LUCRARE DE DIPLOM

Apendicita acuta - principii de

nursing chirurgical

Coordonator stiintific: Zugravu Mirela

Absolventa: Danila Minerva Ramona

-2015-

CUPRINS
I. Partea generala
1. Introducere
2.

Anatomia si fiziologia apendicelui

3.

Apendicita acuta
-

definitie

etiologie

patogenie

- anatomie patologica
-

clasificare

manifestari clinice

diagnostic pozitiv si diferential

- evolutie si complicatii
- prognostic

II. Partea speciala

1. Material si metoda
2.

Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita

3.

Concluzii si discutii

III. Bibliografie

I. PARTEA GENERAL

1. INTRODUCERE
Desi nca la sfrsitul erei premergatoare secolului 1, n lucrarea De arte
medica, Cornelius Celsus a mentionat "suferinte ale regiunii cecale'', apendicele nu
este cunoscut ca entitate anatomica dect n secolul XVI, cnd, n lucrarile
anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat "apendicele cecal"; n
secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, att apendicele ct si
valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca nca un secol pentru a fi izolate din
cadrul asa ziselor "supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se ntrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin
extirparea apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari anatomopatologice si clinice statueaza filiatia "inflamatie apendiculara -peritonita
localizata" si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea
deapendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de
evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de
suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala n
copilarie, adolescenta si la adultul tnar.
Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vrful incidentei se
situeaz 424i86e ; n a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade, mai
putin de 5% din cazuri fiind ntlnite la pacientii de peste 60 de ani.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

VERMIFORM
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui
Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"
este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat n organ limfoid. El este
implantat n cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub cilindroidoconic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa
cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila ntre 6-12
cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste n jos fundul cecului si abia pe
la vrsta de 5 ani dobndeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate
pastra si la adult(2-3% din cazuri).
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, n loja
cecala, mpreuna cu cecul. El l va urma pe acesta n diferitele lui pozitii (normala,
nalta, joasa, ectopica). In afara nsa de situatia lui determinata de pozitia cecului,
apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar fi directia lui,
punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub deschiderea
ileonul n cec si este marcat la exterior prin ntlnirea celor trei tenii musculare
(acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la reperarea bazei
apendicelui).
Situarea apendicelui

Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este legat
de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care i permite o
mobilitate destul de mare, nct uneori poate chiar sa se angajeze ntr-un sac herniar.
Alteori peritoneul l fixeaza de organele din jur. Deseori el este imobilizat prin
aderente secundare unor procese patologice (inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea
pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa
Testut-Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se
gaseste n partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vrful sau - cnd
apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pna la strmtoarea superioara a
pelvisului.
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia
vrfului cecului, pna n unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa
iliaca interna. Vine napoi n raport cu muschiul iliac si fascia sa; nainte - cu fundul
cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu ligamentul
inghinal si spina iliaca antero-superioara).
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se ndreapta spre interiorul
cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima
ansa ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care
creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se
insinueaza retrograd, napoia cecului si chiar a colonului ascendent.
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe 10.000
de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic 65,28%;
pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%.
Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.
Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o cavitate
canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus,
chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:
-

Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate n cele trei tenii ale cecului,
se prelungesc n peretele apendicelui formnd un strat continuu. La vrful

apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea cele mai frecvente

perforatii sunt cele apicale;
-

Tunica submucoasa;
Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici pe
lnga glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce
rezulta din modul de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-cecoapendiculare, a mezoului lor initial si a fenomenelor de coalescenta care se
produc n aceasta regiune.
Peritoneul cecal: n marea majoritate a cazurilor peritoneul nveleste n
ntregime cecul.
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe
o ansa intestinala, l nveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se
fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si recesuri,
cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se descrie un
reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal
inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe recesuri
retrocecale, determinate de plicele retrocecale.
Vase si nervi
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:
1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece napoia varsarii ileonului n
cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara napoia ileonului, apoi n
marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica n peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara nsoteste n mod constant
artera omonima. Cnd cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci
venele lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strnse
comunicari cu foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:
- cele anterioare converg spre cteva noduri cecale anterioare situate n
plica cecala vasculara;
- cele posterioare se ndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;

vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc n nodurile situate n

baza mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu
numai ale apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai
ndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e colectata n grupul de
noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici n nodurile
mezenterice superioare. n cazul unui ceco-apendice retroperitoneal,
reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfaticele
peretelui abdominal posterior.

3. Apendicita acuta - DEFINIIE

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta
a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta
abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.
Apendicita acuta este o boala frecventa n tarile civilizate. Inflamatia apendicului
ileo-cecal se poate nsoti de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea
diagnosticului si a momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru
vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim.
ETIOLOGIE
Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; n primii 20 de ani apendicita se
ntlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului
ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui,
pozitia retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, smburi, oxiuri pot astupa
complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagernd virulenta microbilor aflati
ntr-o cavitate nchisa, adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate n fosa iliaca dreapta (la
tmplari) este determinata prin excitatia receptorilor att de numerosi ai regiunii ileoceco-apendiculara deja inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul
digestiv, determinnd tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare.
Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra
tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute "epidemice" n cursul
anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista ntre amigdale si

apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale n foliculi

limfoizi.
Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot
determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dnd
nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.
Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:
anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica sau
prin cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se ntlneste la fetele tinere hiperfoliculinice
n perioada pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin
hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si congestie apendicular puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa
alcatuita din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, n
care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.
PATOGENIE
Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa,
factorii fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant ntlniti.
Apendicita acuta nsotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De
asemenea
se
ntlneste
frecvent
apendicita
acuta
fara
apendicita (apendicalgia) nensotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic
prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinjectarea apendicelui n timpul spasmului,
iar histologic prin leziuni ale receptorilor apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni
macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un diverticul apendicular
inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a
apendicitei este nsa infectia microbiana.
Infectia n apendicita acuta se poate produce:
-

pe cale hematogena;

pe cale mucoasa;

prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct

prin ischemie si supuratie;

prin spasm neuromuscular (diskinezie).

Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar ntlnita.

Ea apare n timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot

determina consecutiv o cangrena apendiculara.
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza n cursul
unui proces de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei
apendicului si prin exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite a intestinului
n urma transformarii n "cavitate nchisa" a lumenului apendicular astupat de
stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva
iritatiei interoreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici,
sau prin modificari ale pH-ului. Cnd flora microbina intraapendiculara
este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular n segmentul ischemiat tardiv.
Spasmul vaselor determina tulburari trofice n peretele apendicular ce favorizeaza
dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu se
nsoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita "fara
apendicita" este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin,
acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic prin contracturi peristaltice
ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpabile.
In schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata
evidente leziuni nervoase.
ANATOMIE PATOLOGIC
In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:
- Apendicita acuta congestiva sau catarala n care apendicele apare usor tumefiat,
cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice
infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de leziune apendiculara acuta, o
inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si submucoasei;
-

Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare

tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin
leziuni nete, marcate de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub
tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru inegal, avnd vrful mai
gros n "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie

inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor n cultura.

Cavitatea apendicelui. nchisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel
mai adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor
membrane ce se formeaza n jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone de ulceratie,
microabcese n submucoasa si perete, rezultate din distinctia foliculilor limfatici;
-

Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei

anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, cnd apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se nsoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane ntre ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite n doi timpi.
CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie,
transfera ntreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal,
imprimnd accese de colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune n
evidenta att durerea ct si apararea musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii cnd pozitia pelvina a apendicelui sa fie mai
marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a
apendicelui. ntr -o astfel de situatie procesul inflamator va afecta o data cu
apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, n speta cu peretele rectal, cu
vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta. Legat de aceasta situatie
topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga cteva elemente
semiologice orientate n plus; este vorba de tenesmele rectale sau/si vezicale
generate de contactul dintre vrful inflamat al apendicelui cu peretii organelor
respective, ca si de unele fenomene disurice.
-

Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe

un apendice n pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie n situarea
mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind profunzimea

apendicelui al carui vrf poate veni n contact cu promontoriul, prezinta putina

accesibilitate palparii.
-

Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

organ n ectopie nalta, situatie n care simptomatologia este net
modificata, lund caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice simptomatice:
Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei apendiculare
ca leziune de debut si este marcata clinic prin durere brusca, violenta, asemuita
cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta catre
tot abdomenul, prezentnd paroxisme la orice miscare. Imediat dupa producerea
perforatiei, datorita septicitatii continutului apendicular, se produce ascensiunea
termica marcata si,n cteva ore, se pot constata semnele peritonitei grave.
Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare, n
care formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel nct
semnele locale sunt moderate si contractura abia se contureaza.
Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata
unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul toxicoseptic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu
cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt minime sau lipsesc;
bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori sanghinolente si diaree
fetida, toate acestea ducnd la o deshidratare care agraveaza mai mult tabloul
clinic.
Forme clinice n functie de vrsta
Apendicita acuta la sugari - este ntlnita extrem de rar dar, atunci cnd se
produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la
sugari este rapida, peritonita la aceasta vrsta frageda poate duce n cteva ore
la exitus.
Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite.
Prezinta tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave;
varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic
filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se ntlnesc perioade de "acalmie nselatoare" ce pot fi
generate de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot
agrava starea generala a copilului.
Apendicita acuta la batrni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului,
tabloul clinic este la nceput atenuat si boala ramne neidentificata urmnd a fi
recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu
tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element clinic

valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie este.
n aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.
-

Apendicita acuta la gravida - se ntlneste mai rar si este de un diagnostic mai

dificil datorita mascarii simptomelor. mai ales n primele luni de sarcina, de
durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de
greturile si varsaturile prezente deseori n sarcina. Leucocitoza crescuta,
temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor conduce spre
diagnosticul de apendicita acuta.
MANIFESTRI CLINICE

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putndu-se

descrie o forma obisnuita a mbolnavirii caracterizata prin simptome subiective si
obiective.
Simptomatologie:
. Durerea - este ntotdeauna prezenta spontana sau provocata.
Durerea spontana survine de obicei n stare de plina sanatate aparenta, sau pe
fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de cteva zile. Este localizata n
majoritatea cazurilor n fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinznd ntreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
pelvin, lombar) n functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui.
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, lund o pozitie
oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).
Durerea provocata local prin palpare si gaseste sediul n marea majoritate a
cazurilor, n fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul
Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui Morris,
mai important fiind nsa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie dusa
de
la
ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca
anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.
Intensitatea durerii este variabila fiind n functie de evolutia apendicite
i si de tipul de reactie al bolnavului.

.
.

Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de

apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile care
sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin frecventa
apendicita.
Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca
bolnavul nu are apendicita acuta.
Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.
Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.
Diareea poate fi prezenta la copii sau n caz de apendicita acuta cu localizare
pelvina avnd uneori semnificatia unei forme grave.
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38 numai n
complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:

generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna n

majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevnd
o discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen.
Limba este ncarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt
relevate n special de palpare. Aceasta pune n evidenta triada simptomatica ce
caracterizeaza apendicita acuta: durere;
(Dieulafoy)

aparare musculara;
hiperestezie cutanata.

inspectia:
atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;
crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;
peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;
efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a
duce minile n fosa iliaca dreapta;

palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy

percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de

intensitate n fosa iliaca dreapta.

Apararea musculara: mna care palpeaza n fosa iliaca dreapta percepe o

contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta la
adultul tnar putnd sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul vrstnic, fiind n
relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. n localizarile apendicelui n
afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute n alte sedii,
putnd duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii peritoneale.
Situarea apendicelui n pozitie pelvina determina ca durerea si apararea musculara
sa fie localizata n micul bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi
evidente n hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea
musculara pot fi localizate paraombilical.
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin aparitia
durerii la o excitatie blnda care se evidentiaza prin manevra Voskresenski.
Examinatorul asezat n partea dreapta a bolnavului ntinde cu mna stnga camasa
tragnd de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor II-III-IV ale minii drepte
pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat
n expiratie, constata reactia bolnavului la durere cnd degetele ajung n dreptul
fosei iliace drepte.

MANEVRE care provoaca durerea:

.
.

.
.

semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget peretele

abdominal dinspre fosa iliaca stnga. Cnd se ajunge la nivelul fosei iliace
drepte bolnavul acuza durere.
manevra lui Rowfing se realizeaza apasnd blnd din fosa iliaca stnga spre
hipocondrul stng, comprimnd continutul gazos al colonului descendent de jos
n sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere n fosa
iliaca dreapta.
semnul psoasului - folosit n localizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul
n decubit dorsal, ridicnd membrul inferior drept extins, prezinta durere
datorita contractiei muschiului psoas care irita apendicele inflamat din
vecinatate.
manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale:
apagnd cu vrful degetelor progresiv nspre profunzimea fosei iliace drept
dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere accentuata.
semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, n special n apendicita cu sediul

pelvin, cnd se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales n partea dreapta.
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.
DIAGNOSTIC POZITIV
- este n primul rnd un diagnostic clinic al carui element esential sunt
durerea spontana si provocata n fosa iliaca dreapta asociata cu apararea musculara
localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea
fiind nsa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Cnd este peste 30.000/mm3
pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic
sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL APENDICITEI ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni
care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:

a)

b)
c)
d)

e)

f)

Durerea cu localizare centro-abdominala. n stadiile precoce

ale apendicitei poate sugera o gastroenterit. Cheia diagnosticului
de gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee,
mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal,
flancul drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.
Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si
semne de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales
cnd continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul
parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate dureroasa n fosa
iliaca dreapta.
Ocluzia intestinala nalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile
si distensie abdominala relativ mica n timp ce ocluzia intestinala
joasa produce o distensie marcata si o instalare mai tardiva a varsaturilor.
Peritonita difuza

g)

Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu

varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior n bara,
hiperamilazemie, hiperamilazurie.
h) Masa palpabila n fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii
intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la
copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm
intestinal la pacientii n vrsta.
. Afectiuni ginecologice:
a)

b)
c)
d)

Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile

de apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii
clinico-biologice. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului, leucoreea
ntaresc suspiciunea de boala inflamatorie a pelvisului.
Sarcina ectopica
Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
Torsiunea de ovar - inflamatia ce nsoteste un ovar poate fi palpata
adesea prin examinare pelviana bimanuala.

e)

Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate

simula toate stadiile apendicitei acute, ncepnd cu durere colicativa n
fosa iliaca, cu raspndirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura ce
sngele disemineaza n cavitatea peritoneala.

. Afectiuni urologice:
a)

Pielonefrita - produce febra nalta, durere si sensibilitate n unghiul

costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere n flanc, cu iradiere
catre radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematuria
sugereaza diagnosticul care este confirmat de pielografia intravenoasa.
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm
de colon perforat. Diferentierea ntre aceste afectiuni colonice si apendicita este
greu de realizat mai ales n cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pna n
fosa iliaca dreapta.
Ca o regula generala, n dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza si
colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata
mai nalt si mai posterior dect n mod obisnuit si poate mima flegmonul
perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta.
Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor doua din afectiunile
enumerate dect apendicitei, iar piuria si durerea n unghiul costovertebral sunt de
asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic si
pozitivarea manevrei lui Murphy n majoritatea cazurilor. Un usor icter si o masa
palpabila n regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita acuta.
EXPLORRI PARACLINICE
.

Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala ntre 10.00015.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza
formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu
este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar semnificativa, ea putnd
fi ntlnita n multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala se ntlneste
la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza expectativa daca
semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.

Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Cnd apendicele

inflamat este n contact cu ureterul sau vezica urinara se ntlneste piurie sau
hematurie microscopica discreta. Daca sunt abundente, originea durerilor este
sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni n caz
de infectii urinare sau genitale.
. Radiografia abdominala simpla poate pune n evidenta un apendicolit la 1/3 din
copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala
localizata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita acuta la peste
90% din pacienti.
n apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun n
evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
n plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasnd cecul, iar edemul
tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul
psoasului.
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.
. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vrsta
conceptiei si la copii, deoarece poate pune n evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.
Datele asociate cu apendicita acuta includ:
-

ngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;

distensia lumenului;

lipsa compresibilitatii;

formarea abcesului;

lichid liber intraperitoneal.

Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.

. Tomografia computerizata trebuie luata n considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;
-

ngrosarea peretelui;

desinficarea inflamatorie a tesuturilor nconjuratoare;

flegmon sau abces pericecal;

colectie aerica n cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.

Clisma baritata trebuie considerata cnd tomografia sau ecografia nu sunt de

ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite
evaluarea prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui colonului
pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept si ileonului
terminal care pot simula apendicita acuta. Daca substanta de contrast umple
apendicele este putin probabila apendicita acuta.
Laparoscopia diagnostica este utila la femeie n ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a
avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea clasica nu sunt clar
definite.
EVOLUIA sI COMPLICAIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar n formele

catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecnd ntr-o
forma cronica, n celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie
progresiva, dnd o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocnd extinderea infectiei n cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ n dimensiuni, ajungnd de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facnd
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, n special la batrni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta n fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara n
15-20 zile. n aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:

Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu

bacili coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
-

prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;

caracterul subacut al infectiei;

sediul retrocecal al apendicelui;

diagnosticul tardiv;
Abcesul apendicular poate fi descoperit n doua cazuri:

dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4 zile
se formeaza o supuratie localizata;

dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator un

apendice perforat cu puroi.
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:

semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta,

transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;

semne locale - durere vie n fosa iliaca dreapta.

n lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:

- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinnd o fistula,
poate sa fistulizeze n rect sau vezica biliara, n cavitatea peritoneala si
determina peritonita generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze, abcese
hepatice, abcese pulmonare.

Abcesul descris cu localizare n fosa iliaca dreapta are o frecventa mica

comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin
localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, ntrzie diagnosticul si
favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie
de particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat n fundul de sac Douglas. La
semnele de supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se percepe
colectia n sacul Douglas.
La femei se palpeaza o mpastare a fundului de sac vaginal drept. Absenta
leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea diagnosticului.
Abcesul retrocecal este situat n regiunea retrocecala. Aceasta forma de
apendicita e adeseori recunoscuta abia n stadiul de abces, cnd. la semnele de
supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durerelombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stnd n decubit lateral
stng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie profunda.
Cteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:

la batrni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora

colica.

la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la abcesare.

Diagnosticul
diferential
al
abceselor
probleme. Diagnosticul diferential se face cu:

apendiculare

ridica

cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze

necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;

flegmon pionefritic.
C) Peritonitele apendiculare

Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite

acute (peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei
apendicite acute (peritonita secundara n doi timpi) sau a unui abces apendicular
(peritonita secundara n trei timpi).
Peritonita n doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia
apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut n urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul
timp) a carei simptomatologie s-a agravat nsotita de varsaturi frecvente, febra se
ridica, tranzitul intestinal ntrziat, pulsul n discordanta cu temperatura,
leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui n peritoneul liber, adesea
declansata de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri n fosa iliaca
dreapta si alterarea starii generale.
Peritonita n trei timpi
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia,
pentru ca evolueaza subacut.
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.
n al treilea timp, abcesul perforeaza n cavitatea peritoneala si produce
peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:

aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane si

transpiratii;

transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori

fluctuant.
Forme clinice

Exista mai multe forme de peritonita apendiculara n functie de unele particularitati

simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma simptomatica: forma
ocluziva mai frecventa la batrni;
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a
apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata este
mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;
Forma evolutiva: n prezent domina formele mascate, forme n
care peritonita nu mai poate fi rezolvata dect chirurgical.
Forma etiologica:
-

peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza

rapiditatii leziunilor la vrste mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu
deoarece lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul ntr-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia
peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei
piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea
manifestari (gastroduodenale) abdominale n cursul pneumoniei, febrei tifoide,
reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia diverticulului
Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice, streptococice,
pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate secundare sunt importante doua
aspecte:
-

recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;

recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.

D) Ocluziile apendiculare

Apendicita este o cauza destul de

intestinala. Mecanismul ocluziei este foarte variat:

frecventa

de

ocluzie

mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,

mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire n jurul focarului

apendicular.
Cauza ocluziei este de asemenea variata:

apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vrful este fixat;

leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride inflamatorii

precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai
multe forme clinice n functie de particularitatile simptomatice, topografice,
etiologice:

- forme simptomatice: n unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,

care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). n alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii difuziunii
leziunilor la peritoneu. La batrni frecventa acestor complicatii se explica prin
ntrzierea diagnosticului, ajungndu-se la stadiul de abces.
Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul evolutiv al
leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul interventiei chirurgicale si
corectitudinea tehnicii chirurgicale.

Apendicectomia efectuata n primele ore de la debutul crizei este usor

suportata de bolnav si are o evolutie buna.

MATERIAL SI METODA
Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate n perioada 1 iunie
2001 - 1 iunie 2002 n sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am constatat
urmatoarele:
-

pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 7-10 ani au fost n numar de 17, din care 8 de
sex feminin si 9 de sex masculin;

pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 10-20 ani au fost n numar de 92, din care 59
femei si 33 barbati;

pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 20-40 ani au fost n numar de 87, din care 51
femei si 36 barbati;

pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 40-60 ani au fost n numar de 22, din care 12
femei si 10 barbati;

pacientii peste 60 ani au fost n numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.

Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de

vrsta, incidenta crescuta este ntre 10-20 ani. Limita de vrsta este cuprinsa ntre
7-70 ani.

Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri

de apendicita am constatat prezenta a:
159 apendicite acute congestive; 31
apendicite acute flegmonoase; 25 apendicite
acute catarale; 12 apendicite acute
gangrenoase.

Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata 3

cazuri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.

2. NGRIJIREA
APENDICITA
Apendicita
si medicamentos.

acuta

SI

TRATAREA

beneficiaza

att

de

BOLNAVILOR
tratament

chirurgical

CU
ct

Tratamentul chirurgical consta n apendicectomie (extirparea apendicelui)

si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de
apendicita acuta.
n caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim
hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este
tinut n repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala
si generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte utila este
vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca procesul s-a resorbit clinic (nu
se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica plastronului apendicular)
bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital pentru apendicectomie
"la rece" dupa 60-90 zile interval variabil n functie de ritmul n care a evoluat
procesul de resorbtie.
Daca formatiunea tumorala creste n volum si devine fluctuenta, sunt
semne de abcedare si n acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.
PREGTIREA
PREOPERATORIE A BOLNAVU
LUI
Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au ntr-o masura mai mare
sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va
trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la nceput bolnavului ca
are n personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia
vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va
avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat n saloane cu covalescenti, care nu
au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale
multiple.

Asistenta medicala va discuta cu bolnavul n mod foarte

ncurajator asigurndu-1 ca totul se va desfasura n conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se
desfasoare bine.
Ea va da cteva detalii generale asupra modului n care bolnavul va fi
transportat la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De
altfel si echipa din blocul operator va face acelasi lucru cnd preia bolnavul, ca
totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1 faca,
faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu stare
generala buna.
Punerea n tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara
asupra lui, este de o mare importanta pentru a ndeparta teama de necunoscut si
surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem de important, care
poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va
ngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca n foaia
de observatie, documentele n legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului
operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia aceste
modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamnii, ficatul,
aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult n timpul unei interventii
chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor raspunde
interventiei chirurgicale se vor executa cteva examene obligatorii si anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamnilor pentru a
depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata n prealabil
poate complica interventia operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara
frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a
rinichilor;
- examinarea sngelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
.
determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. n aceasta
situatie mersul postoperator va fi ngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care n afara cazurilor de extrema urgenta, cnd se face
corectarea intraoperator se va amna operatia pna la remedierea functiilor
renale hepatice.

Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet

zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, n afara
cazului de maxima urgenta, atunci cnd s-a realizat o reducere a glicemiei la
normal sau cel putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin
administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va
continua si intro si postoperator.
.
tulburarile de sngerare si coagulare se vor remedia prin administrarea
de vitamine si vitamina K n caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sngerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).
Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face
obligatoriu probele hepatice;
.

determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu

naintea oricarei interventii care pune ct de ct problema administrarii

intraoperatorii de snge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca
bolnavul are alergie la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de tip
Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte greu se
remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavitrebuie facuta la 5-8
zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna naintea operatiei. Un
bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie ntrebate n legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala n timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru catulburarile de ciclu
releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prnzul si cina n mod
normal, si nu n cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie ct mai liber. El va
bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si nlaturarea
starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara nainte de culcare, cte o
tableta de Luminai si Romergan.
naintea operatiei se va efectua:
- raderea pilozitatii din regiunea nvecinata cu zona unde urmeaza a se
practica incizia;

- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul

digestiv.
Femeile si vor lega strns parul. Bolnavii nu vor avea la gt lantisoare,
obiecte de podoaba la mini, la gt. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite
pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor
fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze n timpul anesteziei si sa astupe caile
respiratorii.
Bolnavii batrni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si
treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare de
snge n aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv de
producere a unui soc ntra sau postoperator precum si pentru mpiedicarea aparitiei
tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute nainte ca bolnavul sa fie
introdus n sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin intramuscular, iar
cu 30 minute nainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.
n toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si
cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurndu-1 ca
totul se va desfasura n conditii normale.
ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL
n general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date
fiind surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare
sub anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala, fie prin
introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pna la 3 ml de anestezic n
functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa interventiei
chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati n permanenta si
perfuzati cel putin cu ser glucozat n timpul operatiei pentru a mentine la
normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.
n timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala,
pulsul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea
generala a pacientului. Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de cte
ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine
sonda, se administreaza miorelaxante. Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul,
Floxedilul.
ACTUL CHIRURGICAL

Consta n apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru
abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o
incizie oblica n flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei
cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca si cu
leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii
peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de gasire a apendicului este greoaie
ca executie, necesitnd modificarea cmpurilor de izolare, ridicarea penselor de reper,
executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este indicat ca la bolnavii cu adipozitate
marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni apendiculare mai complexe
sa se efectueze nca de la nceput o incizie cutanata mai lunga, de circa 10-15cm. Dupa
ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu plan'' a peretelui abdominal si
pansamentul steril.
NGRIJIRI POSTOPERATORII
Odata adus bolnavul n salonul sau, sau n cel de terapie intensiva, asistentei
medicale i revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite ca
orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si sa acorde oricarui semn de
alarma pe care l da bolnavul sau oricarui semn patologic pe care-1 constata n
starea generala a bolnavului maximum de atentie.
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de snge sau solutii
de electroliti, asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are
de administrat si o va administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa de medic
postoperator de cte ori este necesar va administra medicamentatia calmanta n
limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un moment
bolnavul, atta timp ct el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea
acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu
reflexele capatate, poate sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu
este supravegheat limba poate sa-i cada n fundul laringelui, sa astupe glota si
bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat i va schimba lenjeria.
Va crea bolnavului cea mai buna pozitie n pat asezndu-i perna, ridicndu-i
spatarul patului, ajutndu-1 sa se miste pe o parte si pe alta, facndu-i masaje si
frectii pe piept si pe spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au
tendinta sa-si smulga pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si
supravegheati foarte ndeaproape.
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati n saloane de
terapie intensiva unde ramn un timp. Aici se trezesc n prezenta unui personal
necunoscut, ntr-un pat si ntr-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate sa

le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea lor

ntr-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si un
procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca n terapia intensiva
lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se va vorbi n
oarece masura familiarizat cu noul loc n care se afla. Ramne apoi sarcina
asistentei de terapie intensiva sa demonstreze bolnavului ca este n deplina
securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa fie alarmata ca
bolnavul respectiv a fost retinut ntr-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este n situatie de
a pune ntrebari n legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea
pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu a
fost nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului, nu
trebuie sa dea acestuia impresia ca i ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie ca nu
a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat bine.
NGRIJIREA PLGII OPERATORII
n obligatiile asistentei medicale intra si ngrijirea plagii operatorii. De la
sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta
medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe
daca acest pansament nu este mbibat cu snge sau cu puroi. Daca este mbibat, ea
trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul bolnavului si va
da instructiuni necesare suplimentare n functie de caz.
Scoaterea firelor
Firele de sutura se scot n general ntre a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar
bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii.
COMPLICAIILE
POST-OPERATORII
PREVENIREA LOR
Complicatiile post-operatorii care pot aparea:
-

complicatii hemoragice;

complicatii bronsice;

sI

complicatii supurative;

tromboembolii.

a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma

sau alta n modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei n mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante si
imposibilitatea de circulatie a aerului, n zona de sub acel segment. Pneumonia este
de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei
respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si dau nastere unei
pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta printrun puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare
de agitatie, n scurt timp apare expectoratia mai mult sau mai putin abundenta.
Aceste complicatii apar de obicei la cei n vrsta, la fumatori sau cei care varsa n
timpul interventiei operatorii si au aspirat o parte din continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie
favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator,
preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult n
decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta n primul rnd n prevenirea aparitiei ei
n timpul operatiei, apoi n aranjarea corecta a pozitiei bolnavului n pat, evitarea
ca acesta sa stea pe un cearceaf mbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa ntro camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu deosebire bolnavii mai n
vrsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ cte o jumatate de ora n
decubit dorsal, n decubit lateral stng, n decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii nca
inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si ct mai
complex. Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari
ct mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de cte ori se constata ca are
arbore bronsic ncarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei
astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie
profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare pe
care o prescrie medicul.

c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se

vindeca "perprimam" fara sa supureze. Uneori nsa plaga se infecteaza din
diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un
sindromperitoneal nsotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este
indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente, prin
introducere de tuburi de dren n fundul de sac Douglas.
d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava
din complicatiile circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri n
venele bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator
frecvent. Aceste cheaguri se datoresc ncetinirii circulatiei venoase, unor
traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce
ncetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical orict de novice pot fi ele, pot determina
uneori aparitia acestui accident.
Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai
ales a color inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai
operatiei cheagurilor n venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La
aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie (amplitudinea
foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal prelungit. Din
cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sngelui
venos catre inima, mai ales n vena cava inferioara, este mult ncetinita cauza
frecventa pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara
obezitatea, vrsta naintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie
defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii formati n
venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se dezvolte dnd
tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre
plamni dnd nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamnul, ajungnd la creier, unde
poate da nastere unei embolii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau
chiar de moarte.
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de obicei
prin dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie cnd merge, fie chiar
cnd sta n pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala
masndu-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este un gest inactiv, adeseori
extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul poate sa-si mobilizeze
cheagului prins nca de endoane care pornind apoi de-a lungul venei poate da o
emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta n mobilizarea foarte
precoce n pat si imediat ce este posibil, miscarea pe propriile picioare. Tratamentul

curativ consta n administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul

examenelor de laborator (timp Quick, timp Hawell, coagulograma) a starii generale
si locale a bolnavului.
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia n sine, ele
putnd surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care survin
dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii factori care
este modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul postoperator.

DOSAR DE NGRIJIRE
Spitalul Clinic judetean nr. 1
Sectia Chirurgie
Surse:

- foaia de observatie;
- pacientul;
- echipa de ngrijire;

- apartinatori. Date
de identificare:
Nume: Sandoiu
Prenume: Mariana
Data nasterii: 16 august 1977
Vrsta: 25 ani
Nationalitate: romna
Religie:
ortodoxa Date
despre
spitalizare:
Data
internarii 27.05.2002 Data externarii 02.06.2002 Diagnosticul la
internare: Apendicita acuta Diagnosticul la externare: Apendicita acuta
flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri n epigastru si n fosa iliaca
dreapta;
-

greturi;

varsaturi;

insomnie.

Istoricul bolii: Pacienta n vrsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile

dureri difuze n epigastru si n fosa iliaca dreapta, iradiind n membrul pelvin drept,
n pusee, cu greturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somninsuficient, cu treziri
repetate.

Simptomatologia s-a accentuat n urma cu 24 h, bolnava

prezentnd varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de
urgenta.
Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome de
apendicita acuta. Antecedente:
- heredo-colaterale: fara importanta;
- personale-patologice: neaga alte afectiuni. Situatia
familiara si sociala
Situatie
familiara:
necasatorita Numar de copii: Situatie sociala: vnzatoare magazin alimentar. Conditii de
bune. Locuieste mpreuna cu parintii ntr-un apartament de 3 camere.

viata: -

Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria

- tata: Sandoiu Valentin Aspecte
psihologice
Stare
de
constienta:
constienta,
comunica
verbal Comportament: normal Examenul clinic general:
Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. esut subcutanat normal
reprezentat.esut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: - integru
morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - cai
respiratorii superioare permeabile;
-

torace normal conformat,

or respiratorii egale;

percutie - sonoritate pulmonara;

auscultatie
fara raluri.

- murmur

amplitudinea miscaril

vezicular

Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;

-

zgomote cardiace normale;

prezent bilateral,

Aparat digestiv:

soc apexian n spatiul V intercostal stng pe linia

medioclaviculara;

artere pulsatile;

TA 120/70 mmHg;

puls 65 b/min;

- A.V.
65
b/min.
- abdomen normal conformat;
- durere n fosa iliaca dreapta cu manevra Blumbe
rg pozitiva;
-

greturi, varsaturi;

- tranzit intestinal absent;

- aparare musculara discreta
inferior.
Aparat uro-genital:

etajul

abdominal

rinichi nepalpabili;
-

mictiuni fiziologice;

- semnul Giordano negativ. Sistemul

nervos: - ROT - prezente bilateral
- RFM - prezente bilateral Sistem
endocrin - normal.

Educatie sanitara
Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava n legatura cu interventia chirurgicala
si cu pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la curent bolnava n legatura
cu regimul alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si cuconsecintele nerespectarii
acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa
fumeze, sa consume alcool si cafea deoarece dauneaza organismului si eventual
interactioneaza cu medicamentele utilizate pre-, intra- si post-operator. ncaperea
trebuie aerisita zilnic si bolnava trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de
igiena personala. Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite.

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul
respirator este maturizat, cutia toracica are o expansiune buna, centrii care regleaza
respiratia functioneaza bine - are o respiratie normala, frecventa respiratorie este
buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica, ampla pe nas, miscarile toracice
sunt simetrice. Respira bine n pozitiile ortostatism, seznd, culcat. Respiratia este
de tip costal superior.
2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).
Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda,
limba este roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace,
cu gura nchisa. Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor consta n: 3
mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus nocturn, consuma lichide n functie de
nevoie, nu are obiceiuri alimentare deosebite. De cteva zile nevoia este deficitara pacienta prezinta o dificultate n digestia si absorbtia medicamentelor, prezinta
greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde n greutate.
3) A elimina.
Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml n 24 ore
datorita varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte
concentrata - are densitate crescuta); prezinta greturi si varsaturi.
Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit
intestinal deficitar, pierznd astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).
Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si
a imposibilitatii de a defeca.
4) A se misca, a pastra o buna postura.
Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie,
adductie, flexie-extensie, rotatie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa
exercitii fizice cu scopul de a mbunatati randamentul muschilor si circulatia.

Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca")

datorita disconfortului abdominal (dureri n epigastru) si dureri localizate
n regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si n membrul pelvin
drept, genernd dificultate de deplasare.
5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce a
servit masa de prnz, sa se culce la aceeasi ora; uneori nainte de culcare face cu
placere o baie calda, serveste o cana de lapte cald si citestereviste de moda (ultimele
aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara ntreruperi, adoarme cu
usurinta si se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn din
ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor din
epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie.
6) A se mbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este
ordonata, i place sa poarte haine curate tot timpul, n orice activitate este
functionala, estetica; poarta vesminte adecvate climatului, statutului socio-cultural.
7) A-si mentine temperatura corpului n limite normale.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta n limite
normale (are 376 C); culoarea tegumentelor se mentine normala
conform temperaturii; seara temperatura pacientei, n urma efortului fizic din
timpul zilei, nu depaseste limitele normale (378oC).
8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Nevoia nu este alterata. Pacienta si face dus zilnic, are obiceiuri de igiena si
curatenie potrivit modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru
mentinere si nfrumusetare; are par scurt; urechile sunt curate, de configuratie
normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele nazale sunt libere; cavitatea
bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate, taiate scurt, au
culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; si spala dintii
de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; si spala parul de doua ori pe saptamna.
9) A
evita
pericolele.
Nevoia este deficitara.

a. Pacienta acuza durere n epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin

facies crispat.
b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,
traieste ntr-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa ntre 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, ngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).
10) A comunica.
Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt ntr-o stare de
buna functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si olfactiva,
sensibilitate tactila si dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm moderat,
foloseste un limbaj clar, precis. si exprima clar gndurile, are o imagine pozitiva de
sine, are o atitudine receptiva si de ncredere n altii, stabileste relatii armonioase n
familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.
11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista la
slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile mari si
pe cele de miercurea si vinerea de peste an; si face timp pentru rugaciune si
meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori doneaza lucruri n scopuri
caritabile.
12) Nevoia de a fi util.
Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si
psihic, functiile fiziologice ndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la
autocritica (atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata
de opiniile celor din jur, ncearca sa ia hotarri pe baza chibzuintei proprii (ca o
forma de exprimare a independentei vointei). Sunt prezente starile de stima de sine si
imagine de sine pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare,
organizeaza activitati recreative individuale sau n grup (jocuri distractive, de

echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere orice

tip de carti, reviste, ele.
14) A nvata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala sa,
si doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru, este dornica de a
acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni infectiile respiratorii la
care este predispusa.

Nevoile afectate
Obiective globale:
-

pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;

pacienta sa aiba stabilita cauza si ntinderea leziunii;

pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea

independentei functionale;

pacienta sa nteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.

Obiective intermediare:

pacienta sa nteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru

stabilirea diagnosticului;

sa fie capabila pna la sfrsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de

nevoile afectate si sa aiba ncredere n personalul medico-sanitar;
- sa nteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1
respecte.
Obiective specifice:
-

sa-si mentina n limite optime balanta hidro-electrolitica;

sa aiba un somn odihnitor;

sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;

sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile acestei
interventii, a tratamentului medicamentos.
Diagnostic Obiectiv
Dat Nevoi
Interve Evaluare
de
a fundame
e
ntii
ntale

27. A se
05. alimenta
200 si hidrata

nursing
actual

Alimentati a) Pacienta a) Asistenta ajuta pacienta n

e
sa
timpul varsaturilor,
inadecvata nu prezinte sprijinind-o;

Pacienta
este
echilibrata

nutritional,

prin deficit greturi si - protejeaza lenjeria cu musama

din
si o aseaza n functie de
varsaturi, sa
cauza
pozitia pacientei;
Greutatea
fie
greturilor echilibrata - aseaza pacienta n decubit
corporala
si
lateral cu capul la marginea
hidroelectroM
se mentine
varsaturilo c
patului;
r
constanta.
si
- face bilantul lichidelor ingerate Pacienta
manifestat nutritional si eliminate;
a
prezinta o
n 24 ore. - reduce sau opreste raportul de
prin
lichide, eventual o serveste
stare
b) Pacienta
de
constipatie sa
cu putin ceai rece de musetel
bine si
.
(nendulcit);
confor
fie
t.
echilibrata - administreaza substante
acidulate cu lamie (reci), fara a
psihic, sa
aiba o stare fi dulci la 2-3 ore n portii mici
de bine.
(lOOml);
- alimenteaza pacienta parenteral
substituind perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi
sielectroliti (4g Na. 3g K. 2g
Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
Cl);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia

medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la indicatie

Da Nevoi Diagnostic de
ta fundam nursing actual
en-tale

Deficit de
volum
lichidian din
cauza
varsaturilor
manifestatpr
in
scaderepond
erala

Obiect
ive

Inter Evaluare
venti
i

b)- asigura un climat

cald, confortabil,
bine aerisit; ncurajeaza pacienta
Pacienta sa-si exprime
sa fie
emotiile si
sentimentele n
echilibrat legatura cu starea
a
sa; -i explica
scopul
volumic
interventiilor.
si
nutritiona -asistenta supravegheaza
pulsul, tensiunea arteriala,
l n
24 ore

apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul si
greutatea
corporala;
prega
teste
pacie
nta
preop
erator
;
-face
bilant
ul
zilnic
hidro

Pacienta
este
echilibrata
nutritional, nu
prezinta
semne de
deshidratare.

electr
olitic;
A
semisc
a, a
pastra
obuna
postur
a

-administreaza solutiile
Disconfortabdo Pacienta - asistenta asigura
minal dincauza sa
repaosul la pat fizic si
procesu-lui
nuprezint psihic n
inflamator
e
perioadele evolutive;
intestinal mani- durerin
festat prin du- epigastru - administreaza medicatia
prescrisa de medic
reri n
sifosa
(antiinflamatoare,
epigastrusi fosa iliaca
iliaca dreapta si dreapta antiinfectioasa, antialgice)
greturi.
n 2 zile. si urmareste
efectele medicatiei;
- administreaza
medicamentatia
antispastica (la indicatia
medicului).

Durerileabdomi
nales-au redus.

Dat Nevoi
a fundame

Diagnostic
de

Interve Evaluar
ntii
e

nursing
actual

ntale

A evita

Obiective

Anxietate
din

Sa diminueze-furnizeaza pacientei cunostintele

necesare despre boala,
pericolele
anxietatea
cauza
despre tratamentul de
pacientei, sa ntretinere;
incertitudini i
i
-asistenta ajuta pacienta sa
se atrasa
identifice factorii care-i
fata de
atentia
altereaza capacitatea de a-si
asupra
conserva sanatatea;
prognosticu
normelor
-face cu pacienta un bilant al
l
fortelor si deficientelor sale;
medicale
si
bolii
de
-asigura un climat ct mai
personal posibil: obiecte
manifestata
viata ce
trebuie
personale aduse de acasa, etc;
prin
insomnie,
respectate n -ia masuri de evitare a
receptivitatii la infectii
ngrijorare,
24 ore.
intraspitalicesti;
iritabilitate. Pacienta
sabeneficiez
e deun
-informeaza si stabileste
mediu de
mpreuna cu pacienta planul
siguranta, de recuperare a starii de
tarainfectii. sanatate si cresterea
rezistentei organismului.
5

A-si

Risc de

Pacienta sa- -asistenta aplica comprese reci,

si
mpachetari reci, punga
mentine hipertermie
cu gheata, frictiuni; aeriseste
mentina
ncaperea;
tempera- datorita
temperatura -asigura mbracaminte lejera;
tura
procesului
corpului n -administreaza medicatia
constanta inflamator
recomandata de doctor
limite
manifestat
(antibiotice);
fiziologice.
prin
-asistenta calculeaza bilantul
Pacienta sa ingesta-excreta pe 24 ore;
transpiratii
aiba o stare -serveste pacienta cu cantitati
abundente de
mari de lichide (parenteral);
bine fizic
si psihic.

-asistenta schimba des lenjeria

de pat si de corp;
-mentine igiena tegumentelor;

Da Nevoi Diagnostic de
ta fundame nursing actual

Obiective

Interve Evaluar
ntii
e

ntale

-pregateste psihic pacienta

naintea tehnicilor de
Regulile de recoltare si examinare.

28. A fi
Alterarea
curat,
05.
integritatii
igiena sa fie
a-si pro200
tegumentelor respectate cu
8 teja
datorita plagii. strictete
tegumentele
simucoas
ele
A evita Durerea
pericolel manifestata
e
prin

A se
alimenta

fata
crispatadat
orita
spasmelor
musculare
Incapacitate
de

Sa-si
diminueze
semneledu
rerii n
24ore

-asistenta dezinfecteaza plaga

operatorie cu alcool
medicinal 70 si aplica un
pansament steril;

Plaga
operatorie
are o
evolu
tie
buna

-asistenta asigura tratament cu Durerile

antialgice si antiseptice
au
(masura de prevenire a
complicatiilor septice) la
indicatia

scazut n
intensitate

medicului
Pacienta sa
fie

-la indicatia medicului asistenta Pacienta

asigura regimul hidric,
este
alimentnd pacienta parenteral,
echilibrata
prin perfuzii cu glucoza

alimentare
echilibrata
si
cauhidrata
hidroelectrolit
zata de contra- ic
5% l00ml, electroliti;
indicatiile
fizice

-calculeaza necesarul de
calorii;

manifestate
prin dificultate

-face
bilantul

hidroelectrolitic

de digerare

29. A fi
curat,
05.
a-si
20
08 proteja
tegumen
-

hidroel
ectroliti
c;
-asigur
a un
climat
cald,
confort
abil.
Alterarea
Regulile de -asistenta curata plaga
Plaga
operatorie cu alcool 70 si apoi
integritatii
igiena sa fie
operatorie
aplica un pansament steril;
tegumentelor respectate cu
are o
datorita plagii. strictete

evolutie

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual

Obiective

Int Evaluar
erv e
enti
i
buna

ntale

A se
misca

Imobilitate

-pacienta sa se -asistenta ajuta bolnava sa Pacienta a

se ridice din pat o sprijina,
datorita contra- deplaseze
mers
o
indicatiilor

putin cu ajutor ajuta sa faca primii pasi

postoperator;
n decurs de
-asistenta o ncurajeaza
fizice manifes24 ore
psihic felicitndu-o, dupa
tata
primele
prindificultate
progrese facute.
a dea merge
A se
Dificultate n a -pacienta sa se -asistenta identifica
capacitatea si limitele fizice
mbraca se mbraca ca si mbrace,
ale

ajutata,

ncepe sa

dezbraca dato- dezbrace

pacientei;

rita diminuarii singura, n

-i acorda timp suficient

pentru a se mbraca si
dezbraca, i

mobilitatii

termen de 32

manifestata
prin

ore;

miscari limitate

-sa se mbrace

cu ajutor,
(insuficiente),l ntermen de
ipsa fortei.
24ore.

se
adapte
ze.
Pacienta
se
mbraca
cu
ajutor si
apoi

recomanda, daca ameteste, singura.

sa se mbrace n fotoliu,
seznd;
-sugereaza apartinatorilor
sa-i procure pacientei haine
largi, usor de mbracat, cu
nod de ncheiere simplu.
ncaltaminte fara siret.

Dificultate n

-sa se ncalte,

a se ncalta si

descalte sin-

descalta

-educa pacienta cu privire la Pacienta

importanta vestimentatiei; se

-o supravegheaza cu ce se mbraca
gura n 32 ore;- mbraca;
cu
sa
cunoascaimport -ncurajeaza pacienta.
ajutor si
anta
apoi
singura.

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de
ntale

nursing
actual

Obiecti
ve

Inte Evaluare
rve
ntii

satisfaceri
i dea se
mbraca
sidezbrac
a
ntermen
de 24ore.
30. A evita Neliniste n -sa nu mai -asistenta informeaza
fie
pacienta cu privire la
pericolel
05.
legatura cu
masurile de
e
nelinistita;
200
posibilitatea
prevenire a complicatiilor
8
-sa nu
postoperatorii;
aparitiei
prezinte
unor
-explica pacientei cum sa
complicati participe la ngrijirile
complicatii i.
postoperatorii (sustinerea
plagii cnd tuseste, exercitii
respiratorii, mobilizare, etc);
-i da informatii relative la
pansament, tulburari de dren,
aparate de monitorizare.

Pacienta si-a
nsusit
informatiile
si a nteles
necesitateapartici
parii la
ngrijireaproprie.

A se

Dificultate -sa se
n
alimenta
alimentez
a se
e;
si
alimenta
hidrata
-sa
datorita
prezinte
lipsei
un

-asistenta exploreaza
Pacienta a
preferintele pacientei asupra
nceput sa
alimentelor permise si
mannce
interzise;
-serveste pacienta cu
alimente la o temperatura
moderata,

alimente
usor

cunoasterii apetit
normal; la ore regulate, prezentate digerabile.
alimentelor
atragator, la nceput putin
-sa fie
ceai,
permise,
echilibrata cu lingurita, (rece) apoi supe
manifestata
de zarzavat, legume sub
nutritional
prin
n
forma de pireuri, lapte
lipsa
dulce;
apetitu
24 ore
lui
-asistenta aplica musama si o
aseaza n timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si
de
corp ale pacientei;
-i explica importanta
reluarii alimentarii normale.

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual

Obiective

Inter Evaluar
ventii e

ntale

31 A fi
Alterarea
curat,
05.
integritatii
a-si
200
tegumentelor
8 proteja
datorita plagii
tegumen
operatorii.
t
ele si

Pacienta

-regulile de
igiena sa fie
respectate

-asistenta ngrijeste plaga

Plaga
operatorie cu alcool medicinal
operatorie
70 si aplica un pansament
steril.
are o

pentru

evolutie

prevenirea

corespunz
a

infectiilor.

mucoasel prezinta
e.
imobilitate
datorita
A se
slabiciunii
misca manifestatapri
n deficientan
miscare.

Sase

A
Insuficienta
nvata
cunoastere

Pacienta sa

deplaseze fara
ajutor n
24 ore.

-asistenta ncurajeaza psihic

pacienta;

toare.
Pacienta

merge
-i asigura securitate absoluta; fara
-o felicita pentru progresele
facute la fiecare pas.

aiutor.

-asistenta clarifica cu pacienta Pacienta a

conceptiile eronate; o
nteleaga
nteles
informeaza si i explica
despre
procedurile si diferite proceduri preoperatorii explicatiil
e
interventia
urmarile
(asepsia, medicatia. restrictia
si este
de alimente), i explica
chirurgicala postoperatorii
putin mai
procedurile postoperatorii
suferita
si sa nteleaga (importanta lor); .
linistita
provoaca
ngrijirile
-ncurajeaza pacienta sa-si
exprime sentimentele si
probleme
necesare
manifestatep nconvalescen nelinistea;
rin cereri
ta.
deinformatii.
-i furnizeaza date despre

boala, despre tratament si

regimul igienodietetic.

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual

Obiective

ntale

A fi

Alterarea

Regulile de

curat

integritatii

igiena sa fie

tegumentelor

respectate cu

01. A se

datorita
strictete.
plagiioperatori
i.
Dificultate n a -sa se

06. alimenta se alimenta

alimenteze;

200 si
datorita lipsei
2 hidrata
cunoasterii

-sa prezinte un

alimentelor

apetit normal;
-sa fie

Int Evalua
erv re
enti
i
-se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
operatori
e
nu s-a
complica
t.
-asistenta exploreaza
Pacienta
preferintele pacientei asupra a
alimentelor permise si
interzise;

nceput
sa

-asistenta aplica musama si mannce

o aseaza n timpul
alimente
alimentarii

permise,manife echilibratnutriti pacientei pentru a prevenii usor

stata prin lipsa onal n
murdarirea lenjeriei de pat si
apetitului.
digerabil
de
e.
24 ore.
corp ale pacientei;
5

01. A se

Pacienta

Sa se

06. misca

prezinta

deplaseze fara

200
2

imobilitate

ajutor n 24

datorita
ore.
plagiioperatorii
manifestataprin

-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.
-asistenta ncurajeaza psihic Pacienta
pacienta;
merge
-i asigura securitate
fara
absoluta;
ajutor.
-o felicita pentru progresele
facute la fiecare pas;

deficientan
miscare,

-asistenta explica
necesitatea unei
mobilizari ct
mai timpurii.

A fi

Alterarea

Regulile de

curat

integritatii

igiena sa fie

tegumentelor

respectate cu

-se face toaleta plagii si se

aplica pansament steril.

Plaga
operatori
e
nu s-a

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective

a fundame nursing

Inte Evalua
rve re
ntii

actual

ntale

datorita
strictete.
plagiioperat
orii
A se
Dificultate n -sase
ai se alimenta
alimenta
alimenteze;
datorita
si
-sa prezinte un
lipsei
hidrata
cunoasterii apetit normal;
alimentelor -sa fie
perechilibratanutrit
ional n24 ore.
mise,
manifestata
prin lipsa
apetitului.
J.

02. A fi

Alterarea

Regulile de

06. curat

integritatii

igiena sa fie

200
8

tegumentelor respectate cu

complica
t.
-asistenta exploreaza
Pacienta
preferintele pacientei asupra a
alimentelor permise si
interzise;

nceput
sa

-asistenta aplica musama si mannc

o aseaza n timpul
e
alimentarii
usor
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si digerabil
e.
de
corp ale pacientei;
-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.
-se face toaleta plagii si se
aplica pansament, steril.

Piaga

operatori
e
nus-a

datorita
strictete.
plagiioperat
orii

complic
at.
i

03. A fi

Alterarea

Regulile de

06. curat

integritatii

igiena sa fie

200

-se face toaleta plagii si se

aplica pansament sterii.

Plasa
operatori

tegumentelor respectate cu

datorita
strictete.
plagiioperat
orii

nu s-a
complica
t.

La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se

alimenta si hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a
dormi, a se odihni = gr.2;
a mentine temperatura corpului n limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr. 2.
Gradul de dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta
moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de alterarea urmatoarelor
nevoi:
a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si
proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;
a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta este
de 15, dat de alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2).
Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de
alterarea nevoii de a fi ulii, avnd indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator
Valori
reale
Uree
36mg%
Glicemie
75mg%
Hemoglob
ina

Explorarifuncti
onale

Tratament

Dieta

Valorinor
male
20-40 mg%

Examen

l.Xilinafl

Regim

70-110mg%

ecografic al

2.MialginfI

hidric: ceai

11,5-15 g%

abdomenului

3.Algocalmin fi

rece

4.Fenobarbital fi

nendulcit

4.000-8.000
/mm

= 12g%

5.Marisang fi I
6. Vitamina C fi

Leucocite
=
10.000/m
m3
1
36-42%
Iematocrit
4-4,5mil/mm3
=
36%
Hematii =
4mil/mm3
Hemoglob 11,5-15 g%
ina
70-110
= 13g%
mg%

1.Glucoza
5% (I500ml)

Regimhidric
: supe

2.Ser fiziologic

de zarzavat,

97oo(1000ml)3.Fenob
arbital f III
4.Algocalmin fi
5.VitaminaC fi
1.Glucoza 5%

ceai rece
nendulcitre
gim sodat

(1500ml)

zarzavat

2.Ser fiziologic

mbogatite

Supe de

Glicemie= 12-15"

97oo(1000ml)

cu gris si

85mg%

3.Fenobarbital fi

orez

T.Quick=1
3"

60-120"

4.Algocalmin fi

T.Howell=
70"
1.Glucoza 5%
(1500ml)
2.Ser fiziologic

Regim cu
supe de
zarzavat,
brnza de
vaci, oua

97oo(l000ml)
3.Fenobarbital fi
4.Algocalmin fi
1.Glucoza 5%
(1500ml)
2.Ser fiziologic
97oo(I000ml)
1. Algocalmintb. I

Regim cu
supe de
zarzavat,
brnza de
vaci, oua
Regim cu
supe de
zarzavat,
brnza de
vaci, oua

Pacienta Badea Ioana n vrsta de 44 ani se interneaza pe

27.04.2002 prezentnd dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I
se pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator se
pune diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de ovar
drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura =
gr.2; a evita pericolele = gr. 2;
a mentine temperatura corpului n limite normale = gr. 3. Gradul de dependenta
la internare este de 19, fiind o dependenta moderata.
In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:
la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:
a se misca =" gr.2; a se mbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de
dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La
externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiindaceea de a fi
util, pacienta neputnd face eforturi fizice mari si necesitnd zile de concediu
medical.

PLAN DE NURSING
Dat Nevoi Diagnost
a fundame ic de
ntale

nursing
actual

Obiectiv
e

Interv Evaluare
entii

27. A se

Alimentati a) Pacienta Asistenta ajuta pacienta n

e
sa.
timpul varsaturilor, sprijinind04. alimenta
o;
inadecvata nu prezinte
200 si hidrata
- protejeaza lenjeria cu
8
prin
greturi si musama si aleza n functie de
deficit din
varsaturi, pozitia pacientei;
cauza
sa
- aseaza pacienta n decubit
greturilor fie
lateral cu capul la marginea
si
echilibrata
patului;
varsaturilo hidroelectrolit
r
ic
- face bilantul lichidelor
ingerate si eliminate;
manifestat si
a
nutritional - reduce sau opreste aportul de
lichide, eventual o serveste
prin
n 24 ore.
cu putin ceai rece de musetel
constipati
(nendulcit);
e.
- administreaza substante
acidulate cu lamie (reci),
fara a
fi dulci la 2-3 ore n portii
mici (lOOml);
- calculeaza numarul de
calorii n functie de starea
pacientei, adaugnd pentru
fiecare grad de temperatura
peste 37C cte 13% (260

Pacienta
este
echilibrata
nutritional.
Greutatea
corporala
se mentine
constanta.
Pacientaprezi
nta ostare de
bine si
confort.

calorii peste cele 2000 calorii

de
care are ea nevoie zilnic)

- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si
electroliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g CI);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la indicatie
laxative;
- efectueaza la nevoie clisma
evacuatoare simpla
(sanuleioasa).

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing
ntale

27.
04.
200
8

Obiectiv
e

Interve Evaluare
ntii

Deficit de Pacienta sa
fie
volum
echilibrata
lichidian din
volumic si
cauza
nutritional
varsaturilor n

-asistenta supravegheaza pulsul, Pacienta

tensiunea arteriala,
este
apetitul, semnele de deshidratare,
echilibrata
scaunul si greutatea

manifestat

-face bilantul zilnic

hidroeectrolitic;

actual

prin
scadere
ponderal
a
A se

Disconfort

misca, a abdominal
din
pastra o
cauza
buna
procesupostura lui
inflamator
intestinal
manifestat prin
dureri n
epigastrusi
fosa
iliacadreapt
a si greturi.

24 ore

corporala;

nutritional,

-pregateste pacienta preoperator;nu prezinta

semne de

deshidr
-i explica scopul interventiilor; atare.

-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de medic.
Pacienta sa - asistenta asigura repaosul la pat Durerile
nu
fizic si psihic n
abdominale
prezinte
perioadele evolutive;
s-au redus.
dureri
- administreaza medicatia
n epigastru prescrisa de medic
si
(antiinflamatoare,
fosa iliaca antiinfectioasa, antiagice) si
urmareste
dreapta n 2
efectele medicatiei;
zile.
- administreaza
medicamentatia antispastica
(la indicatia medicului).

27. A evita

Anxietate
din

Sa
-furnizeaza pacientei
diminueze cunostintele necesare despre
pericolele
04.
boala,
cauza
anxietatea
200
incertidespre tratamentul de
8
pacientei n ntretinere;
tudinii fata 24
de
-asistenta ajuta pacienta sa
de ore, sa i identifice factorii care-i
prognosticul se
altereaza capacitatea de a-si
conserva sanatatea;

Da Nevoi Diagnos
ta fundame tic de
ntale

Obiective

nursing
actual

bolii
atraga atentia
manifesta
asupra
ta prin

normelor

insomnie,medicale si de
ngrijorar viata ce trebuie
respectate.Pacienta
e,
sabeneficieze deun
iritabilita mediu desiguranta,
te.
farainfectii.

27. A-si

Hiperter Pacienta sa-si

mie
04. mentine
mentina
datorita
20 tempera
temperatura
08 procesulu
corpului n
i
tura
infectios limite
constant
fiziologice.
1

Int Evalua
er re
ve
nti
i
-face cu pacienta un bilant
al fortelor si deficientelor
sale;
-asigura un climat ct mai
personal posibil: obiecte
personale aduse de acasa,
etc;
-ia masuri de prevenire a
infectiilor intraspitaicesti;
-informeaza si
stabileste mpreuna cu
pacienta planul
de recuperare a starii de
sanatate si cresterea
rezistentei organismulu
i.
-asistenta aplica comprese
reci, mpachetari reci,
punga cu
gheata, frictiuni;
-aeriseste ncaperea;
-asigura mbracaminte
lejera;

Pacienta sa fie

manifesta
-administreaza
echilibratahidroelectrolitic.
t
medicamentatia
Pacienta saaiba o stare recomandata de doctor
debine fizic si psihic.
prin
(antibiotice, antitermice);
transpirat
ii
-asistenta calculeaza
bilantul ingesta-excreta pe
abundent
24 ore;
e
-serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide
(parenteral); -asistenta
schimba des lenjeria de
pat si de corp; -mentine
igiena tegumentelor;
-pregateste psihic
pacienta naintea
tehnicilor de recoltare si
examinare.

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing
ntale

200 pericolele manifestata

8
prin

alimenta

Interve Evaluar
ntii
e

actual

28. A fi
Alterarea
curat.
04.
integritatii
a-si pro200
tegumentelor
8 teja tegudatorita
mentele plagii.
simucoase
le
04. A evita Durerea

A se

Obiective

fata
crispatadato
rita
plagiioperat
orii
Incapacitate
de

alimentare
si
cauhidrata
zata de
contraindicatele
fizice
manifestate
prin dificultat
ea de
a digerare

-regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga

operatorie cu alcool
igiena sa fie
medicinal 70 si aplica un
respectate cupansament steril;

-plaga
operatorie

strictete

evolutie

are o

Sa
diminueze

-asistenta asigura tratament cu

antialgice la indicatia

Durerile
au

semnele

medicului

scazut n

durerii n
24ore

intensitate

Pacienta sa -la indicatia medicului asistenta Pacienta

fie
asigura regimul hidric,
este
echilibrata alimentnd pacienta parenteral,
echilibrata
prin perfuzii cu glucoza
hidroeiectrol
hidroeiecitic
5% lOOml, electroliti;
-calculeaza necesarul de calorii: trolitic
-face
bilantul
hidroeie
ctrolitic;
-asigura
un
climat
cald,

conforta
bil.

29. A fi
curat,
04.
a-si
200
8 proteja

Alterarea

Regulile de -asistenta curata plaga operatorie Plaga

cu alcool 70 si apoi
integritatii igiena sa fie
operatorie
aplica un pansament steril;
tegumentelor resnectate cu
are o

datorita
tegumen- plagii.
tele
si mucoas
ele

strictete

evolut
ie
buna

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing
ntale

Obiective

actual

29. Ase

Imobilitate Pacienta sa se

04. misca

datorita
contra-

200
8

indicatiilor
fizice
manifes-

deplaseze
putin cu ajutor
n decurs de
24 ore

tata
prindificulta
tea dea
merge
A se
Dificultate n -pacienta sa se
a
mbraca
mbrace,
se mbraca
dezbrace
ca si
dezbraca
datorita
diminuarii

singura, n
termen de 32ore
-sa se mbrace

mobilitatii cu ajutor, n
manifestata
termen de 24
prin
5

ore.

Inte Evalua
rve re
ntii
-asistenta ajuta bolnava sa se Pacienta
ridice din pat, o sprijina, o a
ajuta sa faca primii pasi
postoperator;

mers
ajutata,

-asistenta o ncurajeaza
psihic felicitndu-o, dupa
primele

ncepe
sa

progrese facute.

se

-asistenta identifica
Pacienta
capacitatea si limitele fizice se
ale
mbraca
pacientei;
cu
-i acorda timp suficient
pentru a se mbraca si
dezbraca, i
recomanda, daca ameteste,
sa se mbrace n fotoliu,
seznd;
-sugereaza apartinatorilor sai procure pacientei haine

miscari
limitate

-sa se
largi, usor de mbracat, cu
ncalte,descaltesin nod de ncheiere simplu,
gura n 32ore;
(insuficiente)
ncaltaminte rara siret.
,
-educa pacienta cu privire la

ajutor si
apoi
singura.

lipsa fortei.

importanta vestimentatiei;

Dificultate n
a

-o supravegheaza cu ce se
mbraca;

se ncalta
si
descalta

-ncurajeaza pacienta.

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing
ntale

actual

Obiecti
ve

Inte Evaluare
rven
tii
Pacienta si-a

30. A evita Neliniste n -sa nu mai -asistenta informeaza

fie
pacienta cu privire la
pericolel
04.
legatura cu
masurile de
e
nelinistita;
200
posibilitatea
prevenire a complicatiilor
8
-sa nu
postoperatorii;
aparitiei
prezinte
unor
-explica pacientei cum sa
complicati participe la ngrijirile
complicatii i.
postoperatorii (sustinerea
plagii cnd tuseste, exercitii

nsusit
tiile

informa

si a nteles
participariila
ngrijireaproprie
.

respiratorii, mobilizare, etc);

-i da informatii relative la
pansament, tuburi de dren,
aparate de monitorizare.
30. A se
Dificultate -sase
-asistenta exploreaza
Pacienta a
n
preferintele pacientei asupra
04. alimenta
alimentez
nceput sa
a se alimenta e;
alimentelor permise si
200 si
mannce
interzise;
8 hidrata datorita
-sa
alimente
lipsei
prezinte -serveste pacienta cu
un
alimente la o temperatura
usor
cunoasterii
moderata,
apetit
digerabile
alimentelor normal; la ore regulate, prezentate
atragator, la nceput putin
permise.
-sa fie
ceai.
manifestata echilibrata cu lingurita, (rece) apoi supe
de zarzavat, legume sub
prin
nutritional
lipsa
n
forma de pireuri, lapte dulce;
apetitu

lui

24 ore

-asistenta aplica musama si

aleza n timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat si
de
corp ale pacientei;

-i explica importanta reluarii

alimentarii normale.
A fi
Alterarea -regulile -asistenta ngrijeste plaga
Plaga
curat,
de
operatorie cu alcool
integritatii
operatorie
medicinal
a-si
igiena sa
70 si aplica un pansament are o
tegumentelo fie
steril.
proteja r
evolutie
respectate
tegume datorita
corespunzanplagii
pentru
tele si
mucoasel
e.

operatorii.

prevenirea
infectiilor.
5

toare.

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual

Obiective

ntale

30. A se

Pacienta

04. misca

prezinta

200
8

Sa se

-asistenta ncurajeaza psihic Pacienta

pacienta;
deplaseze fara
merge
-i asigura securitate absoluta; fara
ajutor n
-o felicita pentru progresele ajutor.
24 ore.
facute la fiecare pas.

imobilitate
datorita
slabiciunii
manifestatapri
n deficientan
miscare.
A nvata Insuficienta Pacienta sa
cunoastere

Inter Evaluar
ventii e

nteleaga

-asistenta clarifica cu pacienta Pacienta

conceptiile eronate; o
a

suferita

informeaza si i explica
nteles
procedurile si diferite proceduri preoperatorii
explicatiil
urmarile
(asepsia, medicatia, restrictia e
de alimente), i explica
postoperatorii
si este
procedurile postoperatorii
si sa nteleaga (importanta lor);
putin mai

provoaca

ngrijirile

despre
interventia
chirurgicala

-ncurajeaza pacienta sa-si

exprime sentimentele si

linistita

probleme
necesare
manifestatep nconvalescen nelinistea;
rin cereri
ta.
deinformatii.
-i furnizeaza date despre
boala, despre tratament si

regimul igienodietetic.
-se face toaleta plagii si se
aplica pansament steril.

30. A fi

Alterarea

Regulile de

04. curat

integritatii

igiena sa fie

200
8

tegumentelor respectate cu

nus-a

datorita

complicat

strictete.

Plaga
operatorie

plagiioperator
ii.

Da Nevoi Diagnostic de
ta fundame nursing actual

Obiective

ntale

01. Ase

Dificultate n a -sase

05. alimenta se alimenta

alimenteze;

200 si
datorita lipsei
8 hidrata
cunoasterii

-sa prezinte un

Int Evaluar
erv e
ent
ii
-asistenta exploreaza
Pacienta
preferintele pacientei asupra a
alimentelor permise si
interzise;

nceput
sa

apetit normal;

-asistenta aplica musama si mannce

aleza n timpul alimentarii
alimentelor
-sa fie
alimente
pacientei pentru a prevenii
permise,manife echilibratnutriti murdarirea lenjeriei de pat usor
stata prin lipsa onal n24 ore.
si de
apetitului.
digerabile
.
corp ale pacientei;

01. Ase

Pacienta

Sase

05. misca

prezinta

deplaseze tara

200
8

imobilitate

ajutor n 24

datorita
ore.
plagiioperatorii
manifestatapri
n deficientan
miscare.
A fi

Alterarea

Regulile de

curat

integritatii

igiena sa fie

tegumentelor

resnectate cu

-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.
-asistenta ncurajeaza
psihic pacienta;
-i asigura securitate
absoluta;

Pacienta
merge
fara
ajutor.

-o felicita pentru progresele

facute la fiecare pas;
-asistenta explica
necesitatea unei
mobilizari ct
mai timpurii.
-se face toaleta plagii si se Plaga
aplica pansament steril.
operatori
e

datorita plagii strictete.

02. A se

operatorii
Dificultate n a -sase

05. aliment se alimenta

alimenteze;
a
20
datorita lipsei -sa prezinte un
08 si
apetit normal;
hidrata cunoasterii

nu s-a
complica
t.
-asistenta exploreaza
Pacienta
preferintele pacientei asupraa
alimentelor permise si
interzise;

nceput
sa

-asistenta aplica musama si mannce

aleza n timpul alimentarii
alimente
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat
si de

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing
ntale

actual

alimentelor
per-

A fi

curat

Obiective

-sa fie

corp ale pacientei;

Inte Evalua
rve re
ntii
usor

echilibratanutriti -asistenta administreaza

mise,
onal n24 ore.
regimul recomandat de
manifestata
medic.
prin lipsa
apetitului.
Alterarea
Regulile de
-se face toaleta plagii si se
aplica pansament steril.
integritatii igiena sa fie
tegumentelor respectate cu

03. A fi

datorita
strictete.
plagiioperat
orii
Alterarea
Regulile de

05. curat

intesrittii

200
2

tegumentelor respectate cu

igiena sa fie

04. A fi

datorita
strictete.
plagiioperat
orii
Alterarea
Regulile de

05. curat

integritatii

200
2

tegumentelor respectate cu

igiena sa fie

datorita
strictete.
plagiioperat
orii

digerabil
e.

Plaga
operatori
e
nu s-a

-se face toaleta plagii si se

aplica pansament steril.

complica
t.
Plasa
operatori
e
nu s-a

-se face toaleta plagii si se

aplica pansament steril.

complica
t.
Plaga
operatori
e
nu s-a
complica
t.

05. A fi

Alterarea

Regulile de

-se face toaleta plagii;

Plaga

05. curat

integritatii

igiena sa fie

-se scot firele;

200
2

tegumentelor respectate cu

operatori
e

datorita
strictete.
plagiioperat
orii

-se aplica pansament steril.

nu s-a
complica
t.

Pacientul Ciobanii Cristian n vrsta de 19 ani se interneaza pe 28.01.2002

prezentnd dureri n fosa iliaca dreapta si perioinbilical n regiunea epigastrica cu
debut n urma cu 2 zile, la nceput cu caracter difuz iara iradieri, apoi accentunduse progresiv cu iradieri n ntreg abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de
slabiciune, febra.
Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgicala
de urgenta n urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita
acuta
gangrenoasa perforata; Peritonita purulenta generalizata. La internare pacientul
prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea o buna circulatie = gr.2 a
se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura = gr. 3 - a dormi,
a se odihni = gr. 3
a mentine temperatura n limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a comunica
= gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de 29, ceea ce
traduce o dependenta majora.
ntruct postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul de
dependenta va fi :
la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea
nevoilor:
a evita pericolele = gr. 2
a fi curat = gr. 3
a se alimenta = gr. 2
a elimina = gr. 3
la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La externare
pacientul este vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta moderata fiind data
de incapacitatea de a satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face
eforturi fizice mari.

PLAN BE NURSING
Nevoi
Diagnostic de
Dat
fundamennursing
actual
a

Obiective

Interventii

tale

28. A respira Alterarea

Pacientul sa
01
a avea
ritmului cardia aiba un
obuna
c datorita
ritmcardiac
circulatie procesului
normal (80
infectios
b/min)
manifestata
prin tahicardie
(110 b/min)
A se
Alimentatie
Pacientul sa nu
prezinte
alimenta insuficienta
greturi si
si hidrata prin deficit
varsaturi, sa
datorata
greturilor si
fie
varsaturilor
echilibrat hidro
manifestata
electrolitic si
prin dificultate
nutritional n
de a digera
3-4 ore.

-scaderea febrei;

In 12 ore

-asigurarea repausului pulsul

fizic si psihic;
pacientului a
-administrarea
revenit
medicatiei
la normal

Asistenta:- ajuta
pacientul n timpul
varsaturilor

Pacientul
este

echilibrat
nutritional,
-protejeaza lenjeria cu nu prezinta
musama si aieza;
semne de
deshidratare.
-aseaza pacientul n
decubit lateral cu
capul la ma
sprijinindu-l;

patului;
-face bilantul
lichidelor ingerate si
eliminate;
rgmea
-opreste aportul de
lichide si alimente per
oral;

-alimenteaza pacientul
perenteral substituind
cu
perfuzii Glucoza 5% s
i ser fiziologic;
-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.
A se

Postura

Pacientul sa-

Asistenta:

Pacientul

misca
apastra
obuna

neadecvata
datorata
procesului

si gaseasca
opozitie
adecvata.

-asigura repausul la
pat;

afirma
cadurerile
numai au

-administreaza
medicatia prescrisa de
medic si
urmareste efectele
medicatiei:

Da Nevoi Diagnostic
ta fundame de nursing
ntale

actual

Obiective

I
n
t
e
r
Evaluare
v
e
n
ti
i

postura inflamat
Pacientul -ajuta pacientul sa-si
or
sanu aiba gaseasca o pozitie
infectios
durerin 2
-stabileste mpreuna cu
si
zile.
pacientul planul de
durerilo
recuperare al
r
manifest
starii de sanatate.
ata prin
pozitie
neadecv
ata
(cocos
de
pusca)
A dormi Dificultate n Pacientul sa Asistenta asigura:
a
si a se
doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot;
dormi si a se
odihni
ore pe
-salon
odihni
noapte,sa aerisit cu o
datoratadure aiba un
temperatur
rilor din
somn
a optima;
epigastru si odihnitor. -administr
fosa iliaca
eaza
dreapta
medicatia
manifestata
prescrisa
prin
de medic.
oreinsuficie
nte
deodihna.

aceeasi intensitate.
Prezinta
n continuare pozitie
neadecvata

Pacientul
doarme 5-6
ore fara
ntrerupere.

A
Hipertermie
mentidatorita
ne temproces
peratur ului
an
inflam
limite ator
normale manifestata

Pacientului -administrare de
antibiotice si antitermice
Temperatu
sa-i scada la indicatia
temperat
uran
primele 6
ore

medicului;
-aplicarea de comprese
reci pe extremitati.

ra corpului
a scazut cu lC n
primele 6

Nevoifund
amentale

Da
ta

Diagnostic
de nursing
actual

Obiecti
ve

prin febra
39C
A evita

Durere

pericolele

manifestata
prin fata
crispatadat
orata
prinprocesu
l inflamator
infectios

Int
er
ve
nti
i

Evaluare
ore si
a revenit
la normal
n 24 ore

Sa
Asistenta:
diminuez
-administreaza medicatia la
e
Durerile
indicatia medicului;
semnele
au scazut
-asigura repaus la pat.
durerii n
in
24
ore

intensitate

.>

A
comunica

Comunicarea Pacientul Asistenta:

Odata cu
sa
ineficace
-ncurajeaza bolnavul si
reducerea
aibao
ofera informatii despre
manifestata
starea lui;
in
comunica
prin dificultate re
-sa poarte discutii cu echipa intensitate
de ngrijire si colegii de
de a-si
adecvata salon.
a durerilor
exprima
cu
pacientul reus
sentimente
echipa de
este sa
le data de
comunice ade
slabiciune,
ngrijire
cvat
dureri.

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual
ntale

A se

Dezinteres n

recreea efectuarea de

Obiecti
ve

Pacientul -discutii cu pacientul pentru

sa
obtinerea unei stari de bine

activitati

capete
interes

recreative din

pentru
anumite

29. A se

cauza
dureriimanifest
ata prin lipsa
de interes.
Imobilitate

01 misca

datorata

A se

Inter Evaluare
ventii

psihic.

Pacientul
este
interesat si
este mai

constrngerilor

relax
at
activitati.
psihi
c.
Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
sa
ridice din pat, l sprijina, l
a mers
se
ajuta sa faca primii pasi
ajutat,
deplaseze postoperator.

fizice (tub de

putin cu

dren, sonda

ajutor n

vezicala,
plagaoperatorie)
manifestataprin
dificultatede a
merge.
Dificultate n a

decurs de
24

Explica importanta
mobilizarii precoce.

ncepe sa
se
deplaseze.

ore.

datorita

Pacientul Asistenta:
sa
-identifica capacitatea si
se mbrace limitele fizice ale pacientului;
si
-i recomanda, daca ameteste,
dezbrace sa se mbrace n pozitie

constrngerilor

singur n seznd;

tor si apoi

fizice,

interval de -ajuta pacientul n caz de

singur.

mbraca se mbraca si
dezbraca

Pacientul
se mbraca
si dezbraca cu aju-

36
ore sau cu

solicitare.

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing
ntale

actual

A fi

diminuar
ii
mobilitat
ii
manifest
ata prin
miscari
limitate.
Alterarea

curat, a- integritatii

Obiective

Inter Evaluar
venti e
i

ajutor n 24ore.

-regulile de
igiena sa fie

si
tegumentelor respectate
proteja
datorita plagiipentru
tegumen
operatorii. prevenirea
-tele si
infectiilor.
muco
asele.
A se
Dificultate n -sase
a
alimenta
alimenteze;
se alimenta
si
-sa prezinte
datorita lipsei
hidrata.
un apetit
cunoasterii
normal;
alimentelor
-sa fie
permise,
echilibratanutriti
manifest
onal n24 ore
ata prin
lipsa
apetitulu
i

-asistenta ngrijeste plaga

Plaga
operatorie cu alcool medicinal
operatori
70 si aplica un pansament e
steril.
are o
evolutie
buna

Asistenta:

Pacientu
l

-exploreaza preferintele
pacientului asupra alimentelor a
nceput
permise si interzise;
sa
-serveste pacientul cu
alimente la o temperatura
mannce
moderata,
alimente
la ore regulate, prezentate
usor
atragator, la nceput ceai
nendulcit, apoi supe de
zarzavat;
-i explica importanta reluarii

digerabil
e.

alimentarii normale.

Da Nevoi Diagnostic
ta fundame de nursing
ntale

Obiective

actual

A dormi Dificultate Pacientul sa

n a
si a se
doarma 5-6
dormi si a se
odihni
ore pe noapte,
odihni
sa aiba un
datorata
somn

durerilor
din
epigastru si odihnitor.
fosa iliaca
dreapta
manifestat
a prin
oreinsufici
ente
deodihna.
30. A evita Neliniste n Pacientul sa
01 pericole le satura cu fie convins de
le
posibilitatea evolutia buna
aparitiei
unor

a bolii.

Asistenta asisura:

Int Evaluare
erv
ent
ii
Pacientul

-mediul lipsit de zgomot; doarme 6-7

-salon aerisit cu o
temperatura optima;

ore tara
ntrerupere.

-administreaza medicatia
prescrisa de medic.

Asistenta:

Pacientul a

-informeaza pacientul cu
privire la masurile de
prevenire a

nteles

complicatiilor
postoperatorii;

participarii

necesitatea

Pacientul sanu
la
complicatii. prezintecompli -i da informatii relative cu propriangri
catii.
privire la pansament, tuburi jire.
de
dren, reluarea tranzitului
intestinal.

A fi

Alterarea

-regulile de

curat a- integritatii igiena sa fie

si
tegumentelo respectate cu
proteja r
strictete pentegume datorita
tru prevenirea
n
plagii
-tele si si prezentei infectiilor
mucoasel tubului de
e
dren

-asistenta ngrijeste plaga

operatorie cu alcool
medicinal

Drenaj
150ml.

70 si aplica un pansament Se luxeaza

steril.
tubul de
dren.

Da Nevoi Diagnostic de
ta fundam nursing actual

Obiective

entale

A se

Dificultate n a

aliment se alimenta
a
datorita lipsei

-sa se

Asistenta:

alimenteze;
-sa prezinte

-exploreaza preferintele
pacientului asupra
a
alimentelor
nceput

un apetit

permise si interzise;

si

cunoasterii

hidrata
.
alimentelor
permise,
manifestata prin
lipsa apetitului
*

IEvalu
nare
t
e
r
v
e
n
t
i
i
Pacient
ul

sa

normal;

-serveste pacientul cu mann

alimente la o
ce
-sa fie
temperatura moderata,
aliment
echilibratanut la ore regulate,
e
ritional n24 prezentate atragator, la
ore
usor
nceput ceai
nendulcit, apoi supe de digerab
ile.
zarzavat;
-i explica importanta
reluarii alimentarii
normale.

Lipsa tranzitu-

Pacientul sa

Asistenta:

elimin lui pentru gaze

a
si fecale

aiba tranzit

-efectueaza clisma
evacuatoare simpla,
explicnd scopul

datorate

pentru gaze
n 6 ore.

diminuariiperistaltismulu
imanifestata
princonstipatie.
31 A evita Neliniste n
.
pericol legatura cu
01 ele
posibilitatea

interventiei;
-administreaza la
indicatie laxative;

-serveste bolnavul cu
ceaiuri laxative.
-sa nu mai fie -asistenta informeaza
pacientul cu privire la
nelinistit;
masurile de
.sa nu

aparitiei unor

prezinte

complicatii

complicatii.

prevenire a
complicatiilor
postoperatorii;

Pacient
ul
a avut
tranzit
pentru
gaze
n 6
ore.
Pacient
ul
este
linistit
cu
privire

-explica pacientului cum

sa participe la ngrijirile la
evoluti
postoperatorii
a
(sustinerea plagii cnd
bolii, a
tuseste, exercitii
avutun
respiratorii, mobilizare, scaun
etc);
pe zi
-i da informatii relative
la pansament, tulburari
de dren,
aparate de monitorizare.

Dat Nevoi
a fundame
ntale

Diagnosti
c de

Obiective

Interventii Evaluar
e

nursing
actual

Afi

Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie

cu alcool medicinal
curat, a- integritatii igiena sa fie
70 si aplica un pansament steril.
si
tegumentel respectate
proteja or
pentru
tegumen datorita
prevenir
plagii
-tele si
ea
muco operatorii. infectiil
asele.
or.

Plaga
operatorie
are o
evolutie
buna

A se

Dificultate Pacientul sa Asistenta:

n a
alimenta
aibao
-informeaza pacientul n legatura cu
se
alimentele permise;
si
alimenta alimentatie
-explica necesitatea alimentatiei
hidrata. datorita
corespunzatoare pentru
rationala din
restrictiilor
recuperarea postoperatorie ct mai
precoce si eficient.
punct de
alimentare
vedere
manifestat
a
calitativ si
5

Pacientul
are o
alimentatie usor
digerabila
variata si
.

n
cantitati

corespu
napetitului.
zatoare.
1. Afi
Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga operatorie Plaga
cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa fie
operatorie
70 si aplica un pansament steril.
si
tegumentel respectate
are o
prin lipsa cantitativ.

proteja or
tegumen datorita
t
plagii
ele.

pentru

prevenir
ea
infectiil
operatorii. or.

evolutie
buna

Dat Nevoi
a fundame
ntale

2.

A fi

02 curat, asi proteja

tegument
ele.

3.

A fi

02 curat, asi proteja

tegument
ele.

4.

A fi

Diagnosti
c de
nursing
actual

Obiective

Interve Evaluare
ntii

Alterarea

-regulile de -asistenta ngrijeste plaga

operatorie cu alcool medicinal
integritatii igiena sa fie
70 si aplica un pansament
tegumentelo respectate steril.
r
pentru
datorita
prevenire
plagii
a
operatorii. infectiilor
.
Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga
operatorie cu alcool medicinal
integritatii igiena sa fie
70 si aplica un pansament
tegumentelo respectate steril.
r
pentru
datorita
prevenire
plagii
a
operatorii. infectiilor
.
Alterarea -regulile de Asistenta:

02 curat, a- integritatii igiena sa fie -curata plaga cu alcool;

si proteja tegumentelo respectate
r
tegument
pentru
datorita
ele.
prevenire
plagii
a
operatorii. infectiilor
.

-scoate firele;

Plaga
operatorie
are o
evolutie
buna

Plaga
operatorie
are o
evolutie
buna

Pacientul
se
externeaz
a

-aplica pansament steril pe care

pacientul l mai pastreaza
vindecat
2-3 zile.

chirurgica
l

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator
Valori reale
Leucocite
19.100/mm3
Hematii4,73mil/m
m3
Hemoglobina12,9
mg%
Hematocrit
39,8%
Limfocite 7,5%
Monocite 1,7%
Uree 20,4mg/dl

Glicemie
85mg%

Valori

Explorarifunctiona
le

normale
4000-8000 Rx pulmonar
/mm3 -> ITN
4,55,5mii
/mm
1416mg
%
40-48%
12-24%
3-6%
1050mg/d
l
70115mg%

Tratament

Glucoza 5%
500ml
Metrouidazol lg
Gentamicina
I60mg Mondol
2g Atropina fi
Dormicum
fiAlgocalniin
f IVCelestone
f IDroperidol
flac ICalipsol
flac ISer
fiziologic
2500ml VitB, f I
VitB2 f I
VitB6f I
VitC200 fIV

Dieta

Ser fiziologic
500ml
Glucoza 10%
500ml
Insulina lOui
Metrouidazol
2,5g
Genlamicijia
80mg
Algocalniin f
JVMiostin
f IICerucal
f II VitB,
fi V i ( B 2 f I Vit
B6 f I
VitGoo f lV
Mandol 2g

RI

Glucoza 5% 250ml
Mandol 2g Metronidazol
2,5g
Gentainicina f IIVit B, f I
Vit B2 fIV i t B 6 f I
VitC200 fIV

Rl

Mandol 2g

R1

VitB, fi
Vit
B2 fiV i t B 6 f I VitC200fIV
Glucoza 5%
250mlAlgocalmin f IV
Rl
Mandol 2gAlgocalmin
f III
Pacientul Marin Dumitru Marius n vrsta de 57 ani se interneaza pe 23.04.2008
prezentnd dureri abdominale n epigastru, nsotite de varsaturi alimentare, aparare
musculara abdominala si i se pune diagnosticul de Abdomen acut chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta, intraoperator
punndu-se diagnosticul de Apendicita acuta lleginonoasa.
La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul urmatoarelor nevoilor:
-

a se alimenta si hidrata = gr.2;

a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;

a dormi, a se odihni = gr.2;

a evita pericolele = gr.2;

a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.

Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentnd

o dependenta moderata.

In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad de

dependenta 17 dat de alterarea unnaloarelornevoi:
a II curat = gr. 2
a dormi = gr. 2

a evita pericolele = gr. 2

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si
pastra tegumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii de a
fi util, pacientul avnd indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

PLAN DE NURSING
Dat Nevoi Diagnostic de
a fundame nursing actual
ntale

23. Nevoia Durere cauzata

de
04.
de ulcerul
a evita
duodenal
pericolele
perforat
manifestata prin
gemete,agitatie
temeri,neliniste.
Nevoia Alimentatie
de
inadecvata prin
ase
deficit din cauza
alimenta
greturilor si
si hidrata varsaturilormanife
stata prin lipsa
apetitului.
Nevoia Insomnie
de
cauzata de
a dormi
anxietate
si
ase
odihni

Obiecti
ve

Inter Evaluare
venti
i
Bolnavului -administrez antialgice;
Durerea
sa-i
-pozitie adecvata n pat;
cedeaza n
scada n
-discut cu bolnavul despre intensitate
intensitate operatia sa;
dar
durerea. -i explic importanta si
persist
tehnica actului chirurgical. a.
Bolnavul -i explic bolnavului
sa se
importanta respectarii
regimului
poata
alimenta alimentar;

Bolnavul

si hidrata -i pun bolnavului perfuzie

cu ser fiziologic 1000 ml.
normal.
Glucoza 5%, 1000 ml.;

incapacita
te de a
sealiment
a
sihidrata.
Bolnavul

Bolnavul -discut cu pacientul si l

sa
linistesc pe ct este posibil;
poata
dormi

anxietatea.

continuare

nu poate

-i gasesc o pozitie adecvata

dormi.
n pat;

manifestata
fara treziri -administrez medicatie
prindificultate n
calmanta pentru nlaturarea
adormi, frecvente frecvente,
treziri.
sa-si
starii de anxietate.
nlature

prezinta n

Dat Nevoi
a fundame

Diagnostic de

Obiectiv
e

nursing actual

Interv Evaluare
entii

ntale

A nvata Deficit de
cum sa-si cunostinte
pastreze legate de boala
sanatatea si evolutia ei,
interventia

Pacientul
sa
nteleaga

Asistenta:

Pacientul

-explica bolnavului
necesitatea interventiei
chirurgicale,

a nteles
explicatiil

procedurile
pre
a pregatirii preoperatorii;

e si este

si

putin mai

chirurgicala si postoperato
rii
anestezie
si efectele
manifestatap lor
rin
asupra
solicitarede
sanatatii
informatii.

-ncurajeaza bolnavul sa-si

exprime sentimentele si

linistit.

nelinistea;
-furnizeaza informatii despre
boala, tratament si
regimul igieno-dietetic;

-asigura pacientul de
profesionalismul
echipei de ngrijire.
Imobilitate
Pacientul sa Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
se
ridice din pat, l sprijina,
datorata
a mers
deplaseze l ajuta sa faca primii pasi
constrngerilor putin
ajutat,
postoperator.
sale

A se
misca

fizice (tub de

cu ajutor n Explica importanta

mobilizarii precoce.
dren,
decurs de
sondavezicala, 24
plagaoperatori
e)
ore.
manifestatapri
n dificultatede
a merge.

ncepe sa
sedeplasez
e.

Data

Nevoi
fundame
ntale

Diagnostic
de nursing
actual

24.

Nevoia Dezinteres
de
fata

04.20
08
a
sembrac de tinuta
a si
vestimenta
ra
dezbraca
cauzata de
5

anxietate,
stres
manifesta
ta prin
stare
depresiva
,
slabiciun
e.
Nevoia Durere
de
cauzata
a evita

de plaga

pericoleleoperatorie
manifestata
prin facies
crispat,gem
ete, plns.

Obiective

Inter Evaluare
venti
i
Bolnavul sa -ajut bolnavul sa se mbrace Bolnavul
n hainele de spital;
prezinte
si mbrac
-ncerc,
pe
ct
posibil
sa
interesfata de
a
nlatur
starea
depresiva.
tinuta
haina de
sa
spital cu
ajutor.
vestimentara.
Sa nu
maiprezinte
staredepres
iva si
slabiciune.

Bolnavul sa
nu

-i gasesc bolnavului o
pozitie comoda n pat;

mai prezinte -administrez medicatia

prescrisa pebtru calmarea
durere n
durerilor.
regiunea
epigastrica.

Bolnavul
prezinta
durere n
regiunea
epigastric
a

Nevoia Dificultate n Bolnavul sa

de
a
faca
a se
se misca
miscaripasiv
miscasi cauzata de e n pat si sa
adurere,
se ridice din
simentin slabiciune, pat.
eo
oboseala
manifestata
buna
poziti prin
imobilitate la
e.
pat.

-ajut bolnavul sa faca

miscari pasive n pat;
-i explic necesitatea
miscarii pentru
prevenirea
unor complicatii.

Bolnavul
face
miscari
lente.
pasive
n pat.

Da Nev
ta oi
funda
mentale

Diagnostic
de nursing
actual

Obie
ctive

Interventii
Evaluare

Nevoia Incapacitate Bolnavu -i administrez intravenos perfuzie

de
n
l sa
cu ser fiziologic
ase

a se alimenta nceapa 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.

si
sa

aliment
a
hidrata
cauzata
si
hidrata de alterarea

25
.
04
.
20
08

urmeze
regimul

alimenta
integritatiicai r.
lor
digestiveman
ifestata prin
dureri, plaga
operatorie.
Nevoia Alterarea
Sa-i
-fac toaleta plagii cu solutii
de
mentin o antiseptice;
tegumentelor
a fi
si
plaga -schimb pansamentul;
curat
mucoaselor operator -ajut bolnavul pentru a efectua
si a-si
ie
toaleta pe regiuni la pat.
cauzata de
proteja
curata si
plaga
sa-i
tegume
operatorie
nasigur o
toaleta
manifestata
tete
prin
zilnica
incapacitate
dea-si
complet
efectua
a.
toaleta.

Bolnavul

prezinta n
continuare
incapacitat
e n a
se alimenta
si hidrata.

Bolnavul
nu-si
realizeaza
singur
toaleta pe
regiuni.
Plaga operato
rie este
curata si cu
evolutie
buna.

Dat Nevoi
a fundame
ntale

Diagnostic
de
nursing
actual

Obiecti
ve

Inter Evaluare
venti
i

Nevoia Incapacitate Bolnavul -asigur bolnavului un mediu Bolnavul

de
n
sa nu
linistit, ambiant (aerisesc
are un
a dormi a dormi si a mai
salonul, nlatur zgomotele
somn
si
se
prezinte posibile);
a se
odihni

odihni
cauzata
de durere,
plaga

nelinistit
durere si sa -administrez bolnavului
se
medicatia prescrisa pentru agitat, cu
frecvente
poata
calmarea durerilor.
treziri
noctur
odihni.
ne.

operatorie
manifestata
prin
oreinsuficie
nte de
odihna din
punct
devedere
calitativsi
cantitativ.
Nevoia Durerea
de
cauzata de
a evita
traumatism
pericolele
operator
manifest
ata prin
facies
crispat,
gemete.

Bolnavul -discut cu pacientul si l

Bolnavul
sa nu
ncurajez n ceea ce priveste
prezinta n
mai aiba boala sa;
continuare
durere.
-l asez ntr-o pozitie care i
durere.
mai diminueaza durerea;
-administrez medicatia
prescrisa de medic.

Dat Nevoi Diagnostic

a fundame de nursing

Obiecti
ve

Inte Evaluare
rve
ntale
actual
ntii
26. Nevoia Dificultate n Bolnavul -asez bolnavul n pozitie Bolnavul
de
a
sa se
seznda;
04.
efectueaza
a se
se misca
ridice din -i explic necesitatea
200 misca cauzapat,
miscarii pentru prevenirea miscari
8
active, dar
si a-si ta de durere, sa
complicatiilor;
efectueze
mentine slabiciune,
-l ajut sa efectueze exercitii nu
se deplaseazasi
o
exercitii de gimnastica usoara.
oboseala
ngur prinsalon.
active
buna
manifestata de
postura. prin
gimnastica
imobilitate
.
lapat.
Nevoia Dificultate n Bolnavul
-discut cu pacientul
Bolnavul
de
a
sa-si
importanta regimului
ncepe sa
pentru boala
ase
urma regimul urmeze
nteleasa
sa;
alimenta alimentar
regimul n
-servesc bolnavul cu supe, necesitasi hidrata cauzata de
fiecare zi. compoturi, date cu lingurita
tea
obisnuinte
Sa
la pat.
regimului
utilizeze
alimentare
alimentar.
substituen
diferite
ti
manifestata
prin
omitereame alimentar
sei.
i caresa
respecte
regimul
sau.
s

Nevoia Dificultate de Sa-i

-fac toaleta plagii cu
de
a
mentin o solutii antiseptice;
a fi curat face ngrijiri
de
si a-si
igiena cauzate
proteja
de plaga
tegumenoperatorie
tele
manifestate

Bolnavul
isi

plaga

-schimb pansamentul;

operatorie

-ajut bolnavul pentru a

efectua toaleta pe regiuni la toaleta la
pat.
pat, pe

curata si
sa-i
asigur o
toaleta
zilnica

efectueaza

regiuni, cu

Data

Nevoi
fundamentale

Diagnostic de
nursing actual

Obiecti
ve

Int Evaluare
erv
ent
ii
ajutor.

completa.
prin
slabiciune,obos
eala.

Plaga
operatorie
are o
evolutie

Nevoia dea
dormi
siase
odihni

Incapacitate n
a dormi si a se
odihni
cauzatade
durere, plaga

Bolnavu
l saaiba
un
somnbu
n,
regenera
tor,

-i asigur bolnavului un
cadru care sa-i aduca
liniste si
odihna;

buna.
Bolnavul
are
unsomn
bunfara
trezire

-administrez bolnavului
medicatia necesara
instalarii
somnului.

operatoriemanif fara
si agitatie.
estata prin ore treziri
insuficientede noctur
odihna din punct ne si
de
agitati
vederecalitativ e.
si cantitativ.
27. Nevoia dea Durere cauzata Bolnavul -i gasesc bolnavului o
Durerea
04.20 evitaperico
sa numai pozitie comoda n pat care scade
de
traumatism
08
lele
aiba
sa-i
nintensit
dureren
ate.
operator
mai
diminueze
durerea;
regiunea
epigastrica
manifestata
-administrez medicatia
.
pentru calmarea durerii.

prin facies
crispat,
gemete.

Dat Nevoi
a fundame
n tale

Diagnosti
c de
nursing
actual

Obiectiv
e

Interve
ntii
Evaluare

Nevoia de Imobilitate Bolnavul sa -ajut bolnavul sa se ridice din

se
pat;
a se misca cauzata de
ridice din -i explic necesitatea miscarii;
si a-si
interventia pat si
-l ajut n efectuarea unor
mentine o chirurgicala sa mearga exercitii de gimnastica.
buna

manifestata singur la

postura. prin
dificultated
e
deplasare.
Nevoia de Dificultate
n a
ase
urma
alimenta regimul

toaleta.

si hidrata alimentar
cauza-

n fiecare
zi.

Bolnavul
sa-si
urmeze
regimul

ta de
Sa utilizeze
obisnuinte
substituenti
alimentare
alimentari
diferite
care
manifestata sa
prinomitere respecte
a mesei.
regimul
sau.

Bolnavul
prezinta n
continuare
dificultate
n a se
deplasa pri
n salon sin
sur.

-discut cu pacientul importanta Bolnavul

regimului pentru boaia
se
sa;
obisnuies-servesc bolnavul cu supe,
te cu
compoturi, la temperatura
moderata.

regimul
alimentar.

Nevoia de Dificultate Sa-i mentin

de a
o
a fi curat
face ngrijiri plaga
si a-si
de
operatorie
proteja igiena
curata.
cauzata
tegumenSa-si
de plaga
tele
realizeze
operatorie, durere singur
toaleta..
manifestata
prin
slabiciune,
oboseala.

-fac toaleta plagii cu solutii

antiseptice;
-schimb pansamentul;
Bolnavul
-ajut bolnavul pentru a efectua
toaleta la pat.
nu
reuseste
sa-si
efectueze
singur
toaleta.

Dat Nevoi
a fundame

Diagnostic
de nursing
actual

n-tale

Obiective

Nevoia deDezinteres n Bolnavul sa-si

a
a se
exprime
recrea
ndeplini
interesul n
activitati
ndeplinirea
recreative
activitatilor
cauzat de stare
recreative. S
depresiv
a participe
a,
nfiecare zi
anxietat
la
e,
activitati
durere
recreativ
manifestat
e.
prinrefuz de
a

Interv Evaluar
entii e
-vorbesc cu pacientul despre Bolnavul
problemele sale si i
refuza sa
sugerez sa citeasca o carte sau
sa asculte radio.
participe
la
activitati
recreative
.

participa
la
activitati
5

recreative.
28. Nevoia de Durere
cauzata
04. a evita
de plaga
200 pericolele
8
operatorie
manifestata
prin facies

Bolnavul sa nu -i gasesc bolnavului o pozitie Bolnavul

comoda n pat;
mai acuze
prezinta o
-discut cu el despre boala sa;
durere.
durere
-administrez medicatia
Sa
difuza n
prescrisa de medic.
demonstreze
regiunea
absenta
epigastric

crispa
t,
gemet
e.

semnelor
durerii,
regiunea
epigastric
a.

Data

Nevoi

Diagnostic de

fundame
n-tale

nursing actual

Nevoia
de

Imobilitate
cauzata de

a se
misca

traumatism

si a-si

chirurgical

Obiect
ive

Int
er
ve Evaluare
nti
i

Bolnavul -efectuez cu bolnavul

sa se
exercitii de miscare;
ridice din -l ajut sa se deplaseze
prin salon si la toaleta.
pat si
sa mearga
la

mentine o manifestatapri
n dificultate
toaleta si
buna
de deplasare. prin
postur
a.
salon.
Nevoia Dificultate de a Sa-i
-schimb pansamentul
de
mentin o dupa ce fac toaleta plagii
face ngrijiri de
cu
a fi curat
plaga
igiena cauzata
solutii antiseptice;
si a-si
operatorie
de plaga
-ajut bolnavul pentru a
proteja
curata. efectua toaleta la pat.
operatorie,
Sa-si
durere
realizeze
manifestatapri singur
toaleta..
tegument n
slabiciune,obos
ele
eala.

Bolnavul
se
deplaseaza
fara
ajutor.
Bolnavul
descurca
singur n
realizarea
ngrijirilor
de igiena.
i

Nevoia
de
a se
recrea

Dezinteres n a Bolnavul
sa
ndeplini
participe
activitati
la

-vorbesc si
ncurajez: pacientul n
ceea ce priveste

Bolnavul

problemele lui;

participe

recreativecauz activitati -i sugerez sa citeasca o

at de
carte, un ziar sau sa
staredepresiva recreative asculte
, anxietate,
.
durere
radio.

ncepe sa

la
activitati
recreative.

Dat Nevoi Diagnostic de

a fundame nursing actual

Obiecti
ve

n-tale

Inter Evaluare
ventii

manifestat
prinrefuz de a
participa la
activitati
recreative.
29. Nevoia Dificultate de a Sa-i mentin -schimb pansamentul dupa
de
o
ce fac toaleta plagii cu
04.
face ngrijiri de
a fi curat
solutii antiseptice;
200
igiena cauzata plaga
8 si a-si
-ajut bolnavul pentru a
de plaga
operatorie efectua toaleta la pat.
proteja
operatorie,
curata.
tegumendurere
Sa-si
tele
manifestataprin realizeze
slabiciune,obose
ala.
singur
toaleta..

Bolnavul
se

descurca
singur in
realizarea
ngrijirilor
de igiena.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Dat Valori
normale
a
23.0 Leucocit
4 e
12.800/m
m3

Explora
Tratament
ri
functiona
le
Radiologie Ser fiziologic 2500ml
gastroduo- Glucoza 5% 1000ml
denala

Glucoza 10% 2500ml

Examen

Atropina f IISuxametoin f IFentanyl f II

Pavulon f II Miostin fll

radiologie

Losec f III Mandol 4gMetronidazol

2gDropcridol flac IMiofilin
fIGentamicina 3fAlgocalmin f IVPolidin
f II Fenobarbital f I Cerucal f II

Regi
m

24.0 Hb: 15g%

4
Glicemia: 0,81,2
mg%
T.Quick 80100%
T. Hawell
60-140sec
Tymol 14U.M.L.

Ser fiziologic 1000ml Glucoza 10%

1500ml Mandol 3gMetronidazol
lgGentamicinaf 3
Losec fllAlgocalmin fllP o l i d i n f I I Fen
obarbital f ICerucal f II Miostin f I
Axid f l l

25.04 Zn.S042-4U.M.L.
G.O.T. 0-38 U.I.
G.P.T. 0-41 U.I.
Uree 10-50 mg/dl
Glucoza 76-110
mg/dl
VSH 1-10 mm

Ser fiziologic
lOOOml Glucoza
10% 1500ml
Mandol
3g Genlamicina f
3 Metronidazol
lg Losec
f IIAlgocalniin
f IVFenobarbital
f IPolidin
f IICerucal f 11
Miostin fi Axidfll

26.04

Ser fiziologic
lOOOml Glucoza
10% 1800ml
Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f 11
Axid fll

27.04

Ser fiziologic
1000 ml Glucoza
10% 1800ml
Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f II
Axid f II

Cazul 5
Pacienta Vladutu Leontina n vrsta de 29 ani se interneaza pentru dureri n
fosa iliaca dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara. Examenul
de laborator arata leucocite 18300. S-a intervenit chirurgical, intraoperator
punndu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la internare prezenta
dependenta moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era de 20, la 7 zile de
15, iar la externare 15.

Cazul 6
Pacienta Guta Letitia n vrsta de 26 ani se interneaza pentru dureri n etajul
abdominal inferior cu iradiere n epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punndu-se diagnosticul de
apendicita acuta congestiva si practicndu-se apendic-ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-a mentinut,
iar la 7 zile a fost de 15. la externare pacientul prezenta grad de dependenta 15
(moderata).

Cazul 7
Pacienta Daia Cristina n vrsta de 20 ani se interneaza pe data de 6.07.2008
n clinica chirurgie pentru dureri n fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul
de Apendicita acuta gangrenoasa perforata.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile 15,
la externare l5.
Cazul 8
Pacientul Chiuia Alin n vrsta de 23 de ani se interneaza pe data de
27.07.2008 n Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi.

Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul

de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de
15, iar la externare 15, reprezentnd o dependenta moderata data de alterarea nevoii
de a fi util.

Cazul 9
Pacientul Studineanu Aurel n vrsta de 26 ani se interneaza pe data de
20.05.2002 n Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, inapetenta,
varsaturi alimentare.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul
de Apendicita acuta gangrenoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 20, la 7 zile de
15, iar la externare 15, reprezentnd o dependenta moderata data de alterarea nevoii
de a fi util.

Cazul 10
Pacienta Barbutu Mihaela n vrsta de 20 de ani se interneaza pe data de
20.07.2008 n Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacienta prezinta la internare dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi,
frisoane:
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul
de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7 zile de
16, iar la externare 15, reprezentnd o dependenta moderata.

3. CONCLUZII si DISCUTII
n lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu Apendicita
acuta. Din cei 10 bolnavi, la internare, unul singur a prezentat dependenta majora,
ceilalti avnd dependenta moderata cu grade cuprinse ntre 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacientii prezentnd
dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai ntre 17-20, inclusiv
pacientul cu dependenta majora la internare acesta fiind singurul cu complicatie a
apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescnda, aceasta
fiind data de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.
Grade de dependenta
Cazuri studiate
caz 1 SM, 25 ani

La

3 zile

7 zile

internare
22

19

15

Externare
15

dependenta
moderata

caz 2 Bl, 44 ani

caz 3 CC, 19 ani
caz 4 MDM, 57
ani
caz 5 VL, 29 ani

19
29
19
20

17
20
17
20

15
15

15
15

dependenta
moderata
dependenta
moderata
dependenta
moderata

15

15

15

15

dependenta

caz 6 GL, 26 ani

20

20

15

15

moderata
dependentamoderata

caz 7 DC, 20 ani

20

19

15

15

dependenta

caz 8 CA, 23 ani.

caz 9 SA, 26 ani
caz 10 BM, 20 ani

20
20
22

19
20
20

15
15
16

15

moderatadependenta
dependenta

15

moderata
dependenta

15

inoderala
dependenta

moderata

Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii la

nivelul nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mnca,
a elimina,
a se misca, a se mentine ntr-o buna postura
a dormi, a se odihni,
a se mbraca si dezbraca,
a mentine temperatura corpului n limite normale,
a fi curat, a-si proteja tegumentele,
a evita pericolele, celelalte nevoi de la vrful piramidei fiind afectate la
un numar mai mic de pacienti.
IERARHIZAREA NEVOILOR DUP AURAHAM MASLOW
Apendicita acuta - nevoi afectate

Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei

terapii adecvate si sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibiotice cu
spectru larg, interventiilor acordate de echipa de ngrijire, asistenta medicala avnd
un rol determinant n aplicarea corecta si prompta a ngrijirilor necesare satisfacerii
nevoilor pacientilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;
2.
3.
4.
5.
6.
7.

S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala,

1999;
M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;
M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti,
1974;
"Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974
Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
1982
E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;

8.

Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil.

Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999

Viata Medicala

9.

Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medical

a, Bucuresti, 1994

lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara, 1993 ll.Beldean

L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte
teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999 12.Titirca L.
- "Breviar de explicari functionale si de ngrijiri speciale
acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Romneasca, Bucuresti,
1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistentii
medicali", Edit. Viata Medicala Romneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl Heinz
Kristel - "ngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,

Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata

Medicala
Romneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici de
ngrijire", Edit. Viata Medicala Romneasca,
Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile"Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.