sa se  din pat;  Bolnavul 
cauzata de 
a se ridice din -îi explic necesitatea  prezinta în 
misca  interventia    pat si  miscarii;  
continuare 
si a-si  chirurgical sa mearga  -îl ajut în efectuarea unor
a  exercitii de gimnastica.   dificultate 
mentine singur la 
o  manifestat în a se 
a  toaleta.  
 buna  deplasa p
 prin rin
 postura.  dificultate salon sin
de sur. 
deplasare. 
 Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul 
de  în a  sa-si  importanta regimului pentru
 boaia  se
ase  urma urmeze
regimul  regimul  sa;  obisnuies- 
alimenta 
alimentar în fiecare -servesc bolnavul cu supe, te cu 
si hidrata  cauza-  zi.  compoturi, la temperatura 
regimul 
ta de Sa moderata.  
obisnuinte  utilizeze   alimentar.   
i

alimentare   substituent
i 
diferite  
alimentari
manifestata care 
 prinomitere
a mesei.  sa
respect
e
regimu
l sau. 
 

 
 Nevoia Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii
de  de a  mentin o  antiseptice;  
a fi curat  face  plaga  -schimb pansamentul;  
îngrijiri de  Bolnavul 
si a-si  operatorie   -ajut bolnavul pentru a
igiena efectua toaleta la pat.   nu 
 proteja  cauzata  curata. 
reuseste  
tegumen-  de plaga Sa-si
opera-  realizeze  sa-si 
tele 
torie, singur efectueze 
durere  toaleta..  
singur
manifestata toaleta
 prin  . 

slabiciune,  
oboseala.  
 

Dat Nevoi Diagnostic Obiective  Inter Evalua

a  fundame de nursing venti re 
n-tale  actual  i 
 Nevoia Dezinteres în Bolnavul sa- -vorbesc cu pacientul despre Bolnavu
de  a  si   problemele sale si îi   l 
a se îndeplini   exprime  sugerez sa citeasca o carte refuza
recrea  sau sa asculte radio.   sa 
activitati   interesul în 
 particip
recreative   îndeplinirea   e 
cauzat de activitatilor   la 
stare 
recreative. activitat
depresi Sa participe i 
va, înfiecare zi
anxieta la  recreativ
te, e. 
durere  activita
ti
manifestat recreati
 prinrefuz de ve. 
a 
 participa
la
activitati  
5  

recreative.  
28.   Nevoia Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o Bolnavu
de  cauzata  nu   pozitie comoda în pat;   l 
04. 
a evita  de plaga  mai acuze  -discut cu el despre boala  prezinta
200 sa;  o 
8   pericolel operatorie   durere.  
e  -administrez medicatia durere 
manifestata   Sa  prescrisa de medic.  
demonstreze  difuza
 prin facies  în 
absenta  
crisp regiunea 
at, semnelo
 

gem r durerii, epigastri

ete.  regiunea ca 
epigastri
ca. 
 

Dat Nevoi  Diagnostic de  Obiec I

a  tive  n
fundam nursing actual  t
en-tale 
e
r
Evaluare 
v
e
n
ti
i 
 Nevoia Imobilitate   Bolnavul -efectuez cu bolnavul
de  sa se  exercitii de miscare;  
cauzata de 
a se ridice -îl ajut sa se deplaseze Bolnavul 
misca  traumatism   din pat si  prin salon si la toaleta.  
se 
si a-si  chirurgical   sa
deplaseaza  
mearga
mentine manifestatap la 
rin dificultate fara 
o 
de deplasare.  toaleta si
ajutor. 
 buna  prin 
 postu
ra.  salon. 
 Nevoia Dificultate de Sa-i -schimb pansamentul Bolnavul
de  a  mentin o  dupa ce fac toaleta
 plagii cu 
a fi curat   face îngrijiri  plaga  descurca
de  solutii antiseptice;  
si a-si  operatori singur în
igiena cauzata   e  -ajut bolnavul pentru a
 proteja  efectua toaleta la pat.   realizarea 
de plaga  curata. 
îngrijirilor  
operatorie,   Sa-si
realizeze  de igiena. 
durere  i  
tegumen singur
tele  manifestatapr  toaleta.. 
in
slabiciune,ob
oseala.  
 

 
 Nevoia Dezinteres în Bolnavul -vorbesc si
de  a  sa  încurajez: pacientul în Bolnavul 
ceea ce priveste  
a se îndeplini    participe începe sa  
recrea  la   problemele lui; 
activitati    participe 
activitati   -îi sugerez sa citeasca o
recreativecau la 
carte, un ziar sau sa
zat de recreativ asculte 
activitati  
staredepresiv e. 
a, anxietate, radio. recreative.  
durere 
 

Dat Nevoi Diagnostic de Obiect Inte Evaluare 

a  fundam nursing actual  ive  rve
en-tale  ntii 
manifestat
 prinrefuz de a
 participa la
activitati
recreative.  
29.   Nevoia Dificultate de a  Sa-i -schimb pansamentul dupa Bolnavul 
de  mentin o  ce fac toaleta plagii cu  
04.  face îngrijiri de    
5
se
a fi solutii antiseptice;  
200 curat  igiena cauzata  plaga  descurca
8  -ajut bolnavul pentru a
si a-si  de plaga   operatorie   efectua toaleta la pat.   singur in 

 proteja  operatorie,   curata.  realizarea 

tegumen durere Sa-si îngrijirilo

-  manifestataprin realizeze  rde
slabiciune,obos igiena. 
tele  eala.  singur
toaleta.. 
 

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE 

Dat Valori Explor Tratament  Reg
a  normale  ari im 
function
ale 
23.0 Leucoci Radiologi Ser fiziologic 2500ml  
4  te e 
12.800/ Glucoza 5% 1000ml  
mm3  gastroduo
-  Glucoza 10% 2500ml  

denala  Atropina f IISuxametoin f IFentanyl f

II Pavulon f II Miostin fll  
Examen 
Losec f III Mandol 4gMetronidazol
radiologi 2gDropcridol flac IMiofilin
e  fIGentamicina 3fAlgocalmin f
IVPolidin f II Fenobarbital f I Cerucal
f II 
 

24. Hb: 15g%  Ser fiziologic 1000ml Glucoza 10%

04  1500ml Mandol 3g Metronidazol
Glicemia: 0,8- lg Gentamicinaf 3
1,2  Losec fllAlgocalmin fllPolidin fIIF
enobarbital f ICerucal f II Miostin f I  
mg% 
Axid f l l  
T.Quick 80-
100% 
T. Hawell 
60-140sec  
Tymol 1-
4U.M.L. 
 

25.04  Zn.S042-4U.M.L.   Ser fiziologic

lOOOml
G.O.T. 0-38 U.I.  Glucoza 10%
1500ml Mandol
G.P.T. 0-41 U.I.  3g Genlamicina f
3 Metronidazol
Uree 10-50 mg/dl  lg Losec
Glucoza 76-110  f IIAlgocalniin
f IVFenobarbital
mg/dl  f IPolidin
f IICerucal f 11
VSH 1-10 mm  Miostin fi
Axidfll 

26.04  Ser fiziologic

lOOOml
Glucoza 10%
1800ml Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f 11
Axid fll 

27.04  Ser fiziologic

1000 ml Glucoza
10% 1800ml
Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f II 
Axid f II 
 

Cazul 5 
Pacienta Vladutu Leontina în vârsta de 29 ani se interneaza pentru dureri
în fosa iliaca dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara.
Examenul de laborator arata leucocite 18300. S-a intervenit chirurgical,
intraoperator punându-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.  
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la
internare prezenta dependenta moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era
de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.  

Cazul 6 
Pacienta Guta Letitia în vârsta de 26 ani se interneaza pentru dureri în etajul
abdominal inferior cu iradiere în epigastru, greturi, varsaturi.  
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punându-se diagnosticul
de apendicita acuta congestiva si practicându-se apendic-ectomie.  
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-
a mentinut, iar la 7 zile a fost de 15. la externare pacientul prezenta grad
de dependenta 15 (moderata).  

Cazul 7 

Pacienta Daia Cristina în vârsta de 20 ani se interneaza pe data de

6.07.2008 în clinica chirurgie pentru dureri în fosa iliaca dreapta,
greata, varsaturi si febra.  
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata.  
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile
15, la externare l5.  
Cazul 8 
Pacientul Chiuia Alin în vârsta de 23 de ani se interneaza pe data de
27.07.2008 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.  
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta,
greata, varsaturi.  
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.  
 

Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de

15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de alterarea
nevoii de a fi util.  

Cazul 9 
Pacientul Studineanu Aurel în vârsta de 26 ani se interneaza pe data de
20.05.2002 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.  
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta,
greturi, inapetenta, varsaturi alimentare.  
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa.  
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 20, la 7 zile de
15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de alterarea
nevoii de a fi util.  

Cazul 10 
Pacienta Barbutu Mihaela în vârsta de 20 de ani se interneaza pe data de
20.07.2008 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.  
Pacienta prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta,
greturi, varsaturi, frisoane:  
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.  
Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7 zile de
16, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata.  
 

3. CONCLUZII si DISCUTII 
în lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu Apendicita
acuta. Din cei 10 bolnavi, la internare, unul singur a prezentat dependenta majora,
ceilalti având dependenta moderata cu grade cuprinse între 19 si 22.  
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti
 pacientii prezentând dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a
situai între 17-20, inclusiv pacientul cu dependenta majora la internare acesta
fiind singurul cu complicatie a apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.  
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta
descrescânda, aceasta fiind data de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.  
Grade de dependenta  
Cazuri studiate  La  3 zile  7 zile  Externare 

internare 
caz 1 SM, 25 ani  22  19  15  15  dependenta 

moderata 
caz 2 Bl, 44 ani  19  17  15  15  dependenta 

moderata 
caz 3 CC, 19 ani  29  20  15  15  dependenta 
moderata 
caz 4 MDM, 57  19  17  15  15  dependenta 

ani  moderata 
caz 5 VL, 29 ani  20  20  15  15  dependenta 

moderata 
caz 6 GL, 26 ani  20  20  15  15  dependentamoderata  

caz 7 DC, 20 ani  20  19  15  15  dependenta 

moderatadependenta 
caz 8 CA, 23 ani.  20  19  15  15  dependenta 

moderata 
caz 9 SA, 26 ani  20  20  15  15  dependenta 

inoderala 
caz 10 BM, 20 ani  22  20  16  15  dependenta 

moderata 
 

Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii

la nivelul nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mânca,  
a elimina, 
a se misca, a se mentine într-o buna postura  
a dormi, a se odihni,  
a se îmbraca si dezbraca,  
a mentine temperatura corpului în limite normale,  
a fi curat, a-si proteja tegumentele,  
a evita pericolele, celelalte nevoi de la vârful piramidei fiind afectate la
un numar mai mic de pacienti.  

IERARHIZAREA NEVOILOR DUPĂ AURAHAM MASLOW 

Apendicita acuta - nevoi afectate 

Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei

terapii adecvate si sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibiotice
 

cu spectru larg, interventiilor acordate de echipa de îngrijire, asistenta medicala

având un rol determinant în aplicarea corecta si prompta a îngrijirilor necesare
satisfacerii nevoilor pacientilor.  
 

 BIBLIOGRAFIE  

1.Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;  
2.  S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala,
1999; 
3.  M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;  
4.  M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti,
1974; 
5.  "Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974  
6.  Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
1982 
7.  E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;  
8.  Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala
Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999  
9.  Silen W. -
  "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medicala, Bucuresti,
1994 
lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara,
1993 ll.Beldean L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte  
teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999 12.Titirca
L. - "Breviar de explicari functionale si de îngrijiri speciale  
acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti,  
1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistentii  
medicali", Edit. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl Heinz
Kristel - "Îngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,  
Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata
Medicala 
Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici de
îngrijire", Edit. Viata Medicala Româneasca,  
 

Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile-

"Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.